Piata de bunuri de folosinta indelungata din Romania a inregistrat un inceput bun pentru anul 2016, cu o valoare de 521 de milioane de euro in primul trimestru, avand ca principal motor de crestere televizoarele, arata ultimul studiu GfK Retail &Technology. Telecom-ul, electrocasnicele mari, electrocasnicele mici si electronicele sunt sectoarele ce au avut o rata de crestere de doua cifre in T1 2016, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.
Televizoarele – principalul motor de crestere
In T1 2016, electronicele au crescut cu aproape 13% comparativ cu T1 2015. Piata televizoarelor a fost principalul motor de crestere, modele din toate clasele de diagonala precum si cele UHD au continuat sa creasca.
Consolele de jocuri, boxele si boxele cu andocare au avut rate de crestere de doua cifre. In cadrul acestor categorii, segmente precum soundbars si boxe bluetooth au inregistrat performante notabile.
Piata foto din Romania a scazut cu 8% in T1 2016 fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Camerele foto compacte au continuat sa scada, in timp ce vanzarile de D-SLR-uri au crescut.
Electrocasnice mari: cresteri de doua cifre pentru toate categoriile
Primul trimestru al 2016 s-a dovedit a fi unul foarte bun pentru electrocasnicele mari. Acest sector a crescut cu aproape 26% fata de T1 2015, pana la o valoare de 102 milioane de euro.
Toate categoriile au inregistrat rate de crestere de doua cifre insa cele mai mari au fost pentru uscatoare de rufe, masini de spalat vase si plite.
Electrocasnice mici: evolutie buna pentru aspiratoare
In T1 2016, vanzarile de electrocasnice mici au insumat 37 de milioane de euro, o crestere de 20% comparativ cu T1 2015.
Aspiratoarele au reusit sa recupereze teren in special datorita modelelor cilindrice, fara sac. Alte segmente mai mici precum aspiratoarele verticale, de mana, tip robot si cele cu spalare au avut rate de crestere de doua cifre.
Aparatele dedicate femeilor pentru indepartarea parului, dar si cele de ingrijire a parului au avut cele mai mari cresteri din cadrul sectorului.
IT: inceput de an cu evolutie slaba pentru laptopuri
Piata IT a scazut in T1 2016 cu peste 10% comparativ cu T1 2015, pana la 98 de milioane de euro.
Cererea pentru tablete a continuat sa scada. Dupa un sfarsit de an cu o performanta buna, atat desktop-urile cat si calculatoare portabile au pierdut teren.
Telecom: smartphone-urile cu diagonale mari sunt vedetele
Sectorul telecom a avut o evolutie foarte buna in T1 2016 fata de aceeasi perioada din 2015 datorata in special smartphone-urilor din segmentul de pret medium. Din punct de vedere al diagonalei, smartphone-urile cu dimensiuni intre 5 si 5,6 inchi au avut cele mai puternice cresteri.
Castile au raportat o crestere de aproape 23% comparativ cu T1 2015.
Imprimante, multifunctionale si consumabile: tonerele si imprimantele- impact negativ asupra pietei
Piata s-a restrans in T1 2016 atat din cauza vanzarilor de tonere cat si a imprimantelor care au scazut in valoare cu o doua cifre.
Pe de alta parte, cartusele cu cerneala si multifunctionalele au urmat un trend pozitiv.
Studiul
GfK Temax® este un indice utilizat de GfK Retail &Technology pentru a monitoriza pietele bunurilor de folosinta indelungata. Rezultatele sunt bazate pe studiile desfasurate regulat pe panelul de retail al GfK. Panelul de retail cuprinde date de la peste 425,000 de puncte de vanzare la nivel mondial. Incepand cu Februarie 2009, GfK Retail & Technology calculeaza indicele GfK TEMAX® la nivel international, in peste 30 de tari. Este primul indice care include toate pietele bunurilor de folosinta indelungata in tari diferite.
Deja au fost facute publice rezultatele studiului GfK Consumer Panel Services de monitorizare a consumului casnic pentru primul trimestru din 2016. Acestea reflecta tendintele de crestere continua a consumului, cu o cota de piata record, de 60% pentru perioada analizata.
Hipermarketurile au inregistrat cea mai mare rata de crestere, pana la 29% cota de piata prin cresterea valorii cosului de cumparaturi. Si asta si datorita reducerii de TVA la produse alimentare si bauturi non-alcoolice, precum si anumitor cresteri salariale.
Valoarea bunurilor de larg consum este cu 0,4% mai mare, in contextul unei deflatii alimentare de 6%, ceea ce se traduce intr-o crestere de 3,5% in volum pentru cumparaturile pentru acasa. Romanii continua sa faca uptrading, adica sa achizitioneze marci si categorii de produse mai scumpe.
„Daca pana in 2008, retailul modern crestea cu aproximativ 2-3 puncte procentuale anual in detrimentul celui traditional, in primele trei luni ale anului cresterea este semnificativa, de 4 puncte fata de aceeasi perioada a anului trecut”, afirma Raluca Raschip, Consumer Goods & Retail Director GfK Romania.
Studiul GfK Consumer Panel Services monitorizeaza consumul casnic pentru toate categoriile de bunuri de larg consum, in 3000 de gospodarii. Datele sunt valabile pentru primul trimestru al anului 2016.
Mai multe detalii despre tendintele si motoarele de crestere pentru acest prim trimestru, se afla in raportul Fast Moving Trends in FMCG.
Ultimul studiu realizat de EY, la nivel global, pentru Confederatia Internationala a Societatilor de Autori si Compozitori, analizeaza in cadrul a 11 industrii - publicitate, arhitectura, carte, gaming, muzica, film, presa scrisa, artele spectacolului, radio, TV si arte vizuale -, modul in care schimbarile generate de noile tehnologii in randul consumatorilor le remodeleaza. Intitulat Cultural Times, studiul explica principalele provocari cu care se confrunta companiile din sectorul industriilor culturale si creative (CCI) in contextul in care tehnologia ofera o forța tot mare consumatorului: inovația, „cultura datelor” si direcționarea cat mai eficienta a investițiilor. Mai mult decat in oricare alt sector, omniprezenta internetului si a noilor tipare de consum au determinat redefinirea modelelor de business.
Studiul a identificat sase factori cu o mai mare influenta asupra CCI:
- abundenta si diversitatea continutului
- continutul ilegal care priveaza creatorii de venituri
- personalizarea excesiva a continutului – la dorinta consumatorului
- canalele integratoare de continut (retelele de socializare) care au contribuit la o accelerare a segmentarii piețelor
- increderea excesiva acordata comunitatilor (care o depaseste pe cea in marcile traditionale si in media)
- implicarea - continutul trebuie sa depaseasca stadiul de „oferta”, trecand la cel la „angajament” pentru a sustine relatiile.
Noii jucatori din acest domeniu vin in intampinarea consumatorilor cu noi ecosisteme, facilitandu-le acestora alegerea si consumul de media si cultura. In general dispun de experienta in tehnologie si scopul lor este sa se extinda la nivel international, investind masiv in tehnologie si in analiza sistematica a datelor.
„Companiile din industriile culturale si creative se confrunta cu presiunea de a inova constant pentru a ramane competitive. Un pas important pe care trebuie sa-l faca este sa inceteze sa gandeasca doar tehnic, in termeni de platforme, si sa se concentreze pe conținut relevant, pe care sa-l livreze integrat pe toate platformele. In acelasi timp si cu aceeasi prioritate trebuie sa investeasca in talente si in dezvoltarea de abilitati noi, sa dezvolte strategii care sa incurajeze inovarea, sa permita relatii directe cu companii de tip start-up, indivizi si universitati, pentru a beneficia de pe urma ideilor acestora,” spune Elena Badea, Head of Brand, Marketing and Communication, EY Romania.
Totusi, in ciuda masivei digitalizari la care asistam, exista acte de cultura care se incapataneaza sa ramana in offline. Dintre acestea, cele mai importante sunt cartile tiparite (care au reprezentat 80% din totalul vanzarilor globale de carti) si evenimente live – mai ales in industria muzicala. Insa si pentru ele, online-ul reprezinta principalul mijloc de promovare, iar folosirea datelor despre consumatori (comportament cultural si recomandari sociale) permite industriei creative sa combine modelele de afaceri pentru a obține cresterea dorita.
Un nou studiu global realizat de EY , From innovation to expectation — how M&E leaders are responding to Gen Z , aduce date care descriu generatia Z, prima generatie a nativilor digitali, ca fiind diferita de tot ceea ce am vazut pana acum. Sunt companiile pregatite pentru a raspunde atitudinilor si preferintelor unice ale acestor noi generatii si felului in care consuma continut? Schimbarile de atitudini si preferinte alte acestora obliga de media si entertainment (M&E) sa evolueze si sa evolueze catre modele de business adaptate.
Cine este Generatia Z?
Numita uneori iGeneration, generatia post-mileniala sau concentrata sub denumirea generala de "nativi digitali", Generatia Z se refera la cei nascuti de la mijlocul anilor 1990 si reprezinta, de exemplu, aproximativ 25% din populatia Statelor Unite. In proportie de 91%, adolescentii care compun aceasta generatie, adica nucleul Generatiei Z, au acces la smartphone, 69% dintre ei au acces la tableta si 90% se uita zilnic pe YouTube. Membrii acesteia sunt primii care au crescut utilizand social media, tehnologia mobila si cu siguranta primii care au folosit de mici tehnologia video mobila. Astfel, daca luam ca referinta infiintarea YouTube, in 2005, cei mai multi dintre membrii generatiei Y isi amintesc de existenta unei lumi fara video mobil – in vreme ce majoritatea Generatiei Z nu isi aminteste de asa ceva.
Conform rezultatelor studiului, membrii generatiei Z au si atitudini diferite, sunt mai intreprinzatori, au crescut cu motoarele de cautare si le place sa descopere singuri continut care sa le satisfaca nevoile. De asemenea, le place sa fie implicati in procese, sa contribuie la gasirea de solutii si sa fie mai angajati in diverse experiente. Drept urmare, schimbarea majora pe care companiile de media si entertainment (M&E) trebuie sa si-o asume in trecerea de la modelele traditionale de tip business-to-business (B2B) la cele bazate pe relatii directe cu consumatorii este concentrarea atentiei asupra cererii de informatii relevante, detaliate. Aceasta nevoie nu se vede nicaieri mai bine decat in comportamentele si preferintele unice ale membrilor Generatiei Z.
"Pentru o generatie care creste la umbra unei diversitati si avalanse tehnologice fara precedent, noile inovatii nu mai sunt socotite ca disruptive. Ele reprezinta noua normalitate. Inovatii precum realitatea virtuala, masinile fara sofer si capacitatea de a-si imprima 3D batoane de ciocolata nu mai surprind membrii Generatiei Z. Acestia asteapta doar urmatoarea iteratie din proces si vor sa joace un rol in proiectarea ei. Este generatia care a trecut de la inovatie la asteptare," explica Elena Badea, Marketing Director, EY Romania.
Internetul Lucrurilor (Internet of Things) este o realitate iar companiile de media si entertaintment dar si oamenii de marketing ar trebui sa fie pregatiti sa exploateze acest potential
Internetul Lucrurilor (IoT sau Internet of Things) incepe sa se maturizeze. Casele conectate online, masinile conectate online, magazinele conectate online si gadget-urile (wearables) conectate online reprezinta o realitate care va deveni tot mai pregnanta. Pana in anul 2019, numarul de masini conectate online din Statele Unite aproape ca se va tripla, ajungand la 60 de milioane, iar pana in 2020 sunt prevazute a fi instalate 30 de miliarde de dispozitive IoT. Pentru companiile de media & entertainment, Internetul Lucrurilor ofera un potential imens. In forma sa cea mai simpla, IoT inseamna proliferarea senzorilor in scopul colectarii unei cantitati mari si diverse de date despre clienti; comportamentele acestora, emotiile, sentimentele, reactiile lor fizice si starea lor de bine.
Cu toate astea, datele reprezinta doar o parte a intregului tablou. Pasul urmator presupune extragerea de informatii relevante din aceste date si descoperirea adevaratelor dorinte ale clientilor. Chiar si atunci, actiunea determinata de aceste informatii este cea care transforma cu adevarat datele adunate intr-un model de afaceri. In termeni simpli, tehnologia si gadget-urile nu sunt suficiente pentru capitalizarea fenomenului IoT, insa furnizarea de continut relevant, oportun si tintit genereaza experiente care dau viata Internetului Lucrurilor. Succesul se bazeaza pe combinarea fiecareia dintre urmatoarele trei directii de actiune:
Membrii Generatiei Z sunt cei mai dispusi sa cedeze datele personale, plecand de la prezumtia ca va exista un schimb de valoare. Liderii companiilor de media & entertainment vor profita de pe urma acestui fapt. Ei vor folosi aceste date si, pe baza unei analize predictive legate de continutul si publicitatea mai bine tintite, vor traduce datele in experiente mai bine croite pe dorintele consumatorilor.
Expunerea unei povesti este importanta pentru membrii Generatiei Z. Acestora le pasa mult de experientele autentice si de angajamentul de valoare care se transforma mai degraba in relatii continue decat in tranzactii. Companiile de media si entertainment care inteleg acest lucru vor utiliza toate gamele de dispozitive conectate online la care clientii au acces in efortul de a le spune acestora niste povesti integrate si interconectate.
Liderii marillor companii de media & entertainment inteleg necesitatea unor parteneriate si achizitii. Este cea mai rapida ruta de extindere a capabilitatilor, de accesare de noi modele de afaceri si de scalare a afacerii. Companiile de media si entertainment ajung astfel sa dezvolte parteneriate cu jucatori din domenii precum tehnologie si telecomunicatii, servicii de securitate cibernetica, cu proprietari de locatii atractive, de companii auto, cu furnizori de servicii de sanatate si producatori de diverse aplicatii.
Sursa: EY Romania
Ernst&Young a lansat in Romania editia 2016 a studiului „Generatiile urbane si prioritatile lor”. Un studiu care analizeaza modul in care generatiile percep echilibrul dintre viata profesionala si cea personala, atat la nivel global, cat si national si care ii poate ajuta pe liderii de companii si managerii de resurse umane sa reflecteze asupra strategiei prin care vor reusi sa atraga si sa pastreze capitalul uman de care au nevoie pe termen lung.
Conform cifrelor si estimarilor principalilor jucatori din comertul electronic romanesc impreuna cu GPeC, valoarea totala a retail-ului online autohton a crescut de la 1,1 Miliarde EUR in 2014 la peste 1,4 Miliarde EUR in 2015. Unele companii din domeniu considera chiar ca valoarea se apropie mai mult de pragul de 1,5 Miliarde EUR. Cifra face referire exclusiv la produsele fizice comercializate online (indiferent de natura lor) si nu la servicii, plati de facturi la utilitati, bilete de avion, rezervari hoteliere sau de vacante si calatorii, bilete la spectacole etc.
In “The Best Digital Marketing Campaigns in the World”, desemnata cartea lunii de catre CIM, scriitorul Damian Ryan ne ofera o colectie internationala cu cele mai bune campanii de marketing digital din ultima perioada, analizand si impactul dar si lectiile de business invatate in urma acestora.
Cartea lunii de la Chartered Institute of Marketing (CIM) este “Great Brand Blunders” scrisa de copywriterul si jurnalistul Rob Gray si examineaza peste 150 de intamplari nefericite de marketing din toata lumea, incluzand exemple de la companii mari precum Apple, Virgin, Coca-Cola sau McDonald’s.
Cartea lunii de la Chartered Institute of Marketing (CIM) este “The PR Masterclass: How to develop a public relations strategy that works!”. Membrii CIM beneficiaza de un tarif special.