Degethal, fintech de soluții financiare și de investiții, a încheiat Parteneriatul Strategic pentru dezvoltarea imaginii companiei și a strategiei de brand marketing, la nivel local și global, cu Heraldist & Wondermarks, compania-fanion în domeniu din Cluj.
Fintech-ul Degethal se pregătește să ofere utilizatorilor o platformă digitală unică în România și la nivel european, care va integra servicii și produse bancare clasice cu cele de tip neobanking – criptomonede și NFT-uri.
Parteneriatul Strategic dintre Degethal și creatorul de concepte integrate de brand strategy Heraldist deschide oportunitatea de a defini relevanța platformei Degethal într-un context financiar-bancar clasic și de tip fintech aglomerat. Utilizatorii sunt nevoiți acum să opteze pentru mai multe variante de pe cele două segmente de servicii bancare, în timp ce Degethal își propune să simplifice modul în care cele două universuri, clasic si neo-banking, interacționează cu realitatea activelor digitale - criptomonede și NFT-uri.
Potențialul mare de creștere în notorietate a platformei Degethal permite echipei Heraldist să contureze soluția prin care brandul să se poziționeze de la început ca furnizor premium de produse și servicii financiare complexe, oferind utilizatorului final acces intuitiv, simplificat și un nou stil de ”viață financiară”.
„Parteneriatul cu o companie precum Heraldist înseamnă pentru noi o recunoaștere a potențialului pe care proiectul Degethal îl are și ne oferă, în același timp, un suport major care vă contribui la creșterea vizibilității brandului și la o poziționare corectă care să permită dezvoltarea gobală pe care o avem în vedere în viitor”, spune Peter Barta, co-founder și CIO/COO Degethal.
Ideea strategiei de brand este dezvoltată în jurul conceptului de Perception Engineering™ ("ingineria percepției"), metodologie creată de experții Heraldist care permite startup-urilor din domeniul tehnologiei să își creeze o identitate unică, de la cultura companiei la dezvoltarea produsului și comunicarea de marketing și totodată să își construiască o bază solidă pentru viitorul brandului.
„Parteneriatul cu Degethal a început în martie 2022, când co-fondatorul Adrian Docea a condus dezvoltarea unei noi strategii de brand, globale, pentru companie. Procesul de dezvoltare a brandului vă fi în curând finalizat, iar unitatea de creație Heraldist va prelua și va începe să dezvolte campaniile de marketing care vor face cunoscut și îndrăgit brandul românesc de fintech în toată Europa”, a declarat Elena Hurjui, CEO Heraldist.
Parteneriatul strategic dintre Degethal și Heraldist aduce laolaltă forța creatoare a două energii care vor lucra intens în următoarea perioadă pentru a poziționa robust expansiunea Degethal ca furnizor de soluții digitale worldwide, pe piața locală și europeană de produse și servicii de banking clasic și neobanking, urmând extinderea rapidă la nivel global.
Heraldist se va ocupa de strategia de brand tradusă în elementele de branding și imagine de companie, strategiile de marketing, comunicare și poziționare pe piața locala și globală, concept și implementare.
Turnura tragică a evenimentelor din Ucraina ne-a adus într-o situație cu care nu ne-am confruntat până acum și cu o a treia criză suprapusă deja peste cea sanitară și cea energetică și care va schimba radical planurile de marketing deja redesenate și revizuite din temelii în ultimii ani.
Situația cu care ne confruntăm face marketingul superficial și ridicol, dar există căi prin care brandurile pot răspunde relevant la ceea ce se întâmplă- insistă în stilul său inconfundabil Mark Ritson. Organizațiile românești nu au făcut excepție şi au răspuns relevant, iniţiativa BCR de a asigura schimbul grivnelor ucrainiene fiind una dintre ele. Într-o criză umanitară primul impuls este să ajuți cu ce poți ajuta. Și să-ți ajustezi comunicarea la noul context. Să-ți revezi planurile, prioritățile, ambițiile. Creșterea cu două cifre era norma în România, pentru multe business-uri, fie mari corporații, fie start up-uri ambițioase. Criza de materii prime, creșterile de preț care afectau deja toți producătorii vor exploda și vor schimba dramatic comportamentele de consum.
„Conflict is like cooking. When it’s cold, warm it up, When it’s hot, cool it down.“
Dincolo de reuşite, neputința generalizată de a găsi o soluție bazată pe comunicare, pe dialog, pe negociere și pe empatie în actualul conflict este un context în care orice om de comunicare onest se poate simţi derutat și incapabil. Cum să crezi că mai poți genera rezultate, schimbări de comportament, când o lume întreagă, cu știința, experiențele și reperele lui 2022 nu poate ieși dintr-o gândire maniheistă simplificatoare, din retorica agresivă și narativul războiului celor buni cu răii? Lipsa unor negocieri autentice și abandonarea din start a oricărei logici a păcii ne costă pe toți.
"Logica păcii spune că trebuie să ieși din această luptă: e o tehnică iudeo-creștină. Să nu lași să escaladeze conflictul, ci să cauți permanent un dialog și o negociere. Să asculți și să oferi soluții. "- spunea Vasile Ernu care ne repetă, de ani buni momentele dificile și crizele se trec doar prin solidaritate.
Cea mai bună soluție este să combini toate soluțiile.
Ce-i ține în priză acum pe toți cei cu care discut este într-adevăr solidaritatea și efortul de a schimba ceea ce pot schimba. Şi care au făcut, individual sau în organizaţiile în care lucrează eforturi şi campanii impresionante în sprijinul refugiaților din Ucraina. Cea mai bună soluție este să combini toate soluțiile - a spus decis băiatul meu de nouă ani, confruntat cu această realitate nouă, care nu mai era ficțiunea din Star Wars. Dar nu putem să o găsim decât împreună, local și global. Cu efort și perseverență. Cu comunicare, cu negociere, cu răbdare.
Cum se vor confrunta vechile planuri cu șocul viitorului? Cum ne vom adapta noi şi companiile la noua realitate? Când vom răspunde la singura întrebare care contează acum: Cum oprim războiul? Iar dacă am ajuns la acest bilanţ nepermis de victime, ce am învăţat din asta? Vom şti în viitor să deschidem dialogul înainte să deschidem focul? Poate că da. Însă doar atunci când vom înțelege că empatia este putere, ca să trimit la cea mai reuşită campanie de comunicare pe care am remarcat-o în ultimul an derulată de Regina Maria.
În continuitate cu ce a construit solid şi frumos în ultimii 10 ani, comunicarea a integrat şi amplificat firesc, în cel mai necesar şi potrivit moment, mesajul cărţii Anitei Moorjani „Puterea sensibilităţii”, publicată recent la editura Litera, într-o campanie declinată în variate mesaje care ne pot inspira să mergem mai departe în aceste momente dificile. Să mergi mai departe e putere!
Credit foto: Regina Maria
Conform celui mai nou studiu Reveal Marketing Research, pâinea rămâne cel mai consumat produs de panificație în rândul românilor.
Franzela (42%), alături de pâinea feliată/ambalată (41%) și pâinea albă (39%) sunt cele mai populare produse de panificație incluse în dieta zilnică a românilor. Acestea sunt și produsele pentru care 84% dintre români au resimțit în cea mai mare masură creșterea prețurilor, comparativ cu anul anterior.
Este cunoscut faptul că românii din mediul urban sunt din ce în ce mai preocupați să aibă un stil de viață sănătos și, astfel, mai înclinați în a căuta alternative alimentare mai sănătoase, cu valoare nutrițională mai mare pe care sa le introducă în alimentația zilnică.
În acest context, pâinea neagră/ integrală/ cu semințe e consumată zilnic de 17% dintre respondenți și în mai mare măsură de persoanele din mediul urban (19%) în comparație cu persoanele din mediul rural (14%).
Pâinea este prezentă mai des pe mesele românilor din mediul rural
De asemenea, se poate observa că persoanele din mediul rural consumă zilnic mai multă pâine decât persoanele din mediul urban, diferențe semnificative putând fi observate atât în cazul franzelei (urban: 35%, rural: 51%), cât și în cazul pâinii albe (urban: 32%, rural: 49%).
În ceea ce privește categoria celor mai puțin populare produse de panificație în rândul românilor, cele mai mari scoruri sunt înregistrate de ciabatta și foccacia, care nu sunt consumate niciodată de 40% dintre români.
Cozonacul – nelipsit de pe mesele românilor în zilele de sărbătoare și nu numai.
Cozonacul este produsul de panificație consumat de cei mai mulți români. 95% dintre români consumă cozonac cel puțin o dată pe an, făcând acest aliment unul dintre cele mai îndrăgite produse de panificație ce se află pe mesele românilor.
Sărbătorile pascale și consumul de cozonac
La fel ca anul trecut, jumătate dintre români declară că vor prepara cozonacul pentru Paște în casă, în mai mare măsură persoanele din mediul rural (56%).
Comparativ cu anul anterior, proporția celor care declară că vor cumpăra dintr-un magazin cozonacul a crescut cu 5 procente, până la 42%. Dintre aceștia, cei mai mulți (44%) declară că vor cumpara cozonaci de la supermarket/ hypermarket. Comparativ cu anul 2021, procentul persoanelor care preferă să cumpere cozonac de la brutărie a crescut cu 4 procente, de la 33% până la 37%.
80% dintre români preferă rețete și branduri autohtone de cozonac
Românii preferă în continuare rețete tradiționale de cozonac, 8 din 10 români optând pentru branduri și rețete românești, în mai mare masură persoanele peste 55 de ani (90%), dar și cele din mediul rural (84%).
Procentul persoanelor care preferă rețete sau branduri internaționale a scăzut față de anul anterior, de la 28% la 21%.
Prepararea produselor de panificație în casă este mai redusă comparativ cu anul trecut, evoluție ce poate fi explicată de relaxarea restricțiilor și de descreșterea trendului "gătitului acasă" adus de pandemie.
Comparativ cu studiul Reveal Marketing Research derulat anul anterior, românii preferă în masură semnificativ mai mică să prepare produse de panificație în casă, procentul celor care declară că preferă să le cumpere crescând cu 9 procente, de la 48% (2021) la 57% (2022).
Persoanele din mediul rural – care, în general, dispun de venituri mai mici și/sau sunt mai orientate către tradiție – prepară în mai mare măsură produse de panificație în casă (38%), comparativ cu persoanele din mediul urban (23%).
În topul preferințelor pentru produse de panificație preparate în casă, se clasează cozonacul (39%), urmat de pâine (16%)
Principalele motive pentru care românii nu prepară produse de panificație în casă sunt reprezentate de faptul că rețeta durează prea mult (57%) și că este prea complicată (34%). În 2021, principala barieră era reprezentată de faptul că produsele din comerț erau considerate mai bune (49%). Astfel că, eficiența și confortul revin în topul nevoilor românilor.
Revista Biz a premiat, miercuri, 13 mai, în cadrul Galei Biz Sustainability Awards 2022, campionii sustenabilității, 11 dintre cele mai respectate și active personalități, companii și ONG-uri care înțeleg cu adevărat ce înseamnă să fii responsabil și să investești în comunitățile din care faci parte.
Brandurile și companiile sustenabile formează o comunitate de lideri inspirați care stimulează inovația în mediile de business din care fac parte, pentru a oferi noi valori și perspective. Astăzi, a face lucruri punctuale în domeniul sustenabilității nu mai este suficient. La nivel strategic, planul trebuie facut pe termen lung, iar asta înseamnă să asculți cu adevărat problemele societății și să folosești poziția de lider ca avantaj, pentru a aduce, în mod real, o schimbare.
Gala Biz Sustainability Awards 2022 a reunit top manageri din companii, oameni de cultură și reprezentanți ai ONG-urilor. Evenimentul a fost precedat de o conferință care a prezentat trendurile sustenabilității în 2022, atât în zona de business, cât și în viața fiecăruia dintre noi.
“Biz Sustainability Awards a fost un eveniment necesar în 2022, anul care a marcat concomitent două situații globale care au avut nevoie de implicarea societății civile și suportul companiilor și ONG-urilor. Eforturile tuturor au produs schimbări reale în societate, devenind adevărate modele de best practice.”, spune Marta Ușurelu, Owner Biz.
Laureații Galei Biz Sustainability Awards 2022 au fost:
CATEGORIA MEDIU
CATEGORIA SOCIAL
EXCELENȚĂ ÎN SUSTENABILITATE
CATEGORIA EDUCAȚIE
CATEGORIA INOVAȚIE ÎN DIGITAL
CATEGORIA ECOLOGIE
EXCELENȚĂ ÎN SUSTENABILITATE
CATEGORIA MEDIU
CATEGORIA MEDIU
CATEGORIA MEDIU
CATEGORIA EDUCAȚIE
Lista laureaților ediției și înregistrarea evenimentului se regăsește pe site-ul: www.revistabiz.ro și www.SustainabilityAwards.ro.
Introduction
A recent Ipsos study on the state of retail brands shows that people spend less in store and more online across all categories, including but not limited to books, entertainment, home décor and furnishing and clothing and apparel. Today, about a third of consumers primarily shop online and at the current growth rate, online sales will overtake brick-and mortar retail sales by 2024.
Further, people now shop, or would consider shopping at 6 different retail brands on average, an increase from 4.4 retail brands 5 years ago. It is therefore harder for retailers to stand out, as they compete with 1.6 more brands than they did in 2018.
Ipsos’ study on the state of retail was conducted across five key markets (U.S., U.K., Australia, Russia, Brazil). It reveals that shoppers choose a store primarily because it offers the best prices (67%) and has a wide range of products to choose from (55%). In line with this finding, information from Ipsos’ Brand Value Creator global database shows that price has become an increasingly important factor in people’s choice of a retailer. In contrast, familiarity ranks third in shopper’s order of priorities. This suggests that growing, refreshing and maintaining a high level of mental availability can also be key when managing retail brands.
Beyond price and assortment, consumers choose where they shop based on the experience the brand delivers and the convenience of completing a quick and simple shopping mission.
Brick-and-mortar retailers are poised to offer the best of both analog and digital worlds. They must offer an extensive range of products that people can buy online and pick up in store, where they enjoy a unique shopping experience and move seamlessly between shopping channels.
Ipsos Brand Value Creator shows the growing importance of Brand Closeness in consumers’ minds. It is therefore becoming increasingly important to engage with consumers through emotive messaging, and in turn align retail brands with consumer aspirations and values.
Delivering a personalized experience was once limited to luxury brands like Ritz-Carlton, Cartier and Dior. Today, data enables delivering a personal experience across channels. As such, brick-and-mortar stores must learn from digital-first brands.
Source : https://www.ipsos.com/en-us/knowledge/consumer-shopper/how-legacy-brick-and-mortar-bhttps://www.ipsos.com/en-us/knowledge/consumer-shopper/how-legacy-brick-and-mortar-brands-can-grow-in-a-digital-world