Articole filtrate dupa data: Joi, 22 Iunie 2023

Cel mai recent studiu derulat de Reveal Marketing Research și-a propus să identifice atitudinile și comportamentele românilor privind gestionarea deșeurilor și reciclarea, în contextul în care de la sfârșitul acestui an consumatorii care vor alege să nu recicleze ambalajele nereutilizabile din plastic, aluminiu și sticlă vor fi nevoiți să scoată mai mulți bani din buzunare.

• Pentru 6 din 10 români colectarea separată a deșeurilor reciclabile este un obicei zilnic
• Principalele bariere care îi împiedică pe români să recicleze mai mult: distanța mare față de centrele de colectare (36%), firma de salubritate care nu preia separat deșeuri reciclabile (34%) și lipsa de încredere că deșeurile sunt reciclate corect (22%).
• 63% dintre români intenționează să returneze de fiecare dată ambalajele băuturilor o dată cu implementarea sistemului garanție-returnare

Pentru 6 din 10 români colectarea separată a deșeurilor reciclabile este un obicei zilnic

Rezultatele celui mai recent studiu Reveal Marketing Research arată date încurajatoare, românii fiind din ce în ce mai implicați în protejarea mediului înconjurător prin reciclare. 58% dintre români declară că întotdeauna colecteză separat ambalajele și deșeurile din plastic, sticlă, metal sau hârtie, în timp ce 35% au acest comportament ocazional.

Procentaje asemănătoare au fost înregistrate și în cazul altor tipuri de deșeuri cum ar fi bateriile uzate, electrocasnice mici sau becurile, iar ca tendiță generală observăm că generația Z (18-24 ani) este preocupată într-o mai mică măsură să colecteze separat deșeurile reciclabile.

De cele mai multe ori deșeurile reciclabile (plastic, sticlă, metal sau hârtie) sunt preluate separat de o firmă de salubritate (52%), într-o mai mare măsură în mediul rural (70% vs. 45% în mediul urban). Pe de altă parte, 46% dintre români menționează că se ocupă personal de transportarea deșeurilor reciclabile la un centru de colectare administrat de primărie, practică mai des întâlnită în mediul urban (52% vs. 32% mediul rural), iar 30% le duc la un centru de colectare administrat de un magazin.

În ceea ce privește modalitatea de predare a deșeurilor reciclabile colectate, 80% dintre români obișnuiesc să le predea separat pe categorii (plastic, sticla, metal și hârtie), iar 20% amestecate.

Dacă ne referim la situația celorlalte categorii de deșeuri colectate separat (baterii uzate, electrocasnice mici și becuri) obiceiurile se schimbă, acestea fiind duse în principal la centrele de colectare administrate de magazine (82%) sau la centrele specializate pe reciclare (24%).

Lipsa unei infrastructurii optime de colectare și neîncrederea în gestionarea corectă a deșeurilor sunt principalele bariere care îi împiedică pe români să recicleze mai mult

Principalele bariere ce îi împiedică pe români să recicleze deșeurile atât cât și-ar dori sunt distanța mare față de centrele de colectare (36%), aspect menționat în mai mare măsură de rezidenții din mediul urban (39% vs. 29% mediul rural), firma de salubritate care nu preia separat deșeuri reciclabile (34%) sau lipsa de încredere că deșeurile sunt reciclate corect (22%).

Alte obstacole menționate de români au fost lipsa de informații cu privire la modul de procesare al ambalajelor din mai multe tipuri de materiale (19%), în special în cazul tinerilor până în 35 de ani (24%) sau faptul că nu știu unde ar trebui predate deșeurile reciclabile (15%).

Analizând comportamentele românilor care și-au înlocuit electrocasnicele mari în ultimii 10 ani, 42% au ales să le predea pe cele vechi prin programul Rabla pentru electrocasnice, 31% să apeleze la serviciile unui centru/ firmă de reciclare, 30% să le predea la magazinul de unde au cumpărat electrocasnicele noi și 24% să le păstreze de rezervă sau să le ducă în altă parte.

Ce presupune noul sistem garanție-returnare ce va intra în vigoare din 30 noiembrie 2023?

Conform viitoarei legislații privind sistemul de garanție–returnare, consumatorii vor plăti o garanție de 0.50 RON atunci când vor cumpara o băutură într-un ambalaj nereutilizabil din sticlă, plastic sau metal urmând să primească înapoi garanția la returnarea ambalajului.

6 din 10 români intenționează să returneze de fiecare dată ambalajele băuturilor cumpărate o dată cu implementarea sistemului garanție-returnare

66% dintre participanții la studiu menționează că au auzit de sistemul de garanție-returnare pentru ambalajele de băuturi ce urmează să fie implementat la sfârșitul anului, bărbații fiind informați într-o mai mare măsură decât femeile (72% vs. 61%)

În acest nou scenariu, 63% dintre români intenționează să returneze de fiecare dată ambalajele băuturilor pentru a recupera garanția de la achiziție, cei cu vârste peste 45 ani remarcându-se ca fiind cei mai conștiincioși (71%), iar 35% declară că le vor returna ocazional, în special tinerii între 18-24 ani (50%).

Măsurând percepțiile față de această reglementare, aflăm că peste jumătate dintre români ar prefera să returneze ambalajele la un automat de colectare (60%), în special tinerii până în 35 de ani (67%), 25% sunt în expectativă neavând o preferință clar stabilită momentan, iar 15% ar opta pentru returnarea manuală.

În ceea ce privește modul în care românii cred că noul sistem le va influența obiceiurile de consum, 43% declară că vor cumpăra băuturi la fel ca până acum, în special bărbații (49% vs. 38% femei) și cei peste 45 ani (51%), categorie de vârstă care s-a diferențiat ca fiind cea mai responsabilă în privința reciclării. 19% consideră că vor cumpăra ambalaje mai mari, pentru a plăti de mai puține ori garanția și într-o mai mică măsură că vor cumpăra mai rar (13%) sau că vor alege produse mai ieftine la raft (12%).

Sursa: Reveal Marketing Research

Iată că a trecut #Effie-ul, ediția 20. Lume bună, prieteni vechi, m-am bucurat să îi revăd. Mai jos comentez puțin căștigătorii și ce învățăm din asta.

Au ajuns în finală:

- #BancaTransilvania cu #Stup, care a luat și Grand Effie. A devenit brandul și clientul anului, alături de #LeoBurnett 

- Două cazuri sociale puternice: Nemira – “Bookvertising” și, mai ales, “Ne-examinabil”.

Celelalte Gold-uri din categorii sunt adjudecate de alt BT, încă un caz social (Hospice) și trei jucători comerciali (Storia, Flip, Arctic).

Din 36 de categorii + sute de entry-uri, doar 10 au avut câștigători, oferite de patru mărci comericale, 2 ONG-uri și un publisher, Nemira.

Ce au făcut finaliștii bine? Au adus multă emoție (mai ales “Ne-examinabil”) sau au strategie stabilă: Banca Transilvania.

Banca Transilvania are o idee creativă clară în ultimii ani: "Să îi inspire pe antreprenorii români să aibă succes”. Cum? Dându-le exemple de determinare și muncă asiduă.De ce este foarte tare? Pentru că are miză. Are contrast, ne contrazice canvasul cultural. Reflexul nostru cultural este Gigi Becali, un “nouveau riche” balcanic: succes peste noapte, îl arăți, te lauzi că eșți bun român și ortodox. De unde știu astea? De la Timișoreana, când în 2007 îl căuta pe Domnul Trandafir. A primit Grand Effie atunci, same but different. Având substanță într-o categorie dificilă, își asumă riscuri, au o poveste. Asta le-a dat distinctivitate față de restul jucătorilor.

Nu în ultimul rând, comunicarea nu este doar “advertising”. Banca Transilvania a reușit să facă “doing”, apoi “saying”, și are rezultate.

Și, un amănunt. Că să poți avea miză în comunicare, ai nevoie și de o cultură internă care să permită aceste lucruri. Marketingul este un produs cultural. Reprezintă credințele organizației, iar comunicarea nu poate fi mai bună decât brieful brand managerului și ce aproabă board-ul și directorul general.

Meritoriu, mai ales pentru că Banca Transilvania nu este un jucător de nișă care își asumă riscuri, ci liderul pieței bancare, în sine "risk-adverse".

Ce ne spune asta despre restul entry-urilor? Din 36 de cazuri pe care le-am văzut, mai mult de jumătate nu aveau ce să caute. Câteva bune, două-trei foarte bune (au luat și “Gold”). În rest, mult influencer marketing și glumițe. Aici e problema, când te specializezi în project management, negocieri și crezi că “performance + influencer = marketing”, nu ai caz de festival (și nici rezultate sustenabile, trust me).

Sper că Banca Transilvania poate să îi convingă și pe ceilalți de câteva lucruri:

1. Strategia face mărcile mari, nu execuții funny. Pleacă din avantaje de brand către insight-uri de client, comunicarea îi va aduce împreună. Însă ai nevoie de timp și oameni buni.

2. Cere agenției un “Creative Big Idea”. Dacă nu știe ce e asta, schimbă-o.

3. Asumă-ți riscuri smart. Provoacă o schimbare. Nu călări trendul mediocru, contrazi-l și tu cu mult bun simț pe Gigi Becali.

4. Dacă nu poți sparge clutter-ul, nu mai comunica, întoarce-te la punctul 1.

Ne revedem la ediția 30. Voi fi acolo negreșit.