Articole filtrate dupa data: Noiembrie 2020

Salvează  inovaţia corporaţia? Într-un context atât de provocator şi incert este clar că organizaţiile care au hrănit inovaţia în interior au mai multe resurse să se adapteze, să se redreseze. Inovația în principiile și procesele de management poate crea avantaj competitiv durabil și poate produce schimbări majore în poziția competitivă. Managementul inovației a permis marilor inovatori globali depășirea unor noi praguri de competitivitate. De anul trecut, inovaţia a devenit disciplină obligatorie pentru profesioniştii de marketing care doresc să obţină o acreditare internaţională.

Inovația nu mai e tichie de mărgăritar, ci instrument de supraviețuire, chiar dacă adesea este vorba de inovații mai mici și mai puțin spectaculoase, de proces, de produs, inovație incrementală și nu neapărat radicală.

Când inițiativele de inovație sunt prea puține sau vin prea târziu

Și în business ca şi în viaţă, problemele vin din prea mult sau din prea puţin. Din păcate, în prea multe organizaţii inovaţia este blocată sau sufocată. În egală măsură, altele suferă din suprainovaţie, care în acest context poate duce la pierdere de clienţi sau faliment.

Kodak este exemplul cel mai frecvent citat când este vorba de eşecul adaptării la inovație. Deși pionier în industria sa, Kodak a ignorat oportunitatea digitalului deși tot la Kodak a fost creată și patentată prima camera digitală. În 1996 însă, CEO-ul  companiei s-a temut atât de tare că explozia digitalului ar fi putut să schimbe cu totul produsele şi modelul de business existent, încât a suprainvestit în cercetarea pentru digital, alocând două miliarde de dolari, chiar înainte să fie clar încotro se va îndrepta piaţa, ceea ce a contribuit semnificativ la problemele de mai târziu.

Când doza de inovație e prea mare și vine prea devreme

Capcanele inovaţiei sunt numeroase, iar una dintre cele mai frecvente, mai ales în rândul companiilor mici, antreprenoriale este ignorarea curbei de adopţie, lipsa unui proces care să asigure adoptarea noului produs de către puţinii inovatori (2%) şi majoritatea timpurie, precum şi de a-i implica pe aceştia în co-creare de produs. O astfel de variantă poate stimula ulterior celelate segmente pentru a asigura un volum suficient care să facă inovaţia viabilă, printr-un număr de utlizatori suficient de mare.

Google a inovat prea des şi prea devreme, supraevaluând capacitatea şi viteza de a procesa informații, de a accepta schimbări și de a adopta noi comportamente ale utilizatorilor săi când a lansat servicii precum Google Wave, Google Plus, Google Glass, cu premize sau funcții excelente, dar fără logică de marketing. Și în acest caz, psihologia bate tehnologia  pentru că, oricât de valoroase ar fi diverse inovaţii de tehnologie şi inginerie, riscă să nu ajungă la publicul dorit, fără un proces bine gândit de management de produs.

Inovația de marketing este un concept strâns legat de dezvoltarea unor produse noi, de managementul schimbării și de abordarea de tip agile (orientată spre experiențe, spre oameni nu spre procese, spre colaborare și adaptare permanentă).

Reuşita proiectelor de inovaţie se bazează pe o combinaţie între motivaţie, anvergură şi un proces foarte bine executat: puterea de a stabili o agenda ambiţioasă şi a asigura resurse pentru oportunităţile care promit, abilitatea de a scala şi de a transforma oportunitățile în surse reale de venit precum și abilitatea de continua, a relua şi a replica modelul din nou şi din nou.

Materialul complet in Revista Piata.

Cum ajungi să pui pe piață creații românești care atrag și păstrează aproape clienți sofisticați? Cum și-a creat un brand puternic creatoarea de genți și accesorii Laura Olaru? Cum a devenit un designer respectat de cei care au într-adevăr un cuvânt de spus în lumea modei și i-au notat cu 10 ultimele creații? „Pentru mine, cel mai mult contează clientul” – acesta este motto-ul şi principalul atu de marketing al unui artizan independent mai orientat către cei pe care îi serveşte decât multe alte companii mari, cu uriaşe resurse şi bugete de customer care.

Povestea unui brand de artizan de accesorii speciale

“Obiectele personale fac stilul. Iar stilul este omul. “ - spunea Cornel Nistorescu, descriind munca lui Dan Coma, unul dintre cei mai mari și respectați creatori de accesorii de lux din România, pe care îl portetizează ca pe un magician al formelor, al culorii, un obsedat al detaliului încearcă să reconstituie bucuria dispăruților purtători de obiecte personale prețioase și bine făcute, în contrast cu spiritul avid al marii mode de consum. Este unul dintre mentorii pentru care Laura are un uriaş respect, ca şi pentru majoritatea colegilor de breaslă  despre care are numai vorbe bune. La fel şi despre branduri aparent concurente, cu care ştie să colaboreze, de parcă ar fi studiat la marketing despre “co-opetiţie”.

Talentul  Laurei a atras nu doar o mulțime de vedete care-i poartă cu mândrie  creațiile sau care o susţin, dar și branduri de top, ale căror etos și caracter se intersectează cu ingeniozitatea, inventivitatea și curajul ei. Ultimul exemplu este Qreator by IQOS pentru care Laura a creat o colecție specială, a cărei sursă de inspirație a fost chiar spațiul versatil și creativ care susține cel mai nou brand al companiei Philip Morris în centrul Bucureștiului, lângă Palatul Victoria. „Când am intrat prima dată acolo, m-au atras instantaneu simplitatea și atenția la detaliu. Poate mulți trec cu vederea aceste aspecte, dar pentru mine au fost o sursă puternică de inspirație.”, explică Laura.

Reţelele de promovare şi distribuţie a creaţiilor şi designerilor români au sprijinit-o şi pe Laura să ajungă mai uşor la publicul ei fidel, dar şi să fie descoperită de cei care nu o ştiau, cea mai recentă fiind iniţiativa Andreei Esca cu AListDesignersBoutique din această toamnă.

Calea cea îngustă și pașii mici, dar sinceri. De la o shopholic la creator-holic

Laura a pornit de la minus zero, cum îi place să spună, fără moșteniri de la mătuși și nici bani de la părinți. Doar cu voință, pricepere și răbdare. Însă nu singură, ci împreună cu soțul ei.  “Mi-au plăcut întotdeauna gențile și pantofii și am investit mult în pasiunea asta (râde), în tot ce apărea nou. Acolo se duceau banii mei, pe nimic altceva. Dar am dorit să fac o schimbare. Și am zis că pot să fac ceva cu mintea mea , întotdeauna foarte vioaie, foarte zburdalnică. Am pus punct afacerii din Constanța şi la 40 de ani am luat-o de la capăt și ne-am mutat în București. Am avut vreo doi ani foarte grei, dar nu am renunţat”.

Companiei  pe care au creat-o i-au spus Arual, adică anagrama numelui Laurei pentru  ca să nu mai facă pași înapoi, explică ea. „ Poate că am avut ezitări  - spune Laura- dar sunt mândră de pașii  pe care i-am făcut, mai mici, dar sinceri. Pentru că mai uit în jur și văd cum apar și dispar proiecte, oameni, nume. Și nu cred în lucrurile făcute peste noapte. Întâi trebui să demonstrezi, să dai cu capul de toți pereții, să munceşti din greu, cu stres, cu nopţi nedormite. Nici azi-noapte nu am dormit pentru că lucrez la lansarea unei noi colaborări.  Mă gândesc cum o să pun povestea ca să aibă un impact, mai ales acum, în aceste condiții. Dar sunt convinsă că o să ne revenim. “

Drumul Laurei nu a fost și nu este simplu pentru că în spatele unui brand care îi poartă numele se află și foarte multă muncă făcută doar de ea, de la idei pentru creații, accesorii, la concepte de promovare, distribuție și chiar vânzare. A descoperit că pozele în care ea este protagonistă au avut cel mai mare impact și atunci a decis ca acesta să fie şi brandul pe care ulterior l-a și protejat în 2017. Precum Dan Coma odinioară la magazinul de lângă Ateneu, doreşte să  intre întotdeauna în legătură cu clienţii.  Uneori îşi vizita clientele chiar la ele acasă, ca să le cunoască, să le descopere. Dacă Theresia Streiter, fostul director de marketing de la Henkel , inspecta băile din orice locuinţă în care avea acces pentru a înțelege obiceiuri și motivații de consum, Laura  prefera să livreze personal genți direct acasă pentru a-şi cunoaște clientele - principala ei sursă de inspirație - și pentru a sta de vorbă cu ele.

Trebuie să știi să vinzi și să te vinzi”

„Cel mai mult mă inspiră femeile, asta-i clar, spune Laura, personalitățile lor. Accesoriile sunt extensii ale personalității, frânturi ale felului nostru de a fi.  Mă inspir însă și din natură, din picturi, inspirația este peste tot.” Laura a interacționat întotdeauna direct cu clienții, din toate rolurile: de proprietar de magazin, de om bun la toate, de sprijin la recepție pentru afacerea surorii sale la care a lucrat pentru a-și permite să se mute în București și să-şi urmeze dorința de a crea genți, altfel, aşa cum le visa ea și cum nu se găseau pe piață.

Este un creator convins că este un alt creator, mai mare, acolo sus, care o ajută și care i-a luminat drumul pe care l-a parcurs, după părerea ei, relativ repede, deși recunoaște că a muncit foarte mult. Şi nu doar cu creierul, ci și cu mâinile și cu picioarele. Nu se dă înapoi să alerge, să care lucruri. Pentru că, dincolo de zona glam, de lansări cu sclipici sub reflectoare, creațiile de calitate cer materiale și accesorii pe măsură, multă logistică, organizare, atenţie la detalii . „Alegem materiale puține, dar de bună calitate.  Dacă oamenii nu te cumpără, nu faci nimic. Trebuie să știi să vinzi și să te vinzi”-  spune Laura.

Cum depășești barierele? Cum se propagă noul?

“Fără suflet, nu iese nimic bun“, spune Dan Coma, cu care Laura are multe afinităţi, de la preferinţa pentru materiale naturale la răbdare, atenție la detalii, aspirația pentru calitatea produsului finit.  Nu în ultimul rând, se aseamănă prin îndrăzneală, prin varietatea de culori şi nuanţe, imaginație și exuberanță-aşa cum apreciază criticii industriei.  Modelele lor, care prind viață artizanal, cu meșteșugul exersat al trecutului, se transformă în creații care dau trendul viitorului. A pariat pe lux şi a câştigat- spunea Raluca Brodner despre Dan Coma. Au pariat amândoi pe calitate, pe curaj şi înţelegerea clienţilor, am adăuga noi.

„Un alt lucru foarte dificil a fost faptul că la început  nu veneau foarte mulți oameni spre noi, spre designerii români, nu aveau încredere și nici curaj. Era mult mai ușor să intri la Zara, la H&M, de unde cumpăr  chiar și eu. Dar dacă multe dintre produsele de masă rezistă puțin și sunt de serie largă, la noi este altfel. Facem produse mai puține, pentru cei care apreciază stilul și calitatea, care durează în timp. Noi avem piese pe care le putem lăsa moștenire.„

Noi avem piese pe care le putem lăsa moștenire

Dacă „spectacolul” genţilor create de Dan Coma şi-a asigurat succesul cu recunoaştere internaţională la Veneţia sau festivaluri de artă precum Europalia, creaţiile în formă de bomboană sau gențile în formă de triunghi nu s-au dovedit imediat prêt-à-porter. „Noi le-am scos acum vreo șase-șapte ani și nu le cumpăra nimeni, se uitau la ele și spuneau sunt superbe, dar nu le găseau locul în garderobă, în vestimentație.”  Soluția celor doi antreprenori a fost să răspundă și cu altfel de modele, care să nu le trădeze ambițiile, dar care să depăşească primele bariere şi să-şi găsească drumul şi locul meritat. „Iar încet, încet lumea a început să vadă diferența. Când te poartă cineva care are ceva de spus-  nu neapărat o vedetă-și dă tonul la toată povestea asta, cumva te ajută”- explică Laura trecerea barierelor de către primele cliente cu personalitate, early adopters ale creaţiilor sale pe care le descrie de obicei în trei atribute: vesele, jucăușe și foarte practice.

Creația merge mai departe

Ce-l face pe un artist să se exprime? Publicul, receptorul. Ce o face pe Laura să meargă mai departe? Tot cei pentru care există şi lucrează. În acest caz, clienții. “Feedback-ul de la clienți contează cel mai mult. Pentru că avem zile și zile. Sunt și zile mai proaste în care, de exemplu, nu-mi iese un tipar, nu-mi iese o geantă, dar niciodată problemele nu vin din partea clienților și atunci eu sunt cea mai fericită. Avem cliente minunate și speciale. Și mă ajută enorm să văd că răspund provocărilor mele de design, că au curaj să poarte o geantă în formă de triunghi pe care tocmai am creat-o sau un accesoriu într-un fel în care n-a mai fost purtat. Asta mă ajută să merg mai departe.”

Feedback-ul de la clienți contează cel mai mult.

„E frumos și măgulitor să ţi se recunoască munca, dar nu este deloc ușor. Mai ales acum, e dificil să ai acces la accesorii de calitate care nu prea ajung în România pentru că încă prea puţini îşi permit să investescă în calitate.

Noi ne perfecționăm în fiecare zi. Nu pot să spun că fac cele mai diferite, speciale genți. Zice lumea că sunt speciale și nu știu cât e adevăr și cât nu, nu stau să contorizez lucrurile astea. Ideea e că în fiecare zi vrem să facem ceva cât deosebit şi mai longeviv. Nu fac o geantă pentru ca persoana care o cumpără să o aducă înapoi, să spună că nu se mai poartă, că s-a deteriorat ceva. Nu vreau să vând genți pe bandă rulantă- deși recunosc că mi-ar plăcea să am o linie  de producție a mea pentru accesorii, să știu că pot controla eu procesul și să mă asigur că au calitatea și rezistența necesară. Pentru mine poate părea un dezavantaj faptul că persoana care a cumpărat mai revine poate doar peste trei ani, pentru că vrea ceva nou, dar faptul că se întoarce, pentru mine contează foarte mult. Încerc să mă axez pe calitate și produse care să reziste în timp, care să te facă să fii diferită, să fii un pic altfel. Altfel, genți, pantofi sunt pe toate drumurile. Îmi doresc  să ofer o geantă care să fie originală, să o poţi purta în mai multe contexte. Adesea fac o geantă 3 în 1, pe care să o poți purta și ziua dar și seara, ca borsetă dar și ca geantă de umăr.

Nu poate purta oricine creațiile mele: uneori cu culori extravagante, modele noi și nevonvenționale. Sunt femei cu personalitate, îndrăzneţe, unele expansive, exuberante, care au curajul să fie altfel, să lase ceva din personalitatea lor să iasă la iveală prin ceea ce poartă. Și care vor altceva decât marea masă. Și asta le oferim. E simplu să rămâi în zona de confort, dar e deosebit de frumos să-ți permiți să mergi și în altă parte.”

Inovația în marketing și în companii nu este nouă. Există literatură de specialitate serioasă, principii, metode, know-how. Cu toate acestea, puține companii beneficiază de procese bine puse la punct de management al inovației. Încă prea puține au o metodologie formală de inovație de produs , deși multe au divizii R&D care explorează la granițele științei. Și mai puține dintre cele care încearcă au succes.

Aproape fiecare organizație de pe planetă a muncit sistematic în ultimii ani pentru a-și reinventa procesele de business de dragul vitezei și al eficienței, spunea Gary Hammel. Este suprinzător însă că atât de puține companii aplică același grad de diligență în tipul de inovație care contează cel mai mult: managementul inovației. Alături de Chartered Institute of Marketing (CIM) și Oxford College of Marketing am adus în România primul și singurul curs certificat de inovație de marketing. Alături de companiile care inovează cu succes în România, Unilever și MSL The Practice , continuăm seria de interviuri de know-how.

Ce înseamnă inovație de marketing pentru liderii din FMCG și cum susține Unilever inovația de marketing? Cum a apărut pe piața din România produsul Dero Protect?  Dar noua Pungă Magică Knorr? Cum poate deveni inovația mai sustenabilă? Aflați mai multe de la un profesionist cu peste 13 ani de experiență în Unilever, Ramona Pârvescu, Customer Development Lead.

Cum este susţinută inovaţia în compania în care lucraţi?   

Unilever a reușit să câștige inimile consumatorilor români de-a lungul timpului prin faptul că adresează foarte bine nevoilor acestora prin categoriile de produse pe care le are în portofoliu.  În mare măsură, acest lucru se datorează faptului că acordăm o atenție deosebită nevoilor existente ale consumatorilor noștri și suntem în permanență conectați la noile tendințe de consum.

La Unilever, inovațiile relevante pentru consumatori și pentru piață sunt baza de la care pornim atunci când lansăm produse noi, iar acest lucru ne-a ajutat să rămânem în permanență prezenți în topul alegerilor consumatorilor.

În plus, studiind constant piața, încercăm să identificăm direcția în care nevoile consumatorilor se vor îndrepta în viitor și să venim cât mai rapid pe piață cu produse care să preîntâmpine aceste nevoi. La Unilever, inovațiile relevante pentru consumatori și pentru piață sunt baza de la care pornim atunci când lansăm produse noi, iar acest lucru ne-a ajutat să rămânem în permanență prezenți în topul alegerilor consumatorilor.

Ce proiecte de inovaţie dezvoltaţi în prezent? Ce urmează? Care sunt planurile de viitor?

E prioritar pentru noi să reușim să răspundem rapid nevoilor din piață. În Unilever inovațiile vin la nivel de produse, iar anul acesta a fost cu atât mai important să rămânem aproape de consumatori și să le oferim soluții relevante pentru necesitatile lor.

Având în vedere contextul pandemiei, anul acesta am lansat DERO Protect, un detergent pudră, cu un conținut crescut de oxigen activ, care oferă o igienizare în profunzime a hainelor. Am pornit de la schimbarea comportamentului consumatorilor care au început să folosească anul acesta din ce în ce mai mult produse specializate de igienizare a rufelor. Astfel, am venit cu o soluție în acest segment, mai accesibilă ca preț față de folosirea detergentului alături de încă un produs pentru igienizare, simplificând astfel și procesul de spălare.

Tot în acest context, bazându-ne pe expertiza Cif, am lansat recent Cif Spray Disinfect & Shine, un produs dezinfectant fără clor, cu o formulă care omoară 99,9% dintre bacterii și virusuri. Conține agenți de curățare 100% derivați din surse naturale și, pentru că ne dorim să minimizăm impactul asupra planetei, parfumul folosit este biodegradabil.

În Unilever inovațiile vin la nivel de produse, iar anul acesta a fost cu atât mai important să rămânem aproape de consumatori și să le oferim soluții relevante pentru necesitatile lor.

Să nu uităm nici de categoria produselor alimentare, unde, având în vedere că toți ne regăsim în poziția de a găti mai mult acasă, Knorr a relansat o variantă îmbunătățită și ușor de folosit pentru Punga Magică, pachetul de care ai nevoie pentru a pregăti la cuptor mâncăruri delicioase, cu o nouă identitate de brand. De asemenea, Hellmann’s și-a luat angajamentul de a lupta împotriva risipei alimentare. Pe tot parcursul anului a venit în ajutor românilor cu o gamă largă de produse și propuneri de rețete și idei pentru pregătirea unor preparate delicioase pornind de la ce au deja în casă, adăugând un plus de savoare cu ajutorul sosurilor Hellmann’s.

În același timp, tot mai mulți consumatori români caută alimente pe bază de plante, alternative pentru carne sau produse lactate. Răspunzând acestei nevoi, Hellmann’s a lansat Sosul de maioneză Vegan, fără ouă, pregătit din surse vegetale, într-o rețetă creată special pentru cei care urmează o dietă vegană. Sosul este preparat doar cu ingrediente de calitate și e bogat în Omega 3.

În ceea ce privește categoria de produse de îngrijire personală, tot anul acesta, urmărind constant nevoile pieței, am lansat o formulă unică pentru săpunurile lichide Dove Care & Protect, care conține ingredient antibacterian și ¼ cremă hidratantă, care igienizează pielea și în același timp ajută la o hidratare necesară.

Nu în ultimul rând, finalul de an vine cu o noutate în categoria produselor de îngrijire personală – aducem în România primele produse Lifebuoy, unul dintre brandurile noastre cu tradiție, prezent în peste 60 de țări. Unul dintre cele mai cunoscute și apreciate branduri din portofoliul global Unilever. Într-un an aparte, prin brandul Lifebuoy oferim consumatorilor produse antibacteriene pentru igienă și îngrijire personală, produse indispensabile în această perioadă.

Cât de mult know-how şi iniţiative de inovaţie vin pe filieră internaţională şi cât de multă libertate aveţi pentru iniţiative locale? 

Ne aflăm într-o poziție destul de avantajoasă din acest punct de vedere. Identificăm în permanență ce tendințe de consum prezente la nivel mondial se regăsesc în nevoile pieței locale, apoi, cu ajutorul expertizei regionale și globale venim cu soluții și produse care răspund acestor nevoi într-un timp foarte scurt și la un standard ridicat de calitate.

Când vine vorba de inițiative locale, de-a lungul anilor am lucrat îndeaproape cu partenerii noștri din piața de retail din România. Cooperarea cu ei este extrem de importantă, ei sunt foarte aproape de români prin magazinele lor și ne ajută să validăm că proiectele noastre de inovații răspund nevoilor consumatorilor. 

Un alt avantaj îl reprezintă flexibilitatea locală pe care o avem prin cele trei puncte de producție din România, unde se produc detergenți, produse alimentare și înghețată. Cu ajutorul acestora reușim să răspundem preferințelor de gust locale. Spre exemplu, prin faptul că putem beneficia de producția locală de înghețată, am reușit să aducem pe piață rețete inovatoare, adaptate gusturilor și preferințelor românilor – un exemplu în acest sens sunt variantele de înghețată pentru copii, produse pe care cei mici le iubesc, iar pe care părinții le aprobă datorită raportului nutrițional al acestora (avem standarde nutriționale stricte, produsele destinate copiilor din portofoliul nostru de înghețată nu depășesc 110 kcal/porție).

Compania Arçelik a fost numită Lider al Industriei în categoria de electrocasnice sustenabile, pentru al doilea an consecutiv, în cadrul Indicelui de sustenabilitate Dow Jones, care evaluează performanțele celor mai mari companii din lume în ceea ce privește sustenabilitatea. De asemenea, pentru al patrulea an la rând, Arçelik este singura companie industrială, din Turcia, listată în DJSI Emerging Markets Category.

Sustenabilitatea este una dintre prioritățile Arçelik, viziunea companiei fiind „Respecting the World, Respected Worldwide”.

„Desemnarea ca Lider în Industrie în cadrul Indexului de sustenabilitate Dow Jones, un etalon în materie de sustenabilitate corporativă, reprezintă o realizare importantă care demonstrează că suntem pe drumul cel bun. Suntem mândri de acest succes, pe care l-am obținut împreună cu toți angajații noștri. Am impus un standard exemplar de urmat pentru companiile din industria noastră. Am devenit neutri în ceea ce privește emisiile de carbon în producția globală din 2019 și 2020, datorită proiectului de finanțare a carbonului pentru frigidere eficiente din punct de vedere energetic, din Turcia. În cadrul acestuia, la Arçelik, am obținut un credit de 305.407 de tone de carbon VCS (Standard de carbon verificat) care a fost utilizat pentru a compensa emisiile de gaze cu efect de seră globale, directe și indirecte (Scopul 1 și 2) din 2019 și 2020.

Plănuim ca, în următorii ani, să investim încă 50 de milioane de dolari în energie regenerabilă și eficiență energetică, o investiție pentru viitorul planetei. Împreună cu mărcile noastre, vom continua să dezvoltăm produse prietenoase cu mediul, să ne canalizăm eforturile către o producție eficientă din punct de vedere al consumului de apă și energie și să implementăm proiecte sociale pe tot globul, ajutând la combaterea risipei alimentare și încurajând o viață sănătoasă. De asemenea, ne-am extins lista de obiective, prin punerea în aplicare a inițiativelor noastre de sustenabilitate, nu doar în domeniul mediului, ci și în sfera socială și cea de guvernare. Vom continua să ne implicăm activ în acțiuni ce țin de protejarea planetei și să-i încurajăm și pe alții să aibă un stil de viață cât mai sustenabil”, a declarat Hakan Bulgurlu, CEO Arçelik.

„În calitate de lider al pieței de electrocasnice din România, avem o responsabilitate uriașă privind modul în care ne desfășurăm activitatea și amprenta pe care o lăsăm asupra mediului înconjurător. Am integrat sustenabilitatea ca parte vitală a modelului nostru de business, iar unitatea de producție de la Ulmi, singura fabrică 4.0 din România, reprezintă angajamentul nostru în această direcție. Industry 4.0 nu înseamnă numai tehnologii robotizate și inteligență artificială, ci reprezintă, în primul rând, sustenabilitate și un viitor mai bun pentru generațiile viitoare. Axată pe utilizarea eficientă a resurselor și pe soluții economice circulare, unitatea noastră de la Ulmi contribuie semnificativ la lupta împotriva schimbărilor climatice, fiind singura fabrică din România care deține certificarea LEED Platinum, document care atestă cele mai înalte performanțe în domeniul producției sustenabile”, a declarat Murat Büyükerk, CEO Arctic.

Arçelik, care continuă să gestioneze studii de pionierat în privința combaterii schimbărilor climatice, și-a publicat deja obiectivele pentru 2030. În al 12-lea raport de sustenabilitate, compania a precizat că va pune în funcțiune un sistem de energie regenerabilă de 15 MW, în propriile instalații de producție, până în 2030. Arçelik, care în 2019 a folosit 100% energie verde, pentru operațiunile sale din Turcia și România, își propune să utilizeze 100% energie regenerabilă în toate fabricile sale, până în 2030. De asemenea, Arcelik și-a propus să scadă consumul de energie utilizat pentru producerea fiecărui produs cu 45% până în 2030 (comparativ cu măsurătorile din 2015, în fabricile din Africa de Sud, Rusia, Turcia, România, China, Thailanda și Pakistan).

Arçelik, prima și singura companie industrială din Turcia care deține două centre de reciclare DEEE (Deșeuri de Echipamente Electrice și Electronice), a reușit, în ultimii șase ani, să realizeze economii de energie de 315 GWh și de apă de 6,4 milioane de tone, prin înlocuirea produselor vechi cu unele mai eficiente din punct de vedere al consumului, indiferent de marcă. Produsele vechi colectate de pe piață sunt trimise către centrele DEEE Arçelik unde sunt reciclate. Economiile generate sunt echivalente cu consumul zilnic de energie electrică din aproape 39 de milioane de gospodării și consumul zilnic de apă din 7,9 milioane de locuințe. Prin reciclarea acestor deșeuri, 155.000 de tone de emisii de CO2 nu au mai ajuns în atmosferă.

• Starcom România lansează, pentru al șaptelea an consecutiv, studiul de referință Consumer Report.
• În timp ce anumite tendințe s-au menținut și anul acesta, câteva concluzii sugerează schimbări în comportamentul consumatorului român: au crescut timpul petrecut vorbind la telefon, consumul conținutului online, dar și atenția la prețuri și oferte speciale.

Starcom România lansează ediția 2020 a studiului Consumer Report, care analizează comportamentul consumatorilor români în materie de conținut online și offline, activități practicate, preferințe de cumpărare și utilizare a tehnologiei. Aflat la cea de-a 7-a ediție, studiul este util pentru înțelegerea consumatorilor și a evoluțiilor de comportament urmărite de mediul de business.

Tradițional, studiul împarte consumatorii în patru categorii:

• Familii cu copii („Families with kids”) – familii care au copii cu vârsta până în 14 ani, cei mai mulți având vârsta cuprinsă între 18-45 ani;
• Adolescenţii („Teens”) – majoritatea elevi, cu vârsta cuprinsă între 14 şi 17 ani;
• Tinerii necăsătoriţi („Single Youth”) – cu vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani;
• Familii fără copii în grijă („Families without kids”) – majoritatea membrilor familiei au depăşit vârsta de 45 ani şi nu au copii mai mici de 14 ani în grijă.

Despre ediția de anul acesta

„Aşa cum v-am obişnuit în fiecare an, ediţia 2020 a Consumer Report, include o multitudine de date: de la obiceiuri de consum media, la principalele activităţi ale românilor din mediul urban, comportamentul la cumpărăturile atât offline, cât și online, valorile fundamentale în funcţie de segmentul de vârstă şi noi studii de caz foarte interesante din industria marcom. In varianta interactivă a Consumer Report  o să puteţi vedea evoluţii ale acestor comportamente faţă de anul 2019, plus date integrate din studiile  Starcom România, parte din seria HumanGraphExperience”, a declarat Andreea Zanfir, Consumer Data Strategist Starcom România.

Cele mai importante aspecte prezentate pe larg în ediţa de anul acesta a Consumer Report

Utilizarea televizorului și a altor dispozitive

TV-ul rămâne un mediu folosit de toate categoriile de consumatori. Familiile sunt principalii consumatori de TV în varianta offline (i.e. televizor și alte dispozitive). În schimb, adolescenții și tinerii necăsătoriți folosesc cu preponderență mediul online pentru a urmări programe TV.

Totodată, numărul dispozitivelor conectate tinde să scadă de la an la an, în ritm cu creșterea penetrării TV-urilor smart – de 2% în 2020 comparativ cu anul trecut, ambele evoluții fiind susținute în special de segmentele de vârstă mai tinere.

Consumul de conținut online

Discrepanțele dintre grupele de vârstă privind utilizarea Internetului s-au menținut și anul acesta: peste jumătate dintre tineri petrec mai mult de 6 ore pe zi online, spre deosebire de seniori, care petrec de peste trei ori mai puțin.

În ceea ce privește dispozitivele folosite pentru navigarea Internetului, telefonul mobil este cel mai popular în rândul tuturor categoriilor. PC-ul este folosit de peste două treimi dintre tineri, în timp ce tabletele și Smart TV sunt utilizate de mai puțin de 10% din populație. Tabletele rămân dispozitivul preferat al familiilor cu copii.

Frecvența folosirii telefonului mobil

Nevoia de a rămâne conectat la cei dragi se reflectă în creșterea timpului petrecut vorbind la telefon, comparativ cu anul anterior, cu cel puțin un punct procentual pentru cei care vorbesc mai mult de jumătate de oră zilnic. Distribuția este relativ uniformă între segmentele de vârstă investigate.

O altă tendință observată anul acesta este creșterea măsurii în care utilizatorii folosesc telefonul pentru a accesa rețelele de socializare și a trimite mesaje.

Consum de conținut audio offline & online

Preferințele segmentelor vizate se mențin și anul acesta: adolescenții și tinerii necăsătoriți optează pentru conținutul audio online, în timp ce familiile aleg conținutul offline.

Modul în care este consumat radio s-a schimbat comparativ cu anul trecut: mai puține persoane ascultă radio acasă (-2%) sau în mașină (-2%). Totodată, consumul radio a scăzut printre adolescenți, în timp ce bărbații ascultă mai mult radio din mișcare comparativ cu femeile. Pentru că datele au fost colectate înainte de sistarea unor activități economice și schimbarea regimului de muncă, Starcom România se așteaptă la o creștere a consumului radio casnic în viitor.

Programele radio & frecvența ascultării acestora

Programele de muzică și știri sunt principalele motive pentru care românii pornesc radioul. Totuși,  consumul de programe a scăzut comparativ cu anul anterior: 55% dintre respondenți ascultau programe radio de cel puțin 6 ori pe săptămână în 2019 și doar 51% în 2020. Consumul este susținut de bărbații din grupuri de vârstă mature, în timp ce tinerii și femeile ascultă radio mai puțin.

Conținutul audio: tipuri de muzică

Numitorul comun al categoriilor de vârstă rămâne muzica Pop/ Disco/ Dance. Cu toate acestea, există diferențe notabile între segmentele vizate privind preferințele muzicale: adolescenții sunt atrași de Rap și Hip-Hop, adolescentele de genuri care au versuri cu o dimensiune emoțională, iar muzica rock este ascultată deopotrivă de adolescenți și tineri necăsătoriți, în timp ce muzica ambientală și ritmurile mai line sunt preferate de familiile cu copii.

Conținut editorial: offline versus online

Comparativ cu 2019, se observă o creștere semnificativă a consumului editorial online (în medie, 7%). Evoluții considerabile s-au remarcat în cazul adolescenților (15%) și la tinerii necăsătoriți (9%). Pe de altă parte, tot ei sunt cei care continuă să petreacă mai puțin timp citind ziare și reviste, comparativ cu restul grupurilor.

Frecvența cititului și preferințe privind cărțile

Frecvența cititului a scăzut comparativ cu anul trecut: de exemplu, numărul celor care declară că nu citesc niciodată cărți în formă fizică a crescut cu 4%. Adolescenții, în special femeile, continuă să fie principalii cumpărători de cărți, cu o afinitate pentru proză și poezie. Așa cum era de așteptat, familiile cu copiii preferă cărțile pentru copii, iar tinerii necăsătoriți, cărțile specializate.

Topul activităților din timpul liber

Adolescenții și tinerii necăsătoriți, în special bărbații, continuă să fie segmentele care petrec cele mai multe ore în afara casei: între 3-5 ore pe zi în timpul săptămânii și mai mult de 5 ore pe zi în weekend. În timp ce bărbații ies din casă pentru a folosi un PC și a practica sport, femeile preferă să viziteze un prieten sau să meargă la un salon cosmetic. Cât privește activitățile preferate acasă, multe se leagă de folosirea PC-ului.

Comportamentul la cumpărături

Românii au devenit mai atenți la prețuri comparativ cu anul trecut. Totuși, segmentele tinere rămân mai puțin sensibile la preț și mai impulsive față de media celorlalte grupuri din mediul urban. Adolescenții caută proximitate, tinerii necăsătoriți sunt atenți la caracteristicile produselor și la reputația mărcilor, în timp ce familiile cu copiii iau deciziile de cumpărare pe baza experienței lor anterioare.

E-commerce

Cel mai important criteriu pe care consumatorii îl iau în calcul atunci când aleg un magazin de cumpărături online rămâne, ca și în anii trecuți, prețul. Însă, al doilea criteriu din top, care în Consumer Report 2019 era livrarea, a fost înlocuit cu ofertele speciale, sugerând o și mai mare atenție pentru restrângerea cheltuielilor.

Plățile online au crescut, chiar dacă plata la livrare rămâne preferată de români, iar Starcom România anticipează un avans semnificativ al acestora în contextul pandemiei. Cât privește tipul de produse comandate online, îmbrăcămintea, cărțile, încălțămintea și produsele de îngrijire personală rămân principalele produse achiziționate de media urbană.

Valorile consumatorilor români

Toate segmentele continuă să fie ghidate de nevoile lor fundamentale: ca ceva să se întâmple, să se conecteze și să dețină controlul. Segmentul adolescenților se diferențiază de media urbană prin nevoia lor de a fi luați în serios și de a aparține, mai ales în rândul femeilor adolescente. Pe măsură ce înaintează în vârstă, românilor le crește dorința de a crea relații solide.

Informațiile au fost extrase din Consumer Report 2020 şi se bazează pe date provenite din studii de monitorizare a comportamentului media, dezvoltate de Starcom  Media România.

Consumer Report poate fi descărcat de pe https://www.starcomblog.ro/. 

Primul festival de video din România a premiat săptămâna trecută, în cadrul VKRS - Best in Video Gala 2020, creatorii de conținut video din România.

Gala și-a propus să recunoască performanța creatorilor de conținut care se exprimă prin intermediul video, a celor care stăpânesc cel mai bine arta de a transmite mesaje, emoție, informație, de a ne distra sau educa în formatul devenit rege. Și mai ales performanța celor care au reușit să strânga comunități si energii spectaculoase în jurul pasiunii și personalității lor.

VKRS - Best in Video Gala 2020 a reunit cei mai cunoscuți și relevanți artiști, influenceri, creatori de conținut, vloggeri, regizori, producători și brandurile care domină comunicarea video din România.

„Lumea digitală de astăzi este conectată prin ecrane, iar videoul este rege. Laureații Galei VKRS arată cât de valoros este peisajul video din România și cum creativitatea, inovația și munca susținută creează comunități extraordinare. Le mulțumim tuturor creatorilor de conținut pentru ceea ce fac în acest domeniu extrem de dinamic”, spune Marta Ușurelu, Owner Biz.

Laureații VKRS - Best in Video Gala 2020 sunt:

CATEGORIA BEST USE OF VIDEO IN ENTERTAINMENT

• Mircea Bravo

CATEGORIA BEST USE OF VIDEO IN EDUCATION

• Zaiafet

CATEGORIA BEST USE OF VIDEO IN GAMING

• Throneful

CATEGORIA Best Use of Video in Fashion & Beauty

• Andreea Balaban

CATEGORIA BEST USE OF VIDEO IN IT

• Zona IT

CATEGORIA BEST USE OF VIDEO IN AUTO

• 99vehicles

CATEGORIA BEST PERSONAL VLOG IN 2020

• Selly

CATEGORIA BEST FOOD CONTENT CREATOR

• JamilaCuisine

CATEGORIA BEST TV SHOW CHANNEL IN 2020

• iUmor

CATEGORIA DIGITAL CONTENT CHANNEL OF THE YEAR

• Cavaleria

CATEGORIA VKRS 2020 RISING STARS PESTE 150K ABONATI

• Farcaș Andrei

CATEGORIA VKRS 2020 RISING STARS 100-150K ABONATI

• Mariciu

CATEGORIA VKRS 2020 RISING STARS 50-100K ABONATI

• Carli Marian

CATEGORIA VKRS 2020 RISING STARS 50K ABONATI

• Cristian Florea

CATEGORIA TIKTOKER OF THE YEAR

• Andra Gogan

CATEGORIA BEST VIDEO INSTAGRAMER OF THE YEAR

• Alina Ceușan

CATEGORIA INTERNATIONAL CONTENT VLOGGER OF THE YEAR

• Bogdan`s Show

VIDEO CREATOR OF THE YEAR

• Alex Coteț

BEST USE OF A BRAND CHANNEL

• Lidl

Best Use of Video in Journalism

• Recorder

Lista laureaților ediției, dar și a nominalizaților se regăsește pe site-ul: www.VKRS.ro

Înregistrarea galei poate fi urmărită aici: https://www.youtube.com/watch?v=OH8G2TE7skA

Designul trofeului a fost creat de artistul plastic Ovidiu Toader, iar gala a fost prezentată de carismaticul prezentator TV, Cabral Ibacka.

"Am pornit la drum cu gândul să încurajăm și să răsplătim performanța creatorilor de conținut de pe YouTube, a vloggerilor. Dar am mers mai departe, am ajuns la video și am construit mai mult în jurul esenței peisajului actual în comunicare și anume aceea că video este principalul format media care susține astăzi experiența, entertainmentul, afacerile și educația, iar de aici nu a mai fost decât un pas până am ajuns la ideea unui eveniment care să fie construit în jurul videoului și să ofere informații și experiențe actuale și interesante pentru cei care pot beneficia de pe urma acestui format", spune Mugur Pătrașcu, co-organizator VKRS.

Tot în cadrul evenimentului VKRS s-a lansat TOP 50 TikTok în România. Descopera cine sunt cei mai urmăriți TikTokeri!

Primele 10 locuri au fost ocupate de: Andra Gogan (@andragogan), Dania Mihaiu (@ninjagirldraws), Remus Ionuț Dumitrache (@jador_official_one), Ana Gumescu (@anagum), al doilea cont al Andrei Gogan (@andragoganro), Delia Matache (@delia), Marius Iordache(@funny.science), Cristina Almasan (@cristina_almasan), Florina Toma (@Florina_toma) și Claudiu Iosif Saraj (@claudisky).

Vezi topul complet AICI.

Salvează  inovaţia corporaţia? Într-un context atât de provocator şi incert este clar că organizaţiile care au hrănit inovaţia în interior au mai multe resurse să se adapteze, să se redreseze. Inovația în principiile și procesele de management poate crea avantaj competitiv durabil și poate produce schimbări majore în poziția competitivă. Managementul inovației a permis marilor inovatori globali depășirea unor noi praguri de competitivitate. De anul trecut, inovaţia a devenit disciplină obligatorie pentru profesioniştii de marketing care doresc să obţină o acreditare internaţională.

Inovația nu mai e tichie de mărgăritar, ci instrument de supraviețuire, chiar dacă adesea este vorba de inovații mai mici și mai puțin spectaculoase, de proces, de produs, inovație incrementală și nu neapărat radicală.

Când inițiativele de inovație sunt prea puține sau vin prea târziu

Și în business ca şi în viaţă, problemele vin din prea mult sau din prea puţin. Din păcate, în prea multe organizaţii inovaţia este blocată sau sufocată. În egală măsură, altele suferă din suprainovaţie, care în acest context poate duce la pierdere de clienţi sau faliment.

Kodak este exemplul cel mai frecvent citat când este vorba de eşecul adaptării la inovație. Deși pionier în industria sa, Kodak a ignorat oportunitatea digitalului deși tot la Kodak a fost creată și patentată prima camera digitală. În 1996 însă, CEO-ul  companiei s-a temut atât de tare că explozia digitalului ar fi putut să schimbe cu totul produsele şi modelul de business existent, încât a suprainvestit în cercetarea pentru digital, alocând două miliarde de dolari, chiar înainte să fie clar încotro se va îndrepta piaţa, ceea ce a contribuit semnificativ la problemele de mai târziu.

Când doza de inovație e prea mare și vine prea devreme

Capcanele inovaţiei sunt numeroase, iar una dintre cele mai frecvente, mai ales în rândul companiilor mici, antreprenoriale este ignorarea curbei de adopţie, lipsa unui proces care să asigure adoptarea noului produs de către puţinii inovatori (2%) şi majoritatea timpurie, precum şi de a-i implica pe aceştia în co-creare de produs. O astfel de variantă poate stimula ulterior celelate segmente pentru a asigura un volum suficient care să facă inovaţia viabilă, printr-un număr de utlizatori suficient de mare.

Google a inovat prea des şi prea devreme, supraevaluând capacitatea şi viteza de a procesa informații, de a accepta schimbări și de a adopta noi comportamente ale utilizatorilor săi când a lansat servicii precum Google Wave, Google Plus, Google Glass, cu premize sau funcții excelente, dar fără logică de marketing. Și în acest caz, psihologia bate tehnologia  pentru că, oricât de valoroase ar fi diverse inovaţii de tehnologie şi inginerie, riscă să nu ajungă la publicul dorit, fără un proces bine gândit de management de produs.

Inovația de marketing este un concept strâns legat de dezvoltarea unor produse noi, de managementul schimbării și de abordarea de tip agile (orientată spre experiențe, spre oameni nu spre procese, spre colaborare și adaptare permanentă).

Reuşita proiectelor de inovaţie se bazează pe o combinaţie între motivaţie, anvergură şi un proces foarte bine executat: puterea de a stabili o agenda ambiţioasă şi a asigura resurse pentru oportunităţile care promit, abilitatea de a scala şi de a transforma oportunitățile în surse reale de venit precum și abilitatea de continua, a relua şi a replica modelul din nou şi din nou.

Citiți materialul complet în ultimul număr al revistei Piața.

Publicis România a semnat parteneriatul cu platforma de short-video content a momentului, TikTok, pentru servicii de creație și strategie above the line. Următorul pas este dezvoltarea primei campanii de brand în România.  

“Noi suntem foarte entuziasmați de această colaborare. Am click-uit din primul moment cu echipele de creație și client service și abia așteptăm să vedem reacțiile, pentru că pregătim ceva totally unexpected împreună, ceva în care noi suntem super încrezători.” Laura Savu,Global Community Manager @TikTok

”Ai TOTUL pe TikTok. Îmi place vibe-ul pe care l-a adus în agenție, îmi place atitudinea relaxată a clientului, ideile pe care le generăm împreună. E brief-ul ideal, e procesul ideal de lucru și, dacă mai ai și un partener cool de discuție, poți spune că you nailed it!” Adina Albu, Senior Client Lead – Publicis România

„Eram fană TikTok de dinaintea brief-ului pentru că, pentru mine ca om de creație, e aspirațional să văd cât de creativi pot deveni oamenii cu context minim pus la dispoziție chiar și pe verticală. Frumusețea brand-ului ăstuia este că, și dacă nu îți place aplicația, tot vrei să lucrezi pe brief, iar, odată ce lucrezi pe brief, îți place și aplicația.” Miruna Dumitrescu, Group Creative Director - Publicis România

TikTok este una dintre aplicațiile cu cea mai mare creștere de downloads și useri din lume. Aplicația oferă video-content în format scurt și le pune la dispoziție userilor tool-uri creative prin care își pot viraliza conținutul. Deși TikTok a părut un app inofensiv de dansuri și lipsync, nu a trecut mult până când a atras atenția întregii lumi.

În România, creșterea în ceea ce privește utilizarea TikTok a fost spectaculoasă, ajungând la milioane de useri activi lunar, cu varste cuprinse în principal între 13 si 34 de ani care tind nu doar să petreacă timp în aplicație, ci și să creeze, la rândul lor, conținut.

Starcom, agenție membră Publicis Groupe România, a lansat cea de-a opta ediție a studiului de referință InfluenceMe. Materialul investighează măsura în care consumatorii români răspund la campaniile cu influenceri în noul context social, dar și modul în care indicatorii brandurilor sunt impactați prin componenta de influencer marketing.

Principala concluzie a studiului este că, într-un univers lipsit de predictibilitate și marcat de o continuă schimbare și adaptare, campaniile de influencer marketing au crescut notorietatea brandurilor și au generat o serie de schimbări atitudinale ale consumatorilor. Astfel, influencerii au fost și rămân niște vectori de empatie și autenticitate, cu condiția să fie corect selectați și să ofere un conținut relevant pentru comunitate.

„Advertisingul este un actor social care își revendică sensul și inspirația din interacțiunile cu întregul context social, cultural și economic. Pandemia a generat tranziția către un nou status-quo, către rutine noi care produc modificări substanțiale – în felul în care interacționăm cu produsele, dar și în felul în care relaționăm cu situațiile. Modul în care advertisingul și implicit influencer marketing-ul metabolizează în produsele creative aceste schimbări marchează succesul sau eșecul unei campanii. Influencer marketing-ul pandemic a venit cu noi explorări stilistice și cu noi exigențe ale consumatorilor, care au pus pe primul plan inspirația, dezvoltarea personală și educația”, a declarat Andreea Lupu, Strategy & Innovation Director Starcom.

Cu toate că indicatorii de brand din campaniile cu influenceri și-au păstrat tendința ascendentă, valorile lor au fost în scădere față de 2019. Acest lucru se explică în special prin scăderea bugetelor de media investite în campanii și, automat, prin restrângerea audiențelor consacrate și a notorietății reziduale pe care o generau campaniile tradiționale de media.

Printre alte concluzii ale studiului se numără:

• Rolul campaniilor cu influenceri

6 din 10 utilizatori de internet au declarat că influencerii ar trebui să promoveze un stil de viață sănătos, să încurajeze spiritul civic, să îi inspire și să aibă o componentă educativă.

• Impactul campaniilor cu influenceri

Majoritatea campaniilor de anul acesta amplifică indicatorul de notorietate a brandurilor, iar scoring-ul cel mai bun îl înregistrează campaniile care au o comunicare consistentă, continuă și care aduc ceva util sau inspirațional consumatorului.

Evenimentele digitale, ca alternative ale experiențelor offline ante-pandemice sunt cele care stârnesc curiozitatea și care stimulează research-ul. Totodată, campaniile cu un număr mai mare de influenceri (care au capacitatea de a ajunge la audiențe complementare), cu focus pe produs, servicii sau utilitate, propulsează brandul în topul preferințelor consumatorului.

• Brand loyalty și Brand love

Aceștia sunt indicatorii care anul acesta reflectă în primul rând onestitatea, originalitatea și asumarea brandurilor. Este vorba despre o loialitate în oglindă care definește relația „brand-consumator”. Brandurile care au construit campanii inspiraționale, care au comunicat constant și care au trecut testul relevanței și autenticității sunt cele care au înregistrat evaluările cele mai bune. Exemplele cele mai pertinente sunt podcast-urile, evenimentele digitale și campaniile care au venit cu mesaje utile și relevante în actualul context.

„Analiza de anul acesta a fost una extrem de complexă atât cantitativ, pentru că am analizat peste 32 de campanii, cât și calitativ, pentru că ne-am uitat minuțios la tot ansamblul de schimbări produse în mixul de comunicare. Oamenii vor să vadă mai multe campanii cu influenceri care să aibă o ancoră educațională. Își doresc campanii cu focus pe dezvoltare personală și profesională (unele persoane luând în considerare în această perioadă posibilitatea de a deprinde noi skill-uri, sau de a învăța noi profesii). Un interes crescut a existat și pentru turism (iar aici intervine dorul de a călători, nostalgia normalității) și gastronomie (lucru explicabil prin faptul că în perioada de lockdown mulți oameni au început să gătească mai mult)”, a declarat Andreea Zanfir, Consumer Data Strategist Starcom.

În 2020, intenția de cumpărare este influențată de campaniile cu influenceri care au în focus prezentarea utilității produsului, prezența unui expert pentru credibilitate și validarea calității, precum și campaniile care au o componentă de „concurs cu premii”.

„InfluenceMe este unul dintre studiile Starcom cu o veritabilă tradiție în industria de MarCom. În fiecare an venim cu o abordare complementară anului precedent și cu noi insight-uri capabile să genereze campanii valoroase pentru branduri și clienți. Dinamica socială trebuie privită în tandem cu transformările consumatorului. Iar pentru aceasta este important să ne uităm atât la datele cantitative pe care tool-urile noastre au capacitatea să le genereze, cât și la modul în care putem traduce ceea ce numim “the human experience”, a adăugat Rodica Mihalache, Data & Insights Lead Starcom.

Studiul a fost realizat în perioada septembrie – noiembrie, pe un eșantion de 1.200 de respondenți, cu vârsta de peste 18 ani, care locuiesc în mediul urban, iar rezultatele au fost prezentate în premieră în cadrul Influencer Marketing Conference.

1. Bain& Company

Indiscutabil, prima resursă pe tema loialităţii cu cele mai bine documentate studii de caz din cele mai variate industrii, împachetate în toate variantele, de la materiale video la podcasturi şi newsletter-ul Bain Insights, la recent lansata aplicaţie cu același nume.

Care sunt companiile lider în loialitate și ce putem învăța de la acestea? Cum ar trebui să definim loialitatea? Care sunt factorii care generează loialitate și ce pași ar trebui să facem pentru a construi loialitate într-o bază de clienți? Subestimăm valoarea de viață a clienților? Riscăm să distrugem mai multă valoare decât creăm? Ce înseamnă „customer capital” și cum se gestionează? Clienții loiali tind să fie și foarte vocali. Cum gestionăm acest lucru? Cu ce procese? Pe ce canale? Găsiți răspunsuri în materialele video de la Bain&Co, interviurile sau prezentările lui Fred Reichheld curatoriate în playlist-ul Loyalty Marketing pe canalul nostru de Youtube. Fiecare dintre ele sunt pline de exemple, de conversații extrem de valoroase cu clienți și strategi din companii din toate industriile, de la servicii financiare, la tehnologie, farma, FMCG sau organizații non-profit.

Tot aici găsiți ghidaj şi suport pentru a vă crea propria formulă pentru a estima valoarea de viaţă a clienţilor.

Bain&Company este unul dintre cei trei cei mai mari jucători globali în domeniul consultanței de management alături de McKinsey & Company și Boston Consulting Group, cu sediul la Boston și fondată de Bill Bain în 1973.

2. Harvard Business Review

În Harvard Business Review, loialitatea este o temă recurentă, abordată cu seriozitate și implicarea celor mai buni profesioniști și practicieni din topul companiilor de consultanță pomenite mai sus sau din elita academică, alături de cea mai arzătoare temă a utimei decade: customer experience.

Un must-read este articolul lui Rob Markey, Economia loialității. Rob lucrează tot pentru Bain, alături de Fred Reichheld, și el consultant la Bain și autor al sistemului Net Promoter Score
(NPS) introdus în 2003 împreună cu Satmetrix tocmai pentru a sprijini organizațiile să-și măsoare gradul de loialitate a clienților în diversele industrii. NPS-ul a fost popularizat pentru prima dată tot aici, în celebrul articol „The Only one Number You Need to Grow”. Între timp, popularitatea sistemului a explodat, deși implementarea sa este încă deficitară în multe companii. Rob este gazda podcast-ului cu același nume şi co-autorul cărţii The Ultimate Question 2.0: How Net Promoter Companies Thrive in a Customer-Driven World.

Lucrând cu sute de companii în cei peste 30 de ani de carieră, Rob Markey a identificat patru tipuri de strategii pe care le urmăresc companiile performante în domeniul loialităţii:

1. Creează sisteme de măsurare a valorii clienţilor şi le susţin cu investiţiile în tehnologie necesare.
2. folosesc metode de design thinking pentru a construi loialitate
3. Organizează companiile în jurul nevoilor clienţilor
4. Au grijă să implice stakeholder-ii (board, angajaţi, investitori) în întreaga transformare.

Metodologiile de design thinking încearcă să sprijine organizațiile să perceapă cât mai mult realitatea prin ochii consumatorilor şi să înveţe prin observaţie directă. O condiţie vitală este implicarea tuturor departamentelor, de la toate nivelurile ierarhice şi nu top-down.

Ar fi iresposabil pentru orice lider să ignore o astfel de sursă dovedită de creştere profitabilă. Echipele de board şi acționarii ar trebui să ceară companiilor să crească valoarea clienţilor, să susțină investiţiile necesare şi să solicite noi standarde de raportare financiară care să facă vizibil ROI-ul pentru aceste investiţii. Toţi vor avea de câştigat: clienţii vor experimenta produse şi servicii care să le facă viaţa mai mai uşoară, mai bogată şi mai plăcută, iar angajații vor profita şi ei de toate aceste beneficii. Investitorii vor avea de profit şi valoare pe termen lung, iar societatea se va bucura de creştere economică din inovație şi investiţii.

3.KPMG - „Adevărul despre loialitatea clienţilor”

Un raport creat în urma unui studiu extins în peste 20 de ţări şi peste 18 mii de consumatori cu multe informaţii valoroase, statistici şi insight-uri care pot fi fără îndoială transformate în acţiuni sau iniţiative strategice. Interesant este că aproape în fiecare ţară, rezultatele arată că programele bazate pe puncte sau recompense generează mai puţină loialitate decât transparenţa şi onestitatea.

Loialitatea emoţională devine un must-have din nice to have, iar, în mod suprinzător, între factorii care generează loialitate, preţul este pe ultimul loc după calitatea produsului, valoarea percepută, consistenţă, customer service, experienţă de cumpărare sau modalităţi de selecţie.