Femeile  decid in legatura cu achizitia a  peste 85% dintre bunuri si servicii si influenteaza, indirect, aproximativ 95% din  totalul deciziilor de cumparare lgate de produse si servicii.

Stim ca femeile sunt importante, argumenteaza  Jenny Darroch in cartea sa.  Peste 60% dintre femeile din Statele Unite lucreaza acum, fata de doar o treime in anii '60, pe masura ce nivelul lor de educatie creste, le cresc  si veniturile. Mai mult, femeile  decid in legatura cu achizitia a  peste 85% dintre bunuri si servicii si influenteaza, indirect, aproximativ 95% din  totalul deciziilor de cumparare legate de produse si servicii.

Problema cu noi, femeile, este ca suntem pretentioase si , in consecinta, parem ca facem viata oamenilor de marketing care ne targeteaza. Femeile vor intotdeauna mai mult - scrie Jenny Darroch: mai multi bani, mai multa educatie, mai multe oportunitati pentru ele si familiile  lor. Doar 9% dintre femei se declara multumite, in medie, de abordarile de marketing la care sunt expuse. Nu este de mirare ca 80% din noile produse lansate, esueaza, in general.

Sunt patru arii importate de care oamenii de marketing ar trebui sa tina seama. In  primul rand, sa inteleaga importanta femeilor ca influentatori, cumparatori si utilizatori de produse si servicii.  In al doilea rand, sa tina cont de diferentele legate de gen si sa se bazeze pe date specifice in legatura cu acest lucru. NU in ultimul rand, inainte sa isi stabileasca  obiective de marketing legate de femei, sa inteleaga ca nu toate femeile sunt la fel si sa aloce timp si resurse pentru a vedea care sunt diferentele.

Doar 9% dintre femei se declara multumite in medie de abordarile de marketing la care sunt expuse.

Jenny Darroch  propune profesionistilor de marketing un exercitiu foarte simplu. Uitati-va la cifre. Cati  dintre clientii vostri sunt femei? Ati analizat de ce? Ati subestimat sau supraestimat aceasta cifra? Faceti calculele din nou. Influenteaza femeile deciziile de cumparare sau decid altii pentru ele? Care este segmentul  pe care pune accent comunicarea voastra? Va concentrati pe utilizatori, pe cumparatori sau pe influentatori?  Produsele voastre ar trebui sa fie solutii la nevoile clientilor. In cazul vostru, barbatii sii femeile au nevoi diferite? Cum le satisfaceti? Exista studii consistente legate de diferentele socioculturale intre barbati si femei. Care sunt relevante pentru organizatia voastra? Le folositi?

Dati importanta cuvenita femeilor ca si cumparatori avizati? Studiile arata ca femeile sunt in, in general, concentrate pe relatii, sunt convinse ca  intelegenta si cunoasterea au mai multe surse , au spirit de echipa si le place sa imparta ceea ce stiu. Profitati de aceste insight-uri? Recompensati femeile ca avocati  si evanghelistii de brand?   Femeile simt ca este responsabilitatea lor s-i ajute pe ceilalti sa ia o decizie  de cumparare buna. De asemenea, sunt atente  sa-i ajute si  aceste decizii. Cum incurajati aceasta atitudine?  Folositi tehnologia pentru a va sustine strategia?  Femeile sunt mult mai deschise in a adopta tehnologii noi, mai ales pe acelea care le permit sa interactioneze cu altii si cu brandurile.

Din pacate, editia de Kindle nu este disponibila pentru piata din Romania. 

"The next step in marketing to women is to stop marketing to women" - scrie azi Jenny Darroch pe contul ei de Twitter. 

(Sursa Foto)

Pentru multe branduri si, mai ales, pentru companiile de servicii, solutia pentru o crestere sanatoasa pe termen lung este cresterea calitatii experientei oferite clientilor (Customer Experience). Speram sa va inspire si sa va ajute in ceea ce faceti  doua exemple internationale. Unul in care valoarea este data de crearea si livrarea de produse noi, cu valoare adaugata. Celalalt, in care culegerea, analiza si folosirea intelegenta a datelor tranzactionale si din social media sunt cheia catre cresterea calitatii experientei clientilor, ca principal suport in strategia de loializare.

LOT si noile solutii „ premium economy”

Pentru compania  aeriana LOT, cea mai noua initiativa se leaga de crearea unor produse cu valoare adaugata, ca alternativa la concurenta bazata pe pret. Evident, atentia cade pe calitatea serviiciilor oferite clientilor. „Liniile aeriene ar trebui sa se diferentieze printr-un fel de semnatura care este unica brandului (...). Odata ce livrezi o experienta pozitiva pentru clientii tai, aceasta genereaza venituri pentru ca creste loialitatea acestora– a spus Krzysztof Moczulski, responsabil de standarde de produs si Customer Experience in cadrul companiei poloneze. Din acest motiv, LOT  a lansat recent un nou produs intre clasa economic si cea business, obervand ca un segment care cumpara prima categorie de produse este dispus sa plateasca mai mult  pentru o serie de facilitati suplimentare.

Dunkin’ Donuts si monitorizarea experientei clientilor

A livra o experienta memorabila inseamna si un angajament in a colecta inteligent date despre clienti si a lua masuri rapid in urma analizei acestora. Monitorizarea si masurarea experientei clientior este o preocupare constanta la Dunkin’  Donuts.

Programul de loialitate lansat in 2014 in care clientii primesc puncte care se pot transforma in bauturi gratuite pentru fiecare vizita la restaurante a avut ca scop si crearea unei baze de date care sa sustina strategia. Primul an a fost consacrat cresterii, iar numarul de vizitatori in restaurante a crescut cu 30%. In mai putin de doi ani, programul a ajuns la trei milioane de membri si 13 milioane de descarcari ale aplicatiei mobile. Compania monitorizeaza aproximativ 600 de variabile legate de baza sa de vizitatori. „Am creat o baza de date incredibila. Am dezvoltat modele de crestere si raspuns care pot genera o segmentare eficienta.”  – spune Sherrill Kaplan, Senior Director, Digital Marketing & Innovation la Dunkin’ Brands.

„Analiza predictiva functioneaza foarte bine la noi (...) de asemenea, folosim si feedback-ul traditional al clientilor  care ne spun cum se simt. In fiecare trimestru, facem o ancheta in randul clientilor nostri. Acest feedback este vital pentru felul in care ne construim harta prioritatilor strategice. Incercam sa folosim un mix de cercetare cantitativa si calitativa. Mai mult, social media este o alta piesa interesanta in puzzle-ul loialitatii clientilor (...) Putem sa vorbim acum individual cu clientii nostri pe canalele sociale, in functie de ce au comandat din magazinele noastre. Obiectivul nostru este sa putem folosi canalele sociale ca orice alt punct de contact, reiterand aceleasi mesaje relevante, personalizate. (...) Folosim, de asemenea, social media ca un canal prin care primim feedback. Acestea devin tot mai mult o modalitate prin care clientii interactioneaza cu brandurile si servesc ca un nou punct de colectare de date pentru noi."

Folosim, de asemenea, social media ca un canal prin care primim feedback. Acestea devin tot mai mult o modalitate prin care clientii interactioneaza cu brandurile si servesc ca un nou punct de colectare de date pentru noi."

Institutul de Marketing lanseaza in 2016 un nou program de training si certificare internationala de scurta durata in Customer Experience, acreditat de Chartered Institute of Marketing (CIM).

La inceput de toamna plina ochi de proiecte si termene limita, cu nostalgii de sezon si stresul adiacent inceputului de grupa mica cu program prelungit, ma bucur ca, raspunzand invitatiei Alexandrei Craciun, mi-am umplut din nou rezervorul de inspiratie si energie la deschiderea anului universitar de la Facultatea de Litere. Mai precis, a celor  doua masterate din cadrul Departamentului de Comunicare si Relatii Publice. De ce sunt norocosi proaspetii studenti, de unde va mai puteti lua inspiratie si de ce e intodeauna bine sa mergi la scoala? De ce ai merge la Masteratul de Consultanta si Expertiza in Publicitate?

Deschiderea festiva a fost o buna ocazie pentru studenti sa vada cum si de ce aceast nou prilej de formare le poate schimba viata si, mai ales, cum sa stie sa profite de acest interval, scurt, ca toate perioadele frumoase. Un regal de povesti si discursuri magistrale ale profesorilor, emotiile legate de reintalnirea cu colegi si profesori dragi, liniste in memoria celor de care ne-am despartit prematur, dar care raman prin ceea ce au facut si mai vii, alaturi de noi. Dar si glume, anecdote si mult umor. O „Fantasia” in care toata lumea crede in povesti si puterea lor de a transforma lumea.  Dar, mai ales, un loc in care toti, studenti si profesori, sunt constienti de traseul lung, sinuos si dificil pe care il impune orice demers de profesionalizare.

Cristina Bogdan a stiut sa-si castige rapid bunavointa auditoriului nascut si crescut intr-o lume tot mai digitala, cu o poveste medievala, legata de evolutia necesara si asumata de la ucenic, catre calfa si pana la „lovitura de maestru”.  I-a atentionat cat de important este sa-si creeze si sa-si cultive inca de pe acum relatiile cu profesorii, colegii si cu „breasla”, in general. Noi, alumni si profesori, nu puteam decat sa confirmam ca ne intalnim inca, dupa 15 ani si chiar lucram impreuna, colegi si profesori. Cand am nevoie de un sfaturi si recomandari, nu ma sfiesc sa le cer pentru ca ma bazez pe un raspuns prompt de la colegii de nadejde de la Comunicare si Relatii Publice, Mihaela Petrovan, Adelina Pasat, Cristina Lincu, Dana Tudor, Carmen Orzea, Catalina Ochesila, Cristina Mihaila, Raluca Deusan si Ileana Petrache cu care am lucrat cot la cot chiar saptamana asta pentru un proiect de economie sociala. Cu noile tehnologii apelez chiar si la cei plecati din tara: la Adina Doltea, colega de facultate  care a intrat si in familia mea ca nasa a lui Vlad, botezat asa datorita Laurei Mesina, la Irina George care lucreaza ca profesionst de marketing de la egal la egal cu colegii din Marea Britanie, la Claudia Carlig care deschide drumuri in antreprenoriat cultural cu „Povesti spuse romaneste” si face „audience development” pentru teatre din strainatate. Aceste nume, ca sa mentionez doar cateva, cu care ma intersectez mai des. La fel cum poti ajunge sa te reintalnesti si sa lucrezi, adesea neplanificat, la cald, „in piata de marketing si publicitate”, cu profesorii tai, cum mi s-a intamplat sa colaborez cu Alexandra Craciun intr-un proiect de identitate de brand pentru ziarul „Romania libera”.

Tema calatoriei si a drumului catre statutul de maestru, stralucit pusa pe tapet de Cristina Bogdan a fost reluata in rafinat  si atat de diferite variatiuni  de catre fiecare dintre carturarii pe care proaspetii studenti au norocul  sa-i aiba profesori: Ana Maria Teodorescu, Alexandra Craciun, Radut Bilbiie, Costin Popescu, Laura Mesina, Monica Spiridon, Francoise Pamfil. 

Intr-o perioada in care multe Universitati au simplificat masiv procedurile de admitere ca sa atraga studenti, DCRP a pastrat cu obstinatie proba scrisa si ramane un loc care, de douazeci de ani, cultiva cu determinare profesionalismul si standardele inalte cu care isi cerne nu doar profesorii, ci si colaboratorii.  A atras alaturi de corpul academic energii si contributii valoroase din randul practicientilor. Vasile Hodorogea tine un curs de marketing online, Luiza Domnisoru, conducatoarea departamentului de relatii publice al grupului Renault,  are un curs de monitorizare in relatii publice, ca sa-i numesc doar pe cei cu care am reusit sa stau de vorba luni. Masteratul cultiva un parteneriat de luga durata cu JTI si un profesionist impecabil de aici, Gilda Lazar. Si, nu in ultimul rand, cei de la sectia de Consultanta si Expertiza in Publicitate pot sa se diferentieze si sa fie mai competitivi pe piata muncii, inscriindu-se in programul de dubla certificare internationala creat pentru ei, care le da posibilitatea se se specializeze si in marketing digital.

Personal, le-am dat sfaturi frumoase si ca din carte studentilor, uitand ca principala mea motivatie pentru admitere fusese exact opusul a ce spera Costin Popescu de la cursantii lui si anume sa obtin un loc la camin, lucru de mare  pret pentru un student din provincie. Ignorand, de asemenea, ca as fi amanat mult examenele daca nu m-ar fi sunat personal profesorul Tabarcea sa-mi aminteasca ca „energia mea nu se manifesta pe la scoala” si am reusit greu si tarziu sa recuperez din timpul pierdut. Sper ca ei sa stie, sa profite la maximum de fiecare moment. Sa cultive lentoarea, ragazul si zabava grabei contemporane, sa lase loc alaturi de „Litere” si pentru cifre si tehnologie, sa incerce sa faca lucruri sub imperative de genul „e bine, imi place, ma implineste” si nu doar „trebuie” sau  „n-am incotro”. Ca intr-o lume obsedata de retete minute si metode infailibile in trei pasi, sa aiba rabdarea studiului temeinic, sa nu sara grabit peste teoriile fara de care nicio practica nu are pe ce sa se astearna. Pentru ca cel mai practic lucru este o buna teorie, cum cu umor le-au citat din Kant profesorii de fata. 

Intalnindu-ma la 10 ani de la terminarea facultatii cu o parte dintre colegi constatam ca fiecare are una sau mai mutle povesti care le-au schimbat pur si simplu viata  legate de profesorii nostri de aici, in frunte cu  Cezar  Tabarcea, Adela Rogojinaru,  Mihai Dinu, Antoaneta Tanasescu,  Dan  Horia  Mazilu,  Alexandru Ofrim,  ca sa-i amintesc doar pe cei pe care nu au fost prezenti de aceasta data.

Inchei cu o anecdota relatata de profesoara noastra Alexandra Craciun , dedicata colegilor cu care, acum douazeci de ani am inceput  ca ucenici calatoria spre profesionalizare intr-o meserie cu statul incert la acea vreme si in cadrul unui demers academic de pionierat.    Se spune ca Picasso, plimbandu-se intr-un parc intr-una din vizitele sale in America este recunoscut de o doamna. Doamna se entuziasmeaza si ii cere sa-i faca portretul. Picasso trage doua linii si i-l da. Doamna se recunoaste, doreste sa-l cumpere  si  intreaba cat costa.  Raspunsul ferm al lui Picasso este trei  milioane de dolari.  Doamna consternata ii spune ca nu se justifica si ca toata operatia i-a luat doar trei minute. Mi-a luat 45 de ani – a replicat imperturbabil   maestrul.

Daca eroul din Fantasia a reusit sa salveze lumea, sper ca noile promotii si profesorii lor de elita vor facea lumea comunicarii mai buna prin mau mult profesionalism, seriozitate si etica. Si ca, elevi si profesori ne vom revedea mai des. La scoala.

Cu un traseu profesional special in care marketingul in industriile creative ocupa un loc predominant in cariera ei din ultimii ani, Ana Poiana se achita cu rezultate si o doza constanta de interes si entuziasm de multe roluri si responsabilitati, prin perseverenta, rabdare si efort sustinut.  Cu o experienta de peste zece ani in marketing, Ana Poiana urmeaza in prezent  programul de certificare internationala Diploma in Professional Marketing cu Institutul de Marketing si Oxford College of Marketing. Este un  program avansat si riguros, care implica multa munca, studiu individual si weekenduri  de cursuri intensive, departe de familie si un copil inca foarte mic. Cum se imparte intre toate acestea si ce inseamna marketingul pentru un produs artistic?

Ai ales sa urmezi un program de certificare in marketing intr-o perioada foarte aglomerata pentru tine: proiecte profesionale, familie, copil mic si reusesti sa inveti pe cont propriu si sa vii si la cursuri. Cum te descurci? Ce iti place mai mult?

Eu cred ca toata lumea care se inscrie certificarile CIM este foarte ocupata, sunt convinsa ca aceasta este una dintre caracteristicile predominante ale profilului studentilor CIM, cel putin al celor din Romania. Un ritm alert profesional duce si la nevoia acestei certificari, dar si la capacitatea de a asimila mai bine materia. In ceea ce ma priveste aceasta a fost una dintre perioadele mele cele mai relaxate. Am profitat de concediul de crestere a copilului pentru a dedica mai mult timp si studiului. Apoi lucrul “project-based” mi-a dat atat flexibilitatea de care am avut nevoie, cat si materialul necesar pentru a-mi construi temele la scoala. Certificarea CIM este un obiectiv pe care il urmaresc de foarte multa vreme, iar inscrierea in program a dus deja la o crestere a calitatii muncii mele, precum si la o apreciere mai mare din partea angajatorilor.

Ce inseamna studiul pentru o certificare CIM si cum difera de sistemele traditionale?

 Sistemul englezesc este  bazat foarte mult pe cercetare, studiu aplicat individual si teme extrem de structurate, cu limitare de cuvinte si apreciate dupa concizie si relevanta. Celebrul limbaj pompos si narativ care in Romania puncteaza bine la impresia artistica devenea dintr-o data extrem de practic si structurat.

Eu m-am inscris in program in 2012 pentru certificarea Postgraduate Diploma, studiu la distanta. Trecusera deja 8 ani de cand absolvisem facultatea si ma dezobisnuisem complet sa invat sustinut, sa dau examene de asemenea anvergura sau sa pregatesc lucrari cu o importanta componenta teoretica. Pe de alta parte, sistemul cu care eram obisnuita in Romania era sa invat dintr-un numar limitat de carti si sa fiu testata din acestea.

Asadar in primul rand am suferit un soc in momentul in care am intalnit sistemul englezesc, bazat foarte mult pe cercetare, studiu aplicat individual si teme extrem de structurate, cu limitare de cuvinte si apreciate dupa concizie si relevanta. Celebrul limbaj pompos si narativ care in Romania puncteaza bine la impresia artistica devenea dintr-o data extrem de practic si structurat. Apoi faptul ca a trebuit sa ma descurc singura intr-un hatis de informatii pe mai multe niveluri de organizare (CIM si Oxford College of Marketing) mi-a dat in prima faza batai suplimentare de cap. Daca mai punem in ecuatie si programul foarte incarcat de la serviciu din acea perioada, ajungem la o explicatie pentru care abia din a treia incercare am reusit sa trimit lucrarea pentru primul modul din certificare.

De aceea nu e o surpriza ca in momentul in care a ajuns si in Romania sistemul de blended learning prin Institutul de Marketing am fost printre primii care l-au imbratisat, si chiar daca pentru mine personal a presupus coborarea nivelului de certificare, faptul ca vin tutorii din UK in Bucuresti sa raspunda cu subiect si predicat provocarilor noastre locale mi se pare de nepretuit. Mai mult, regandirea din acest an a certificarilor CIM face ca Professional Diploma, programul de care apartin acum, sa fie repozitionat in ierarhii si sa pot deveni Chartered Marketer mai repede decat inainte, asadar sa nu mai conteze atat de mult schimbarea optiunilor de certificare.

Lucrezi acum intr-o zona care pare guvernata mai degraba de creativitate sau arta decat de rationamente financiare sau de marketing. Totusi, fara o comunicare adecvata, arta dar si alte produse ale industriilor creative isi rateaza tinta. De ce e necesara o logica de business in lumea filmului?

Domeniul artei este, desigur, dominat de artisti. Insa multi oameni de business au profitat de oportunitatile internationale pentru a se specializa, pentru a se certifica si pentru a profesionaliza cat mai mult si industria de film de la noi. Logica exista, problema cea mai mare este lipsa bugetelor de marketing. Intr-o lume in care in general finantarea este foarte conditionata de sisteme care de multe ori eludeaza principiile pietei libere, in care este foarte greu sa aduni in primul rand banii necesari productiei si apoi sa te gandesti la distributie si promovare, provocarea este mai degraba planificarea si gandirea strategica decat existenta mecanismelor de marketing. Este normal ca efortul creativ sa primeze pentru ca produsul sa existe, insa nu trebuie pierdut din vedere nici publicul caruia i se adreseaza.

Aceasta lectie este deja invatata de majoritatea producatorilor de film, deci piata incepe sa se adapteze, sa targeteze mai clar produsele, sa aprecieze mai realist obiectivele comerciale. Problema bugetelor minuscule de marketing este momentan rezolvata prin campanii foarte creative de promovare, prin media cat mai neconventionale si mai degraba prin PR decat prin parghiile de marketing clasice. Ce mai lipseste acum este ca aceste eforturi sa fie intelese si sustinute si de stat, care ramane principalul finantator al industriei de film in Romania si care in prezent incurajeaza un sistem foarte limitativ de crestere.

 De ce  nu exista in Romania mai multe initiative de marketing si distributie digitala intr-o industrie care are nevoie ca de aer de mai multa expunere, de mai multa promovare si mai multe resurse financiare? Digitalul deschide noi oportunitati si ofera solutii pentru vechile probleme legate de distributia din cinematografe si promovarea traditionala. Ce s-ar putea face? Sau ce ai face tu daca ai avea resursele necesare?

Daca prin distributia digitala te referi la canalele VoD (Video-on-Demand), aici e o intreaga discutie. Principalul argument este ca in Romania inca e un grad mare de piraterie. Una dintre principalele actiuni de marketing pe care producatorii de la noi din tara o fac este sa incerce sa o contracareze, chiar in moduri surprinzator de creative. Totusi partea interesanta in acest proces este ca, la nivel de industrie, se pot urmari titlurile cautate pentru a determina cererea pentru un film sau altul, pentru a trage concluzii referitoare la tipurile de entertainment local apreciate sau nu, deci pentru a produce o cercetare de marketing foarte apropiata de una primara.

Apoi in Romania, precum in multe alte tari din regiune, exista inca acea reticenta de a plati pentru un continut online. Pe langa teama platilor online cu cardul (care a fost rezolvata de unii operatori de exemplu prin introducerea platii prin SMS), mai exista si perceptia unei valori primite mici in raport cu pretul platit. O miscare buna a facut HBO care a facut accesul la platforma sa hbogo.ro gratuit in schimbul cresterii foarte mici a abonamentului la cablu prin unii operatori. Astfel pretul platit a fost foarte mic, integrat intr-un serviciu pe care il plateau oricum si cu un beneficiu mare. In plus miscarea a consolidat pozitia strategica a televiziunii “pay-TV” prin manevrarea mai inteligenta a unor parghii de care deja dispunea. Apoi, parte a unor strategii de diversificare, televiziunile comerciale (precum Pro TV, Digi 24 sau grupul Antenelor) au lansat proiecte online cu un continut divers si atragator pentru convertirea celor care consuma mai degraba online decat TV.

Totusi revenind la cinematografia romaneasca, si subliniind idea ca asteptarea platitorului este ca valoarea serviciului primit sa fie mare in raport cu pretul, filmul romanesc este inca insuficient apreciat de public pentru a constitui un continut de sine statator oferit contra cost. Urmaresc cu interes proiectul lui Lucian Georgescu de la GAV (cinepub.ro) care cu ajutorul unor parteneriate strategice valoroase incearca promovarea filmului romanesc in mod gratuit. Nu stiu ce trafic are, dar judecand dupa ritmul update-urilor si dupa tipul de filme prezentate, cred ca nu e foarte incurajator. Din nou insa, trebuie considerat si faptul ca nu au o finantare fantastica, iar problema drepturilor de autor poate fi una chiar spinoasa, o bariera in sustinerea unui ritm de dezvoltare ideal. 

 Mediul online este insa mai propice promovarii decat distributiei de cinema. In primul rand social media este unul intre canalele de promovare preferate, apoi paginile web si revistele de cultura online ofera o baza excelenta de popularizare si interactiune cu acest tip de continut. Si in randul bloggerilor se gasesc destul de multi cinefili, asadar oportunitatile de marketing se multiplica. Partea cea mai interesanta a promovarii online a filmelor este urmarirea procesului de brand-hijack, probabil cel mai accentuat dintre toate domeniile. Publicul preia spontan promovarea produsului, insa directiile in care o duce s-ar putea sa nu fie dintre cele mai favorabile. Aici se vede cu adevarat talentul si creativitatea specialistului in marketing, in identificarea cat mai corecta a publicului tinta, in crearea de materiale relevante si in acelasi timp autentice, in transparenta comunicarii si moderarea inteligenta a opiniilor contradictorii. Aici as sublinia importanta planificarii strategice de marketing inca din etapa pre-productie a filmelor, in lucrul marketerului in paralel cu productia efectiva a filmului si in comunicarea in toate etapele pentru a obtine acel efect dorit de “must-watch”, relevanta, imagine si venituri pentru filmul in cauza.

Marketingul pentru un produs artistic implica o mare doza de creativitate, dar si de stiinta, care bine aplicata poate avea rezultate spectaculoase. Certificarea CIM, alaturi de alte certificari internationale specializate, ma ajuta sa pun tot procesul intr-un context international, sa ma folosesc de experienta celor mai buni din Europa, sa cunosc toate aceste trenduri de gandire anticipative pentru a da o valoare si mai mare unui produs cinematografic si pentru a-l aduce mai aproape de publicul sau.

Cu o experienta de peste 16 ani in marketing si comunicare, un EMBA in curs si inscrisa la Chartered PostGraduate, cel mai avansat program de certificare al Chartered Institute of Marketing,  Irina Olanescu este un profesionist a carui cariera imbina fericit tehnologia cu marketingul, o alaturare destul de rara in traseul profesional obisnuit al celor din domeniu. A fost manager de marketing si inovatie (dezvoltare, lansare si promovare de solutii proprii) pentru Romsys si New Frontier Group. In prezent, coordoneaza proiectul "Marketing 4.0" in cadrul Asociatiei Institutul de Marketing si este Strategic Development Lead EMEA & EEC la Softwin. 

Artele se schimba odata cu noile canale si mijloace de comunicare. Suprarealismul gaseste noi forme de expresie in media sociala si ridica pe val artisti noi. Asus profita de trenduri pentru a promova noul model ZenFone2 printr-un concurs pe Instagram endorsat de Robert Jahn. Este vorba de o competitie globala cu costuri mici, dar mare potential viral, initiata de Razorfish Hong Kong.

Campania promoveaza colaborarea si creativitatea si se bucura deja de un record de creatii intrate in concurs la scurt timp dupa lansarea sa de pe 7 iulie. Participantii trebuie sa reconstruiasca fotografiile artistului facuta cu noul aparat ZenFone2, prin orice mijloace si sa o distribuie pe Facebook, Twitter sau Instagram cu hash tag-ul #100DaysOfZen si pot castiga telefoane.

Abordarea nu este noua. Fruit of The Loom s-a bucurat de mare success cu o campanie similara, lansata tot pe Instagram. O prima concluzie este ca nu e rau sa te inspiri de la altii atata timp cat initiativa are logica, rezultate si executie buna. De asemenea, o alta lectie este ca poti porni si de la canale cu acoperire limitata cum este Instagram daca stii sa selectezi inteligent influentatorii si vectorii de imagine si ai in spate un mecanism bine gandit.

In Romania, Instagram are doar 130 de mii de utilizatori activi, dar suficient potential pentru mai multe campanii cu rezultate.

“Opiniile voastre ca oameni de marketing nu conteaza.” In deciziile de cumparare, doar consumatorul dicteaza. Cu acest gen de observatii isi incheia demonstratiile Ivan Imhoff, unul dintre cei mai spectaculosi vorbitori de la editia din 2015 a ICEEfest, evenimentul reper de marketing digital al anului. Intr-un maraton de prezentari interesante si demonstratii live de la alergatori de cursa lunga, fondatorul House Of Kaizen, o companie de optimizare de conversii si performance marketing, a stiut sa scoata in evidenta ce conteaza cu adevarat. Intr-un context dominat de tehnologie, Ivan Imhoff a vorbit doar despre psihologie.

“Nu va luati dupa moda!” – a insistat Ivan Imhoff. Tehnologia este doar bisturiul. Cel mai important este cum il folosesti. Tehnologia de azi este uluitoare si ne poate ajuta enorm in marketing, insa, nu inlocuieste munca umana. Daca nu intelegi cum functioneaza mintea consumatorilor pentru a procesa informatia, tehnologia nu te ajuta.

Cel mai important in publicitate si marketing este sa intelegi cum functioneaza ATENTIA! Livrand ceea ce in acest caz  se cheama justificat “master class”, Ivan Imhoff a aratat cu exemple reale cum se risipesc sute si milioane de dolari din cauza ca deciziile de marketing se iau fara o intelegere a modului pana la urma simplu in care functioneaza atentia umana. Tu ca om de marketing esti cea mai putin recomandata persoana sa decizi in legatura cu experienta utilizatorului (customer experience). Repetand testul clasic Hermann Rorschach cu iepurele si rata, pe care multi dintre noi il cunoastem din manualele de psihologie din liceu, ne-a demonstrat ca uitam foarte des ca fiecare dintre noi suntem diferiti si ca vedem aceleasi lucruri altfel. In marketing, tehnologia nu inseamna nimic fara intelegerea comportamentului consumatorului.

Bineinteles, tehnologia de azi ramane esentiala in procesul cel mai important pentru marketing cu rezultate, si anume acela de a livra mesajul potrivit catre audienta potrivita, la mommentul potrivit. Doar ca, in acest proces, munca umana de optimizare si conversie ar trebui probabil sa reprezinte 90%, iar tehnologia catre 10%. In prezent, mai mult de 80% dintre investitiile companiilor se indreapta catre achizitie si nici 20% catre optimizare si conversie.

Cam pe aici se situeaza idealul. Realitatea ne contrazice si noi la fel, zi de zi, in pofida evidentelor. Evenimentelor care te energizeaza si te pun la curent cu ce este mai nou si mai valoros in industrie cum este ICEEfest  le urmeaza si tristetea post-partum a realitatii mai putin entuziasmante pe care o traim cu totii. De pilda, la ce bun ca tehologia ne permite sa ajustam o reclama instant daca nu performeaza in conditiile in care noi avem nevoie de cel putin doua saptamani de aprobari ca sa schimbam o virgula in mesajul indelung dezbatut si modelat mai degraba de opiniile subiective ale celor cu putere de decizie, decat de ce vrea consumatorul?

Cum faci business responsabil folosind jocuri in social media? Subsidiara Lidl din Bulgaria a facut istorie in marketingul responsabil in social media cu memorabila campanie“Give trout a chance”. Mecanismul simplu si eficient? Ludicul. Jocul. Resortul mobilizator? Dorinta de a face bine. Cauzele in care oamenii cred cu adevarat si care-i conving sa se implice. Cu atat mai usor cand sprijinul inseamna si distractie sau relaxare.

Impreuna cu un ONG local si cu sprijinul Ulympyx, o companie a New Frontier Group, Lidl a creeat pe Facebook un joc care permitea utilizatorilor sa pescuiasca virtual pastrav intr-un rau imaginar creat acolo. In schimb, pentru fiecare peste pescuit, Lidl urma sa elibereze cate un pui de pastrav adevarat in raurile de munte ale Bulgariei, in cooperare cu asociatia partenera.

Jocul s-a derulat timp de doar zece zile in 2013, insa, datorita lui, 42 000 pastravi pescuiti virtual s-au transformat in tot atatia trimisi in realitate sa repopuleze apele Bulgariei. Acesta a atras peste 7000 de jucatori si peste 4000 de noi fani pe Facebook. Un motiv pentru care compania a organizat o noua runda de divertisment, dar si de  pescuit... responsabil in primavara lui 2014, aproape dubland impactul si rezultatele campaniei.

Avand sediul central in Austria, New Frontier Group este prezent si in Romania prin compania Romsys. Daca am fost la cursuri si am lipsit justificat de la protestele de ieri, incerc sa ma reabilitez scriind despre solutii de marketing cu… o cauza. Si astept si alte campanii, studii de caz, exemple. 

Rebeli cu cauza

In Piata Gheorghe a fost realizat de curand un graffiti pe calcanul unei cladiri, in cadrul unui proiect de arta urbana - si marketing social, imi permit sa spun - care si-a propus sa dea culoare orasului, revitalizand anumite zone abandonate sau degradate. Pictura, realizata de cativa artisti contemporani este o reinterpretare moderna scenei clasice cu Sfantul Gheorghe omorand balaurul. Lucrarea a fost realizata cu acordul proprietarului cladirii, insa, a starnit rapid oprobriul Consiliului Parohial din vecinatate care a cerut si obtinut cu mare rapididate stergerea picturii, programata pentru data de 11 mai.

Din fericire, cu si mai mare viteza, cu talent, dar si cu foarte mult umor, activistii, dar si profesionistii din toate breslele si-au dat mana intr-o spectaculoasa, sanatoasa si, sper, victorioasa miscare de rezistenta cu balaurul ipocriziei, al habotniciei si al cenzurii.

A inceput Vlad Petreanu, atat pe blogul sau, clasat al doilea ca influenta in Romania in monitorizarea Zelist, cat si la Europa FM. A dat Dan Perjovschi, cu aceeasi eficienta si efervescenta de la “Salvati Rosia Montana”. A pus imediat in priza un numar crescator de artisti care nu contenesc sa reactioneze si sa creeze. S-au alaturat si continua sa reactioneze tot mai multi, fie doar prin like si share sau comentarii de sustinere.

O dovada ca internetul si media sociala nu creeaza doar dependenta si poluare informationala. Inteligent folosite, sunt instrumente rapide de reactie care pot face lumea mai buna, mai toleranta – asa vad eu esenta ortodoxiei -  si  mai frumoasa. Pentru ca nici inertia si nici prostia nu salveaza Romania.

Update

Stergerea picturii a inceput mai devreme decat era anuntat. Suprinzatoare viteza cu care se misca autoritatile in aceste cazuri, vorba cuiva pe un forum. Lupta frumoasa si creativ spumoasa. Acesta este marele castig. Si marea victorie de pana acum.