Doriti sa fiti parteneri cu noi?

Publicitate, proiecte speciale, sponsorizari - Eduard Stancu, Director dezvoltare -

Digital Marketing, Mobile Marketing, New Media - Anca Macoviciuc -

Interviuri – Mihaela Pantea –

Evenimente -

Stiri, communicate de presa -

The new “The State of CX Report“ Bain and InMoment brings valuable data, information, and insights from a large array of industries such as telco, media, social media, retail, marketplace, grocery, financial services, insurance, airlines, hotels, automotive, restaurant/Café, Energy & Water. The purpose of the study was to identify NPS leaders in each sector, but also innovation and channel experience leaders. Final data covers 32,922 respondents across 14 industries and 199 UK brands

On Average, UK Brands have an average NPS of +13, with Volvo leading at +55./  At a brand level, the average NPS is +13, which is a slight increase from +10 in 2019. However, compared to the 2019 study, the leading brand’s score has dropped significantly. In 2019, the top brand had an NPS of +70, whereas in the current study, Volvo leads with an NPS of +55, showing a decline in the overall leader score. The drivers of Net Promoter Score (NPS) illustrated in the report help brand and organizations understand what factors contribute to customer loyalty.

Product Quality’ and ‘Innovation’ are the most important drivers of loyalty, closely followed by ‘Value’ and ‘Ease of Getting Help’/ The success of brand leaders can be attributed to their ability to align their brand promises with the experiences they deliver to customers. Brands that successfully align their promises with their actions can build strong connections with customers and differentiate themselves in the market.

Luxury automotive brands, including Volvo, hold most of the top spots in terms of NPS. Volvo has improved by 6 points since 2019. Retailers and grocers also have multiple brands in the top 20 rankings. In the mid-pack, there are brands that do not stand out significantly from their competitors and are neither leaders nor laggards in their respective industries. This category includes well-known high-street brands such as Starbucks, Vodafone, Fiat, Sainsbury’s, Holiday Inn, and H&M. Laggard brands are primarily concentrated in the energy supplier, water services, and financial services sectors. These industries have a high impact on respondents’ cost of living and tend to have lower NPS scores.

NPS Segments by Industry. Financial Services- The Most Polarized

Financial Services is a particularly polarised industry, with fewer passives than other mid-table industries. The financial services industry stands out with fewer passives compared to other industries, indicating more polarised views. This could be due to the diverse range of financial products and services offered by different companies, leading to varying customer experiences and opinions. Some customers may have positive experiences, leading them to become promoters, while others may have negative experiences, becoming detractors. This polarisation may stem from factors such as the specific services used, the effectiveness of customer service, and the overall performance of the financial institution.

Automotive really stands out in terms of the number of promoters. The high percentage of promoters in the automotive industry can be attributed to several factors. First, automotive companies often invest heavily in product quality, innovation, and value, which resonates positively with customers. Consumers in this industry may also have more choices and options to suit their preferences, leading to a more positive overall experience. Additionally, the purchase of an automobile is usually considered a significant and discretionary expense, which means customers are more likely to share positive feedback when they are satisfied with their purchase.

On the other hand, utility providers, particularly in the electricity and gas sectors, have a lower percentage of promoters. This is likely due to consumers having limited choices when it comes to selecting a utility provider, making it more difficult for them to switch to a more satisfying option if they are dissatisfied. Additionally, with the recent price increases in these sectors, consumers may be experiencing financial strain, leading to lower overall satisfaction and NPS scores. The essential nature of these services also means that customers may have higher expectations for quality, customer service, and environmental responsibility, which utility providers may struggle to meet. They also had very low scores around quality, innovation and being socially and environmentally responsible. In fact, a lot of the respondents spoke about environmental issues being top of mind but also customer service levels being important. The financial services industry stands out with fewer passives compared to other industries, indicating more polarised views. This could be due to the diverse range of financial products and services offered by different companies, leading to varying customer experiences and opinions. Some customers may have positive experiences, leading them to become promoters, while others may have negative experiences, becoming detractors. This polarisation may stem from factors such as the specific services used, the effectiveness of customer service, and the overall performance of the financial institution. Social media is very different, with feedback around the quality of the apps, but also the toxic and addictive environment social media can create. Industries like hotels, insurance marketplaces, and cafes/restaurants have a higher percentage of passives. This suggests that customers in these industries have an okay or good experience but may not be particularly impressed or delighted. These industries have an opportunity to convert passives into promoters by offering unique, wow experiences that stand out from competitors and leave a lasting positive impression on customers.

Leaders and Laggards Are Not Necessarily the Biggest Players in Terms of Market Share

In terms of the range of NPS scores across industries, it’s interesting to note that the leaders and laggards are not necessarily the biggest players in terms of market share. There can be over a 100-point difference between the leader and laggard brands. Industries with a high range of scores indicate that different brands offer very different experiences to customers. This can be influenced by the unique propositions each brand brings to the market. In each category, there are notable leaders who excel in delivering unique product offerings and customer experiences.

Within automotive and retail industries for instance respondents score highest for product quality, innovation and value. For example, Aldi is a fast-growing brand in the grocery industry that focuses on a low-cost/ budget proposition, setting them apart from more traditional grocers like Sainsbury’s or Asda. In the telecommunications industry, Tesco Mobile leads and has received awards for its customer service. Starling Bank, a mobile-first bank, stands out in the financial services industry with its focus on digital innovation, transparency, and proactive communications through their app. NFU Mutual is an award-winning brand focused on positive improvements for their members in rural communities and the environment. Different media brands also provide diverse experiences. Spotify is mentioned for its wide range of content and choice, while Apple is perceived as expensive and catering to a specific segment of consumers with Apple devices. On the other hand, industries like cafes/restaurants and insurance tend to provide a more consistent customer experience, resulting in a smaller range of scores. Overall, there is significant variation in NPS scores across different industries, highlighting the diverse experiences customers have with various brands.

Key Drivers of Net Promoter Score (NPS)

The drivers of Net Promoter Score (NPS) help us understand what factors contribute to customer loyalty. The main drivers of NPS, as revealed by the data, are product quality and great value. This is not surprising, especially during times of economic turbulence when customers are seeking to make their money go further. Consumers prioritize brands that offer high-quality products and good value for their money. Another interesting finding is the importance of making it easy to get help, which is the third most important driver of NPS. During challenging times, customers appreciate brands that provide assistance and support when needed. Lastly, innovation is identified as a relatively important driver of NPS. This suggests that customers are still intrigued and engaged by brands that demonstrate an ability to deliver new and innovative solutions.

What Differentiate the Great Brands in terms of CX?

The brands with an NPS over 40 are often growing faster, gaining more market share, and making waves in the industry. Examples like Aldi and Starling demonstrate their ability to innovate and deliver great experiences.

While certain categories may perform well overall, there is often only one brand within that category that stands out as the leader. For example, in the automotive industry, although it leads in four out of the eight drivers, only one auto brand tops the chart. This indicates that brands within a category can have varying levels of success in delivering exceptional experience.

The success of brand leaders like Aldi, John Lewis, and Tesla can be attributed to their ability to align their brand promises with the experiences they deliver to customers. Aldi’s focus on great value resonates with customers, especially during challenging times when they can rely on the brand to provide high-quality products at affordable prices. John Lewis stands out with its emphasis on partnership and exceptional service, which creates a strong emotional connection with customers. The reaction and loyalty towards John Lewis, despite discussions about changes in its partnership model, highlight the significance of the brand’s people-centric approach.

NPSxSM is the new digital customer experience business powered by Bain and Company, world leaders in CX innovation, inventors of NPS™ and the Net Promoter System™. NPSx provides the best of Bain IP expertly designed, packaged and digitally delivered via a suite of four cutting edge products: CX RoadmapSM, Training & Certification, Community Memberships and Kinetics AISM. Helping companies deliver valuable experiences that enrich their customers’ lives, drive loyalty and accelerate growth www.npsx.

In Moment helps clients improve experiences at the intersection of value—where customer, employee, and business needs come together.

Marketing Institute represents Oxford College of Marketing and Chartered Institute of Marketing in Romania and offers access to international certified marketing trainings.


4 din 5 români care merg anul acesta în vacanță în străinătate intenționează să plătească la destinație cu cardul, telefonul sau alte dispozitive mobile. Unul din trei turiști români (35%) plănuiește să cheltuiască între 200 și 600 de euro de persoană în vacanţa peste hotare, conform rezultatelor studiului Visa Intenții de călătorie și plată 2023”, realizat pe opt piețe din Europa Centrală și de Est, inclusiv România. 

Visa inovează constant pentru a face noile metode de plată din ce în ce mai performante și accesibile pentru fiecare dintre noi. Pe lângă cardurile tradiționale, datele de autentificare ale cardului Visa pot fi folosite pe dispozitive digitale precum telefoane sau ceasuri inteligente. Aceste plăți digitale se numără printre cele mai populare metode de plată pentru turiștii chestionați din țările din Europa Centrală și de Est (ECE), peste trei sferturi dintre aceștia spunând că intenționează să plătească astfel în timpul vacanței în străinătate. Şi în România se înregistrează această tendinţă: 81% dintre românii care aleg să își petreacă vacanța în afara țării declară că vor plăti cu cardul, cu telefonul mobil sau cu un smartwatch pe parcursul concediului.

Plățile în străinătate cu cardul Visa sau folosind datele cardului pe un telefon sau smartwatch sunt la fel de rapide, confortabile și sigure ca acasă. Principalele avantaje ale plăților cu cardul în afara țării, menţionate de respondenții din regiune, sunt confortul (58%), siguranța de a nu risca pierderea numerarului (53%) și rapiditatea (52%).

Peste o cincime (22%) dintre turiștii români vor să plătească în străinătate cu telefonul sau cu un smartwatch. În ECE, plățile mobile în afara țării sunt populare și printre turiștii din Polonia (22%) și Ungaria (21%).

„Românii au adoptat plățile mobile nu doar pentru tranzacțiile interne, ci și atunci când călătoresc în afara țării, pentru că este confortabil să poți folosi cardul Visa pentru plăţi în peste 150 de monede, în milioane de locuri din întreaga lume. Studiul nostru arată că în timpul vacanțelor în străinătate, românii tind să plătească cu cardul sau telefonul mai ales la restaurant, la magazinele alimentare, la standurile de suveniruri, în muzee sau parcuri de distracție. Și pot face acest lucru încrezători că tranzacțiile lor sunt sigure datorită tokenizării, tehnologia care înlocuiește datele cardului cu un cod unic pe care doar Visa îl poate descifra, protejând astfel consumatorii împotriva tentativelor de fraudă”, a declarat Elena Ungureanu, Country Manager Visa în România.

Peste jumătate (51%) dintre românii care plănuiesc o vacanță în străinătate intenționează să folosească în afara țării același card de plată ca acasă. Alţii preferă să plătească peste hotare cu un card diferit față de cel folosit în România. Acest lucru este mai frecvent în cazul românilor (25%), polonezilor (24%) și ungurilor (23%). Trei sferturi dintre turiştii din ECE chestionaţi, care călătoresc în afara țării, se decid cu privire la metoda de plată pe care o vor folosi în străinătate înainte să plece în vacanță.

Vacanțe cu plată online

Odată cu creșterea comerţului electronic, preferăm tot mai mult să plătim online diverse produse și servicii. Astfel, nu este deloc surprinzător că inclusiv pentru vacanțe alegem să facem plățile online. 83% dintre românii care își organizează vacanța pe cont propriu declară că vor plăti anumite servicii online, iar 3 din 4 dintre aceştia susțin că vor folosi cardul sau portofelul digital. 58% vor achiziționa cazarea online, 40% transportul, iar 19% aleg să plătească online bilete de acces sau excursii suplimentare.

Studiul Visa arată că 64% dintre românii care aleg pachete de vacanță în străinătate le vor cumpăra online, prin intermediul site-urilor agențiilor de turism sau pe platforme de tip agregator care înglobează oferte din partea mai multor operatori de turism. Aproximativ trei sferturi dintre aceștia (74%) plătesc cu cardul sau portofelul digital. Cumpărarea vacanțelor online este cel mai des întâlnită în Croația (78% dintre clienții agențiilor de turism cumpără online), Slovacia (76%) și Slovenia (74%).

În ciuda inflației, românii vor să își petreacă vacanțele în străinătate

26% dintre românii chestionați plănuiesc să meargă în vacanță peste hotare în acest an. 35% dintre turiștii români intenționează să cheltuiască între 200 și 600 de euro de persoană pe parcursul concediului în străinătate, cu o durată medie a vacanței de șapte zile.  

Dintre românii care au confirmat că vor merge în vacanță peste hotare, peste două treimi (69%) vor să călătorească cel puțin de două ori în acest an, iar a doua escapadă va dura de obicei 1-2 zile. Acestea sunt în special city break-uri, populare cu precădere în rândul generațiilor mai tinere: mileniali și generația Z.

Românii care călătoresc în străinătate intenționează în primul rând să se odihnească, combinând relaxarea cu vizitarea obiectivelor turistice. Totodată, unul din cinci (19%) români chestionaţi plănuiește să își petreacă vacanțele vizitând familia și prietenii care locuiesc în străinătate.

„Deschiderea de a lua în considerare o vacanță sau un city break în străinătate ne arată că românii încep să prindă din nou încredere în ceea ce privește călătoriile. Potrivit studiului nostru, destinațiile preferate ale românilor în prezent sunt Grecia (28%), Italia (18%), Bulgaria (16%) și Spania (14%). Reluarea călătoriilor în străinătate înseamnă şi o creştere  a numărului de plăți transfrontaliere, ceea ce duce la dinamizarea mai multor industrii, inclusiv a sectorului turismului., adaugă Elena Ungureanu.

51% dintre românii chestionați care călătoresc în străinătate nu au de gând să își anuleze planurile, chiar dacă inflația rămâne la un nivel înalt, iar costurile de trai continuă să crească. Cu toate acestea, 57% dintre respondenţi spun că este posibil să caute opțiuni de cazare mai avantajoase în acest caz, iar 55% vor lua în considerare scurtarea vacanței.

Pentru mai mult de jumătate dintre români (55%), situația geopolitică nu le afectează planurile de vacanță în străinătate, în timp ce 41% declară că anul acesta vor merge în sfârşit în vacanța amânată anterior din cauza pandemiei.

Sfaturi Visa pentru călătoriile în afara țării

Plățile în străinătate

Atunci când plătesc cu cardul Visa sau retrag numerar de la un ATM din străinătate, călătorii pot alege să plătească în moneda locală sau moneda ţării de origine. Alegerea monedei locale poate însemna o rată de schimb mai avantajoasă.

Rate de schimb avantajoase

Plata cu cardul Visa în străinătate poate fi mult mai avantajoasă față de schimbul valutar în numerar.

Cumpără fără griji

Plata rapidă și fără probleme cu cardul Visa în străinătate îți oferă linişte şi siguranţă, întrucât plățile interne și internaționale sunt protejate prin mai multe metode.


Plățile cu Visa în străinătate sunt protejate prin aceleaşi sisteme anti-fraudă bazate pe tehnologie de vârf, la fel ca plățile în țară. Astfel, achizițiile tale sunt sigure, indiferent de locul în care plătești.

Rețea de acceptare vastă

Visa face ca plata să fie ușoară și confortabilă în întreaga lume, la peste 100 de milioane de magazine din peste 200 de țări și teritorii, oriunde este afișat simbolul Visa.



Cel mai recent studiu de piață realizat de Reveal Marketing Research și-a propus să evalueze diferite fațete ale stilului de viață al copiilor și adolescenților români, printre care comportamente alimentare, modalități de petrecere a timpului liber, odihnă sau importanța cadourilor.
  • Dulciurile sunt incluse în alimentația zilnică a 9 din 10 copii, în timp ce doar 5 din 10 consumă zilnic fructe proaspete
  • Majoritatea copiilor (63%) petrec între 1-3 ore pe zi în aer liber, iar 5 din 10 copii întâmpină dificultăți cu trezitul dimineața
  • 5 din 10 copii obișnuiesc să primească cadouri din partea părinților cu ocazia Zilei Copilului, sărbătorite pe 1 Iunie 

59% dintre copii consumă dulciuri o dată pe zi, iar 30% de 2-3 ori pe zi

Conform datelor studiului Reveal Marketing Research 83% dintre părinți declară că se implică în mare și foarte mare măsură în alimentația copiilor, în proporție semnificativ mai mare femeile (91%) comparativ cu bărbații (74%).

Referitor la diferitele obiceiuri de consum ale copiilor, 78% dintre părinții intervievați menționează faptul că copiii lor iau micul dejun aproape în fiecare zi, cei care sar cel mai adesea peste prima masă a zilei fiind adolescenții între 13-15 ani (70%).

Îndreptându-ne atenția către consumul de dulciuri, aflăm că cei mai mulți dintre copii consumă dulciuri o dată pe zi (59%), într-o măsură semnificativ mai mare adolescenții între 13-18 ani (65%) sau de 2-3 ori pe zi (30%).

Fără îndoială, copiii și adolescenții adoră sucurile carbogazoase, 50% obișnuind să le consume de câteva ori pe săptămână, dintre care 7% zilnic sau aproape zilnic. Cum era de așteptat, adolescenții între 13-18 ani se diferențiază printr-o frecvență mai mare de consum (66% vs. 50% total eșantion).

Importanța consumului de fructe este majoră când vorbim despre o alimentație sănătoasă și echilibrată, iar conform informațiilor oferite de părinți 94% dintre copii obișnuiesc să consume fructe proaspete săptămânal, cei mai mulți dintre aceștia zilnic sau aproape zilnic (52%), în special cei cu vârste până în 3 ani (80%). Comparativ cu studiul din 2021, este îngrijorător faptul că numărul părinților care susțin că copiii lor nu consumă fructe proaspete în fiecare zi sau aproape zilnic a crescut de la 3 la 5 din 10 părinți.

alimentație sănătoasă și adecvată este esențială pentru o creștere armonioasă a copiilor, iar jumătate dintre părinți (51%) aleg să se informeze în această privință de pe internet. În topul surselor de informare mai regăsim sfaturile medicului pediatru (48%), în mai mare măsură menționate de părinții copiilor până în 3 ani (68%), cărțile și revistele de specialitate (37%) și informațiile de la alți părinți (34%).

Despre regimul de activitate și odihnă: Majoritatea copiilor (63%) petrec între 1-3 ore pe zi în aer liber, iar 5 din 10 copii întâmpină dificultăți cu trezitul dimineața

Copiii au nevoie de activități care să îi țină ocupați, iar mai mult de jumătate dintre aceștia petrec în medie pe zi 1-2 ore (39%) sau 2-3 ore (24%în aer liber. De asemenea, este de remarcat și că 2 din 10 adolescenți cu vârste cuprinse între 13-18 ani petrec mai puțin de 1 oră pe zi în aer liber. Diferențe între timpul petrecut în aer liber există și în funcție de mediul de rezidență, după cum era de așteptat, copiii din mediul rural petrecându-și în medie mai mult timp afară.

Analizând tipurile de activități preferate, observăm că acestea diferă în funcție de categoriile de vârstă, copiii până în 12 ani preferând mai degrabă să se joace activ, să alerge (68% vs. 57% total eșantion), în timp ce adolescenții între 13-18 ani preferă în mai mare măsură să îmbine activitățile fizice cu momentele de relaxare și observare (43% vs. 31% total eșantion).

O altă activitate zilnică a copiilor este petrecerea timpului în mediul online, 5 din 10 copii petrecând în medie între 1-3 ore pe zi utilizând internetul. Timpul petrecut online crește o dată cu înaintarea în vârstă, astfel că, mai mult de o treime dintre adolescenți (13-18 ani) utilizează internetul mai mult de 3 ore pe zi (37% vs. 26% total eșantion).

Pe lângă regimul de activitate, datele studiului ne relevă informații importante și despre programul de odihnă al copiilor. Așadar, cei mai mulți dintre aceștia (42%) merg la culcare între orele 21:00 și 22:00, în măsură semnificativ mai mare copiii până în 12 ani, iar o altă treime (34%după ora 22:00, în special în adolescenții între 13-18 ani (44%).

Referitor la programul de somn, 7 din 10 părinți susțin că ai lor copii obișnuiesc să adoarmă în câteva minute sau maximum 15-30 de minute după ce ajung în pat/ camera lor.

Mai mult decât atât, jumătate dintre părinți (51%) menționează că, de obicei, copiii lor se trezesc destul de ușor dimineața, în timp ce 37% evaluează dificultatea cu care copilul se trezește ca fiind medie, în special în cazul celor între 16-18 ani (43%) și 12% ca trezindu-se destul de greu, în special în cazul adolescenților între 13-15 ani (22%).

5 din 10 copii obișnuiesc să primească cadouri din partea părinților cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului, sărbătorite pe 1 Iunie

Cei mai mulți dintre părinți obișnuiesc să cumpere cadouri copiilor ocazional, o dată la câteva luni (43%) sau destul de des, de câteva ori pe lună (36%). Ca tendință generală, frecvența cu care copiii primesc cadouri scade direct proporțional cu vârsta, spre exemplu copiii până în 3 ani primesc într-o măsură semnificativ mai mare cadouri săptămânal (20% vs. 10% total eșantion), în timp ce adolescenții între 16-18 ani primesc cel mai adesea cadouri ocazional, la câteva luni (50% vs. 43% total eșantion)

Cele mai importante criterii pe care părinții le iau în calcul când decid ce cadouri să le ofere copiilor sunt reprezentate de interesele și pasiunile copilului (62%), prețul și bugetul disponibil (62%) și vârsta și dezvoltarea copilului (56%).

În funcție de vârstele copiilor obsevăm diferențe ale criteriilor luate în considerare de părinți în momentul deciziei de cumpărare. Așadar, dacă pentru copiii cu vârste de până în 3 ani, valoarea educaționala sau creativă a cadoului este semnificativ mai mare (61% vs. 43% total eșantion), în cazul copiilor între 4-5 ani, calitatea și siguranța produsului primează (55% vs. 47% total eșantion).

Diferențe în atitudinile și comportamentele părinților observăm și în funcție de gen, femeile concentrându-se mai mult decât bărbații pe interesele și pasiunile copilului (68% vs. 54%), în timp ce bărbații pun un accent mai ridicat pe valoarea sentimentală a cadoului (23% vs. 16% femei).

Studiul a identificat și ocaziile cu care copiii primesc cadouri în mod obișnuit. Astfel că, evenimentele cel mai des menționate au fost zilele de naștere (83%), sărbătorile anuale – Crăciun, Paște etc. (73%) și Ziua Copilului – 1 iunie (49%). De menționat faptul că, de Ziua Copilului, adolescenții între 16-18 ani primesc cadouri într-o măsură semnificativ mai mică (36%).

În cazul copiilor din ciclul primar și gimnazial (6-15 ani) observăm o incidență crescută a cadourilor primite drept recompense pentru rezultatele bune la școală (49% vs. 42% total eșantion).

Principalele beneficii ale cadourilor în viziunea părinților sunt stimularea creativității si imaginației (64%), în special în cazul copiilor până în 3 ani (81%), încurajarea bucuriei și a aprecierii (61%) și consolidarea legăturii afective (60%). Având în vedere schimbările și provocările aduse de perioada adolescenței, părinții celor cu vârste cuprinse între 13-15 ani menționează în mai mare măsură rolul cadourilor de a consolida legătura afectivă cu copiii lor (71% vs. 60% total eșantion).

Copiii au interese și preferințe diferite în materie de cadouri pe măsură ce se maturizează. Așadar, în timp ce copiii până în 12 ani sunt în primul rând interesați de jucării (74% vs. 57% total eșantion), adolescenții între 13-18 ani preferă  mai degrabă hainele și accesoriile (73% vs. 62% total eșantion) și tehnologia – tabletă, telefon etc. (61% vs. 48% total eșantion)

Părinții și-au manifestat opiniile și referitor la potențialele dezavantaje pe care cadourile le pot avea asupra copiilor, principalele mențiuni fiind așteptarea constantă de recompense materiale și dezvoltarea unor așteptări nerealiste în viață (48%), dificultatea gestionării și recunoașterii valorii reale a lucrurilor (42%), reducerea interesului și creativității în a se juca cu jucăriile existente (37%), în special în cazul copiilor până în 6 ani (48%) sau dependența de obiecte materiale  (36%).

Reveal Marketing Research în colaborare cu Coca-Cola HBC, Environ, HeidelbergCement România, La Fântâna, Leroy Merlin, Raiffeisen Bank, TRANSAVIA și Xella a realizat un studiu reprezentativ la nivel național pentru a înțelege cum definesc românii conceptul de ”verde” și de a măsura comportamentele sustenabile ale acestora. Înțelegerea acestor percepții este fundamentală în contextul în care sustenabilitatea favorizează apariția anumitor comportamente tipice de consum.

Ca răspuns la amenințarea din ce în ce mai mare a epuizării resurselor Pământului, Organizația Națiunilor Unite propunea în 2015 o agendă ambițioasă și universală de transformare a lumii noastre, ce cuprinde 17 obiective pentru dezvoltare durabilă (ODD), cu termen de implementare până în anul 2030. Scopul celor 17 ODD este de a asigura o viață sustenabilă, prosperă și echitabilă pe planetă pentru toată lumea, în prezent și în viitor, iar atingerea acestuia necesită o serie de inițiative ce înglobează sferele ecologice, sociale și politice.

  • Peste 70% dintre români sunt interesați să ducă un stil de viață sustenabil.
  • Peste jumătate dintre români (54%) declară că ar fi dispuși să plătească mai mult pentru produse care sunt promovate ca fiind sustenabile.
  • 61% dintre români consideră produsele ecologice de o calitate mai bună decât cele standard.

Românii ”traduc” sustenabilitatea în termeni ecologici

Rezultatele celui mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research arată că dimensiunea ecologică a sustenabilității primează într-o măsură semnificativ mai mare în rațiunea românilor comparativ cu implicațiile sociale sau politice ale acesteia.

Așadar, în viziunea românilor, sustenabilitatea este înțeleasă prin intermediul a trei piloni ce ocupă în mod repetat poziții fruntașe în ”traducerea” semnificației conceptului: protejarea mediului înconjurătorreducerea risipei îndeosebi prin reciclare și sănătatea.

De asemenea, 60% dintre aceștia consideră că dezbaterile frecvente despre sustenabilitate din ultimul timp sunt rezultatul nevoii din ce în ce mai importante de a proteja planeta, și nu strategii ale companiilor de a-și îmbunătăți imaginea (15%).

”Românii sunt dispuși să facă eforturi în dezvoltarea unui stil de viață sustenabil”

Conform rezultatelor studiului, putem afirma că românii conștientizează importanța și necesitatea adoptării unui stil de viață sustenabil. Astfel că, peste jumătate dintre aceștia declară că sunt dispuși chiar să plătească mai mult pentru produse care sunt promovate a fi sustenabile (54%), iar o pondere de 68% ar fi dispuși să își schimbe stilul de viață dacă acest comportament ar ajuta la protejarea mediului.

Marius Luican, CEO al Reveal Marketing Research:

“În contextul în care sustenabilitatea a devenit un subiect de interes general, am observat că pe lângă așteptările pe care le au de la branduri, românii sunt dispuși să facă eforturi în dezvoltarea unui stil de viață sustenabil, cel puțin la nivel declarativ. În TOPUL criteriilor importante la alegerea unui produs sau serviciu, modul în care acesta afectează mediul înconjurător este al doilea atribut important pentru respondenți, după preț, dar înaintea importanței caracteristicilor produsului sau serviciului sau experienței anterioare.”

Despre apetența către produse sustenabile – ideale, mai sănătoase dar greu accesibile

În prezent, peste 70% dintre consumatorii români își manifestă interesul de a avea un stil de viață sustenabil. De exemplu, când vine vorba de alegerea produselor din carne, 77% consideră ca fiind importantă buna reputație a companiei, iar animalele să fie hrănite cu produse naturale.

La o privire mai atentă asupra rezultatelor, observăm că românii au încredere în produsele ecologice, 61% menționând că acestea sunt mai bune decât cele standard. Spre exemplu, 59% au o părere pozitivă despre cimentul care conține materiale reutilizabile.

În același timp, produsele ”verzi” sunt percepute în mică măsură ca fiind accesibile ca preț (37%), beneficiile aduse sănătății influențând în cea mai mare măsură opțiunea de a alege produse din această categorie (79%).

Mai mult decât atât, 65% dintre respondenți consideră costurile ridicate ale produselor sustenabile o barieră în schimbarea stilului de viață, iar 60% cred că lipsa de interes referitor la subiectul sustenabilitate i-ar opri pe indivizi să adopte aceste schimbări.

Românii care și-au întemeiat o familie sunt mai grijulii cu mediul

Diferitele tipuri de comportamente sustenabile sunt mai des întâlnite în cazul persoanelor cu familii, pe când tinerii și cei fără partener adoptă sustenabilitatea mai degrabă la nivel declarativ decât comportamental.

Prin urmare, peste 70% dintre respondenții cu familii declară că obișnuiesc destul de des să colecteze deșeurile în containere diferite, special amenajate și inscripționate pentru diversele categorii, pe când doar 58% dintre tinerii din generația Z declară acest lucru. Aceeași tendință poate fi observată și în cazul folosirii pungilor reutilizabile, peste 75% dintre cei cu familii le utilizează comparativ cu 60% dintre cei tineri și singuri.


Cu o floare nu se face primăvară. Dar cu un parfum? Cel mai recent studiu realizat de compania de cercetare de piață Reveal Marketing Research pe segmentul cosmeticelor, arată că românii sunt tot mai interesați de cadouri precum parfumuri, produse de machiaj dar și alte cosmetice.

8 martie

Astfel, 83% dintre bărbați declară că femeile ar aprecia dacă ar primi în dar de 8 martie parfumuri, foarte aproape de așteptările femeilor care în procent de 79% își doresc să primească parfum. Și  cosmeticele sunt în topul cadourilor oferite de bărbați, respectiv produsele pentru îngrijirea pielii și tenului, în proporție de 72%. Dorințele femeilor sunt relativ apropiate și când vine vorba de produse pentru îngrijirea pielii și tenului – 68% au declarat că și-ar dori să primească.

65% dintre femei și-ar dori să primească produse de înfrumusețare / make-up, iar 68% dintre bărbați le și oferă, a mai relevat studiul Reveal Marketing Research.

Situția este aproape identică și în privința produselor pentru îngrijirea părului, cu 65% și, respectiv 62%, fiind o diferență de 3% între cele două sexe.

Preferințele în materie de cosmetice ale româncelor

Cum își aleg românele cosmeticele? Majoritatea persoanelor intervievate – 56% – au ales raportul bun calitate – preț ca factor principal de decizie în achiziționarea produselor cosmetice. Experiența anterioară este importantă pentru 54% dintre respondentele chestionate, iar 41% au ales lista ingredientelor, respectiv 40% aleg produse cosmetice din ingrediente naturale/organice. Mai puțin importante sunt discounturile (31%) și recomandarea prietenilor (30%) sau opiniile influencerilor / persoanele publice (11%).

Bărbații vs cosmetica

La fel ca și în cazul doamnele și domnișoarele, 53% dintre bărbați aleg să cumpere produse cosmetice având drept prim criteriu raportul calitate – preț. Bărbații se ghidează în special după brandul produselor (48%) – să fie un brand cunoscut  și sunt mult mai puțin interesați de părerile altor persoane, cum ar fi medicii (23%) sau influencerii/persoanele publice (15%).

Sursa de achiziții produse cosmetice

Produse de îngrijire a părului: Hypermarketurile (77%) si supermarketurile (71%) sunt cele mai populare locuri de achiziții a produselor de ingrijire a parului pentru toate categoriile analizate. În schimb, magazinele mono-brand (35%) și cele de specialitate online (36%) sunt cele mai puțin utilizate, cu o ușoară tendință pozitivă pentru tinerele între 18 și 24 de ani.

Produse de îngrijire a tenului: Pentru produsele de îngrijire a tenului, femeile preferă farmaciile (62%) și magazinele online (58%). Observăm diferențe semnificative în rândul tinerelor cu vârste între 18 și 24 de ani și în rândul femeilor cu venituri mari (peste 6000 de lei). La polul opus, magazinele mono-brand sunt cele mai puțin utilizate pentru achiziționarea produselor de îngrijire a tenului.

Produse de make-up: Produsele de make-up sunt cumpărate, în cea mai mare măsură din magazine mono-brand (64%), în special de persoanele între 18-24 de ani (71%) și cele cu venituri mari (76%). Magazinele de specialitate fizice (57%) sau online (54%) sunt următoarele în lista preferințelor, iar supermarketurile (29%) sau farmaciile (28%) sunt cele mai putin utilizate.

Parfumuri: Femeile optează pentru magazinele de specialitate online (57%), atunci când vor să își achiziționeze un parfum,  dar și din magazinele de specialitate fizice (55%), în special femeile cu vârste cuprinse între 45-55 ani și cu venituri mari. Cele mai puțin populare surse de achizitie pentru parfumuri sunt farmaciile (17%) și supermarketurile (14%).

Împărțirea unui buget de 300 de lei pentru următoarele 3 luni

Cea mai mare parte din bugetul alocat produselor cosmetice este alocat parfumurilor – 97 de lei. Femeile cu vârste peste 55 de ani alocă o sumă semnificativ mai mare pentru parfumuri – 125 de lei în medie. Pentru toate categoriile de respondenți, parfumul ocupa prima poziție după proporția din buget, mai puțin pentru tinerele între 18 și 24 de ani, care alocă o parte mai mare din buget produselor pentru îngrijirea pielii și tenului (84 lei), dar și pentru îngrijirea părului (81 lei).


Oamenii de marketing îşi fac şi diagnozele şi cu ajutorul sociologilor.  Care sunt cele mai importante lucruri de care trebuie să ținem cont în solicitarea și analiza datelor, dar mai ales în raportarea la public, dincolo de statisticile seci?  Sociologul Barbu Mateescu ne explică mai multe despre precauțiile necesare, diferențele importante care deseori ne scapă, exemplele și lecțiile istoriei, dar și despre nevoia acută de a realiza cercetări calitative care să ne sporească gradul de cunoaștere și înțelegere.
Barbu Mateescu s-a născut în 1981, la București. Douăzeci și patru de ani mai târziu a absolvit University of Pennsylvania (facultatea de sociologie, studii de lungă durată). De atunci lucrează în domeniile sociologiei politice/electorale precum și în dezvoltarea urbană și regională. În prezent locuiește în Cluj-Napoca, ceea ce nu-l face „clujean” sau „ardelean”, ci pur și simplu un om fericit.

Care ar fi precauţiile cu care ar trebui să ne uităm la date, studii şi sondaje?

Ooo, zeci de lucruri de zis aici! Și de aceea primul sfat e să lucrezi cu un sociolog. După cum vei vedea mai jos, cercetările sociologice sunt un lucru în care-ți poți prinde ușor urechile. Nu „merge și așa”. Inteligența nativă nu e de folos atât de multe ca în alte situații. Din nefericire.

Mă concentrez pe patru lucruri, ca să nu abuzez de timpul cititorului:

1. Cercetarea sociologică e o poză care trebuie să fie precisă. Spre deosebire de o poză clasică, o eroare de un fel sau altul poate deregla toată imaginea sau o poate deregla ici-colo, în părțile esențiale. Mare grijă, deci, la metodologie. Sondajele telefonice au rată mare de non-răspuns. Sondajele față-în-față efectuate la locuințe între orele 13 și 15 (de care nu mai poate fi vorba în pandemie, dar ca exemplu) ratează publicul care e la muncă. Un sondaj care ia 13 zile să fie finalizat e vulnerabil la schimbarea circumstanțelor în timpul cercetării, cum ar fi un eveniment trist și grav având de-a face cu subiectul sondajului și puternic mediatizat, care are loc în ziua a 5-a, sau o campanie „inamică” de publicitate lansată în ziua a 10-a.

2. Când vezi procente întreabă-te întotdeauna „din ce?”. O valoare în procente nu e absolută. Pare, întrucât e un număr acolo („șaptezeci și doi”), dar asta e o iluzie. Chiar și rostim relativizarea: „douăzeci și trei LA SUTĂ”. Prin referire la care total e calculată valoarea procentuală? Așa poți descoperi că un studiu „despre români” este de fapt realizat strict și doar în rândul românilor din mediul urban, deci ignori cam 40% din populație care nu seamănă deloc cu universul cercetării, cu cei 60% intervievabili. Sau că un studiu „despre femeile din mediul urban” a fost realizat pur și simplu cerând la întâmplare pe Facebook unor femei să completeze chestionarul, fără o ponderare (ex. poate că femeile din orașele mici și medii sunt subreprezentate).

3. Mare atenție la ordinea întrebărilor într-o cercetare clasică. Efectul nedorit poate fi inducerea unor păreri în oarecare măsură neautentice. Dacă întrebarea a 7-a dintr-un sondaj are de-a face cu disponibilitatea de a consuma ciocolată, pot avea dispuneri diferite ale răspunsurilor în funcție de drumul pe care l-am urmat: am întrebat respondentul în întrebările 1-6 despre sănătatea proprie, cât de des merge la medic și auto-evaluarea riscului de a fi diabetic(ă) SAU despre ce face ca să se distreze, dacă simte că are nevoie de mai multă satisfacție/fericire, dacă se răsfață vreodată încălcând dieta?

4. Lucrez mult cu date statistice. Și toată lumea le iubește, întrucât cifrele (dar de fapt: valorile procentuale, vezi mai sus) par să ofere siguranță. Într-o lume incertă, plină de dubii și de dileme dificile, 33 e 33 și 58 e 58. Dar de fapt cercetările calitative oferă insight-urile cele mai bune. Acum, în pandemie, sunt greu de realizat. Dar e mare nevoie de ele.

Dar lucrurile de care ar trebui să țină cont toți marketerii înainte de a a-și stabili targetul, luând în considerare contextul socio-economic actual și impactul pandemiei?

Situația e în flux din toate punctele de vedere, deci ezit să mă pronunț în mod răspicat. Cred însă că stabilitatea/ predictibilitatea, compasiunea/ empatia, susținerea de tip matern sunt importante acum. Poate și carpe diem, în funcție de grupul țintă și de ce încerci să-i oferi.

De unde îţi iei informaţiile pentru analizele tale? Dincolo de analizele studiile proprii, tactice, strategice, ni se pare că niciodată că avem informaţii suficiente şi exacte când punem cap la cap date pentru decizii de marketing. Unde ar trebui să ne uităm constant, ca oameni de marketing şi cum? Mai ales că nu avem date exacte oficiale nici măcar privind numărul locuitorilor, ca să nu mai vorbim de venituri, ocupații și interese precise. Mulţi jucători din FMCG şi retail şi-au sintetizat cu ajutorul oamenilor din teren sau sondajelor in-house propriile estimări cu privire la venituri, care scapă statisticilor oficiale. 

Pun accentul pe acțiuni, activități și output-uri, care sunt măsurabile în cea mai mare parte. De exemplu, avem o aproximare bunicică a populației neoficiale a marilor orașe pe baza voturilor pe liste suplimentare la europarlamentare și prezidențiale (= pe acele liste votează oamenii care nu au adresa din cartea de identitate în localitatea în care votează).
Folosiți nașterile, consumul de energie electrică, consumul de apă, achizițiile de locuințe, cifrele de afaceri ale business-urilor, consumul de lucruri simple, dar fundamentale (pâine, hârtie igienică). Nu există o soluție perfectă aici, fiecare după nevoi, interes și puteri.

Ce ne scapă de obicei? Care sunt capcanele în care cădem deseori şi noi cei care lucrăm în marketing, dar şi presa care rostogoleşte adesea generalizări precum: românii, europenii, mamele…

Mă concentrez asupra României în acest răspuns.

  • Ignorăm diferențele dintre generații: tinerii colaborează bine, formează echipe relativ ușor și n-au târșa anti-civică a vârstnicilor. Ignorăm diferențele dintre orașele mari și restul țării, diferențe care în plan economic sunt de cam 40-50 de ani în funcție de indicatorul folosit.
  • Ignorăm că Bucureștiul are dinamici aparte, care-l separă total de restul țării, deseori în bine, uneori în rău, aproape ca și când ar fi o țară în sine (ca exemplu amuzant și frecvent, aproape toate status-urile critice de pe Facebook care sunt scrise de bucureșteni și care încep cu „uite cât de groaznici/ nesimțiți/ necivilizați sunt românii” fac vorbire de fapt doar despre București și bucureșteni, crede-mă, nici nu bănuiești cu câtă stupefacție le citim noi, ceilalți).
  • Ignorăm diferențele colosale de atitudine dintre Transilvania și rest: cât timp locuiam în București știam asta la nivel rațional, dar nu puteam înțelege cu adevărat dimensiunile fenomenului; pesimismul cu privire la viața proprie și cu privire la România („asta e, n-ai ce să faci, suntem o țară de c...t”) e mult mai mic, spre inexistent.
  • Ignorăm ponderea imensă a românilor care au Internet și au cont de Facebook și deci gândim încă România profundă în termenii de sat dalb și pur, cu cămășuță albă și păduchi în cap (când de fapt blugii sunt prevalenți, copiii joacă FIFA și bunica e pe Zoom cu fiul ei aflat la muncă te miri unde).
  • Ignorăm viteza europenizării și (deci) creșterea standardelor populației – mai ales în zonele mai sărăcuțe ale țării.

Cum să facem să nu ne scape nuanţele, diferenţele, între urban şi rural, între diversele zone ale ţării?

  • Un bun punct de pornire e să privim cu scepticism datele furnizate în termen de județe. It's a trap! Un municipiu solid poate ridica artificial media unui județ cu un mediu rural aflat într-o situație groaznică: vezi județul Iași. Valul vertical de localități de pe malul mării are altă personalitate și economie decât celelalte localități din județul Constanța. Județul Suceava e de fapt o zonă compusă din două lumi, cu două economii, culturi și forme de relief aparte, iar Neamț-ul din trei. Exemplele sunt multe.
  • Un alt lucru care ajută: călătorește și chiar călătorește mult. 3 ani sau 5 pot schimba semnificativ aspectul și atitudinea unei localități, am pățit asta pe pielea mea: Timișoara în 2018 era un dezastru urbanistic și administrativ, acum s-a întremat.
  • Evită judecățile tranșante despre locuri pe care nu le-ai văzut: statisticile nu spun totul.

Încă ne uităm prea mult la demograficele seci şi prea puţin la credinţe, atitudini, valori. Ce atitudini fac diferenţa în comportamentele pe care marketingul general, dar şi cel politic pot să le influenţeze?

Listez câteva, cititorii pot să selecteze ce consideră interesant:

1) Raportarea la proasta funcționare a statului, funcționare proastă atât obiectiv cât și relativ. Acest aspect important al societății românești – aș zice chiar chintesențial – produce neîncredere, pusee de anarhie dar și de individualism, încărcarea cu semnificație a comunităților parastatale, mișcări de reformă și aspirații puternice.

2) Gradul de neîncredere – variabil în funcție de o serie de aspecte - în „celălalt”-ul generic (L'enfer c'est les autres, zicea Sartre). De aici, pentru o parte a societății: refugierea fără egal într-o țară europeană în familie și prieteni apropiați.

3) Disonanța dintre atitudini și exprimarea lor. Distanța între declarație și acțiune în România este uneori surprinzător de mare.

4) Polarizarea. În continuarea punctului anterior, multe comunități de idei scad numeric, dar devin mai conștiente de propria misiune (“small and proud”). De exemplu, credința religioasă în România era până la pandemie într-o puternică și rapidă erodare, fără precedent în ultimele decenii, dar discursul conservator era la apogeu ca forță și vizibilitate. Acest lucru se întâmplă în multe, multe alte domenii. Majoritățile aparente, formale, inerte, se convertesc în minorități vehemente și autentice.

Ai observat schimbări semnificative în analiza și structurarea datelor în ultimii ani? Protecţie şi obedienţă versus iniţiativă şi independenţă, stânga dreapta, nostalgie faţă de trecut? Ce studii pot aduce mai multă lumină aici? Ex. World Values Survey

Nostalgia față de trecut este în ascensiune întrucât suntem în multiple crize în acest moment.
Disonanțele dintre industrial și post-industrial se adâncesc. Ca și SUA (votanții lui Trump) sau UK (Brexit) începem să avem și noi, parafrazându-l pe Caragiale, dezorientații noștri, supărații noștri, nostalgicii noștri.

Am scris despre World Values Survey aici. Pentru cine n-are timp să citească: București+Ilfov e în scădere de creativitate, peste clasa de mijloc a capitalei începe să se așeze burtica, frica de a pierde ce ai deja suprascrie pofta de risc și ascensiune. Ceea ce e natural, acumulările materiale și financiare au fost și sunt masive. Moldova și Muntenia (exclusiv București+Ilfov) devin din ce în ce mai independente, mai critice, mai puțin tradiționaliste.

Lunile trecute, Pro TV a anunțat o schimbare în stabilirea publicului commercial. Cum arată, de fapt, publicul comercial, din România?

În sociologie termenul nu există, nu e ceva științific, e ceva ce se rostește în marketing. Discutând despre inițiativa Pro TV: e corectă, în sensul în care ia în calcul și îmbătrânirea populației. Atenție însă, dacă înțeleg bine, dorind să introducă publicul din „falsul rural” (adică din suburbii) au introdus și oamenii de 29 de ani din ruralul ialomițean, de exemplu. Atunci noul public comercial al Pro TV este mai mare dar și mai puțin educat și mai... sărac. Deci poate mai puțin comercial, LOL.

Cum arată acum și cum arată colaborarea ideală dintre sociologie și marketing?

Nu am o colaborare constantă cu departamente de marketing, iar cea mai mare parte a activității mele nu implică departamente de marketing, deci îmi este greu să răspund.

Ce îţi place şi ce te enervează în campaniile de marketing la care eşti expus din postura de consumator?

Vârsta mediană în România e 42 de ani (adică jumătate din populație are sub și jumătate peste). Vârsta mediană a * adulților * e desigur mai mare. Iar eu am 40, deci sunt sub medie, sunt „mai tânăr decât românul mediu” și de asemenea „mai tânăr decât adultul mediu”. Și totuși mi se pare că marea majoritate a campaniilor de marketing din România se adresează oamenilor de până în 30 de ani. Demografic vorbind, ei sunt mai puțini ca oricând în ultimul secol, puterea de cumpărare e mare tocmai după 30 de ani și totuși am senzația că mi se adresează foarte puține mesaje. Nici nu vreau să știu ce gândește un om și mai vârstnic decât mine, care are 45 ani sau de 55!

Poate că sunt subiectiv și percep lucrurile greșit. Poate contează că locuiesc în Cluj-Napoca, una dintre cele mai tinere localități din România (ca vârstă medie sau mediană a rezistenților) și de aceea sunt expus la disproporționat de multe mesaje adresate tinerilor.

Ne poți oferi câteva recomandări de lectură pentru marketeri și nu numai?

Nu recomand cărți anume, cât subiecte. De exemplu: figuri interesante, care au avut succes în circumstanțe potrivnice. Învață, la ce nivel dorești și cât de mult poți, despre Marie Curie, Friedrich cel Mare, Churchill, prințul Eugen de Savoia, Robert E. Lee, Simon Bolivar. Ce au făcut bine? Când au greșit - ce au greșit și cum s-au remontat? Desigur și: ce se poate aplica în viața mea profesională din ce s-a întâmplat respectivei persoane?

Citește despre procese și sisteme, precum Revoluția Franceză, prăbușirea țarismului în Rusia, evoluția industrializării în timpul și din cauza primului război mondial, dezvoltarea IT-ului în SUA, ascensiunea și stingerea Cartaginei, cursa spațială dintre SUA și URSS – lumea din jurul tău va deveni mai bogată, vei înțelege altfel societatea și provocările cu care te confrunți zi de zi. După cum vezi, pun accentul pe istorie – nu tot ce se întâmplă în ziua de azi e relevant, nu toate lecțiile bune sunt în prezent, iar istoria are avantajul că nu oferă happy ending-uri, deci nu există scenariști care să conducă lucrurile spre un final artificial.

Care sunt cele mai importante trei sfaturi pe care ai putea să le oferi pentru researcheri și marketeri & comunicatori deopotrivă?

1) Conștientizează că România trece de cam două decenii prin schimbări foarte rapide și că asta tasează și obosește. Va veni un moment dat când nu vei mai înțelege lucruri. E important să te oprești * tu * atunci, mai degrabă decât să-ți zică alții sau să se sfărâme proiecte sub atingerea ta.

2) Pariază pe tineri. Dă-le încredere. Ajută-i să învețe din greșeli - e natural să comită greșeli și trebuie să-ți formezi reflexul (nu chiar atât de natural) să-i educi vizavi de ce au greșit ca să nu se mai repete.

3) Problema cronică a management-ului românesc e hiper-personalizarea Șefei/ Șefului ca persoană mitologizată... inclusiv de Șefă însăși sau Șef însuși! Trebuie, însă, să delegi. Ești smart, ai experiență, ai conexiuni socio-profesionale extraordinare, clădite în ani și ani pe care trebuie să le menții. Dar trebuie să nu-ți asumi tot. Altfel fie familia, fie somnul și sănătatea fizică, fie cea psihică cedează, mai devreme sau mai târziu. Nu, nu ești Wonder Woman sau Superman, ai nevoie și de timp pentru tine.


Pentru a planifica și implementa cu succes campanii de marketing, cercetarea, datele și corecta lor interpretare reprezintă o prioritate. Cursul Planificarea campaniilor, acreditat internațional, asigură participanților o mulțime de instrumente și resurse, îi ajută să identifice și să execute tactici de campanie, îi învață cum să aleagă sau să colaboreze cu agențiile și furnizorii de specialitate și să gestioneze relațiile cu aceștia, dar și resurse tehnice și creative, precum și bugete de comunicare. Pentru mai multe detalii vă stăm la dispoziție cu informații și consiliere gratuită la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..


Reprezentanții generației Z susțin că fac achiziții echilibrate, în egală măsură în online și offline, în vreme ce mai mult de jumătate dintre tineri (51%) și-au propus să economisească și să câștige mai mulți bani (48%), în 2021, comparativ cu pierderile suferite anul trecut, arată datele studiului național Insights PulseZ. De asemenea, 62% dintre participanți consideră împlinirea personală ca fiind cea mai importantă în viață, urmată de independența financiară (57%) și de sănătate (41%), iar 82% dintre tinerii din România își aleg, astăzi, jobul în funcție de ceea ce le place să facă cel mai mult. 

Studiul „Insights PulseZ”, aflat la cea de-a doua ediție națională, a fost conceput și coordonat de specialiștii programelor naționale antreprenoriale „Vreau să Fiu Antreprenor” (VSFA) și „Insights” - din cadrul organizației Romanian Business Leaders (RBL) și realizat de agenția de studii de piață iZi data în rândul a aproximativ 1.200 de tineri din România - pe un eșantion reprezentativ la nivel național (urban+rural, tineri cu vârste cuprinse intre 16 si 24 de ani). Cercetarea s-a axat pe mai multe aspecte, printre care și atitudinea tinerilor referitoare la bani, pe gestionarea resurselor financiare și preferințele lor de achiziție, precum și pe factorii motivatori în alegerea unui job și a ghidării în viață, în noul context pandemic – în rândul membrilor generației Z (cei născuți după 1995, cunoscuți ca iGeneration, Centannials sau „nativi digitali”), în perioada iunie-iulie 2021, comparativ cu valul 2020 (perioada mai-iunie 2021, când a fost desfășurată prima ediție a studiului).

Atitudinea tinerilor față de bani

Mai mult de jumătate dintre tinerii intervievați (51%) în cadrul studiului Insights PulseZ mărturisesc că focusul lor pentru 2021 s-a axat pe economisire, în măsura în care 2020 le-a generat pierderi financiare. Totodată, 48% dintre ei și-au propus, anul acesta, să câștige mai mult (vs. 33% în 2020). 

De asemenea, 45% dintre participanți spun că sunt mult mai atenți la cheltuielile pe care le fac, în vreme ce 25% dintre ei și-au propus să investească mai mult ca anul trecut. De altfel, intențiile de investiții se remarcă îndeosebi în rândul sexului masculin (33%), în comparație cu reprezentantele sexului feminin (18%). Interesant este faptul că intențiile de a investi se remarcă mai mult în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 16 și 18 ani (30%) decât în cazul celor de peste 21 de ani – doar 19% dintre aceștia având astfel de intenții. 

„Tinerii din generația Z nu au în vedere economisirea doar în ideea clasică de a pune bani deoparte într-un cont separat, de exemplu, ci sunt foarte interesați de încheierea unor asigurări. Ei vizează produse de asigurare cu economisire pe termen mediu și, de asemenea, vor să facă rezerve pentru situații neprevăzute. Este o concluzie interesantă și îmbucurătoare a acestui studiu, pentru că ne arată faptul că românii din segmentul foarte tânăr au un comportament matur și responsabil, în ceea ce privește planificarea financiară.” – a declarat Sînziana Maioreanu, CEO al Aegon România și partener în cadrul cercetării

Achiziționarea produselor, dictată de sex, vârstă și preferințe. Plata cu numerar, metoda favorită

În ceea ce privește produsele pe care tinerii le achiziționează, în prezent, produsele de tip FMCG (băuturi răcoritoare, batoane de ciocolată, snacks-uri, mâncare comandată cu livrare) se numără printre consumabilele pe care aceștia Z le cumpără, în continuare, cel mai mult, raportat la perioada pandemiei. 

Nici când vine vorba despre produsele de fashion (37%), tinerii nu-și schimbă comportamentul de cumpărare, ei preferând să renunțe, mai degrabă  jocurile video (11% au renunțat în pandemie să plătească) și cursurile online (18% au renunțat în pandemie să plăteasca), în detrimentul produselor vestimentare.

De altfel, există categorii unde preferințele de achiziție sunt dictate de sex, de vârstă, de preferințele personale ori de resursele financiare, după cum urmează: jocurile video – 17% dintre băieți le cumpără la fel de des ca-n trecut (vs. 6% dintre fete), cărți/audiobooks – 32% dintre fete le achiziționează la fel de des (vs. 25% dintre băieți), produse IT & gadgeturi – 35% dintre băieți le cumpărăla del de des(vs. 27% dintre fete), mâncarea cu livrare – 37% mai mult în prezent față de înainte de pandemie  în rândul celor peste 21 de ani (vs. 21% - 16-18 ani).

Jumătate dintre tinerii generației Z consideră că fac achiziții echilibrate, în egală măsură din online și offline (51%). Totodată, comparativ cu anul trecut, a crescut numărul celor care au început să cumpere mai mult din online decât din offline (18% față de 12%) – o ipoteză validă fiind ideea că achizițiile online sunt un obicei accentuat post pandemie.

95% dintre tineri preferă să utilizeze, cel mai des, plata cu numerar, o treime dintre ei declarând că fac peste 10 astfel de plăți pe săptămână. În ceea ce privește plata online, o altă modalitate de plată agreată de tineri, aceasta este utilizată între 1 și 4 ori pe săptămână de 62% dintre ei. De altfel, și cardul bancar utilizat la magazin este o metodă des folosită, el fiind menționat de 80% dintre participanți. Doar 45% dintre tineri folosesc telefonul ca mijloc de plată

Factorii motivatori în alegerea jobului și a conceptului de viață

Întrebați care sunt cei mai importanți factori de care țin cont în alegerea jobului și a domeniului de activitate, 82% dintre participanții la studiu au menționat că își doresc să le placă ceea ce fac, dar și echipa alături de care lucrează și atmosfera de lucru (63%), precum și pachetul salarial (60%) și flexibilitatea programului (60%). Fetele acordă și mai mare importanță faptului că se simt bine cu ceea ce fac la job (84%) comparativ cu băieții (78%), iar 50% dintre tinere menționează și beneficiile extrasalariale printre aspectele motivatoare (vs. 42% în rândul băieților).

De altfel, domeniile umaniste (psihologie, resurse umane, sociologie) se află pe primul loc în rândul preferințelor generației Z (24%) – mai mult în rândul fetelor (32%) vs. a băieților (14%), urmate îndeaproape de domeniul IT și de inginerie – prima alegere în cazul băieților (35%) vs. 12% fete. Totodată, cercetarea arată că tinerele sunt cele care aleg într-o mai mare măsură un job în educație (20% vs 10% băieți) ori în publicitate, PR ori marketing (20% vs 5% băieți).

Când vine vorba despre factorii care îi motivează cel mai mult în viață, aceștia sunt stabili, indiferent de vârstă, de contextul economic/social, iar preferințele sunt clare: 62% consideră împlinirea personală ca fiind cea mai importantă, urmată de independența financiară (57%) și de sănătate (41%). Totodată, tinerii au început să acorde mai multă atenție nevoii de dezvoltare psihologică și emoțională (36% în 2021 vs. 31% în 2020), în detrimentul unei cariere de succes (31% în 2021 vs. 36% în 2020).

Puteți accesa raportul rezultatelor gratuit AICI:


  • 8 din 10 români declară că își colectează gunoiul menajer selectiv.
  • 53% dintre respondenții cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 ani declară că folosesc în cea mai mare parte a timpului metode de transport ecologice.
  • În ceea ce privește partea de construcții și materiale de construcție, la achizitionare contează în proportie de 51% atributul ”prietenos cu mediul înconjurător”.

În contextul actual al schimbărilor climatice, acțiunile concrete în vederea combaterii acestora devin tot mai necesare. Așa se explică faptul că românii se arată dornici să colecteze gunoiul
menajer selectiv (56%), conform unui studiu derulat recent de către Reveal Marketing Research.

Cine sunt românii care colectează gunoiul menajer selectiv?

Dintre românii care colectează gunoiul menajer selectiv se evidențiază într-o pondere mai mare respondenții peste 55 de ani (60%) și tinerii cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani (76%) care
declară că selectează deșeurile în cea mai mare măsură.

Femeile (55%), comparativ cu segmentul barbaților (58%), reciclează mai puțin. Pe de alta parte, 25% dintre respondenți declară că obișnuiesc să colecteze selectiv gunoiul menar, dar nu mereu.

Comportamentul consumatorului român


Intrebați fiind cu care din următoarele variante rezonează cel mai mult, românii au răspuns că aleg mai degrabă produse din categoria eco în proproție de 17%. Respondenții care se orientează către produse eco sunt în special bărbații care declară că au construit o casă în ultimii doi ani sau sunt în proces de construire a unei case (20%).

Pentru 37% dintre cei care sunt în proces de construire a unei case, ideal înseamnă sănătos și sustenabil (37%). Astfel, pentru 26% dintre respondenți, BCA-ul constituie materialul principal
de zidărie din punctul de vedere al sustenabilității.

De asemenea, românii declară că optează și pentru produse cu tradiție pe piață (16%), produse cunoscute (13%) și produse inovatoare (13%). Produsele cu tradiție pe piață sunt alese într-o pondere mai mare de respodenții cu vârsta de peste 55 de ani (20%).

Transportul sustenabil
Din totalul eșantionului, 49% dintre respondenți afirmă că folosesc în cea mai mare parte a timpului metode de transport ecologice. Se observă un procent usor mai mare în rândul
respondenților care au construit în ultimii doi ani o casă sau care sunt în proces de construire a unei case (54%), dar și în rândul respondenților cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani (53%).

Metoda de colectare pentru proiect este CAWI (computer assisted web interview) – perioada de colectare 15.04.2021- 26.04.2021.

Datele au fost colectate:

  • pe un eșantion reprezentativ național (urban și rural), 820 interviuri + Marja de eroare este de +/-3%. Nivel de încredere: 95%.
  • 440 de interviuri cu persoane care au construit o casă în ultimii doi ani sau sunt în proces de construcție a unei case.
    Datele aparțin companiei de cercetare de piață Reveal Marketing Research și sunt utilizate pentru punerea în context a studiilor comerciale realizate în viitor pentru clienții

Potrivit celui mai nou studiu realizat de Reveal Marketing Research, 43% dintre români declară că gătesc zilnic sau aproape zilnic și 14% susțin că își comandă mâncare cu livrare la domiciliu de 2-3 ori pe săptămână.

Ce așteptări au românii atunci când apelează la serviciile de food delivery? 

Aproape 55% vor ca mâncarea să ajungă caldă, peste 45% vor ca livrările să fie făcute în condiții de igienă maximă iar aproape 37% își doresc un timp scurt de livrare. Totodată, peste 20% au menționat că așteaptă ca livrarea să fie gratuită și fără o valoare minimă pentru comandă. Plata online și livrarea fără contactul cu livratorul sunt așteptări pe care sub 10% dintre cei intervievați le au atunci când comandă mâncare.

Majoritatea părinților gătesc în fiecare zi 

Pentru că mâncarea gătită în casă este importantă, atât pentru părinți, cât și pentru copii, studiul Reveal Marketing Research a inclus în studiu și părinți cu copii. Astfel, studiul arată că 46% dintre părinți declară că gătesc în fiecare zi pentru copiii lor, iar 23% gătesc între 2 și 3 ori pe săptămână. Semnificativ mai mulți părinți, cu venit scăzut pe gospodărie, gătesc pentru copii în fiecare zi (50%) versus parinți cu venit ridicat pe gospodărie (34%).

 Totuși, atunci când nu gătesc, părinții comandă mâncare cu livrare la domiciliu prin aplicațiile de tip food delivery. În ceea ce privește frecvența, 15% dintre părinți susțin că obișnuiesc să comande mâncare de 2 -3 ori în cursul unei săptămâni. 

Ce alimente preferă copiii?

În ceea ce privește produsele pe care copiii își doresc să le comande, părinții spun că pizza (54%), cartofii prăjiți (27%) și burgerii (23%) se află în topul preferințelor. În timp ce mănâncă, 62% dintre copii stau la masă, fără alte preocupări, 29% se uită la televizor și 22% se joacă pe telefon sau tabletă. 

Despre studiu

Metoda de colectare pentru proiect este CAWI (computer assisted web interview) – perioada de colectare 24.08-29.08.2021. 

Datele au fost colectate pe un eșantion reprezentativ național (urban și rural), 1007 interviuri + Marja de eroare este de +/-3%. Nivel de încredere: 95%.

Datele aparțin companiei de cercetare de piață Reveal Marketing Research și sunt utilizate pentru punerea în context a studiilor comerciale realizate în viitor pentru clienții companiei.

Anul 2021 vine cu o premieră în studiul BrandRO: Arctic și Borsec ocupă locul 1 în clasamentul celor mai puternice brandurilor românești. Următoarele două poziții sunt ocupate de eMag și Gerovital.

Clasamentul BrandRO include și Dorna, Aqua Carpatica, Dorna și Farmec.

Revista Biz a prezentat BrandRo 2021, clasamentul celor mai puternice 50 de branduri românești, realizat de Unlock Research.

De 12 ani, Biz analizează cele mai puternice branduri românești și evoluția lor anuală. După o perioadă dificilă, precum cea curentă, importanța unui brand puternic a făcut diferența în fața consumatorilor. Iar cele mai puternice 50 de branduri din România reușesc an de an să își întărească poziția prin consecvență, creativitate, inovație, tehnologie și strategie.

„Ne bucurăm să vedem cum, de la an la an, avem branduri românești care devin tot mai puternice. Analiza pe care o facem de 12 ani alături de Unlock Market Research ne arată companiile și oamenii care știu cum să-și impună brandul în fața consumatorilor, dar și cât de importante sunt investițiile constante și strategice în branding. Doar așa poți ajunge printre cele mai puternice branduri românești.”, declară Marta Ușurelu, owner Biz.

Din studiu au reieșit informații despre comportamentul românilor. Se pare că în 2021 consumatorii sunt mai conectați cu ei si cu ceilalți, mai calmi și mai răbdători, mai asumați și mai puțin critici comparativ cu anii anteriori.

Astfel că, în relația cu brandurile, dacă anul trecut nevoia principală a românilor era ca mărcile să îi susțină, anul acesta dinamica dintre ei și marci este diferită: Nu mai au nevoie ca mărcile să le acopere un minus, ci vor ca acestea să le dea un plus.

„În acest moment consumatorii gândesc din ce în ce mai constructiv, iar mărcile ar trebui să capitalizeze această oportunitate. Mărcile românești pot încerca să se conecteze mai bine la realitatea oamenilor și să îi ajute să transforme ceea ce a fost inițial o pozitivitate forțată, într-un «normal». Să susțină și să amplifice această direcție constructivă, astfel încât să poată crește împreună mai departe.”, spune Alexandra Cojocaru, Quantitative Research Manager, Unlock Research.

Mai multe informații despre topul Brand Ro și metodologia studiului puteți afla aici


Pagina 1 din 5

Portalul Marketing Focus a fost lansat de Institutul de Marketing  cu scopul de a aduce un plus de informatie, idei si resurse de marketing atat profesionistilor de marketing, cat si celorlalti actori si departamente implicate in livrarea performantei de marketing: comunicare si relatii publice, resurse umane, IT, financiar,  relatii cu clientii si nu in ultimul rand management. 


Aboneaza-te pentru a fi la zi cu ultimele informatii din marketing.