Articole filtrate dupa data: Vineri, 07 Iulie 2023

Starea de spirit a unui festival și a publicului său se reflectă în comunicarea acestuia. Despre implicarea publicului și a comunității, creșterea organică a festivalului Electric Castle, importanța campaniei digitale și parteneriatele cu brandurile și locul acestora în ecosistemul festivalului, aflăm mai multe de la Tudor Costinaș, Head of Communications Electric Castle.

Mult succes la cea de noua ediție (19-23 iulie)! Anul acesta, de la un challenge - #BontidaFever - ați crescut o întreagă campanie. Care este, de fapt, specificul campaniei din acest an și ce rol are declarația #BontidaFever în cadrul acesteia?

E conversația pe care o lansăm în fiecare an, înainte de festival, cu comunitatea noastră. Într-un an i-am provocat să descopere „All things hidden, all things beautiful”, detalii mai puțin vizibile care dau, însă, farmecul aparte al Electric Castle. După pandemie, am vorbit despre ce înseamnă „Back to life” pentru noi și pentru ei, anul acesta e despre sentimente. „Bontida fever” e starea noastră de spirit în săptămânile dinainte de fiecare ediție, când lucrurile prind alt ritm, totul devine mai intens și atinge apogeul odată cu debutul evenimentului. E minunat să descoperi că această nerăbdare se regăsește și în public, suntem împreună chiar și înainte de a ajunge acolo, la castel. 

Cum măsurați succesul campaniei voastre, dincolo de nr de bilete vândute?

O campanie are succes dacă trece de limitele canalelor unde rulează și devine parte din conversație. 460 de oameni și-au tatuat #BontidaFever, unul dintre challenge-urile campaniei, pentru a obține un abonament pe viață, iar alte milioane au discutat despre asta. Cred că ne-a ieșit, nu?

Cum arată acum festivalul?

Am crescut și la această ediție, nu e neapărat un obiectiv al nostru, lucrurile se întâmplă organic. Pe de-o parte, „oferta” noastră devine atractivă pentru tot mai mulți oameni, pe de altă parte avem acest minunat domeniu Banffy pe care îl redescoperim an de an, care ne permite să inovăm, să schimbăm structura festivalului. Am ajuns la 12 scene și 300 de artiști în line up, păstrăm mixul de genuri muzicale foarte generos care a fost întotdeauna în linia noastră, de la rock, la hip hop, jazz, păstrăm și principiul de a veni cu lucruri noi pentru participanți. EC9 are partea lui de surprize, lucruri pe care nu le anunțăm dar care vor fi descoperite de cei prezenți în festival. 

Care au fost primele branduri care vi s-au alaturat și la ce număr a ajuns lista finală de sponsori? Cum au evoluat parteneriatele „de tradiție”? Cum se integrează brandurile și activările lor în ecosistemul festivalului? Ne puteți oferi câteva exemple?

Parteneriatele cu brandurile sunt printre cele mai frumoase povești pe care le putem spune despre festival pentru că sunt exemple clare că lucrurile pot fi făcute altfel, dacă există aceeași viziune. Noi am început într-o perioadă în care „activare” într-un eveniment însemna „unde punem bannere” și „cât de mare e logo pe afiș”. Am insistat foarte mult să depășim această mentalitate, cu riscul de a fi refuzați, și am fost, nu de puține ori.
Burn a fost printre primii sponsori oficiali, câțiva ani am avut cu ei o secțiune specială de dirt freestyle pentru BMX si MTB, o premieră pentru România, apoi am migrat împreună spre proiecte legate de muzică.
Mastercard este, de asemenea, unul dintre cei mai „vechi” sponsori, ne-a rămas la suflet proiectul din 2019, când am fost primul festival de muzică din țară  ce a oferit interpretariat mimico-gestual pentru persoanele cu deficiențe de auz. Amber Galloway Gallego a venit atunci nu doar ca să facă interpretariat dar a făcut și training pentru interpreți români care au putut continua misiunea de a accesibiliza evenimentele muzicale și către această categorie de public. 
Cu Lidl Romania am început în 2017 și e absolut minunat cum această companie a înțeles misiunea noastră de a susține comunitatea locală. De la renovarea curții școlii, la programe pentru copiii din Bonțida, la contribuții permanente pentru restaurarea castelului, inclusiv în an pandemic, când festivalul nu s-a ținut, Lidl a găsit mereu direcții noi în care să se implice. Construcția anuală a supermarket-ului din festival, un efort logistic important, dar foarte util pentru participanți, este parte tot din dorința brand-ului de a fi mai mult decât sponsor pe afiș, de a fi un partener real în ceea ce înseamnă experiența de festival.
Banca Transilvania e dincolo de orice își imaginează cineva legat de rigoarea domeniului financiar, mereu deschiși la idei noi, aceiași oameni cu care implementăm soluții de plăți îi veți regăsi și în câmp, cu noi, plantând sute de copaci pentru a face campingul mai verde. De altfel, eforturile noastre de a deveni un festival cât mai prietenos cu mediul au fost îmbrățișate cu entuziasm și de OMV, iar Lidl acoperă tot ce înseamnă costurile cu colectarea selectivă și alte activări eco.
Alături de glo, am organizat 3 ediții Creative Camp. Inițial, a fost un loc de reuniune pentru artiști în pandemie, o tabără în care au putut crea împreună chiar și sub rigorile acelor vremuri, însă anul asta avem show-uri întregi născute din aceste tabere, o să le descoperiți pe scena principală. 

În ce măsură a afectat sau influențat prevalența canalelor de streaming și a topurilor de ascultare ale acestora în obiceiurile de consum adaptarea festivalului - de la selecție până la marketing?

Selecția artiștilor în line up urmează alte reguli decât cele legate de popularitatea pe canalele de streaming. Nu înseamnă că le ignorăm, dar principiul de bază e crearea unui mix din genuri muzicale foarte diverse, de la metal, jazz, electro, world music, etc în care nume deja cunoscute  sunt completate cu artiști noi, inovativi. Electric Castle e despre descoperiri muzicale, nume ca The Hu, Nova Twins sau Oscar Jerome chiar și cu review-uri excelente în Rolling Stone Magazine nu te aștepți să le vezi în top-urile din România. Dar am fi pur și simplu un alt festival, dacă am ignora oameni atât de talentați. 

Electric Castle e un festival foarte vizibil atât în print, cât și în zona digitală. Ce rol au marketingul și comunicarea în cadrul festivalului? Dar canalele digitale? Cum s-a transformat strategia de comunicare de la prima ediție până în prezent?

Am mizat de la prima ediție pe online pentru că genul nostru de comunicare cu publicul e foarte direct, ori aici, în special în social media, putem să avem feedback imediat, să înțelegem ce așteptări are și să transmitem în stilul nostru informal ceea ce facem. Outdoor-ul are și el un rol important, dar am încercat să-l folosim nu doar pentru „anunțuri” ci să venim mereu cu campanii inedite, cele mai recente exemple sunt metroul EC sau #BontidaFever unde întreaga campanie outdoor a fost, de fapt, un QR code și un hashtag. 

Nu ne restricționăm, însă, la un anumit canal, totul depinde de conținut, și noi generăm un conținut bogat timp de 12 luni, nu doar anunțuri strict legate de următoare ediție. În funcție de el, decidem care e cel mai bun canal. 

Marketingul prin conținut a fost întotdeauna parte importantă în mixul vostru de comunicare. Ce rol joacă și cum s-a dezvoltat EC Mag? Cum s-au dezvoltat inițiative precum Creative Camp, EC Talks, Fashion Unplugged? 

EC Mag e locul care ne permite să vorbim despre ce ne pasionează cel mai mult – muzica, și nu ne legăm doar de cea care a fost sau va fi prezentă în festival. La fel ca și noi, publicul nostru e curios și explorează iar dacă putem să-i inspirăm din propriile descoperiri o vom face cu aceeași pasiune cu care povestim și în birou despre artiști și concerte.  

În pandemie, am filmat documentarul No Festival, povestea unui concert fără public într-o vară în care festivalul a fost suspendat și în care întreaga industrie muzicală a fost foarte afectată de restricții. De aici, ideea a mers mai departe, s-a născut Creative Camp, ne-am dorit să oferim artiștilor români un loc de întâlnire în care să poată crea împreună chiar și atunci când nu se puteau regăsi în studio. Până acum, am avut trei ediții și, de la sesiuni de improvizație, în primul an, am ajuns ca, anul acesta, să avem două show-uri create de la zero care vor fi prezentate pe MainStage și Hangar. 

Fashion Unplugged a fost un exercițiu creativ inedit, cu ajutorul studenților de la design am transpus spiritul Electric Castle într-o colecție vestimentară, e meritul lor și al lui Lucian Broscățean și Irinei Shrotter că au dus ideea la un nivel excepțional. 

Idei avem foarte multe, timpul ne limitează pentru că munca în a crea fiecare ediție nu se oprește niciodată, dar e important pentru noi să putem arăta că EC e mai mult decât un festival de muzică, e un concept ce poate să-și găsească exprimarea în noi și noi zone.  

Ce rol are și cum ați integrat inițiativa Tourists.Go.ro în strategia voastră de content marketing? Ce reacții ați primit până acum?

Tourists.Go.ro a fost un test pentru noi, am vrut să vedem dacă putem să avem impact pe un public care nu știe nimic despre brandul EC, poate nu știe mare lucru nici măcar despre România. Am pornit de la o problemă arhicunoscută, turismul excesiv dintr-un oraș european, și am încercat să venim cu o soluție care să lege festivalul de o cu totul altă poziționare. 

Reacțiile au fost surprinzătoare: în Barcelona ne-am găsit zeci de ambasadori, avem peste 100 mii de oameni care au accesat site-ul creat pentru campanie, dar avem nevoie de mai mult timp ca mesajele să se propage, campania a început abia acum o lună.

Electric Castle e festivalul la care invitații vorbesc la superlativ despre atmosferă, atât la concerte cât și în afara acestora. Ce loc reprezintă acest mix pentru voi în percepția brandului și ce eforturi implică?

Cel mai credibil mod în care putem promova Electric Castle e să facem lumea să vorbească despre el, în mod autentic, păstrând experiența personală în prim plan. Noi spunem „experiența de festival” dar asta are mii de înțelesuri pentru tot atâția oameni. Vă dau un exemplu, și acum îl citez pe Adi Despot de la Vița de Vie, care spunea într-un interviu recent că „Electric Castle e singura oază de normalitate în industria asta muzicală românească. Pentru mine, copilul ăla de acum 27 de ani, care visa cai verzi pe pereți, caii ăștia zburdă la Bonțida.” Nicio campanie nu poate da atâta emoție cât cea pe care o transmite un om ce s-a atașat de munca noastră. 

Cum a evoluat festivalul din punctul de vedere al relației cu tehnologia, care a fost traseul de transformare digitală?

Noi am încercat, chiar de la prima ediție, să lucrăm cu tehnologii de ultimă oră. Am fost, de exemplu, primul festival cashless din România și am avut, de la început, propriul marketplace pentru bilete și propria aplicație. Pare banal acum, dar gândiți-vă că acum 10 ani nici nu exista fibră optică pe domeniul festivalului, acum avem propria rețea de aproape 20 de km. Sunt festivaluri mari în Europa care încă au sistem de token-uri pentru plăți, la noi totul se rezolvă prin brățara de acces. 

Festivalul contribuie activ în economia locală (HORECA, transporturi etc). În ce măsură ați reușit să dezvoltați parteneriate locale și ce obstacole considerați că mai aveți de depășit din acest punct de vedere?

Cred că, la 10 ani de la prima ediție, cu toții au înțeles că un festival ca Electric Castle e un plus pentru tot ce înseamnă viață economică, culturală și socială, iar beneficiile depășesc județul Cluj, chiar dacă aici impactul e mai ușor de observat. Noi reușim să strângem în jurul nostru oameni și afaceri din zone foarte diverse și e foarte încurajator să simțim că își doresc, la fel de puternic ca și noi, o istorie cât mai lungă alături de festival. Rămân direct implicați cei care ne-au înțeles nevoia de a veni cu ceva nou, mai bun, în fiecare an. Ambiția asta ne e în ADN și probabil nu suntem cel mai comod partener, ne place să creăm provocări. Dar din aceste provocări am văzut exemple de afaceri pornite cu 2-3 oameni care acum sunt furnizori pentru tot ce înseamnă eveniment major din România. 

Care sunt în continuare cele mai mari provocări ale festivalului și încotro se îndreaptă cele mai mari eforturi?

Dacă am fi fost „normali”, probabil nu ar fi existat niciodată Electric Castle, pentru că, din punct de vedere logistic, acest festival este o mare, foarte mare provocare. Una asumată, noi am construit conceptul EC tocmai pe acest contrast între urban și natural, contemporan și situl istoric pe care l-am ales ca locație. Dar am știut și că publicul va căuta confortul cu care sunt obișnuiți de acasă. Să construiești de la zero, pe un câmp, un camping pentru 20.000 de oameni, cu utilități urbane, să gândești drumuri, accese, în condițiile în care ai 250 de tiruri care trebuie să vină și să plece unele pe drumuri de pietriș… nu cred că mulți s-ar înhăma la asta. Și nu, nu este mai ușor cu fiecare an, pentru că ritmul în care am crescut nu a făcut problemele mai puține, ci doar le-a diversificat.

Ne-ar ajuta dacă am avea mai multe drumuri de acces, nu s-ar mai asfalta în orele de vârf ale traficului sau autoritățile ar reacționa mai rapid? Cu siguranță, dar asta e valabil pentru oricine din țara asta. Am ales să ne plângem cât mai puțin și să ne bucurăm că sunt atât de mulți oameni care apreciază ceea ce facem. 

Cum arată pentru voi o ediție ideală de Electric Castle și un model ideal de parteneriat public-privat în zona culturală - muzicală de urmat în România?

Ediția ideală a Electric Castle nu există și asta e cea mai bună veste pentru noi. Asta ne păstrează mereu agili și curioși, iar asta îi va păstra și pe oameni alături de noi. Într-un viitor, sperăm, nu prea îndepărtat, vom reuși să vedem la alt nivel și implicarea autorităților, și apetitul de a trăi experiența reală de festival, și alte lucruri ce încă ne limitează. Între timp, rămân amintirile pe care sute de mii de oameni și le creează într-un mic sat din Transilvania. Iar majoritatea oamenilor alege să revină, iar noi suntem norocoșii care se hrănesc din energia lor pozitivă. Așa că mergem mai departe. 

***

Dacă ai deja bilet la Electric Castle, citește toate informațiile pentru accesul la festival.

Un brand cultural cu o îndelungată tradiție, Festivalul Enescu, aduce la București mii de artiști și turiști din străinătate și din țară. Dincolo de programul special pe care îl oferă la fiecare ediție, facilitând accesul publicului la evenimente unice în peisajul cultural românesc, festivalul este un important stimulent al economiei locale și naționale. Despre valorile pe care le reflectă și le susține, componentele și provocările campaniei de comunicare, precum și despre importanța continuității și stabilității în cultură, aflăm mai multe de la Cristina Uruc (manager interimar ARTEXIM, organizator al festivalului) și Alex Ciucă (Managing Partner al Superior Media și coordonatorul de comunicare al Festivalului Enescu).
Ediţia 2023 a Festivalului Internaţional George Enescu are loc în perioada 27 august - 24 septembrie în București.

Felicitări pentru un nou program care aduce la București mari orchestre și mari artiști ai lumii, în cadrul Festivalului Enescu, un eveniment global. Care credeți că sunt cele mai importante elemente care au dus la creșterea festivalului?

Cristina Uruc: În numele directorului artistic al Festivalului Enescu, maestrul Cristian Măcelaru, și al echipei de organizare, vă mulțumim.
Într-adevăr, Festivalul Internațional George Enescu este un eveniment important la nivel global și este, în primul rând, un proiect strategic pentru România, un brand de țară. Din 1958, încă de la prima ediție, Festivalul este contextul în care cei mai mari dirijori, interpreți, compozitori și cele mai importante orchestre evoluează în București.
Pentru a-l menține la acest nivel, calitatea programării artistice este esențială, element susținut de profesionalismul organizării logistice și administrative. De asemenea, susținerea autorităților centrale și a partenerilor este un alt element important în dezvoltarea unui eveniment de anvergură internațională. 

Dacă ne uităm în istoria recentă a Festivalului, în ultimii 30 de ani, observăm un crescendo calitativ și cantitativ – cu mult efort la început, într-o țară abia ieșită la lumină, Mihai Constantinescu a construit, cărămidă cu cărămidă, zi de zi, catedrala Festivalului Enescu. Un arhitect care a avut alături proiectanți de mare valoare, care au sprijinit cu numele, reputația și viziunea lor crearea unei rețele artistice de parteneri, bazată pe încredere, transparență și seriozitate: Lord Yehudi Menuhin, Cristian Mandeal, Lawrence Foster, Ioan Holdener, Zubin Mehta, alături de Valdimir Jurowski și, astăzi, de Cristian Măcelaru. 

Astfel, Festivalul s-a consolidat ca un vehicul de transmitere a imaginii identității unei națiuni care își găsește resursele să treacă prin crize grave și să exceleze, își apreciază și celebrează valorile spirituale, se ridică deasupra timpurilor pe care le trăim prin forța muzicii și a culturii de calitate.

În ce măsură au afectat sau influențat schimbările în obiceiurile de consum în timpul pandemiei și din perioada de după adaptarea festivalului - de la selecție până la marketing?

Alex Ciucă: Am putea spune că Festivalul Enescu a fost afectat într-o mai mică măsură de pandemie faţă de alte evenimente din această nişă a muzicii clasice. Spun asta ținând cont că a fost singurul eveniment internaţional de acest calibru care s-a desfăşurat în timpul pandemiei, într-o perioadă în care multe alte evenimente dedicate muzicii clasice au ales să anuleze sau să amâne. Şi nu doar că Festivalul Enescu s-a desfăşurat, dar a fost un eveniment organizat în condiţii de maximă siguranţă sanitară, în conformitate cu toate prevederile legale ale momentului. Această reuşită i se datorează lui Mihai Constantinescu, cel care a făcut toate eforturile pentru a duce la capăt ediţia 2021.
Această continuitate a fost extrem de importantă atât în relaţia cu marile orchestre ale lumii cât şi cu publicul de la Bucureşti.

Care au fost primele branduri care vi s-au alaturat și la ce număr a ajuns lista finală de sponsori? Cum au evoluat parteneriatele „de tradiție”? Cum se integrează brandurile și activările lor în ecosistemul festivalului? Ne puteți oferi câteva exemple?

Alex Ciucă:  La ediția din acest an continuăm parteneriatul de lungă durată cu Rompetrol și adăugăm un nou partener principal: BRD Groupe Société Générale. Credem în colaborările pe termen lung și avem planuri îndrăznețe alături de cei doi parteneri principali ai Festivalului și ai Concursului.

Lor li se adaugă o serie de parteneri care ne susțin de mult timp și pentru oferim an de an o vizibilitate cât mai bună. Avem în echipă o persoană dedicată care gândește și propune activări creative, în armonie cu tema Festivalului și cu poziționarea clienților.

Desigur, continuăm să primim și propuneri care vin de la agențiile cu care lucrează partenerii noștri.

Fără să divulgăm prea multe detalii, pot să vă spun că vom ieși din zona centrală a orașului, spre cartiere, într-un demers de facilitare a accesului la muzica clasică. Vom face asta alături de unul dintre partenerii din acest an, care a ales să abordeze în acest fel tema „Generozitate prin muzică”.

Festivalul Enescu e cel mai vizibil festival muzical. Ce rol au marketingul și comunicarea în cadrul festivalului? Dar canalele digitale? Cum s-a transformat strategia de comunicare? Ce acțiuni și activități întregesc programul, fiind parte și din mixul de comunicare? Ce ați adus nou și diferit în cadrul festivalului în ultimi ani și care sunt cele mai mari vise? 

Alex Ciucă: În 1958, la prima ediție a Festivalului, presupun că nu exista o strategie de comunicare, ci mai degrabă un dublu scop: pe de-o parte promovarea operei lui George Enescu, pe de altă parte susținerea tinerelor talente prin intermediul Concursului Internațional.

Anul acesta ne-am propus să schimbăm puțin percepția legată de Festivalul Enescu, să arătăm publicului că, deși este un eveniment de talie mondială, care pune România pe harta internațională a muzicii clasice, nu e deloc un eveniment elitist. Deși elitele sunt prezente la București, Festivalul Enescu nu este un eveniment cu circuit închis, dedicat cunoscătorilor. Vin cele mai mari nume din muzica clasică, însă toți acești artiști își doresc să dăruiască muzica lor publicului larg.

Din acest motiv campania de comunicare din acest an va avea o importantă componentă educațională. Vrem să apropiem publicul de muzica clasică, să spargem toate barierele și facem asta printr-o serie de concerte dedicate familiilor și copiilor, prin ceea ce comunicăm pe rețelele de socializare și prin alte tactici.

Probabil că cel mai mare vis pe care îl avem noi, cei din echipa de comunicare, este să aducem la concerte cât mai mulți oameni care abia acum se întâlnesc cu muzica clasică. Să-i facem curioși să intre în săli, după ce le dăm puțin context privind Festivalul, muzica clasică și cine a fost George Enescu.

Cum a evoluat Festivalul Enescu din punctul de vedere al relației cu tehnologia, din punct de vedere organizatoric și din punctul de vedere al comunicării în special?

Alex Ciucă: Festivalul Enescu a avut în ultimii 10 ani o bună relație cu tehnologia, lucru care se datorează vechii conduceri și echipei responsabile de comunicare până la ediția din acest an. Festivalul a fost printre primele evenimente de profil care au acreditat bloggeri în urmă cu 10 ani. Și tot în urmă cu 10 ani a dezvoltat o primă aplicație de mobile, care, din păcate, nu mai este activă în acest moment.

Suntem prezenți pe cele mai importante rețele de socializare, avem și un newsletter pe care îl trimitem periodic. Comunicarea digitală este un punct important pentru Artexim și pentru Festivalul Enescu.

Anul acesta avem un nou website, cu o prezentare detaliată a tuturor concertelor și a artiștilor care vor urca pe scenele de la Ateneu, Sala Palatului, Sala Radio, Sala Auditorium și Teatrul Odeon.

Pentru ediția următoare avem în plan o nouă aplicație de mobile și alte câteva asseturi digitale.

Festivalul contribuie activ în economia locală (cazări, HORECA etc). În ce măsură ați reușit să dezvoltați parteneriate locale și ce obstacole considerați că mai aveți de depășit din acest punct de vedere?

Cristina Uruc: Festivalul este un stimulent al economiei locale și naționale, iar partenerii noștri sunt conștienți de importanța asocierii produselor și serviciilor lor cu un eveniment care durează 4 săptămâni și aduce la București peste 3500 de artiști și mii de turiști din România și din străinătate. Avem parteneri tradiționali, de lungă durată atât în industria hotelieră (unde avem un grad de ocupare foarte mare a structurilor din aria de desfășurare a concertelor – peste 9000 de nopți de cazare), cât și în HORECA, transport și alte servicii. 

Ne dorim să extindem parteneriatul public-privat, de la stadiul la care este acum, cu cel puțin 50% pentru ediția viitoare și cred că vom reuși. Ceea ce ne dorim este să creăm relații de lungă durată cu partenerii noștri, bazate pe continuitate și încredere în calitatea serviciilor și produselor oferite, care să se ridice la standardul internațional impus de anvergura Festivalului Enescu. 

Care sunt în continuare cele mai mari provocări ale festivalului și încotro se îndreaptă cele mai mari eforturi?

Cristina Uruc: În continuare, cea mai mare provocare a Festivalului este lipsa proiecției bugetare multianuale. Poziția de director al ARTEXIM a venit și cu moștenirea titulaturii de „acrobat fără plasă”, așa cum era numit Mihai Constantinescu – să lucrezi la un program de festival cu orchestre ca Royal Concertgebouw, Berliner Philharmoniker, Filarmonica din Viena ca să nu mai spun de orchestrele de pe continentul american, presupune o planificare cu cel puțin doi ani înainte de desfășurarea Festivalului, iar noi, în momentul acesta, suntem în situația în care prevederile ordonanței 34 au redus în luna mai bugetele instituțiilor de cultură cu 10% față de ce a aprobat Ministerul Finanțelor inițial. Regulile se schimbă în timpul jocului și provocarea este să te adaptezi – altfel, riști să nu mai exiști și lucrul acesta este de neimaginat pentru Festivalul Enescu. 

Cum arată pentru voi o ediție ideală și un model ideal de parteneriat public-privat în zona culturală de urmat în România?

Cristina Uruc: Ideale ar fi continuitatea și stabilitatea în cultură, posibilitatea unor previziuni cu bătaie pe termen lung, asigurate de un buget multianual. Altfel, din punct de vedere artistic, ideală este fiecare ediție – ce ne putem dori mai mult decât o lună de concerte zilnice, la București, la prețuri super accesibile față de cele ale festivalurilor de același nivel din lume. 

Modelul ideal de parteneriat public-privat are la bază principiile și valorile pe care noi, ca organizatori, instituție publică, le împărtășim cu partenerul din mediul privat – și aici vorbim de previziune, stabilitate și continuitate. Și nu e greu de implementat – Festivalul o face și o demonstrează. 

***

„Ne dorim să extindem parteneriatul public-privat pentru ediţiile viitoare şi sunt convinsă că vom reuşi să identificăm acei parteneri alături de care să construim relaţii de lungă durată.” - Cristina Uruc

„Sper ca brandurile să observe deschiderea pe care o are Festivalul Enescu către publicul tânăr şi să susţină într-un număr cât mai mare acest proiect unic în România.” - Alex Ciucă

***

Cristina Uruc este Manager interimar Artexim începând cu 2022. A ocupat de-a lungul timpului mai multe poziţii în cadrul Artexim, fiind implicată în organizarea Festivalului Enescu încă din 2007. A fost tour manager al renumitelor ansambluri de muzică veche Il Giardino Armonico și Coro e Orchestra Ghislieri şi consultant artistic al Filarmonicii de Stat Sibiu.
Alex Ciucă este coordonatorul de comunicare al Festivalului Enescu - ediţia 2023 şi Managing Partner al Superior Media, o agenţie de digital marketing fondată în 2010. Alex Ciucă este şi fondatorul unor proiecte precum raportul Digital Recap sau podcastul „Primii trei ani”.

Biletele pot fi achiziționate de pe site-ul Eventim.

Comunitatea Haute Culture își dă întâlnire pentru două zile, pe 10 și 11 iulie, în București, pentru un eveniment emblematic despre valorile și principiile care ne modelează viața. Ladies Of Haute Culture propune întâlnirea cu oameni care să inspire și să ne conecteze prin (super)puterea autenticității. Prin prisma conținutului, Ladies Of Haute Culture se adresează atât femeilor cât și bărbaților care se regăsesc în valorile propuse de Haute Culture, revista premium lansată de Biz aproape de finalul anului trecut.

„Comunitatea Haute Culture  împărtășește aceleași valori și principii, adesea uitate în lumea de azi. Dacă Haute Culture by Biz este exact revista pe care ne-am fi dorit s-o găsim pe piață, Ladies Of Haute Culture este evenimentul la care ne-ar fi plăcut și nouă să participăm, cu oamenii pe care ne dorim să-i descoperim și ținem aproape”, explică Diana Cosmin, curator Haute Culture.

Pornind de la valorile și principiile promovate de Haute Culture,  pe 10 și 11 iulie, la Biavati Events, Ladies Of Haute Culture propune o experință specială. Puținele locuri rămase libere mai pot fi rezervate doar până la finalul săptămânii, toate informațiile fiind disponibile la adresa www.ladiesofhauteculture.ro/inscriere.

La achiziția oricărui tip de bilet, participanții vor primi și cartea „MARTA de la BIZ”, o biografie brutal de sinceră a Martei Ușurelu.

„Ladies Of Haute Culture este despre fiecare dinte noi, oamenii care caută să afle cine sunt, își găsesc drumul și pun mult suflet și energie pentru a-l urma. Este un eveniment despre autenticitate, despre oameni reali cu povești care ne pot ajuta, inspira și motiva. În cele două zile vom căuta să înțelegem arta de a decide cine vrem să fim, dar și arta echilibrului între viață și carieră”, spune Marta Ușurelu, curator Haute Culture și owner Biz.

Două zile, două teme puternice, un singur eveniment:  Ladies Of Haute Culture

Prima zi  Ladies Of Haute Culture, luni, 10 iulie, are ca temă „Arta de a decide cine vrei să fii”. Începând cu ora 11, personalități din domenii variate, cu povești puternice de viață și o experiență bogată, vor urca pe scena Ladies Of Haute Culture. Ziua se va încheia cu o sesiune de networking și un memorabil Haute Culture Lunch.

Amalia Enache va vorbi despre ritualurile care ne conectează la frumusețea vieții, Ana Nicolae va oferi un manifest pentru viață și pentru pofta de a trăi, Ana Maria Brânză va dezvălui cum arată „coloana vertebrală” a unei vieți de campion, Simona Păun va oferi lecțiile unei femei-aviator, Alexandru, creatorul celebrilor pantofi CONDUR, explică modul în care vede un gentleman valorile feminității de azi, Vlad Eftenie dezvăluie cum putem fi mai prezenți în viața noastră, sociologul Gelu Duminică spune cum schimbă femeia contemporană lumea, în loc să se lase schimbată de ea, iar Bianca Grama va vorbi despre reinventarea unei vieți, prin reinventarea unor locuri uitate din România.

Locurile în sală se pot rezerva atât pentru o zi de eveniment cât și pentru ambele zile, toate informațiile fiind disponibile pe www.ladiesofhauteculture.ro/inscriere.

A doua zi, marți, 11 iulie, debutează tot la ora 11:00 și este axată pe „Arta echilibrului între viață și carieră”.

Experiența acestei noi zile de Ladies Of Haute Culture va începe cu o femeie din industria filmului American, care arată lumii valorile României. Oana Ghiocel a plecat la 15 ani în SUA și s-a întors ca să povestească lumii întregi despre România, în postura de regizor de documentare despre istoria care nu se învață la școală.

Hamid Nicola Katrib dezvăluie puterea de a decide cine ești tu cu adevărat, Andreea Lupu explică cum se traduc arta, luxul și intersecția dintre ele, într-o formulă relevantă pentru femeia contemporană, apoi Cornel Ilie vorbește despre forța vulnerabilității în artă și în viață.

Ziua va continua alături de Adriana Matei, Style & Mindset coach, care oferă o abordare practică despre cum să-ți construiești stilul personal, fără să-ți pese ce crede lumea. Cum îți faci ordine în casă, în viață și în suflet? – aceasta este întrebarea la care Diana Mihăilă dă răspunsurile, apoi Răzvan Mazilu vorbește despre arta ca formă de generozitate și ca scut pentru omul sensibil și empatic, iar Teodora Burz completează ziua cu o doză puternică de inspirație generată de răspunsul la întrebarea cum faci lumea întreagă să se îndrăgostească de un brand de lux MADE IN ROMANIA.

Programul complet al celor două zile Ladies Of Haute Culture este disponibil la adresa www.ladiesofhauteculture.ro.