Articole filtrate dupa data: Februarie 2024

• PENNY lansează o colecție specială de pahare de cristal, VIVESS, care aduc o notă de rafinament fiecărei ocazii speciale.
• Clienții se pot implica prin intermediul campaniei de loializare „Oferă o experiență completă gustului” – fiecare set de pahare VIVESS cumpărat poate ajuta 70 de elevi din Dolj, Ialomița, Bacău și Buzău să meargă la liceu.
• 1 produs VIVESS cumpărat = 1 șansă la educație. Proiectul dezvoltat de World Vision România în parteneriat cu PENNY vizează programul „Vreau în clasa a 9-a”, prin care elevii sunt ajutați să acceseze diverse programe educaționale, stimulându-le astfel interesul pentru continuarea studiilor.

În magazinele PENNY a început o nouă campanie de loializare care are în focus colecția VIVESS. Cele 7 pahare din colecție sunt de cristal și sunt gândite să aducă o notă de rafinament fiecărei ocazii speciale. Pentru a te bucura de calitatea unei băuturi este nevoie ca aceasta să fie servită în paharul corect. Designul fiecărui pahar din colecție, precum și grosimea sticlei, dar și materialul din care sunt confecționate, au fost aspecte luate în considerare pentru a oferi o experiență completă gustului.

Poți descoperi întreaga colecție de pahare VIVESS în magazinele PENNY din țară sau pe site.

Până pe 14 mai 2024, în magazinele PENNY se desfășoară campania de loializare cu acumularea de puncte bonus, în cadrul căreia clienții pot achiziționa paharele la prețuri preferențiale, cu o reducere de 50%. Folosind cardul PENNY, fiecare punct obținut se dublează, iar la 5 puncte adunate pe talonul colector se acordă reducerea pentru un set de pahare.

Prin această campanie, PENNY, alături de World Vision România, dezvoltă programul „Vreau în clasa a 9-a”, prin intermediul căruia 70 de elevi din 4 județe – Dolj, Ialomița, Bacău și Buzău – vor fi ajutați să acceseze diverse activități educaționale, stimulându-le astfel interesul pentru continuarea studiilor. Clienții pot sprijini campania și pot dărui o șansă în plus la educație, cu fiecare produs cumpărat din colecția VIVESS.

„Cu fiecare nouă campanie de loializare desfășurată în magazinele noastre ne dorim să sprijinim, împreună cu clienții, cauze și persoane din comunități defavorizate. Vă invităm să vă alăturați programului „Vreau în clasa a 9-a”, dezvoltat de World Vision România și odată cu fiecare produs VIVESS cumpărat, să ajutăm tinerii să își continue studiile și să meargă la liceu.”, a afirmat Monica Coman, Marketing Team Leader – Advertising, din cadrul PENNY | REWE România.

„Copiii și adolescenții din mediul rural au nevoie de sprijin pentru a-și continua educația. Au nevoie să fie ascultați, văzuți, susținuți. Ne bucurăm să avem parteneri care se alătură acestei misiuni, mai ales cu idei creative, menite să atragă atenția asupra cauzei educației. Împreună putem schimba viitorul acestor copii!”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.

Detalii despre campania de loializare PENNY pot fi consultate aici.

Cu ocazia Zilei Naționale a Lecturii, pe 15 februarie, TikTok lansează o campanie dedicată vocilor feminine din literatură, o inițiativă menită să inspire comunitatea #BookTok să vorbească despre importanța femeilor în literatură și încurajează comunitatea să spună mai departe povestea lor. Astfel, de #ZiuaLecturii, TikTok lansează un concurs prin provocarea #HerStory, prin care dorește să sublinieze impactul feminin în literatura contemporană și nu numai, de la autoare celebre la cele mai îndrăgite personaje feminine.

TikTok se implică activ în promovarea diversității și incluziunii, prin crearea unui spațiu în care toți utilizatorii să-și exprime ideile și să-și împărtășească poveștile. Prin #HerStory, utilizatorii sunt invitați să împărtășească sub forma unui videoclip creativ povestea unei femei din spatele unei cărți care i-a inspirat. Aceasta poate fi o scriitoare, dar și protagonista unui roman îndrăgit sau un alt personaj feminin. Campania a început odată cu un atelier dedicat comunității #BookTok, unde au participat peste 100 de creatori din Europa Centrală și de Est și au discutat despre tendințe în materie de lectură, dar și despre importanța femeilor în decursul istoriei literaturii. De asemenea, TikTok lucrează cu o serie de creatori îndrăgiți din România, care au primit provocarea de a vorbi despre vocile feminine din literatură care au avut un impact important în viața lor.

„Anul acesta, Ziua Lecturii nu este doar despre cărți. Alături de comunitatea BookTok, sărbătorim toate femeile minunate care au scris pentru noi și toate eroinele care ne-au inspirat de-a lungul timpului cu poveștile lor, pe care suntem nerăbdători să le descoperim prin provocarea #HerStory. Suntem conștienți de amploarea pe care #BookTok a luat-o și ne dorim să fie un loc unde oamenii să-și poată exprima liber și creativ propriile povești. #BookTok nu este doar un hashtag, ci este o comunitate clădită din dragoste pentru lectură și dorință de schimbare”, a declarat Jakub Olek, Head of Public Policy and Government Relations pentru Europa Centrală și de Est la TikTok.

Competiția se va desfășura între 19 februarie și 8 martie 2024, timp în care participanții vor fi încurajați să creeze și să împărtășească videoclipuri care să evidențieze perspectivele lor preferate venite de la femei, precum și cărțile și autoarele lor preferate, prin hashtag-ul #HerStory. Câștigătorii vor fi anunțați pe 11 martie 2024, iar premiile constau în cărți, precum și alte elemente conexte care să sprijile comunitatea pe parcursul lecturii.

TikTok își dorește să fie cu un pas mai aproape de comunitatea sa atunci când vine vorba de pasiunea pentru citit, dar și să-i ofere acesteia soluții și idei de actualitate în această direcție. Astfel, TikTok anunță un parteneriat cu Librăriile Cărturești, prin care își propune să vină în întâmpinarea pasionaților de lectură și să-i ajute să construiască un spațiu sigur și creativ dedicat pasiunii pentru lectură.

„Unul dintre lucrurile pe care oamenii îl caută cel mai mult este sentimentul de apartenență. #BookTok este mai mult decât un hashtag, este un trend care a oferit cititorilor posibilitatea de a crea o comunitate în jurul hobby-ului lor favorit. În această comunitate ai posibilitatea de a-ți împărtăși gândurile despre lecturile recente, de a găsi oameni cu aceleași preferințe literare ca ale tale și, cel mai important, de a ieși din zona de confort prin explorarea genurilor literare. #BookTok a reușit să creeze awareness și curiozitate față de diverse subiecte și curente, îmbogățind astfel listele de lectură a milioane de persoane din întreaga lume. #HerStory este încă o șansă de a face acest lucru, aducând cititorii mai aproape de cărțile scrise de femei, a adăugat Roxana Tomei, PR & Social Media, Cărturești.

#HerStory reprezintă pentru comunitatea #BookTok o oportunitate deosebită de a celebra și amplifica contribuțiile semnificative ale femeilor în literatură și cultură. Acest challenge nu numai că încurajează, dar și inspiră și motivează fiecare individ din comunitatea TikTok să exploreze și să își dezvolte propriile capacități personale. Cu peste 200 de miliarde de vizualizări, hashtag-ul #BookTok este deja un fenomen global, iar popularitatea sa continuă să crească și în România, unde #BookTokRomania a câștigat rapid teren și a devenit o comunitate influentă și vibrantă.

Activitățile desfășurate în acest an marchează o evoluție firească a eforturilor platformei de a contribui la redescoperirea pasiunii și interesului pentru lectură a românilor. Anul trecut, TikTok a lansat hashtag-ul oficial #ZiuaLecturii și a colaborat îndeaproape cu creatori români pentru a încuraja utilizatorii să-și împărtășească experiențele legate de lectură. TikTok consideră că experiențele digitale trebuie să aducă bucurie, să fie distractive, să ajute la crearea unor conexiuni și să ofere o stare de bine. De aceea, platforma lucrează continuu la crearea unui spațiu în care membrii comunității să se simtă inspirați, să învețe lucruri noi și să se bucure împreună de momente autentice. Astfel, platforma continuă să sprijine cu entuziasm comunitatea #BookTok, un spațiu global în care pasionații de lectură își pot împărtăși poveștile lor, pot sărbători identitățile lor și să susțină cauzele care le sunt apropiate

^[1] *Ziua Națională a Lecturii este celebrată pe 15 februarie și reprezintă ziua de naștere a două mari personalități ale României: Titu Maiorescu (15 februarie 1840) și Spiru Haret (15 februarie 1851).

Ce înseamnă și cum ne ajută inovația în marketing? Care este diferența dintre invenție și inovație? De ce este necesar marketingul inovațiilor? Ce bariere găsim frecvent în calea inovaţiei, dar care sunt şi factorii care stimulează inovaţia?

Vorbim la podcastul Marketing Talks despre tema generoasă, dar și provocatoare a inovației cu un practician cu experiență în retail, FMCG și servicii, Adina Săniuță, cu exemple şi inspiraţie din experienţa proprie de marketer, dar şi de antreprenor. A lucrat pentru branduri precum bauMax, IBM, Aqua Carpatica și Graphein. Este doctor în marketing și în prezent predă managementul serviciilor, managementul inovării și marketing la Facultatea de Management a SNSPA, dar este dedicată și proiectelor sociale. Este autorul cărții „Marketingul inovaţiilor în retail”.

Cine este Adina Săniuță?

Adina este un marketer inovator, flexibil, adaptabil, care a adunat în cariera ei multe experiențe și joacă multe roluri cu responsabilitate, cu entuziasm, cu rezultate pe mai multe fronturi. A făcut marketing în mari corporații internaționale, în companii românești mari și antreprenoriale, a lucrat în tehnologie, a lucrat în retail, a dat la un moment dat corporația pe ONG, devenind voluntar de profesie într-un proiect foarte frumos făcut de Fundația Vodafone. A făcut marketing pentru fundraising cu un slogan propriu, “Săniuța fuge”. Crede că marketing-ul este un “passepartout” care poate să vândă produse, să creeze inovații, să le pună pe piață, dar și să sprijine cauze bune și chiar să schimbe lumea în bine. S-a implicat şi și-a asumat implicarea în politică. Un lucru deloc simplu. Dar vrem să vorbim astăzi doar despre inovație, de marketing, despre marketingul inovațiilor.

Carte: Marketingul inovațiilor în retail

Adina a reușit să transforme o lucrare de doctorat într-o carte. O carte care e, trăiește în continuare și rămâne actuală și vie în marketing: “Marketingul inovaţiilor în retail”. E cumva descurajant să scrii cărți, pentru că, așa ca și în presă, ai un domeniu în permanentă schimbare, nu neapărat al efemerului, pentru că există și lucruri care nu se schimbă, dar nu e simplu. Eu am citit cu plăcere o carte pe care n-am simțit că e și a fost o lucrare de doctorat. Am văzut multe exemple care trăiesc sau încă au potențial să fie lansate pe piață.

Adina, ce este și ce nu este inovația?

Să încep mai întâi cu ce înseamnă inovația. Trebuie să cadrăm puțin tot fenomenul acesta și de curând am găsit o definiție care poate fi înțeleasă de oricine. Așa îmi place și când merg la facultate să înțeleagă și studentul care a mai lucrat sau care lucrează în practică și poate a dezvoltat un post în compania în care se află, dar și studentul de la masterat, care poate este arhitect și a venit să învețe cu ce se mănâncă management-ul și marketing-ul, sau orice alt om pe care îl întâlnesc. Încerc să explic lucrurile simplu. Ei bine, acestă definiție pe care v-o dau spune în felul următor: iei două lucruri care sunt diferite sau poate asemănătoare și le pui împreună astfel încât să creezi un produs nou sau un serviciu nou. Și un exemplu foarte simplu pe care cred că toți l-am consumat cel puțin o dată în viață și cei care au copii sunt tot timpul trași de mână când ajung în retai este oul Kinder. Ce au făcut cei de la Ferrero foarte deștept: au pus ciocolata și jucările într-un singur loc și au dat și elementul de surpriză. Este cea mai ușoară definiție a inovației. De cele mai multe ori, noi ne uităm la inovație, la partea tehnologică și spunem da, s-au creat ochelarii Google, s-a creat o mașină foarte sofisticată. Dar, ce vedem, este că atunci când ne uităm la aceste lucruri foarte sofisticate nu sunt ușor adoptate. Oamenii nu înțeleg sau înțelege o masă foarte mica, care nu este suficientă pentru a putea să crești un business sau să duci o inovație în mainstream.

Din acest motiv lucrăm și pe training de marketing, pentru că ești un practician care nu vorbești numai în termeni sofisticați, academici, ci în termeni ușor de înțeles. Vorbim și de curba de adopție și aceste modele pe care voi în universități le dezvoltați și fără de care nu putem avea înțelegere și limpezime. Vechiul și robustul model de adopție al inovației ne arată că problemele sunt la început, la lansare, pentru că dacă nu reușim să aducem acea masă critică, acea majoritate critică, multe lucruri eșuează.

 Nu putem înțelege inovația dacă nu înțelegem modelul de business

Da, și se întâmplă de cele mai multe ori pentru că inventatorul este un om de laborator, un om de bibliotecă, care stă undeva în spate. Și atunci vin oamenii de marketing, vin cercetătorii de piață și spun ok, uite, avem o masă de potențiali consumatori, de potențiali clienți care pot cumpăra această invenție pe care tu o faci. Așa se întâmplă și în zona IT. Avem un soft, dar trebuie să știm să-l şi vindem cuiva. Dacă nu avem cui să-l vindem, n-o să putem să dezvoltăm acel soft în continuare și e o chestiune de a înțelege şi business. Dacă ne uităm acum la ce se întâmplă și în startup-uri, oamenii încearcă mai întâi să înțeleagă business-ul, să înțeleagă piața și mai apoi să dezvolte produsul.

Nu putem înțelege inovația dacă nu înțelegem modelul de business.

Și ne uităm la marii investitori, la business angels. Nu te întreabă niciodată cât de cool este acel produs și mai degrabă cui ai să-l vinzi. Pe termen mai lung, îl poți adapta pieței într-un an, doi, trei, patru, cinci. Și uite așa ne întoarcem la ce înseamnă model de business. Nu putem înțelege inovația dacă nu înțelegem modelul de business. Mulți spun da, uite, e foarte cool, am inventat ceva, o să rupem piața. Și se lovesc într-o jumătate de an că nu cumpără nimeni produsul sau serviciul respectiv, că se întâmplă și în servicii același lucru.

Inovația este o invenție care este comercializată

Revenind la termeni și la definiția lor, spuneai invenție. Care e diferența dintre invenție și inovație?

Din tot ce am citit eu și spun eu că am citit destul de mult, invenția rămâne la nivelul de produs care nu este neapărat consumat și inovația este o invenție care este comercializată. Practic invenția este acest pahar, să spunem, am inventat un pahar. Dacă tu și cei care ne filmează și cei de pe stradă vor cumpăra acest pahar, înseamnă că devine inovație. Ok, poate avem doar inovatorii care vor produsul nostru și mergem mai degrabă mai departe pe curba de adopție. Dar momentul acela este inovație. Dacă el nu poate să crească în volum ca vânzare, rămâne la un nivel mic, poate de nișă. Și avem business-uri de nișă care trăiesc foarte bine, pentru că pot menține un preț foarte mare, iar consumatorii cumpără acel produs sau serviciu la un preț foarte mare.

Deci, aici vine cumva această alianță și acest mariaj necesar pentru succesul de business, marketing-ul inovațiilor. Degeaba ai o inovație dacă nu gândești în termen de business și în centrul business-ului se află întotdeauna consumatorul. Ce nevoie are?

 Da, nu contează cât de minunat e produsul, serviciu, noutatea, ci ce nevoie rezolvă. La ce problemă răspunde?

Exact, menționam în introducere faptul că marketing-ul se schimbă, sunt probleme mai degrabă în tendințe, pe zone de comunicare, de promovare, de canale pe care le folosim pentru a transmite mesajul. Însă eu cred atât și din perspectiva de teoretician, dar și din perspectiva practicianului, că bazele rămân și dacă nu înțelegem în orice business mixul de marketing ne va fi foarte greu să dezvoltăm mai încolo. Dacă ne uităm doar da, ok, acum se poate să comunicăm pe Tiktok, este un canal foarte cool, e un model de business foarte interesant, dar s-ar putea ca generația care vine după generația Z să nu mai fie fan Tiktok și să apară cu totul altă platformă. Acolo vorbim despre o platformă de comunicare și de o tendință, unde ducem mesajul, unde putem duce inovația spre a fi distribuită unor mase de oameni? În schimb, noi trebuie să fim tot timpul fideli acestui mix de marketing și modelului nostru de business.

Nu poți să desparți vânzările de marketing și trebuie tot timpul să există această conlucrare între cele două departamente

Hai să facem o exemplificare pentru un business și pentru un brand pentru care tu ai lucrat și care nouă ne este foarte drag, cu care suntem parteneri și care poate sprijini mulți antreprenori, mulți oameni de business, multe brand-uri să își limpezească intențiile. Mă refer la Aqua Carpatica da, unde întotdeauna lucrurile încep cu o viziune și viziunea domnului Valvis fusese să creeze Rolls-Royce-ul apelor minerale din România. Pe asta a venit “sfânta treime” a strategiei, pentru că o viziune o ai dacă vii cu o strategie sănătoasă și robustă, și anume segmentare, targetare, poziționare. Da, nu mă duc oriunde, pentru că dacă vreau Rolls Royce, nu mă duc oriunde. Şi atunci în România, în străinătate, s-au ales clar segmentele premium, super premium, piețele cu bani. Unde s-a dus Aqua Carpatica? În ţările cu putere de cumpărare: în America, în Anglia, în Orientul Mijlociu? De ce? Asta a fost segmentarea, targetarea şi poziționarea foarte curajoasă. Am vorbit cu Valentina Vesler despre cum şi-a asumat brandul această superputere, puritatea, un atribut care mai era folosit și de alte brand-uri și produse din categorie, dar felul în care Aqua Carpatica și tu care ai fost parte din echipă și l-a asumat și l-a pus pe piață a fost diferit, deci aici e strategia. Pe urmă, vine mixul de marketing, detaliile strategiei, tacticile care par exemple de manual. În primul rând prețul pentru că nu mai vorbim doar de clasicul mix cu acei patru P. Ne uităm la încă trei P importanți, la personal, la plasare, procese. În retail, în FMCG nu întotdeauna contează atât de mult procesele și poate vorbim și despre asta, la Aqua Carpatica este atât de clar ce au vurt să facă. Au stabilit prețul, singurul element din mix care aduce bani - toate celelalte sunt costuri - și pe care ei l-au pus peste Perrier- ca să semnalizeze calitatea și vedem că toate lucrurile sunt aliniate, armonizate ca să susțină acea poziționare premium. Nu găsești oriunde produsul și compania îşi selectează cu atenție canalele, zona asta de plasare. Ce poți să ne spui? Pentru că revin la exemplul ăsta de școală, pentru că adesea inovatorii, întreprinzătorii, antreprenorii, nu văd cât de importantă e toată alinierea asta a modelului de business, a strategiei cu fiecare detaliu de execuție.

Exact, uite aici îmi aduc aminte cu plăcere de anii pe care i-am petrecut la Aqua Carpatica. Eu am lucrat mai degrabă pe zona de export, dar clar nu poți să faci export, nu poți să faci vânzare dacă nu înțelegi produsul foarte bine și nu înțelegi cu cine vorbești. Și atunci ai tot, nu poți să desparți vânzările de marketing și trebuie tot timpul să există această conlucrare între cele două departamente. Și nu mai zic mai departe de alte departamente din companie.

Aqua Carpatica cu siguranță, dacă ne uităm, fără să avem foarte multă cunoaștere în zona de marketing, ne uităm mai degrabă la produs și atunci vedem acolo diferențiator-ul cheie care a fost în design și probabil Valentina a spus mai multe. Nu e doar despre cum arată la raft și pentru că-ți poți găsi un loc la raft acolo, lângă Perrier, lângă Evian și alte brand-uri premium de pe piața internațională a apelor minerale. Ne uităm și la partea de proces, că ai menționat mai devreme. Asta înseamnă costuri mai mici atunci când transporți apa pe palet, intră mai multe sticle pătrate. Asta înseamnă că tu poți transporta mai mult, adică tot un element, un proces. Dacă ne uităm, apropo de cei șapte, aici vorbim de proces și atunci avem altă inovație la nivel de produs, prin design-ul ambalajului. Până la urmă, apa se extrage din izvoare, nu poți să inovezi acolo nimic, dar ai inovația la nivel de packaging. După aceea mergem pe inovația, cum am spus, la nivel de proces, pentru că am să scădem niște costuri în zona de transport, având acea sticlă pătrată și eficiență până la urmă de paletizare ș.a.m.d. Ne uităm tot în mixul de marketing, la preț, dar aici vorbim deja de poziționare premium, nu vorbim de o inovație, însă avem partea de comunicare, practice din zona de mix de promovare, ce promiți, care este mesajul și anume este că e o apă pură. Și dincolo de faptul că este o apă pură, vin și cu acea promisiune că nu are nitrați, are aproape zero nitrați. Și atunci vedem aici, deja, pe mai multe paliere ale mixului de marketing, inovația și asta a fost pentru noi și în zona de export, un diferențiator important, pentru că dacă mergi, de exemplu, pe piața din Orientul Mijlociu, ai povestit mai devreme de această piață, oamenii de acolo, chiar dacă au parte și de oameni foarte bogați, care își permit Evian, să spunem, sau își permit Perrier, și își permit și Aqua Carpatica, dar și foarte mulți veneau către noi și ne spuneam uite, vrem private label, vrem apă de izvor, apă potabilă până la urmă, pe care s-o îmbuteliem sau vreau să îmbuteliem sub packagingul vostru, pentru că ne place foarte mult, sunt niște reguli stricte de legislație care nu te lasă să faci asta în primul rând și nici nu se dorește asta la nivelul Aqua Carpatica, să se dilueze mesajul lor și poziționarea.

Dar pentru noi a ajutat foarte mult că aceasta este sticla, acesta e produsul, e pur, are un un gust foarte bun, pentru că de multe ori spunem apa nu are gust. Există somelieri în această industrie, somelier de apă și într-adevăr, apa poate într-o primă etapă nu are gust, dar acel rezidu se poate simții pe limbă, îl pot simții pe dinți, așa cum spun din experiență personală. La un moment dat, tata cumpărase o apă Aqua Carpatica și cred că era un bidon de 5l. Și imi dau seama că fiind mai multe izvoare, ele își păstrează aproximativ aceleași calități. Dar se poate întâmpla ca la un moment dat, pentru că poate a plouat prea mult sau s-a întâmplat ceva, să se simtă un pic mai multe minerale și i-am spus toată lumea zice că ai pus cumva altă apă în acest bidon, nu era apa ci era doar o diferență de izvor. Nu toată lumea o simte, cu siguranță, dar sunt oameni sensibil la asta și uite, și aici poți veni cu un diferențiator, dar asta ține strict de izvor, mai degrabă de natură și natura inovează destul de mult.

Mulțumesc tare mult și ne-a ajutat mult să ne uităm la inovații și prin prisma mixului de marketing, până la urmă cel mai folosit element și de planificare și de evaluare a noastră în practică.

Tu și ca profesor și prin prisma ta de universitar întotdeauna te duci la teorie, te duci la modele. Dacă e să ne uităm la tipuri de inovație tu ai tot felul de taxonomii și ai citit multe cărți pe tema asta. Cum ne putem uita la inovație? Inovație de produs, inovație incrementală, inovație radicală, de proces, de paradigmă. Sunt tot felul de modalități de a ne uita la inovație.

Inovația de produs este cel mai ușor de înțeles de către toată lumea, fie că vorbim de business, fie că vorbim de consumator

Da, avem o dată inovația de produs pe care am și menționat-o mai devreme și aici sunt exemple multe și ce vreau să adaug aici este faptul că inovația de produs este cel mai ușor de înțeles de către toată lumea, fie că vorbim de business, fie că vorbim de consumator. Inovația de proces e mai greoaie, pentru că ține de bucătăria internă a business-ului și ea poate fi comunicată la un moment dat, atunci când există rezultate și știm, în PR se întâmplă asta. Am crescut cifra de afaceri cu X la 100 sau ne-a crescut profitul cu x la 100 și venim și de ce ne-a crescut, pentru că vrem să ne lăudăm cu lucrul acesta și atunci dăm puțin din bucătăria internă. A fost o inovație de proces, cum menționam în cazul Aqua Carpatica, dar avem aceste sticle care ne permit să umplem un palet mai bine. Însă după aceea ne uităm la inovația de marketing și aici vorbim strict de cei patru-șapte P în care putem să inovăm. Cele mai multe inovații de marketing, cel puțin din ce am citit eu și din ce am văzut în jurul meu, se întâmplă la nivel de produs și la nivel de comunicare și uneori la nivel de canal. Ca să dăm un exemplu, revenim puțin la retail. Îmi place foarte mult exemplu acesta de acum multă vreme, cel de la Lidl. Au avut o campanie cu Heidi Klum, în care au scos obiecte vestimentare esmara by Heidi Klum și nu au ales să lanseze acea colecție direct în magazin, cu o promoție ci au închiriat spațiu pe Magheru. La un moment dat era un spațiu liber acolo și au făcut un pop-up shop și acolo practic timp de o săptămână sau poate un pic mai mult, ei vindeau aceste produse. Au avut foarte mulți influenceri și au scos hainele pe care le-au lansat într-un spațiu neconvențional pentru ei, într-un spațiu de lux. Nimeni nu se aștepta ca un retailer de tip discount să facă această mișcare. Și atunci aici vorbim de inovație la nivel de canal, unde am plasat produsul, amplasat într-un pop-up store.

Un pop-up store este o inovație în retail, din nou foarte aliniat, strategic. Din păcate există entuziasmul acesta legat de noutate. Uite, am făcut ceva altfel, fără să fie foarte clar de ce facem lucrul ăsta și de asta aici sunt foarte multe probleme și foarte multe confuzii. Când vorbim de customer experience, exemplul frecvent pe care îmi place să-l dau e cel de la Ryanair, o abordare de customer experience foarte clară, deși oferă o experiență austeră. În cazul acesta n-a fost doar ineditul, noutatea, ci faptul că și mesajul pe care vroiau să-l transmită și schimbarea era în direcția de calitate.

Exact. În plus, era o asociere cu Heidi Klum, vedem că fac asociere acum, inclusiv cu Schwarzenegger. Eram la un moment dat cu niște colegi, am văzut că Lidl face reclamă cu Schwarzenegger și nu mi-a venit să cred și m-am dus efectiv pe net și am căutat. Vedeți cum surprind, apropo de sloganul “Meriți să fii suprins”. Și aici vedem o aliniere foarte bună și la nivel de mesaj, la nivel de ce se întâmplă și asta e o tendință de ceva ani pe piața retail-ului, mai puțin poate la noi, dar am văzut-o în Germania. Acolo s-au născut aproape toate brandurile de retail, vorbesc de retail, de food și FMCG inclusiv Edeka şi Lidl care sunt discounteri prin natura lor de tip retail, însă ce fac ei acum încearcă să aducă produse din zona luxury și vedem acele colecții de lux/ “Selection” cred că sunt la Penny, ca să nu facem aici reclamă la un singur discounter la Edeka. Când am fost în Germania am văzut efectiv un loc special pentru produsele bio și foarte bine marketate la Penny.

Adaug ca să echilibrăm și să facem reclamă unui om de marketing modest, atât de competent care a fost în spatele repoziționării geniale de la Penny, Cristina Florescu și care a venit cu toată ideea acestui slogan “Economisim bani, nu dragoste” cu această nuanță foarte importantă strategia.

Dacă nu știm cui servim, nu o să știm nici ce să vindem și cum să vindem și la ce preț să vindem

Sunt exemple foarte bune pe care le dau și eu la la facultate, indiferent de ce materie predau, mă întorc tot timpul și la marketing. Predau management-ul serviciilor și le spun tot timpul studenţilor că noi nu putem să facem doar management-ul lor şi că trebuie să ne întoarcem la client. Care-i clientul nostru, cui servim? Dacă nu știm cui servim, nu o să știm nici ce să vindem și cum să vindem și la ce preț să vindem. E o chestie foarte simplă. Dacă vorbeai de diverse tipuri de inovație, fie că este incrementală, fie că este disruptivă sau radicală. Nu știu dacă este cuvântul distruptiv în DEX. Uneori se mai întâmplă să facem așa, o romgleză sau să inventăm cuvinte. Uite și aici este o zonă de inovare. Dacă se adoptă, înseamnă că este o inovare.

Ne uităm tot timpul la partea radicală. Și asta văd în foarte multe zone, fie în companii, fie o văd la studenții mei care sunt în anii de licență sau cei de la masterat, care vin și au și background profesional și vor să facem ceva “wow”, să rupem piața. Și le spun eu, s-ar putea să nu rupeți nimic, pentru că oamenii nu sunt pregătiți să adopte lucruri. Stai să ne uităm ce putem face diferit, anumite produse. Și atunci vorbim de acea inovație incrementală. Se mai poate adăuga ceva la un pahar, cu siguranță putem să adăugăm și să testăm. Și asta e foarte important în management-ul inovării și în inovații- mai încolo, practic, produsul inovării - să testăm. De cele mai multe ori companiile, deși ştiu teoria, uită să testeze. Și revin cu un exemplu din retail, de fapt, produs vândut în retail. Cei de la Danone au făcut multă vreme chestia asta, că eu sunt un fan retail și încă mă duc în magazin să cumpăr, deși îmi plac modele de online business în zona de pure players, dar eu încă mă simt bine să merg să văd. Și se mai întâmplă și la nivel de comunicare, pentru că mă inspir pentru ceea ce fac eu dincolo de facultate. Și cei de la Danone lansau pe piață produse: ”Danone cu mentă”, “Danone Stracciatella”. Își permit să facă ăsta pentru că sunt o companie mare, dar o făceau strict pentru a valida produsul. Îl cumpără lumea, fac o promoție, “doi plus unu” vrei sau ce promoții fac? Da sau nu. Și după aceea, vedem că acum pe piață mai găsim, nu știu, trei tipuri de Danone cu XYZ. Doar asta a vrut piața și dacă ne permitem să testăm, se spune că dacă testăm cu 10 lei s-ar putea să câștigăm 100 de milioane. Mulți cheltuiesc 100 de milioane și ignoră să testeze. Și testează direct cu piața și intră și la raft cu super entuziasm, dar uite să meargă efectiv să testeze în pași mici. Și asta e o primă lecție pe care trebuie să o învățăm. Și o spun și marii antreprenori la tot, dacă mergi la hackatoane te întreabă ai testat undeva? Ai un MVP (minimum viable product)?  Cum ai testat lucrul acela, piața și-l dorește? Cum ai comunicat cu piața? Încă nu avem toate noțiunile și asta ține foarte mult și de maturitatea școlilor de marketing de business în România.

Mulți văd încă marketing-ul doar în zona de promovare

Cred că de acum încolo având și practicieni care s-au lovit de toate problemele acestea, care au început să meargă la școală și nu doar în România și în afară și se lovesc de tot felul de exemple din companiile mamă - și până la urmă corporațiile sunt o școală foarte bună - o să vedem mai multă calitate. Când suntem tineri, suntem entuziaști și eu cred că am fost de multe ori entuziastă și am spus a dată o să facem campania să vezi câte lead-uri o să aducem sau cumpărători în bauMax și mi-aduc aminte de o poveste foarte drăguță. Era de Halloween și avea magazinul din Sun Plaza și am zis trebuie să facem ceva campanie în care o să aducem oameni în magazin. Era și un eveniment “Noaptea magazinelor” până la 12 deschis și am zis colegei mele, manager de marketing la momentul respective, dă -mi și mie, te rog 200 euro că vreau să fac o campanie cu semințe de dovleac pe care să pun un sticker cu mesajul nostru. Aveam promoteri care urmau să împartă prin tot Sun Plaza la momentul respectiv, acele plicuri cu semințe și vedem câți oameni se vor întoarce în magazin să cumpere cu un discount. Ei bine, au venit zece oameni cred, adică practic a fost un fail total să spunem. Așadar a fost o greșeală din care am învățat ce să nu mai facem și a fost pe bani puțini. Acum 200 euro din bugetul unui retailer, nu este foarte mult și asta dacă ar fi să dau un sfat și marketerilor și profesorilor și oamenilor de business ar fi “Lăsați oamenii să experimenteze”, bineînțeles având și o plasă de siguranță. Nu le dai 1.000.000 euro, le dai 1.000 euro sau în funcție de cât poate compania să investească și pe mine m-a ajutat această încredere de a experimenta și în companiile în care am fost. Am cerut, am spus îmi dai te rog, nu știu, 1% din bugetul de marketing când eram la IBM și era o sumă mare sau când am fost în altă parte, dă-mi 500 euro, nu vreau foarte mult sau dacă nu, investesc eu și dacă am sucess, îmi dai tu. Este o chestie de negociere, dar în primul rând ce am învățat în ultimii ani nu știu, poate doi ani, trebuie să fii foarte atent la zona de business și să fii foarte atent la obiectivele business-ului respectiv. Mulți ignoră sau văd încă marketing-ul doar în zona de promovare și eu refuz de mulți ani să mai lucrez cu companii care îmi spun că trebuie doar să comunicăm și să facem fly-ere. În momentul respectiv se închide tot și spun ca nu despre asta e marketing-ul. Dacă vrei la masă un om care înțelege business-ul bine, dacă nu, nu. Și asta ar trebui să fie poziționarea tuturor celor celor care știu ce înseamnă marketing-ul cu adevărat. Și e o referință foarte simplă. O dau studenților. Vine de la “market”. Da, ”market” înseamnă piață. Dacă este să dau exemple ușoare, unul este să mergi în piață. Acolo înveți foarte multe despre comportamentul oamenilor, îți dai seama ce le-ar plăcea. Și mai e o chestie pe care de curând am învățat-o și o făceam empiric, în fiecare săptămână sau măcar la două săptămâni, uită-te la modele de business în afara ariei tale de interes, pentru că acolo vei descoperi lucruri pe care le poți adopta în business-ul tău, în materia ta, în training-ul pe care îl faci. Și aici revin la altă definiție a inovației. Un produs este inovator pe o piață în care n-a existat. Un simplu pix, de exemplu, dacă acum nu există, nu știu, în Papua Noua Guinee este o inovație pentru oameni, chiar dacă pixul a fost inventat acum mulți ani. O pâine făcută altfel, chiar dacă este adoptată de şapte miliarde de oameni și un miliard nu a adoptat-o într-o anumită parte a lumii, pentru ei este o inovație și asta trebuie să încercăm să înțelegem, că nu trebuie să reinventăm tot timpul roata și trebuie să ne uităm exact la piață și dacă putem să facem inovația disruptivă, da, e bine, dar s-ar putea să avem și niște riscuri acolo.

Deci, ca să recapitulăm până acum, lecțiile, întotdeauna inovația se întâmplă cu barometru, cu busola la client. Și acolo găsim adevărata valoare, de ce are nevoie și cum reușim să venim cu soluții cu o logică foarte clară de business, pentru că până la urmă inovația asta trebuie să răspundă la un obiectiv, la o problemă de business. Inovăm fie ca să creștem, fie să menținem o poziţie competitivă, fie să menținem o poziționare de trend setter, de inovator. Deci, întotdeauna avem o logică de business, că este foarte important să experimentăm - și sunt companii care care își alocă așa un 10% pentru testare, pentru experimentare și că nu ne împiedică să fim performanți dacă suntem prudenți- și vedem că valoarea, adesea, probabil după regula pareto, vine poate în proporție mare din inovația mai puțin riscantă, inovația incrementală, nu neapărat inovația radicală, distructivă.

Frica este cel mai mare dușman al tuturor

Ce ne împiedică să inovăm? Pentru că vedem idei. Sunt multe produse noi, idei de produse noi, 90% se duc în gaura neagră a celor care eșuează. Care sunt problemele, care sunt barierele.

Din punctul meu de vedere, o dată este frica. Până la urmă ne este frică să investim în ceva, pentru că o să pierdem foarte mult. Și aici clar, sunt acei antreprenori sau business-uri care vor să meargă pe drumuri bătătorite, pentru că ele știu că vor avea acea cifră de afaceri. Frica este cel mai mare dușman al tuturor. Ştim asta și de la frica de vorbit în public și frica de vorbit într-o limbă străină ș.a.m.d. Sunt foarte multe frici și le au și oamenii de business, pentru că este până la urmă și un anumit, stil de lidership, deci, noi suntem primul obstacol. Poate fi și piața și poate avem timp să vorbim despre zona antreprenorială. Eu am riscat destul de mult într-un business şi piața mi-a spus “nu”. Eu deşi am dimensionat-o și am făcut un anumit calcul, mi-a arătat că nu vrea. Și atunci, un obstacol este și piața uneori, dar și momentul în care lansezi. Nu e piața pregătită sau poate nu ai tu încă designul perfect. Să zicem perfect, nu există perfecțiune. Chiar îmi aduc aminte că era un citat care spunea că perfecțiunea este frică dată cu ruj. Cam așa se întâmplă pentru că încercăm să mascăm lucrurile acestea și vrem doar să fim perfecți. Și tot un exemplu, apropo de testare sau de a face lucrurile să se miște. “Better done than perfect” este mesajul unei doamne cu care am lucrat la IBM foarte multă vreme și care ne spunea că nu trebuie să fie perfect, trebuie să fie făcut. Şi de acolo vedem ce putem să îmbunătățim. Și sunt un fel de metodologii prin care se se poate stimula creativitatea și această dorință de a nu ne împiedica de primul eșec. Eu în 2015 am terminat teza de doctorat și am susținut-o. Am publicat-o în 2021 și încă eram inovatori modești. Practic, în decurs de șase luni, n-am crescut deloc pe zona asta de top al inovatorilor, însă avem un domeniu în care se pare că stăm bine. Este domeniul sănătății. Dar, România a rămas un inovator modest. Asta se întâmplă pentru că unii spun că nu investim. Nu este vorba de bani tot timpul, ci mai degrabă banii îți dau confortul de a nu inova. Suntem încă într-o zonă de confort, ne uităm la drumuri bătătorite și nu vrem să riscăm 1 %. Şi când vedem oameni de tipul inovatorilor, spunem ăsta e nebun sau asta e nebună. Cam asta e reacția. Îmi permit să vorbesc așa, pentru că am întâlnit astfel de de oameni care ne spun tot timpul nu se poate. Ei, acest “nu se poate” este blocajul inovării. Când întâlnești oameni de genul ăsta, mai bine pleci și dormi. E e mai avantajos.

În încheierea acestui podcast despre marketing-ul inovațiilor, am văzut ce ne oprește, ce ne blochează. Care sunt factorii care stimulează, accelerează inovația și exemplele tale favorite?

Gândirea creativă. E un un exercițiu pe care putem să-l facem și trebuie să ne alocăm acest timp pentru a gândi creativ și cum putem să gândim creativ. Niciodată nu se va întâmpla dacă stai în fața unui laptop și vei spune “acum să vină inspirația creatoare, să găsesc o inovație pentru campania mea de marketing, să spunem”.

 Da, și vin aceste rețete și chiar bune practici. Până la urmă, știm că cei de la Google, au 10% din timpul lor de care nu trebuie să dea socotească, e alocat inovațiilor și compania chiar le cumpără. Ca să nu vorbim doar de companii mari. Îmi permit să dau un exemplu, un client al nostru minunat pe care l-am descoperit cu maximă bucurie, un inovator în tehnologie din Suceava. Uite, Suceava, un Silicon Valley al României, are un program intern în care angajații vin cu idei de inovație care sunt stimulate și chiar sprijinite să fie puse pe piață de companie – “Seaplify” e un exemplu. Tu ce ai mai adăuga? Ai multe exemple în această carte.

Uite, o să dau de fapt un exemplu pe care tocmai l-am văzut în timp ce așteptam să mi se ia interviul acesta. Tommy Hilfiger tocmai a lansat în Germania o serie de magazine unde au vitrine care folosesc AR și ce este foarte frumos la aceste vitrine este faptul că în momentul în care tu, ca trecător, treci prin fața vitrinei, te îmbracă cu o anumită haină, haină care poate fi la promoție sau haină care poate fi abia scoasă pe piață ș.a.m.d. și tu intri într-o lume imersivă în care tu probezi haina pe tine, îți poți face selfie-uri, poți să transmiți pe instagram, pe tiktok sau orice altă rețea și bineînțeles, vei dori să și intri în acel magazin, să cumperi. Aici combinăm mai multe tehnologii. În schimb, în carte am vorbit des de foarte multe exemple în care vitina s-a transformat într-un magazin online, până urma să devină acel magazin deschis publicului, magazinul offline și practic avem aici dimensiunea digital contopită cu fizic și se numește frigital. Sunt exemple numeroase. Vorbim de produse care au fost lansate cu ajutorul tehno, cu big data, de exemplu. Și îmi place mult exemplul celor de la Snickers în China, pentru ca de exemplu, chinezii mănâncă foarte picant. Probabil cei care mâncați mâncare chinezească stiti că are un grad de de iuțeală destul de mare și au descoperit că nu mai știu exact pe ce platformă de shopping, ei sunt avansați pe zona asta, au spus așa: mulți consumatori cumpărau ciocolată și ardei iute și bineînțeles erau foarte mulți care consumau Snickers și atunci au scos pe piață Snickers cu arde iute și uite aici iar este un mod în care ne putem inova și să ne uităm la date foarte mult și la ce cumpără oamenii ăia dacă ei cumpără “a plus b”. Cu siguranță că spuneam mai devreme de definiție, inovații, ce poate fi o inovație de produs sau de serviciu. Depinde foarte mult în ce domeniu ne desfășurăm activitatea. Și mai trebuie să fim atenți la ceva, revin cumva tot la sfaturi. Ne uităm foarte mult la date mari. E important big data, sunt bune analizele de date, nu zic nu, dar trebuie să ne uităm şi la zona aceea de small data, la mici obiceiuri pe care le au consumatorii și poate uneori nu se văd. Și trebuie să fii un fin observator în magazin, de exemplu, pentru că, revenind la retail, aici au apărut tehnicile ale de neuro-marketing. Unde se uită consumatorul, pe unde umblă prin magazin? De ce a apărut marketingul senzorial? De exemplu, pentru că retailerii și-au dat seama că atrag oamenii cu mirosul acela de pâine proaspătă, că doar nu degeaba Mega Image și alți retaileri îți dau acel miros de croissant sau de pâine, că sunt niște lucruri pe care unii le-au observat și după aceea și alții le-au adaptat și adoptat în funcție de necesități. Trebuie să fim fini observatori, să ne uităm și la tendințele consumatorilor noștri. Suntem atenţi și la tendințele din alte industrii, pentru că de multe ori uităm și spunem ”noi suntem acolo, marele guru al acestei industrii și consumatorul doar nouă ne da banii”. Fie că vorbim de business2business, fie că vorbim de business2consumer, consumatorul are un singur portofel pe care și-l împarte cu toată lumea și foarte mult cu statul. Că ai spus un pic de politică și nu pot să spun că nu ne împărțim zona asta și cu statul foarte mult. Din păcate, acolo vedem puțină inovare. Este cel mai mare exemplu de “așa nu”. În companii, vedem că oamenii încearcă și probabil vom vedea exemple și în România. În schimb, în zona de politici publice inovatoare se întâmplă foarte puțin. Și aici ține foarte mult de oameni. Ne întoarcem la oameni foarte mult, că tot vorbim de human2human marketing, nu este un clișeu, nici acesta, doar că uităm uneori, în goana după ceva.

Încheiem această ediție cu ideea că, până la urmă și sursa de inovație, e tot la oameni, la consumator. Milan Kundera are cartea “Viața e în altă parte”. Şi inovația poate veni din altă parte. Încheiem ediția aceasta îți mulțumim mult de tot Adina Săniuță pentru inspirație.

Urmăriți podcastul "Marketing Talks"  pe Youtube. 

• Visa rămâne partener global al FIFA, oferind deținătorilor de carduri Visa beneficii exclusive precum campanii dedicate, promoții speciale și acces unic la turneele FIFA.
• Visa şi FIFA îşi propun să ofere fanilor conectaţi digital o experienţă mai plăcută la Cupa Mondială 2026.
• Începând cu 2007, Visa a contribuit la îmbunătăţirea experienţei de turneu în cadrul a peste 40 de evenimente FIFA.FIFA anunță extinderea colaborării cu Visa (NYSE: V), lider mondial în plăți digitale, în calitate de Partener Oficial FIFA.
  

În cadrul parteneriatului, care se va desfăşura până în 2026, Visa și FIFA îşi vor continua efortul comun de a promova dezvoltarea fotbalului și de a sprijini jucătorii, fanii și clienții printr-un program captivant de evenimente dedicate categoriilor de tineret, fotbal pe plajă și FIFAe, culminând în 2026 cu cea mai mare ediţie a Cupei Mondiale FIFA ™ din istorie.  

„FIFA este încântată să colaboreze cu Visa în cadrul unui parteneriat solid, orientat către viitor. Angajamentul ferm al Visa de a îmbunătăți experiența fanilor, împreună cu abordarea inovatoare cu privire la tehnologiile de plată, sunt în concordanţă cu viziunea FIFA de a face fotbalul cu adevărat global și accesibil tuturor. Așteptăm cu nerăbdare să oferim momente excepționale fanilor din întreaga lume”, a declarat Gianni Infantino, Președintele FIFA.

Visa va rămâne partenerul oficial în domeniul tehnologiilor de plată pentru activitățile FIFA la nivel global, oferind fanilor o experiență de cumpărături eficientă și sigură la faţa locului. Pe parcursul parteneriatului, deținătorii de carduri Visa vor primi acces exclusiv în culisele turneelor FIFA, vor beneficia de evenimente de pre-sale dedicate, precum şi de alte promoții inovatoare, inclusiv în magazinele FIFA și online pe FIFAstore.com.

„Parteneriatul nostru cu FIFA a adus beneficii imense brandului Visa, clienților și deținătorilor de carduri”, spune Oliver Jenkyn, Group President, Global Markets, la Visa. “„Suntem încântați să continuăm parteneriatul nostru de lungă durată și să oferim experiențe de plată fluide si convenabile, în cadrul unuia dintre cele mai populare evenimente sportive din lume.”

Folosind informațiile Visa cu privire la fanii digitali și cum pot experiențele conectate să consolideze viitorul comunităților de fani, colaborarea va ajuta la identificarea pașilor necesari pentru a oferi fanilor o experienţă memorabilă la cea mai mare Cupă Mondială de până acum, precum și la alte turnee FIFA.

Romy Gai, FIFA Chief Business Officer, a declarat: „Din 2007, Visa a jucat un rol esențial în îmbunătățirea experienței de plată la peste 40 de evenimente FIFA, inclusiv la recentul Campionat Mondial FIFA din Qatar și la Cupa Mondială Feminină FIFA de anul trecut din Australia și Noua Zeelandă. Fanii s-au bucurat de numeroase beneficii pe parcursul celor 16 ani de colaborare dintre Visa și FIFA, iar prin continuarea parteneriatului ne propunem să creăm o experiență de cumpărături digitală modernă, fluidă și personalizată la Campionatul Mondial din 2026.”

„Unul dintre obiectivele principale ale Visa în parteneriatul cu FIFA este îmbogățirea experienței atât pentru fani, cât și pentru sportivi”, a declarat Frank Cooper, Chief Marketing Officer, Visa. „Cupa Mondială FIFA 2026 reprezintă o oportunitate unică pentru Visa de a atinge acest obiectiv, participând la unul dintre cele mai populare evenimente sportive din lume. Deși sportul competitiv este considerat o formă de divertisment, el reprezintă în același timp o afacere prosperă. Astfel, Visa are șansa de a se poziţiona la intersecția dintre cultură și comerț, răspunzând așteptărilor înalte ale deținătorilor de carduri în ziua meciului, fie că urmăresc cu emoție campionatul de acasă sau se află în centrul acțiunii, pe teren.”

“Zile perfecte” este filmul văzut de cei mai mulți marketeri din comunitatea noastră în această lună. În zilele noastre ocupate și (im) perfecte, putem pune la lucru inovația și tehnologia, doar cu disciplină și rutină. Puterea inovațiilor și avantajele tehnologiei nu sunt exploatate adesea din lipsa de procese și din lipsa unui rutine, care să le poată face cu adevărat să funcționeze și să aducă valoare.

Inovațiile subtile, incrementale, de proces sau de produs sunt adesea subestimate și puse în umbră de inovația mai spectaculoasă, disruptivă, mai riscantă și pentru care nu avem, fiecare dintre noi, resurse. În urmă cu  exact 10 ani, în articolul seminal din Harvard Business Review “În apărarea inovației de rutină”, Gary Pisano ne atenționa că inovația disruptivă ne-a făcut să ignorăm faptul că cea mai mare parte a profiturilor venite din inovație nu vin din arii disruptive, ci dintr-un proces de rutină, din susținerea și optimizarea inovațiilor acumulate de-a lungul anilor, uneori, decenii întregi. Iar lista exemplelor companiilor care au generat miliarde de dolari din inovații de rutină nu includea doar Intel sau Microsoft, ci și Apple. O adevărată strategie de inovație, le include pe ambele. 

Această abordare echilibrată este încă prea puţin reprezentată  în muncă noastra de zi cu zi. Este sabotată de schimbări și obiective adesea prea ambițioase şi goana pentru depăşirea lor, de creştere cu orice preţ. În competiţia frenetică cu alţii, din teama că am putea ramane în urmă, copiem idei care nu ne susțin strategiile, punem ținte peste ținte, ambiții peste ambiții, într-un cerc vicios care duce la culturi toxice, la burn out, la o masivă fluctuație de personal. Odată cu oamenii care pleacă, dispare adesea și know how-ul lor, rutina și procesele pe care le-au testat, creat și rodat, dar care n-au fost internalizate ca rutină de întreaga companie, nu au fost transmise și păstrate că o moștenire valoroasă de valorificat și de crescut. Încă ( prea) mulți directori de marketing, ca și meșterii care-și critică predecesorii, demolează la sosirea în companie tot ce-au găsit înaintea lor. Vedem astfel rebrandinguri nejustificate, costisitoare, care nu doar că nu aduc valoare, dar o distrug, care alienează clienții existenți.

Nu ne uităm destul la creșterea ”bună”, organică, sănătoasă. Suntem prea obsedați de achiziție și prea puțjn atenți la retenție. Ca și în filmul must see al lui Wim Wenders, alegând cu orice preț digitalul, nu mai profităm de beneficiile analogicului. Construim și rafinăm minunata lume nouă a tehnologiei și uităm de natură. Nu rămânem suficient ancorați în ce ne definește ca oameni: emoție, empatie, comunicare, comuniune.

Luăm fericirea ca obligaţie, trasmisă adesea de reclame, fericirea la normă, livrată şi consumată , fără să investim ceva din noi înșine în această fericire, cum spunea Francois Brune. Iar fericirea are întotdeauna un  preț. Fericirea este și ea o competență și ca urmare trebuie învățată și exersată, mi-a reamintit, vorbind despre diferența între frici și anxietate terapeuta mea.  Poate să rămână fragilă și în permanentă construcție când alegerile noastre sunt prea radicale, cum este și metafora meseriei personajului jucat magistral de Koji Yakusho care curăță toalete în Tokio. Când nu reușim să spunem ce ar trebui să spunem.

Yuval Noah Harari recunoștea deschis că, pentru prima dată în istoria umanității, chiar nu știm ce va urma. Chiar dacă istoria ne ajută să ne uităm la evoluția și dinamica schimbărilor de-a lungul a zeci de mii de ani, la ce a fost și va mai putea fi, știm  prea puțin de ce competențe va fi nevoie în viitor pentru că  totul se poate schimbă brusc. Nu știm cum va evolua lumea aceasta atât de polarizată, care are în mâini mai multă putere nucleară, tehnologie și inteligență artificală decât poate să înțeleagă.

Cum transformăm acest cerc vicios într-un cerc virtuos?  Există mai multe lumi și nu comunică între ele- spunea personajul din “Zile perfecte”. Cum aducem aceste lumi împreună? Marele atu care care a ajutat Hommo Sapiens ca specie să domine lumea actuală a fost abilitatea de a coopera. Tot de aici vine și soluția. În această zonă sunt și competențele care vor conta pentru noi și generațiile viitoare: adaparea continuă la schimbare, capacitatea de a coopera, de a lucra împreună, dincolo de diferitele granițe.

În munca de marketing şi de comunicare, câştigă pe termen lung ei care ştiu să  aducă doză suficientă  de noutate rămânând consecvenți. Sunt fluenți în "mastering routines", cum am învățat la coaching de la Crisitina Gheorghițoiu.  În lumile noastră paralele și polarizate, salvarea va veni când vom construi, constant și consecvent, punți de comunicare între ele. Ca și în film, în lumea noastră românească, prima punte în care eu am încredere și speranță este comunicarea cu generațiile noi. Onest și analogic.