Doriti sa fiti parteneri cu noi?

Publicitate, proiecte speciale, sponsorizari - Eduard Stancu, Director dezvoltare - eduard@marketingfocus.ro

Digital Marketing, Mobile Marketing, New Media - Anca Macoviciuc - anca@marketingfocus.ro

Interviuri – Mihaela Pantea – mihaela.pantea@marketingfocus.ro

Evenimente - evenimente@marketingfocus.ro

Stiri, communicate de presa - redactia@marketingfocus.ro

Oamenii de marketing îşi fac şi diagnozele şi cu ajutorul sociologilor.  Care sunt cele mai importante lucruri de care trebuie să ținem cont în solicitarea și analiza datelor, dar mai ales în raportarea la public, dincolo de statisticile seci?  Sociologul Barbu Mateescu ne explică mai multe despre precauțiile necesare, diferențele importante care deseori ne scapă, exemplele și lecțiile istoriei, dar și despre nevoia acută de a realiza cercetări calitative care să ne sporească gradul de cunoaștere și înțelegere.
Barbu Mateescu s-a născut în 1981, la București. Douăzeci și patru de ani mai târziu a absolvit University of Pennsylvania (facultatea de sociologie, studii de lungă durată). De atunci lucrează în domeniile sociologiei politice/electorale precum și în dezvoltarea urbană și regională. În prezent locuiește în Cluj-Napoca, ceea ce nu-l face „clujean” sau „ardelean”, ci pur și simplu un om fericit.

Care ar fi precauţiile cu care ar trebui să ne uităm la date, studii şi sondaje?

Ooo, zeci de lucruri de zis aici! Și de aceea primul sfat e să lucrezi cu un sociolog. După cum vei vedea mai jos, cercetările sociologice sunt un lucru în care-ți poți prinde ușor urechile. Nu „merge și așa”. Inteligența nativă nu e de folos atât de multe ca în alte situații. Din nefericire.

Mă concentrez pe patru lucruri, ca să nu abuzez de timpul cititorului:

1. Cercetarea sociologică e o poză care trebuie să fie precisă. Spre deosebire de o poză clasică, o eroare de un fel sau altul poate deregla toată imaginea sau o poate deregla ici-colo, în părțile esențiale. Mare grijă, deci, la metodologie. Sondajele telefonice au rată mare de non-răspuns. Sondajele față-în-față efectuate la locuințe între orele 13 și 15 (de care nu mai poate fi vorba în pandemie, dar ca exemplu) ratează publicul care e la muncă. Un sondaj care ia 13 zile să fie finalizat e vulnerabil la schimbarea circumstanțelor în timpul cercetării, cum ar fi un eveniment trist și grav având de-a face cu subiectul sondajului și puternic mediatizat, care are loc în ziua a 5-a, sau o campanie „inamică” de publicitate lansată în ziua a 10-a.

2. Când vezi procente întreabă-te întotdeauna „din ce?”. O valoare în procente nu e absolută. Pare, întrucât e un număr acolo („șaptezeci și doi”), dar asta e o iluzie. Chiar și rostim relativizarea: „douăzeci și trei LA SUTĂ”. Prin referire la care total e calculată valoarea procentuală? Așa poți descoperi că un studiu „despre români” este de fapt realizat strict și doar în rândul românilor din mediul urban, deci ignori cam 40% din populație care nu seamănă deloc cu universul cercetării, cu cei 60% intervievabili. Sau că un studiu „despre femeile din mediul urban” a fost realizat pur și simplu cerând la întâmplare pe Facebook unor femei să completeze chestionarul, fără o ponderare (ex. poate că femeile din orașele mici și medii sunt subreprezentate).

3. Mare atenție la ordinea întrebărilor într-o cercetare clasică. Efectul nedorit poate fi inducerea unor păreri în oarecare măsură neautentice. Dacă întrebarea a 7-a dintr-un sondaj are de-a face cu disponibilitatea de a consuma ciocolată, pot avea dispuneri diferite ale răspunsurilor în funcție de drumul pe care l-am urmat: am întrebat respondentul în întrebările 1-6 despre sănătatea proprie, cât de des merge la medic și auto-evaluarea riscului de a fi diabetic(ă) SAU despre ce face ca să se distreze, dacă simte că are nevoie de mai multă satisfacție/fericire, dacă se răsfață vreodată încălcând dieta?

4. Lucrez mult cu date statistice. Și toată lumea le iubește, întrucât cifrele (dar de fapt: valorile procentuale, vezi mai sus) par să ofere siguranță. Într-o lume incertă, plină de dubii și de dileme dificile, 33 e 33 și 58 e 58. Dar de fapt cercetările calitative oferă insight-urile cele mai bune. Acum, în pandemie, sunt greu de realizat. Dar e mare nevoie de ele.

Dar lucrurile de care ar trebui să țină cont toți marketerii înainte de a a-și stabili targetul, luând în considerare contextul socio-economic actual și impactul pandemiei?

Situația e în flux din toate punctele de vedere, deci ezit să mă pronunț în mod răspicat. Cred însă că stabilitatea/ predictibilitatea, compasiunea/ empatia, susținerea de tip matern sunt importante acum. Poate și carpe diem, în funcție de grupul țintă și de ce încerci să-i oferi.

De unde îţi iei informaţiile pentru analizele tale? Dincolo de analizele studiile proprii, tactice, strategice, ni se pare că niciodată că avem informaţii suficiente şi exacte când punem cap la cap date pentru decizii de marketing. Unde ar trebui să ne uităm constant, ca oameni de marketing şi cum? Mai ales că nu avem date exacte oficiale nici măcar privind numărul locuitorilor, ca să nu mai vorbim de venituri, ocupații și interese precise. Mulţi jucători din FMCG şi retail şi-au sintetizat cu ajutorul oamenilor din teren sau sondajelor in-house propriile estimări cu privire la venituri, care scapă statisticilor oficiale. 

Pun accentul pe acțiuni, activități și output-uri, care sunt măsurabile în cea mai mare parte. De exemplu, avem o aproximare bunicică a populației neoficiale a marilor orașe pe baza voturilor pe liste suplimentare la europarlamentare și prezidențiale (= pe acele liste votează oamenii care nu au adresa din cartea de identitate în localitatea în care votează).
Folosiți nașterile, consumul de energie electrică, consumul de apă, achizițiile de locuințe, cifrele de afaceri ale business-urilor, consumul de lucruri simple, dar fundamentale (pâine, hârtie igienică). Nu există o soluție perfectă aici, fiecare după nevoi, interes și puteri.

Ce ne scapă de obicei? Care sunt capcanele în care cădem deseori şi noi cei care lucrăm în marketing, dar şi presa care rostogoleşte adesea generalizări precum: românii, europenii, mamele…

Mă concentrez asupra României în acest răspuns.

  • Ignorăm diferențele dintre generații: tinerii colaborează bine, formează echipe relativ ușor și n-au târșa anti-civică a vârstnicilor. Ignorăm diferențele dintre orașele mari și restul țării, diferențe care în plan economic sunt de cam 40-50 de ani în funcție de indicatorul folosit.
  • Ignorăm că Bucureștiul are dinamici aparte, care-l separă total de restul țării, deseori în bine, uneori în rău, aproape ca și când ar fi o țară în sine (ca exemplu amuzant și frecvent, aproape toate status-urile critice de pe Facebook care sunt scrise de bucureșteni și care încep cu „uite cât de groaznici/ nesimțiți/ necivilizați sunt românii” fac vorbire de fapt doar despre București și bucureșteni, crede-mă, nici nu bănuiești cu câtă stupefacție le citim noi, ceilalți).
  • Ignorăm diferențele colosale de atitudine dintre Transilvania și rest: cât timp locuiam în București știam asta la nivel rațional, dar nu puteam înțelege cu adevărat dimensiunile fenomenului; pesimismul cu privire la viața proprie și cu privire la România („asta e, n-ai ce să faci, suntem o țară de c...t”) e mult mai mic, spre inexistent.
  • Ignorăm ponderea imensă a românilor care au Internet și au cont de Facebook și deci gândim încă România profundă în termenii de sat dalb și pur, cu cămășuță albă și păduchi în cap (când de fapt blugii sunt prevalenți, copiii joacă FIFA și bunica e pe Zoom cu fiul ei aflat la muncă te miri unde).
  • Ignorăm viteza europenizării și (deci) creșterea standardelor populației – mai ales în zonele mai sărăcuțe ale țării.

Cum să facem să nu ne scape nuanţele, diferenţele, între urban şi rural, între diversele zone ale ţării?

  • Un bun punct de pornire e să privim cu scepticism datele furnizate în termen de județe. It's a trap! Un municipiu solid poate ridica artificial media unui județ cu un mediu rural aflat într-o situație groaznică: vezi județul Iași. Valul vertical de localități de pe malul mării are altă personalitate și economie decât celelalte localități din județul Constanța. Județul Suceava e de fapt o zonă compusă din două lumi, cu două economii, culturi și forme de relief aparte, iar Neamț-ul din trei. Exemplele sunt multe.
  • Un alt lucru care ajută: călătorește și chiar călătorește mult. 3 ani sau 5 pot schimba semnificativ aspectul și atitudinea unei localități, am pățit asta pe pielea mea: Timișoara în 2018 era un dezastru urbanistic și administrativ, acum s-a întremat.
  • Evită judecățile tranșante despre locuri pe care nu le-ai văzut: statisticile nu spun totul.

Încă ne uităm prea mult la demograficele seci şi prea puţin la credinţe, atitudini, valori. Ce atitudini fac diferenţa în comportamentele pe care marketingul general, dar şi cel politic pot să le influenţeze?

Listez câteva, cititorii pot să selecteze ce consideră interesant:

1) Raportarea la proasta funcționare a statului, funcționare proastă atât obiectiv cât și relativ. Acest aspect important al societății românești – aș zice chiar chintesențial – produce neîncredere, pusee de anarhie dar și de individualism, încărcarea cu semnificație a comunităților parastatale, mișcări de reformă și aspirații puternice.

2) Gradul de neîncredere – variabil în funcție de o serie de aspecte - în „celălalt”-ul generic (L'enfer c'est les autres, zicea Sartre). De aici, pentru o parte a societății: refugierea fără egal într-o țară europeană în familie și prieteni apropiați.

3) Disonanța dintre atitudini și exprimarea lor. Distanța între declarație și acțiune în România este uneori surprinzător de mare.

4) Polarizarea. În continuarea punctului anterior, multe comunități de idei scad numeric, dar devin mai conștiente de propria misiune (“small and proud”). De exemplu, credința religioasă în România era până la pandemie într-o puternică și rapidă erodare, fără precedent în ultimele decenii, dar discursul conservator era la apogeu ca forță și vizibilitate. Acest lucru se întâmplă în multe, multe alte domenii. Majoritățile aparente, formale, inerte, se convertesc în minorități vehemente și autentice.

Ai observat schimbări semnificative în analiza și structurarea datelor în ultimii ani? Protecţie şi obedienţă versus iniţiativă şi independenţă, stânga dreapta, nostalgie faţă de trecut? Ce studii pot aduce mai multă lumină aici? Ex. World Values Survey

Nostalgia față de trecut este în ascensiune întrucât suntem în multiple crize în acest moment.
Disonanțele dintre industrial și post-industrial se adâncesc. Ca și SUA (votanții lui Trump) sau UK (Brexit) începem să avem și noi, parafrazându-l pe Caragiale, dezorientații noștri, supărații noștri, nostalgicii noștri.

Am scris despre World Values Survey aici. Pentru cine n-are timp să citească: București+Ilfov e în scădere de creativitate, peste clasa de mijloc a capitalei începe să se așeze burtica, frica de a pierde ce ai deja suprascrie pofta de risc și ascensiune. Ceea ce e natural, acumulările materiale și financiare au fost și sunt masive. Moldova și Muntenia (exclusiv București+Ilfov) devin din ce în ce mai independente, mai critice, mai puțin tradiționaliste.

Lunile trecute, Pro TV a anunțat o schimbare în stabilirea publicului commercial. Cum arată, de fapt, publicul comercial, din România?

În sociologie termenul nu există, nu e ceva științific, e ceva ce se rostește în marketing. Discutând despre inițiativa Pro TV: e corectă, în sensul în care ia în calcul și îmbătrânirea populației. Atenție însă, dacă înțeleg bine, dorind să introducă publicul din „falsul rural” (adică din suburbii) au introdus și oamenii de 29 de ani din ruralul ialomițean, de exemplu. Atunci noul public comercial al Pro TV este mai mare dar și mai puțin educat și mai... sărac. Deci poate mai puțin comercial, LOL.

Cum arată acum și cum arată colaborarea ideală dintre sociologie și marketing?

Nu am o colaborare constantă cu departamente de marketing, iar cea mai mare parte a activității mele nu implică departamente de marketing, deci îmi este greu să răspund.

Ce îţi place şi ce te enervează în campaniile de marketing la care eşti expus din postura de consumator?

Vârsta mediană în România e 42 de ani (adică jumătate din populație are sub și jumătate peste). Vârsta mediană a * adulților * e desigur mai mare. Iar eu am 40, deci sunt sub medie, sunt „mai tânăr decât românul mediu” și de asemenea „mai tânăr decât adultul mediu”. Și totuși mi se pare că marea majoritate a campaniilor de marketing din România se adresează oamenilor de până în 30 de ani. Demografic vorbind, ei sunt mai puțini ca oricând în ultimul secol, puterea de cumpărare e mare tocmai după 30 de ani și totuși am senzația că mi se adresează foarte puține mesaje. Nici nu vreau să știu ce gândește un om și mai vârstnic decât mine, care are 45 ani sau de 55!

Poate că sunt subiectiv și percep lucrurile greșit. Poate contează că locuiesc în Cluj-Napoca, una dintre cele mai tinere localități din România (ca vârstă medie sau mediană a rezistenților) și de aceea sunt expus la disproporționat de multe mesaje adresate tinerilor.

Ne poți oferi câteva recomandări de lectură pentru marketeri și nu numai?

Nu recomand cărți anume, cât subiecte. De exemplu: figuri interesante, care au avut succes în circumstanțe potrivnice. Învață, la ce nivel dorești și cât de mult poți, despre Marie Curie, Friedrich cel Mare, Churchill, prințul Eugen de Savoia, Robert E. Lee, Simon Bolivar. Ce au făcut bine? Când au greșit - ce au greșit și cum s-au remontat? Desigur și: ce se poate aplica în viața mea profesională din ce s-a întâmplat respectivei persoane?

Citește despre procese și sisteme, precum Revoluția Franceză, prăbușirea țarismului în Rusia, evoluția industrializării în timpul și din cauza primului război mondial, dezvoltarea IT-ului în SUA, ascensiunea și stingerea Cartaginei, cursa spațială dintre SUA și URSS – lumea din jurul tău va deveni mai bogată, vei înțelege altfel societatea și provocările cu care te confrunți zi de zi. După cum vezi, pun accentul pe istorie – nu tot ce se întâmplă în ziua de azi e relevant, nu toate lecțiile bune sunt în prezent, iar istoria are avantajul că nu oferă happy ending-uri, deci nu există scenariști care să conducă lucrurile spre un final artificial.

Care sunt cele mai importante trei sfaturi pe care ai putea să le oferi pentru researcheri și marketeri & comunicatori deopotrivă?

1) Conștientizează că România trece de cam două decenii prin schimbări foarte rapide și că asta tasează și obosește. Va veni un moment dat când nu vei mai înțelege lucruri. E important să te oprești * tu * atunci, mai degrabă decât să-ți zică alții sau să se sfărâme proiecte sub atingerea ta.

2) Pariază pe tineri. Dă-le încredere. Ajută-i să învețe din greșeli - e natural să comită greșeli și trebuie să-ți formezi reflexul (nu chiar atât de natural) să-i educi vizavi de ce au greșit ca să nu se mai repete.

3) Problema cronică a management-ului românesc e hiper-personalizarea Șefei/ Șefului ca persoană mitologizată... inclusiv de Șefă însăși sau Șef însuși! Trebuie, însă, să delegi. Ești smart, ai experiență, ai conexiuni socio-profesionale extraordinare, clădite în ani și ani pe care trebuie să le menții. Dar trebuie să nu-ți asumi tot. Altfel fie familia, fie somnul și sănătatea fizică, fie cea psihică cedează, mai devreme sau mai târziu. Nu, nu ești Wonder Woman sau Superman, ai nevoie și de timp pentru tine.

***

Pentru a planifica și implementa cu succes campanii de marketing, cercetarea, datele și corecta lor interpretare reprezintă o prioritate. Cursul Planificarea campaniilor, acreditat internațional, asigură participanților o mulțime de instrumente și resurse, îi ajută să identifice și să execute tactici de campanie, îi învață cum să aleagă sau să colaboreze cu agențiile și furnizorii de specialitate și să gestioneze relațiile cu aceștia, dar și resurse tehnice și creative, precum și bugete de comunicare. Pentru mai multe detalii vă stăm la dispoziție cu informații și consiliere gratuită la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

 

Reprezentanții generației Z susțin că fac achiziții echilibrate, în egală măsură în online și offline, în vreme ce mai mult de jumătate dintre tineri (51%) și-au propus să economisească și să câștige mai mulți bani (48%), în 2021, comparativ cu pierderile suferite anul trecut, arată datele studiului național Insights PulseZ. De asemenea, 62% dintre participanți consideră împlinirea personală ca fiind cea mai importantă în viață, urmată de independența financiară (57%) și de sănătate (41%), iar 82% dintre tinerii din România își aleg, astăzi, jobul în funcție de ceea ce le place să facă cel mai mult. 

Studiul „Insights PulseZ”, aflat la cea de-a doua ediție națională, a fost conceput și coordonat de specialiștii programelor naționale antreprenoriale „Vreau să Fiu Antreprenor” (VSFA) și „Insights” - din cadrul organizației Romanian Business Leaders (RBL) și realizat de agenția de studii de piață iZi data în rândul a aproximativ 1.200 de tineri din România - pe un eșantion reprezentativ la nivel național (urban+rural, tineri cu vârste cuprinse intre 16 si 24 de ani). Cercetarea s-a axat pe mai multe aspecte, printre care și atitudinea tinerilor referitoare la bani, pe gestionarea resurselor financiare și preferințele lor de achiziție, precum și pe factorii motivatori în alegerea unui job și a ghidării în viață, în noul context pandemic – în rândul membrilor generației Z (cei născuți după 1995, cunoscuți ca iGeneration, Centannials sau „nativi digitali”), în perioada iunie-iulie 2021, comparativ cu valul 2020 (perioada mai-iunie 2021, când a fost desfășurată prima ediție a studiului).

Atitudinea tinerilor față de bani

Mai mult de jumătate dintre tinerii intervievați (51%) în cadrul studiului Insights PulseZ mărturisesc că focusul lor pentru 2021 s-a axat pe economisire, în măsura în care 2020 le-a generat pierderi financiare. Totodată, 48% dintre ei și-au propus, anul acesta, să câștige mai mult (vs. 33% în 2020). 

De asemenea, 45% dintre participanți spun că sunt mult mai atenți la cheltuielile pe care le fac, în vreme ce 25% dintre ei și-au propus să investească mai mult ca anul trecut. De altfel, intențiile de investiții se remarcă îndeosebi în rândul sexului masculin (33%), în comparație cu reprezentantele sexului feminin (18%). Interesant este faptul că intențiile de a investi se remarcă mai mult în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 16 și 18 ani (30%) decât în cazul celor de peste 21 de ani – doar 19% dintre aceștia având astfel de intenții. 

„Tinerii din generația Z nu au în vedere economisirea doar în ideea clasică de a pune bani deoparte într-un cont separat, de exemplu, ci sunt foarte interesați de încheierea unor asigurări. Ei vizează produse de asigurare cu economisire pe termen mediu și, de asemenea, vor să facă rezerve pentru situații neprevăzute. Este o concluzie interesantă și îmbucurătoare a acestui studiu, pentru că ne arată faptul că românii din segmentul foarte tânăr au un comportament matur și responsabil, în ceea ce privește planificarea financiară.” – a declarat Sînziana Maioreanu, CEO al Aegon România și partener în cadrul cercetării

Achiziționarea produselor, dictată de sex, vârstă și preferințe. Plata cu numerar, metoda favorită

În ceea ce privește produsele pe care tinerii le achiziționează, în prezent, produsele de tip FMCG (băuturi răcoritoare, batoane de ciocolată, snacks-uri, mâncare comandată cu livrare) se numără printre consumabilele pe care aceștia Z le cumpără, în continuare, cel mai mult, raportat la perioada pandemiei. 

Nici când vine vorba despre produsele de fashion (37%), tinerii nu-și schimbă comportamentul de cumpărare, ei preferând să renunțe, mai degrabă  jocurile video (11% au renunțat în pandemie să plătească) și cursurile online (18% au renunțat în pandemie să plăteasca), în detrimentul produselor vestimentare.

De altfel, există categorii unde preferințele de achiziție sunt dictate de sex, de vârstă, de preferințele personale ori de resursele financiare, după cum urmează: jocurile video – 17% dintre băieți le cumpără la fel de des ca-n trecut (vs. 6% dintre fete), cărți/audiobooks – 32% dintre fete le achiziționează la fel de des (vs. 25% dintre băieți), produse IT & gadgeturi – 35% dintre băieți le cumpărăla del de des(vs. 27% dintre fete), mâncarea cu livrare – 37% mai mult în prezent față de înainte de pandemie  în rândul celor peste 21 de ani (vs. 21% - 16-18 ani).

Jumătate dintre tinerii generației Z consideră că fac achiziții echilibrate, în egală măsură din online și offline (51%). Totodată, comparativ cu anul trecut, a crescut numărul celor care au început să cumpere mai mult din online decât din offline (18% față de 12%) – o ipoteză validă fiind ideea că achizițiile online sunt un obicei accentuat post pandemie.

95% dintre tineri preferă să utilizeze, cel mai des, plata cu numerar, o treime dintre ei declarând că fac peste 10 astfel de plăți pe săptămână. În ceea ce privește plata online, o altă modalitate de plată agreată de tineri, aceasta este utilizată între 1 și 4 ori pe săptămână de 62% dintre ei. De altfel, și cardul bancar utilizat la magazin este o metodă des folosită, el fiind menționat de 80% dintre participanți. Doar 45% dintre tineri folosesc telefonul ca mijloc de plată

Factorii motivatori în alegerea jobului și a conceptului de viață

Întrebați care sunt cei mai importanți factori de care țin cont în alegerea jobului și a domeniului de activitate, 82% dintre participanții la studiu au menționat că își doresc să le placă ceea ce fac, dar și echipa alături de care lucrează și atmosfera de lucru (63%), precum și pachetul salarial (60%) și flexibilitatea programului (60%). Fetele acordă și mai mare importanță faptului că se simt bine cu ceea ce fac la job (84%) comparativ cu băieții (78%), iar 50% dintre tinere menționează și beneficiile extrasalariale printre aspectele motivatoare (vs. 42% în rândul băieților).

De altfel, domeniile umaniste (psihologie, resurse umane, sociologie) se află pe primul loc în rândul preferințelor generației Z (24%) – mai mult în rândul fetelor (32%) vs. a băieților (14%), urmate îndeaproape de domeniul IT și de inginerie – prima alegere în cazul băieților (35%) vs. 12% fete. Totodată, cercetarea arată că tinerele sunt cele care aleg într-o mai mare măsură un job în educație (20% vs 10% băieți) ori în publicitate, PR ori marketing (20% vs 5% băieți).

Când vine vorba despre factorii care îi motivează cel mai mult în viață, aceștia sunt stabili, indiferent de vârstă, de contextul economic/social, iar preferințele sunt clare: 62% consideră împlinirea personală ca fiind cea mai importantă, urmată de independența financiară (57%) și de sănătate (41%). Totodată, tinerii au început să acorde mai multă atenție nevoii de dezvoltare psihologică și emoțională (36% în 2021 vs. 31% în 2020), în detrimentul unei cariere de succes (31% în 2021 vs. 36% în 2020).

Puteți accesa raportul rezultatelor gratuit AICI: https://vsfa.ro/pulsez2021/

 

  • 8 din 10 români declară că își colectează gunoiul menajer selectiv.
  • 53% dintre respondenții cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 ani declară că folosesc în cea mai mare parte a timpului metode de transport ecologice.
  • În ceea ce privește partea de construcții și materiale de construcție, la achizitionare contează în proportie de 51% atributul ”prietenos cu mediul înconjurător”.

În contextul actual al schimbărilor climatice, acțiunile concrete în vederea combaterii acestora devin tot mai necesare. Așa se explică faptul că românii se arată dornici să colecteze gunoiul
menajer selectiv (56%), conform unui studiu derulat recent de către Reveal Marketing Research.

Cine sunt românii care colectează gunoiul menajer selectiv?

Dintre românii care colectează gunoiul menajer selectiv se evidențiază într-o pondere mai mare respondenții peste 55 de ani (60%) și tinerii cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani (76%) care
declară că selectează deșeurile în cea mai mare măsură.

Femeile (55%), comparativ cu segmentul barbaților (58%), reciclează mai puțin. Pe de alta parte, 25% dintre respondenți declară că obișnuiesc să colecteze selectiv gunoiul menar, dar nu mereu.

Comportamentul consumatorului român

 STUDIU 2

Intrebați fiind cu care din următoarele variante rezonează cel mai mult, românii au răspuns că aleg mai degrabă produse din categoria eco în proproție de 17%. Respondenții care se orientează către produse eco sunt în special bărbații care declară că au construit o casă în ultimii doi ani sau sunt în proces de construire a unei case (20%).

Pentru 37% dintre cei care sunt în proces de construire a unei case, ideal înseamnă sănătos și sustenabil (37%). Astfel, pentru 26% dintre respondenți, BCA-ul constituie materialul principal
de zidărie din punctul de vedere al sustenabilității.

De asemenea, românii declară că optează și pentru produse cu tradiție pe piață (16%), produse cunoscute (13%) și produse inovatoare (13%). Produsele cu tradiție pe piață sunt alese într-o pondere mai mare de respodenții cu vârsta de peste 55 de ani (20%).

Transportul sustenabil
Din totalul eșantionului, 49% dintre respondenți afirmă că folosesc în cea mai mare parte a timpului metode de transport ecologice. Se observă un procent usor mai mare în rândul
respondenților care au construit în ultimii doi ani o casă sau care sunt în proces de construire a unei case (54%), dar și în rândul respondenților cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani (53%).

Metoda de colectare pentru proiect este CAWI (computer assisted web interview) – perioada de colectare 15.04.2021- 26.04.2021.

Datele au fost colectate:

  • pe un eșantion reprezentativ național (urban și rural), 820 interviuri + Marja de eroare este de +/-3%. Nivel de încredere: 95%.
  • 440 de interviuri cu persoane care au construit o casă în ultimii doi ani sau sunt în proces de construcție a unei case.
    Datele aparțin companiei de cercetare de piață Reveal Marketing Research și sunt utilizate pentru punerea în context a studiilor comerciale realizate în viitor pentru clienții
    companiei.
 

Potrivit celui mai nou studiu realizat de Reveal Marketing Research, 43% dintre români declară că gătesc zilnic sau aproape zilnic și 14% susțin că își comandă mâncare cu livrare la domiciliu de 2-3 ori pe săptămână.

Ce așteptări au românii atunci când apelează la serviciile de food delivery? 

Aproape 55% vor ca mâncarea să ajungă caldă, peste 45% vor ca livrările să fie făcute în condiții de igienă maximă iar aproape 37% își doresc un timp scurt de livrare. Totodată, peste 20% au menționat că așteaptă ca livrarea să fie gratuită și fără o valoare minimă pentru comandă. Plata online și livrarea fără contactul cu livratorul sunt așteptări pe care sub 10% dintre cei intervievați le au atunci când comandă mâncare.

Majoritatea părinților gătesc în fiecare zi 

Pentru că mâncarea gătită în casă este importantă, atât pentru părinți, cât și pentru copii, studiul Reveal Marketing Research a inclus în studiu și părinți cu copii. Astfel, studiul arată că 46% dintre părinți declară că gătesc în fiecare zi pentru copiii lor, iar 23% gătesc între 2 și 3 ori pe săptămână. Semnificativ mai mulți părinți, cu venit scăzut pe gospodărie, gătesc pentru copii în fiecare zi (50%) versus parinți cu venit ridicat pe gospodărie (34%).

 Totuși, atunci când nu gătesc, părinții comandă mâncare cu livrare la domiciliu prin aplicațiile de tip food delivery. În ceea ce privește frecvența, 15% dintre părinți susțin că obișnuiesc să comande mâncare de 2 -3 ori în cursul unei săptămâni. 

Ce alimente preferă copiii?

În ceea ce privește produsele pe care copiii își doresc să le comande, părinții spun că pizza (54%), cartofii prăjiți (27%) și burgerii (23%) se află în topul preferințelor. În timp ce mănâncă, 62% dintre copii stau la masă, fără alte preocupări, 29% se uită la televizor și 22% se joacă pe telefon sau tabletă. 

Despre studiu

Metoda de colectare pentru proiect este CAWI (computer assisted web interview) – perioada de colectare 24.08-29.08.2021. 

Datele au fost colectate pe un eșantion reprezentativ național (urban și rural), 1007 interviuri + Marja de eroare este de +/-3%. Nivel de încredere: 95%.

Datele aparțin companiei de cercetare de piață Reveal Marketing Research și sunt utilizate pentru punerea în context a studiilor comerciale realizate în viitor pentru clienții companiei.

Anul 2021 vine cu o premieră în studiul BrandRO: Arctic și Borsec ocupă locul 1 în clasamentul celor mai puternice brandurilor românești. Următoarele două poziții sunt ocupate de eMag și Gerovital.

Clasamentul BrandRO include și Dorna, Aqua Carpatica, Dorna și Farmec.

Revista Biz a prezentat BrandRo 2021, clasamentul celor mai puternice 50 de branduri românești, realizat de Unlock Research.

De 12 ani, Biz analizează cele mai puternice branduri românești și evoluția lor anuală. După o perioadă dificilă, precum cea curentă, importanța unui brand puternic a făcut diferența în fața consumatorilor. Iar cele mai puternice 50 de branduri din România reușesc an de an să își întărească poziția prin consecvență, creativitate, inovație, tehnologie și strategie.

„Ne bucurăm să vedem cum, de la an la an, avem branduri românești care devin tot mai puternice. Analiza pe care o facem de 12 ani alături de Unlock Market Research ne arată companiile și oamenii care știu cum să-și impună brandul în fața consumatorilor, dar și cât de importante sunt investițiile constante și strategice în branding. Doar așa poți ajunge printre cele mai puternice branduri românești.”, declară Marta Ușurelu, owner Biz.

Din studiu au reieșit informații despre comportamentul românilor. Se pare că în 2021 consumatorii sunt mai conectați cu ei si cu ceilalți, mai calmi și mai răbdători, mai asumați și mai puțin critici comparativ cu anii anteriori.

Astfel că, în relația cu brandurile, dacă anul trecut nevoia principală a românilor era ca mărcile să îi susțină, anul acesta dinamica dintre ei și marci este diferită: Nu mai au nevoie ca mărcile să le acopere un minus, ci vor ca acestea să le dea un plus.

„În acest moment consumatorii gândesc din ce în ce mai constructiv, iar mărcile ar trebui să capitalizeze această oportunitate. Mărcile românești pot încerca să se conecteze mai bine la realitatea oamenilor și să îi ajute să transforme ceea ce a fost inițial o pozitivitate forțată, într-un «normal». Să susțină și să amplifice această direcție constructivă, astfel încât să poată crește împreună mai departe.”, spune Alexandra Cojocaru, Quantitative Research Manager, Unlock Research.

Mai multe informații despre topul Brand Ro și metodologia studiului puteți afla aici https://www.revistabiz.ro/brandro-2021-top-50-cele-mai-puternice-branduri-romanesti/

 

Un nou studiu național realizat de Reveal Marketing Research a analizat comportamentul religios în rândul romanilor de religie creștin ortodoxa, care cred în Dumnezeu. 

Din populația reprezentativă a României care se declară creștin-ortodoxă, se evidențiază următoarele trei tipologii: practicanți (42%), non-practicanți (24%) și spirituali (34%).

Pentru majoritatea românilor creștin-ortodocși, care cred în Dumnezeu, rugăciunea reprezintă o parte importantă a vieții lor de zi cu zi. Practica rugăciunii este cea mai frecventă în cazul practicanților (68%). De asemenea, 62% dintre non-practicanți au obișnuința rugăciunii. Ponderea spiritualilor care declară că obișnuiește să se roage (51%) este cea mai scăzută dintre tipurile de enoriași.

Per ansamblu, practica rugăciunii este mai răspândită:

  • În rândul femeilor (aproximativ 73% dintre femei comparativ cu 57% dintre bărbați declară că e parte integrantă a vieții de zi cu zi).
  • În mod surprinzător, rugăciunea este răspândită și în rândul persoanelor tinere (72% dintre cei cu vârstă cuprinsă între 18 și 24 de ani și 70% dintre cei cu vârstă cuprinsă între 25 și 34 de ani).

Obiceiuri creștin-ortodoxe respectate 

Din studiul realizat de Reveal Marketing Research mai rezultă că, există anumite practici care țin de dogma religioasă și care separă credincioșii în funcție de tipologie (practicant, non-practicant și spiritual).

Închinatul atunci când trec prin fața unei biserici (58%), respectarea zilelor de sărbătoare prin faptul că nu se muncește nici măcar în gospodărie (65%), aprinderea lumânărilor (63%), participarea la slujbe cu ocazia sărbătorilor importante (56%) sunt obiceiuri comune în special în rândul practicanților și non-practicanților. 

 − Peste jumătate dintre românii de religie creștin-ortodoxă care cred în Dumnezeu, declară că se închină atunci când trec prin fața unei biserici. Pentru cele trei tipologii de enoriași în care închinatul constituie o practică importantă – practicanți, non-practicanți și spirituali – ponderea persoanelor care fac acest lucru frecvent este aproximativ aceeași – peste 40%. Pe criterii socio-demografice, închinatul este mai frecvent, la femei, la persoanele vârstnice și tinere (18-24 de ani). 

− Zilele de sărbătoare sunt respectate în mod frecvent de peste trei sferturi dintre români prin faptul că nu muncesc și nu realizează alte treburi gospodărești. Din nou practica este adoptată într-o măsură mai mare de femei (73%), persoane vârstnice (peste 55 de ani) și persoane tinere (35 – 44 ani). 

− 21% dintre români declară că postesc.  Postul este ținut în mai mare măsură de către femei. Practicanții respectă această cutumă în cea mai mare măsură (26%), urmați de  nonpracticanți (3%) și spirituali (2%). 

− A avea un duhovnic și spoveditul periodic este o practică răspândită la practicanți (10%).

Care sunt principalele motivații pentru respectarea obiceiurilor crestinești? 

 1pg

Respondenții care au fost educați religios în familie au declarat că motivul pentru care respectă obiceiurile creștinești este că așa au fost invățați și obișnuiți în famile (61%).  Un alt motiv important invocat este iubirea față de Dumnezeu (58%). 

Alte motivatii secundare se refera la faptul că: 

  • Dumnezeu vine în ajutorul celor care respectă obiceiurile creștinești (49%).
  • Frica de Dumnezeu (35%). 
  • Judecata de apoi (2%). 
 

  • Starcom România lansează Tech Trends 2021, un nou studiu care analizează comportamentul consumatorilor români în raport cu mediul digital și tehnologia;
  • Conform studiului, 7 din 10 utilizatori de internet din mediul urban sunt interesați de tehnologie, în timp ce persoanele de peste 45 de ani au început să fie mai “digital-friendly”;
  • Totodată, podcasturile devin din ce în ce mai populare, în timp ce aplicații noi precum Clubhouse rămân încă nefamiliare consumatorilor, 67% dintre utilizatorii iOS declarând că nu au auzit de ea.

București, 25 februarie 2021 – Conform studiului Tech Trends 2021 realizat de Starcom România, mediul digital a avut o utilitate semnificativă anul trecut, ajutând consumatorii români să mențină un sentiment de normalitate în viața lor. Toate categoriile de vârstă au fost prezente în mediul digital în 2020, iar aproximativ 70% dintre consumatorii români s-au declarat interesați de tehnologie. Noul  studiu face parte din HumaGraphExperience, o serie de infografice lunare realizate de Starcom România, bazate pe studii cantitative.

„Deși ne așteptam ca mediul digital să joace un rol important în viețile noastre, am observat că românii de toate vârstele au încercat să se adapteze acestui nou context și să caute în digital ceea ce le-a lipsit cel mai mult din viața pre-pandemică: întâlniri cu prietenii, comunicare, cumpărături, divertisment, chiar și prin participarea la evenimente culturale, dezvoltare personală și profesională. Practic, o mare parte din viața lor s-a mutat în online. În ceea ce priveste partea de tehnologie, deși cei mai multi români se declară interesați de acest subiect, doar jumătate dintre aceștia o folosesc. În acest moment, pentru cei mai mulți dintre ei, tehnologia înseamnă smart home appliances, 5G, smart wearables, lucruri pe care le înțeleg și au început să le utilizeze. Față de tehnologiile mai avansate precum AI, AR, VR sau roboți sunt încă reticenți”, a explicat Andreea Zanfir, Consumer Strategist, Starcom România.

Mediul digital a răspuns la nevoile tuturor categoriilor de vârstă

Deloc surprinzător, tinerii folosesc mediul digital în cea mai mare măsură. Diferențele cele mai mari dintre comportamentul tinerilor (18-24 ani) și media pe toate categoriile de vârstă au fost înregistrate la activități precum participarea la cursuri online (55% vs. o medie de 28%), ascultatul muzicii online (61% vs. o medie de 44%) și participarea la conferințe online (51% vs. 36%).

Totodată, persoanele cu vârsta între 35 și 44 de ani au folosit mediul digital preponderent ca sursă de informații și pentru participarea la evenimente culturale, în timp ce persoanele de peste 45 de ani au început în 2020 să fie mai “digital-friendly”, mai ales pentru a face plăți online, căuta informații și accesa platforme online.

Top platforme de social media

Facebook continuă să domine peisajul social media și rămâne platforma cu cea mai mare popularitate în România, urmată de WhatsApp și YouTube. În 2020, femeile au accesat cu preponderență Facebook Messenger, Instagram și Pinterest, în timp ce bărbații au avut o afinitate mai mare față de Twitter, Viber și Tinder.

Tipurile de platforme online accesate în 2020

Aplicațiile de e-commerce au fost preferate de utilizatorii români în ultimele 12 luni, urmate la o diferență semnificativă de aplicații bancare, jocuri și rețele sociale. Tinerii (18-24 ani) au accesat aplicații de jocuri, filme, editare foto, precum și de e-learning. Persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 ani au accesat aplicații de muzică, servicii de transport privat, videoconferință și nutriție, iar segmentele de vârstă mai mature au început să utilizeze aplicații bancare, sociale și de e-mail mai mult decât în alți ani.

Joc și joacă

Puzzle-ul și jocurile de strategie se află în topul preferințelor utilizatorilor de internet, din mediul urban. Puzzle-ul este jucat într-o măsură mai mare de către oameni maturi (peste 55 de ani), iar jocurile de strategie sunt jucate de generațiile mai tinere (18-34 ani). De altfel, acestea din urmă sunt jucătorii cei mai înfocați și cei care dedică cel mai mult timp jocurilor de tip multi-player, shooter și jocuri de role-playing. Persoanele cu vârsta între 35 și 44 de ani preferă jocurile de aventură și luptă.

Podcasturile anului

Studiul arată că podcasturile au început să fie din ce în ce mai populare. Aproximativ 6 din 10 utilizatori de internet din mediul urban ascultă podcasturi pentru divertisment și relaxare, în timp ce aproximativ 40% apelează la acestea în scopuri educaționale și informative (mai ales persoanele peste 55 de ani). Generațiile mai tinere (18-34 ani) preferă podcasturile inspiraționale,  povești reale din viața de zi cu zi a oamenilor, în timp ce persoanele cu vârsta cuprinsă între 45-54 ani ascultă sau urmăresc, într-o măsură mai mare decât media urbană, podcasturile despre tehnologie.

Zoom, platforma principală de videoconferință

Principalele platforme de videoconferință utilizate anul trecut au fost Zoom, Skype și Meet (Google). Zoom a fost folosit în mai mare măsură de către bărbați (71%), persoane cu vârsta cuprinsă între 25-34 ani (75%), persoane cu studii superioare (75%) și de cei cu un venit lunar de peste 5.000 lei (76%), în timp ce Skype a fost accesat cu precădere de către bărbați (51%) și de persoanele de peste 55 de ani (53%). Nu în ultimul rând, Meet (Google) a fost popular în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18-24 ani (53%). Într-o măsură mai mică, au fost folosite și platformele Teams (28%) și Webex (10%).

YouTube, în topul preferințelor privind platformele de muzică

YouTube rămâne platforma de muzică preferată a românilor de peste 55 de ani (92%), dar și a persoanelor cu venituri mai mici (93%). La o diferență considerabilă, urmează Spotify, folosit în mai mare măsură față de media urbană de către cei cu vârsta cuprinsă între 18-24 ani și de persoanele cu venituri mari. Prin contrast, Apple Music (12%), SoundCloud (10%) și Deezer (7%) sunt mai puțin folosite de utilizatorii de Internet, din mediul urban.

Interesul pentru tehnologie

Interesul pentru tehnologie în rândul utilizatorilor de internet din mediul urban este destul de mare: 67% s-au declarat interesați, iar 40% încearcă să rămână la curent și să se informeze cu privire la cele mai recente tehnologii. Aparatele de uz casnic inteligente sunt cele mai populare tehnologii în rândul utilizatorilor de internet din mediul urban, în special in randul persoanelor cu venituri mari (44%) și al celor cu vârsta între 25-34 de ani (41%), care intenționează să le folosească și pe viitor. Acestea sunt urmate de tehnologia 5G, preferată mai ales de bărbați și persoanele cu studii superioare, iar energia verde este de interes pentru categoria de vârstă 35-44 ani, dar și de cei cu venituri mari.

Tehnologii mai avansate precum: VR, AR, AI, roboți au nevoie de timp pentru a crește, pentru a fi înțelese și acceptate. In acest moment, deși sunt destul de cunoscute, procentul de utilizare este scăzut (sub 10%).

***

Metodologia

Studiul Tech Trends a fost realizat de agenția de media Starcom pe un eșantion de 809 persoane, de sex feminin și sex masculin, de peste 18 ani, din mediul urban, utilizatori de internet. 

Despre HumaGraphExperience

HumaGraphExperience este o serie de infografice lunare, bazate pe studii cantitative, care analizează caracteristicile unor grupuri țintă, în raport cu anumite categorii de produse (dulciuri, bere sau consumul de produse de lux), la o anumită ocazie (Paște, Crăciun, Black Friday) sau un nou fenomen de comunicare (de exemplu, marketing influencer, adoptarea tehnologiei). 

Despre Starcom

Agenția Starcom este parte din cea mai mare rețea de media din lume, Starcom Worldwide. Înființată în 2000, Starcom este prima agenție de media din România premiată la Cannes, dar și alte festivaluri, precum Eurobest, Ad’Or, Golden Drum, Effie și Webstock. Cu o experință de aproape două decenii în industria românească de comunicare, Starcom pune la dispoziția clienților săi specializări diverse, precum Consumer Understanding, Inovație, Digital, Planning, Buying sau Proiecte Speciale.

Potrivit estimărilor ARMO (Asociația Română a Magazinelor Online), sectorul de e-commerce a atins pragul de 5,6 miliarde de euro la finalul anului 2020, cu 30% mai mult decât în 2019 când valoarea comerțului online a fost estimată la aprox. 4,3 miliarde de euro. Creșterea a fost cu aprox. 500 de milioane de euro peste previziunile inițiale, pe fondul pandemiei Covid-19 care a accelerat ritmul cumpărăturilor online, precum și procentul plăților online prin card.

Valoarea de 5,6 miliarde de euro face referire la toate tranzacțiile generate din România atât către comercianții autohtoni, precum și către magazinele online din afara granițelor țării și reprezintă strict segmentul e-tail, adică produsele fizice (tangibile) care au fost cumpărate prin internet. Nu sunt incluse serviciile, plata facturilor la utilități, conținutul digital sau biletele de avion, vacanțele și călătoriile, rezervările hoteliere, biletele la spectacole ori la diferite evenimente (categoriile din urmă cunoscând o contracție considerabilă în 2020, cauzată de restricțiile de circulație și de măsurile de distanțare socială).

Cu excepția verticalelor afectate de efectele pandemiei precum Horeca sau Travel, sectorul de e-commerce din România a cunoscut o creștere accelerată în 2020, cu 30% mai mult decât în 2019, procentul de creștere fiind semnificativ mai mare decât în 2019 vs. 2018 când acesta s-a situat la aprox. 20-22%. România este printre țările UE cu cel mai mare procent de creștere anual al comerțului online, fapt care arată potențialul semnificativ de dezvoltare a sectorului e-commerce și în viitor, într-o piață care nu a atins încă nivelul de maturitate al altor țări din nordul și vestul Europei”, spune Andrei Radu, CEO & Founder GPeC.

Pornind de la cifra de 5,6 miliarde de euro ca bilanț al comerțului online românesc în 2020, dacă facem o medie înseamnă că românii au cheltuit pentru cumpărături prin internet peste 15 milioane de euro în fiecare zi a anului trecut, în creștere de la aprox. 12 milioane de euro – media zilnică înregistrată în 2019”, adaugă el.

Pentru sectorul comerțului electronic, anul 2020 a fost unul ce a marcat o evoluție spectaculoasă, fiind atinse ținte planificate uneori chiar peste 2-3 ani. Însă acest sector este doar partea ușor de văzut și de cuantificat a ceea ce denumim mai larg economia digitală, a cărei valoare este cu mult mai mare și care poate fi șansa României de a recupera extrem de rapid decalajele de dezvoltare față de statele vestice.

Revenind la comerțul electronic, un număr foarte mare de români și-a învins în 2020 teama de a comanda online și a descoperit cât de simplu, comod și sigur e, în timp ce alții, familiarizați deja cu cumpărăturile pe internet, și-au extins categoriile de produse pe care le comandă. Odată câștigați, acești clienți vor rămâne fideli acestei modalități de a-și face cumpărăturile. Aceste premise creează o oportunitate semnificativă pentru retailerii locali de a profita de toate avantajele pieței digitale locale sau internaționale, accesând platforme marketplace și maximizându-și business-ul online”, spune Florinel Chiș, Director Executiv ARMO.

Potrivit estimărilor principalilor jucători, comerțul online va continua să crească și în 2021, cel mai probabil urmând să depășească pragul de 6,5 miliarde de euro la finalul acestui an.

De 16 ani, GPeC promovează sectorul e-commerce din România adunând în jurul său cea mai mare comunitate de magazine online și organizând principalele evenimente de comerț online. Printre altele, GPeC centralizează datele și publică în fiecare an raportul comerțului electronic românesc.

Iată care sunt principalele cifre, statistici și estimări pentru anul recent încheiat (sursele sunt menționate în text, precum și la finalul raportului).

România în contextul european

Potrivit raportului Eurostat publicat în ianuarie 2021, 85% dintre români au utilizat internetul cel puțin 1 dată în ultimele 12 luni, iar 45% din utilizatorii de internet au făcut cel puțin o cumpărătură online în ultimele 12 luni.

Prin aceste statistici, România se situează la coada clasamentului țărilor UE, fiind urmată doar de Bulgaria cu 42% din utilizatorii de internet care au cumpărat online cel puțin 1 dată în ultimele 12 luni.

În fruntea clasamentului se situează:

  • Olanda (91% din utilizatorii de internet au cumpărat online cel puțin 1 dată în ultimele 12 luni)
  • Danemarca (90%)
  • Germania (87%)
  • Suedia (86%)
  • Irlanda (81%)

Tot mai mulți tineri cumpără online

La nivel european, persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 și 54 de ani au reprezentat cel mai mare segment de cumpărători online până în anul 2018 inclusiv. În 2019, tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani au devenit cei mai mulți cumpărători online detronând segmentul de vârstă 25-54 de ani, pentru ca în 2020 procentul celor două grupe de vârstă să fie similar.

Tendința poate fi de interes pentru comercianții online care ar trebui să ia în calcul noul public țintă și să își diversifice oferta cu produse specifice, destinate tinerilor, având în vedere că procentul cumpărătorilor online din segmentul de vârstă 16-24 de ani este semnificativ”, spune Andrei Radu.

Ce au cumpărat europenii în 2020

Potrivit Eurostat, cele mai populare categorii de produse și servicii comercializate online în 2020 la nivel european au fost (întrebare cu răspuns multiplu, de aceea suma procentelor depășește 100%):

  • 64% - Fashion (îmbrăcăminte – inclusiv îmbrăcăminte sport, încălțăminte și accesorii)
  • 29% - Livrări de mâncare de la restaurante, fast-food, servicii de catering
  • 28% - Mobilă și accesorii pentru casă și grădină
  • 27% - Cosmetice și produse pentru înfrumusețare și wellness
  • 27% - Cărți, reviste și ziare tipărite
  • 26% - Computere, tablete, telefoane mobile și accesorii IT

Următoarele categorii în topul clasamentului cumpărăturilor online la nivel european, au fost:

  • Suplimente alimentare, produse farma, vitamine, produse pentru dietă (reînnoirile de rețete online nu sunt incluse)
  • Articole sportive (excluzând îmbrăcămintea sport)
  • Produse alimentare și băuturi din magazinele specializate
  • Electronice și electrocasnice
  • Articole pentru copii și jucării
  • Produse pentru curățenie și produse pentru igiena personală
  • Auto & Moto (inclusiv piese de schimb)
  • Filme și seriale pe suport DVD, Blu-ray etc.
  • Muzică pe suport CD, Vinyl etc.

71% din consumatorii europeni sunt încântați de cumpărăturile prin internet

Potrivit sondajului Eurostat realizat la nivel european în 2019, 71% dintre cumpărătorii online au declarat că nu au întâmpinat nicio problemă sau dificultate atunci când au cumpărat prin internet.

În schimb, problemele identificate de consumatorii europeni (în proporții relativ mici) au fost (întrebare cu răspuns multiplu):

  • 17% - livrări întârziate față de timpul de livrare promis pe site-ul magazinului online
  • 8% - probleme de funcționalitate ale website-ului sau ale modulului de plată online care i-a împiedicat să finalizeze cumpărătura
  • 8% au primit alte produse față de ceea ce comandaseră sau au primit produse defecte
  • 5% au întâmpinat dificultăți la returnarea produselor sau la a contacta magazinul online pentru a face un retur
  • 4% nu au găsit pe website-urile magazinelor online informații despre garanția produselor sau despre drepturile legale ale consumatorilor
  • 4% au întâmpinat probleme cu magazine online străine care nu comercializau produse în țara de origine a clientului
  • 3% se plâng de costuri totale mai mari decât era indicat inițial pe site-urile magazinelor online.

30% dintre consumatorii europeni cumpără online de la magazine de peste hotare (cross-border), practică mai puțin comună în țările est europene unde sunt preferate magazinele online locale.

E-Commerce în România 2020

Potrivit statisticilor 2Performant, valoarea medie a tranzacțiilor online a crescut ușor în 2020 comparativ cu 2019 în cazul achizițiilor făcute de pe Desktop și s-a păstrat la o valoare similară în cazul celor efectuate de pe telefonul mobil.

În medie*, în 2020 românii au cheltuit 297,4 lei (echivalentul a 61,5 euro) pentru cumpărăturile făcute de pe Desktop, comparativ cu 273 lei (echivalentul a 57,5 euro) în 2019.

În cazul tranzacțiilor efectuate de pe telefonul mobil, valoarea coșului mediu a fost de 210,4 lei (echivalentul a 43,5 euro) în 2020 comparativ cu 208 lei (echivalentul a 43,9 euro) în 2019. *Valorile medii de mai sus nu conțin TVA, iar echivalentul în euro pentru anul 2020 a fost calculat la un curs mediu anual de 1 EUR = 4,8371 lei.

Cât au cheltuit românii pe diferite categorii de produse?

Potrivit 2Performant, în general, comanda medie nu a suferit fluctuații mari față de 2019, cu excepția categoriei Auto & Moto, unde valoarea coșului mediu s-a dublat de la 72,19 euro în 2019 la 148,1 euro în 2020.

Și în categoria Sănătate & Îngrijire Personală s-a remarcat o creștere semnificativă a comenzii medii, mai mare pe Dekstop decât pe telefonul mobil.

Invariabil, pe toate categoriile de produse comanda medie este mai mare atunci când tranzacția este făcută de pe Desktop comparativ cu tableta sau telefonul mobil.

Valori medii ale tranzacțiilor pe diferite categorii în 2020, în funcție de dispozitivul de pe care a fost făcută achiziția (EUR, fără TVA):

  • Auto & Moto – 160,1 euro Desktop vs. 136,1 euro Mobile
  • Electro-IT&C – 157,4 euro Desktop vs. 113,5 euro Mobile
  • Casă și Grădină – 130,5 euro Desktop vs. 105,7 euro Mobile
  • Sport & Drumeție – 71,2 euro Desktop vs. 56,4 euro Mobile
  • Articole pentru copii & jucării – 71,2 euro Desktop vs. 54,6 euro Mobile
  • Fashion – 45,9 euro Desktop vs. 39,3 euro Mobile
  • Pet Shop – 44,7 euro Desktop vs. 36,9 euro Mobile
  • Beauty – 40,6 euro Desktop vs. 32,8 euro Mobile
  • Sănătate & Îngrijire Personală – 40,1 euro Desktop vs. 31,2 euro Mobile
  • Adult – 39,4 euro Desktop vs. 26,8 euro Mobile
  • Farma – 37,9 euro Desktop vs. 24,9 euro Mobile
  • Cărți, Filme și Muzică – 28,9 euro Desktop vs. 23,6 euro Mobile
  • Altele – 58,9 euro Desktop vs. 46,2 euro Mobile

Cele mai multe cumpărături online se fac de pe telefonul mobil

Chiar dacă valoarea medie a tranzacției este mai mică pe mobil decât pe Desktop, numărul de comenzi online făcute de pe telefoanele mobile este, în general, semnificativ mai mare decât numărul de tranzacții făcute de pe Desktop pe aproape toate categoriile de produse, cu excepția verticalei Electro-IT&C unde 53% din comenzi se fac de pe Desktop, iar 47% de pe mobil.

În general, acolo unde este necesară o documentare detaliată asupra specificațiilor produselor sau prețul acestora este mai mare ori sunt comparate mai multe produse similare, ponderea tranzacțiilor Mobile tinde să scadă în favoarea Desktop-ului.

Pe de altă parte, atunci când este vorba de cumpărături de impuls, care nu necesită neapărat o documentare minuțioasă asupra produsului sau un timp îndelungat în luarea deciziei de achiziție, românii cumpără online preponderent de pe telefonul mobil.

Desktop vs. Mobile – ponderea tranzacțiilor pe diferite categorii:

  • Articole pentru copii & jucării – 18% Desktop vs. 82% Mobile
  • Beauty – 27% Desktop vs. 73% Mobile
  • Fashion – 28% Desktop vs. 72% Mobile
  • Farma – 30% Desktop vs. 70% Mobile
  • Adult – 30% Desktop vs. 70% Mobile
  • Sănătate & Îngrijire Personală – 33% Desktop vs. 67% Mobile
  • Auto & Moto - 33% Desktop vs. 67% Mobile
  • Sport & Drumeție – 37% Desktop vs. 63% Mobile
  • Pet Shop – 40% Desktop vs. 60% Mobile
  • Cărți, Filme și Muzică – 40 % Desktop vs. 60% Mobile
  • Casă și Grădină – 48% Desktop vs. 52% Mobile
  • Electro-IT&C – 53% Desktop vs. 47% Mobile
  • Altele – 45% Desktop vs. 55% Mobile

Concluzia importantă în urma acestor statistici este că magazinele online ar trebui să își optimizeze website-urile cu prioritate pentru device-urile mobile, astfel încât să asigure o navigare ușoară și o experiență de cumpărare plăcută clienților. În cadrul Competiției GPeC, evaluăm anual aprox. 100 de magazine online românești prin peste 200 de criterii care vizează User Experience și am observat că multe magazine pornesc cu optimizările de la Desktop la Mobile și nu invers, cum ar fi normal. Inclusiv în campaniile de marketing și în realizarea ad-urilor neglijează afișarea optimă a acestora pe mobil – iar strategia ar trebui să fie Mobile First, Desktop Second, spune Andrei Radu (GPeC).

72% din traficul magazinelor online este generat de telefoanele mobile

71,9% din traficul magazinelor online din rețeaua 2Performant a fost generat de dispozitive mobile, în timp ce 28,1% de Desktop (procentele nu au suferit modificări comparativ cu 2019).

În cazul magazinelor online consacrate consultate de GPeC, traficul generat de telefoanele mobile depășește pragul de 80% (similar cu 2019).

65,6% din cumpărăturile online se fac de pe telefonul mobil

2018 a fost primul an în care numărul cumpărăturilor online făcute de pe telefonul mobil a depășit Desktop-ul astfel: 54,8% au fost achiziții de pe telefonul mobil, respectiv 45,2% cumpărături de pe Desktop.

În 2019 tendința s-a accentuat, tot mai mulți români preferând să cumpere online de pe telefon în detrimentul Desktop-ului, respectiv: 63,6% cumpărau de pe mobil, comparativ cu 36,4% care au rămas fideli Desktop-ului.

Anul 2020 a adus o creștere ușoară a procentului de cumpărături făcute de pe telefoanele mobile, acesta atingând valoarea de 65,6%, în timp ce achizițiile făcute de pe Desktop au scăzut la 34,4%.

Și din punct de vedere al valorii totale a vânzărilor online, Mobilul este pe primul loc cu 57,4%, comparativ cu 42,6% Desktop (similar cu procentele înregistrate în 2019, respectiv: 57,1% Mobile și 42,9% Desktop).

Rata medie de conversie se apropie de 2%

În cazul magazinelor online din rețeaua 2Performant, rata medie de conversie este mai mare pe Desktop decât pe Mobil, dar aceasta a crescut în 2020 pe ambele tipuri de dispozitive astfel:

  • Desktop – de la 2,1% în 2019 la 2,26% în 2020
  • Mobile – de la 1,44% în 2019 la 1,68% în 2020

Dacă am face media între rata de conversie de pe Desktop și rata de conversie de pe Mobile, ar rezulta o rată medie de conversie de 1,97% în cazul magazinelor online din rețeaua 2Performant.

Trebuie precizat, însă, că rata medie de conversie poate varia semnificativ atât în sens ascendent, cât și descendent în funcție de foarte mulți factori cum ar fi (fără a ne limita la aceștia): notorietatea magazinului online, verticala din care face parte, programele de loializare, campaniile de retenție a clienților sau de recuperare a coșurilor abandonate etc.

Strict raportat la magazinele online din rețeaua 2Performant, deși rata de conversie este, în general, mai mare pe Desktop decât pe Mobil, sunt și câteva verticale unde proporția este inversată, cum ar fi categoriile Adult, Farma și Auto & Moto. De asemenea, în categoria Articole pentru copii & jucării rata de conversie de pe Desktop este aproximativ egală cu rata de conversie de pe Mobil.

Momentele în care se cumpără cel mai mult în e-commerce

Traficul crește proporțional în timpul dimineții atât pe Desktop, cât și pe Mobil, însă în timp ce pe Mobil continuă să crească progresiv după ora 11:00 AM, pe Desktop începe să scadă.

Potrivit statisticilor 2Performant, cele mai multe vânzări se fac în intervalul orar 11:00 AM – 15:00 PM pe Desktop, iar pe Mobil în intervalul orar 20:00 – 22:00.

Din punct de vedere al zilelor săptămânii, potrivit eMAG Marketplace, vinerea este ziua în care românii cumpără cel mai mult online, iar la polul opus este sâmbăta. Tot potrivit eMAG, cele mai multe comenzi sunt plasate în prima parte a zilei, cu un vârf de comenzi la ora 13:00 raportat la valoarea acestora și la ora 12:00 PM, raportat la numărul de comenzi.

Decizia de cumpărare se ia în 50% dintre cazuri în prima oră de când cumpărătorul ajunge în magazinul online. Acest procent ceste în creștere de la un an la altul: 46,5% în 2019, 45,2% în 2018 și 42,6% în 2017.

În 66% din cazuri, decizia de cumpărare se ia în primele 24 de ore de la click.

Ca și particularități ale anului 2020, categoria de Articole Sportive a crescut spectaculos la începutul pandemiei (lunile aprilie – mai 2020), cu peste 1.500%, potrivit 2Performant.

De asemenea, numărul de comenzi în categoriile Articole pentru copii & jucării și Sănătate & Îngrijire Personală a fost dublu pe Mobil față de Desktop, iar în categoria Farma, acesta a fost triplu față de Desktop.

Peste 23.000 de comercianți online în platforma eMAG Marketplace

Potrivit datelor furnizate de eMAG pentru GPeC, la finalul lunii decembrie 2020, în platforma eMAG Marketplace erau înregistrați peste 23.000 de comercianți online activi, în creștere semnificativă de la 20.119 în decembrie 2019.

Trebuie menționat, însă, că nu toți comercianții care aleg să vândă online prin platformele de tip Marketplace sau de Anunțuri dețin și un magazin online propriu, de aceea este dificil de estimat numărul magazinelor online de sine stătătoare din România.

Conform informațiilor furnizate de oficialii eMAG, cele mai bine reprezentante categorii de produse din oferta comercianților activi pe platforma eMAG Marketplace au fost, în ordine descrescătoare:

  • DIY (Do It Yourself / Bricolaj)
  • Home & Deco
  • Produse consumabile pentru casă
  • Electrocasnice
  • Fashion
  • Jucării
  • Produse pentru sport și petrecerea timpului în aer liber
  • Auto

Top categorii din punct de vedere al volumelor de vânzări generate pe eMAG Marketplace, în ordine descrescătoare:

  • Electrocasnice
  • Home & Deco
  • DIY (Do It Yourself / Bricolaj)
  • Mobile
  • IT
  • Produse consumabile pentru casă
  • Auto
  • Electronice
  • Echipamente medicale consumabile (măști, mănuși, dezinfectanți etc.)
  • Jucării
  • Produse pentru sport și petrecerea timpului în aer liber

Din tendințele analizate de reprezentanții eMAG Marketplace, verticalele cu potențial semnificativ de creștere în 2021 sunt:

  • Produse IT (ex.: tablete, sofware, periferice pentru PC etc.)
  • Produse consumabile pentru acasă (ex.: produse de băcănie, hrană pentru animale etc.)
  • Do It Yourself (DIY / Bricolaj – ex.: materiale de construcții, echipamente și sisteme de iluminat etc.)
  • Fashion
  • Produse pentru sport și petrecerea timpului în aer liber
  • Electrocasnice mici și mari
  • Cărți sau produse de birotică
  • Jucării
  • Home & Deco

Black Friday Noiembrie 2020

2020 a fost al zecelea an în care comerțul electronic românesc a sărbătorit conceptul de Black Friday. Potrivit reprezentanților eMAG, cea de a 10-a ediție de Black Friday a depășit toate recordurile înregistrate de eveniment până la acel moment.

Astfel, eMAG a înregistrat într-o singură zi 12,4 milioane de vizite (cu 1,6 milioane de vizite mai mult decât în 2019) și produse comandate în valoare de 585,7 milioane de lei (echivalentul a 120 de milioane de euro) – cu 17% mai mult decât în 2019.

Comparativ cu prima ediție de Black Friday din 2010, valoarea produselor comandate a fost de 17 ori mai mare și de 3 ori mai mare față de ediția din 2015.

La eMAG, cele mai vândute categorii de produse de Black Friday 2020 au fost:

  • Home & Deco - 271.000 produse vândute
  • Îngrijire personală - 197.000
  • Electrocasnice mici - 106.000
  • Jucării - 90.000
  • Televizoare - 66.000
  • Băuturi și cafea - 66.000
  • Frigidere - 35.000

Conform ARMO, în întreaga campanie de Black Friday din noiembrie 2020, românii au făcut cumpărături online în valoare de peste 300 de milioane de euro, cu aprox. 20% mai mult decât în 2019, când s-au înregistrat vânzări totale de 253 de milioane de euro.

Potrivit procesatorului de plăți PayU și făcând referire strict la tranzacțiile online plătite cu cardul, campania de Black Friday din noiembrie 2020 a arătat astfel:

  • Numărul de tranzacții plătite online prin card a ajuns la 539.000, cu 95% mai mult decât în 2019
  • Minutul de aur a fost 07:44 AM cu 4.792 de tranzacții (+124% mai mult decât în 2019)
  • De Black Friday, valoarea medie a coșului de cumpărături a fost de 647 de lei (în scădere cu 8% față de 2019), iar a coșului în rate a fost de 1.028 de lei (în creștere cu 2% față de 2019).

Studiu iSense Solutions 2020: Comportamentul consumatorilor români în pandemie

Pe parcursul anului 2020, compania de cercetare de piață iSense Solutions a derulat două studii pentru GPeC în rândul utilizatorilor de internet pe un eșantion reprezentativ la nivel urban, format din segmentul de vârstă 18-60 de ani. Scopul celor două cercetări a fost de a urmări impactul Covid-19 asupra comportamentului de consum în comerțul electronic românesc, datele fiind colectate în lunile Mai și Octombrie 2020.

Potrivit cercetărilor iSense, numărul cumpărătorilor online din România a crescut cu 13% în 2020 comparativ cu 2019 și era cu 4% mai mare în Octombrie 2020 comparativ cu Mai 2020.

O schimbare de comportament a fost modalitatea prin care clienții au ales să plătească pentru cumpărături, incidența plăților online cu cardul crescând cu 17% față de anul 2019. Cea mai mare creștere s-a înregistrat în prima parte a anului până în luna Mai (15%) urmând o perioadă de creștere de doar 2% în perioada Mai-Octombrie 2020.

Pe lângă achizițiile de pe teritoriul României, o treime din români preferă să facă cumpărături online de la magazine din China (27%), țări membre UE (23%) și SUA (4%) – întrebare cu răspuns multiplu.

Cât de importante sunt review-urile?

Review-urile au avut o mare importanță în 2020 deoarece cu ajutorul lor magazinele online au putut câștiga încrederea clienților și au putut genera mai multe vânzări. 73% din respondenți caută activ review-uri.

Respondenții care caută activ păreri despre produsele pe care vor să le achiziționeze, urmăresc (întrebare cu răspuns multiplu):

  • Dacă produsele au fost la calitatea cerută, conform review-urilor altor clienți (74%)
  • Răspunsurile magazinului online la opiniile negative (50%)
  • Cât de reale par să fie review-urile (47%)
  • Să vadă doar dacă există site-urile (41%)
  • Comentarii legate de notele primite de produse (39%)
  • Dacă există un mix normal de opinii pozitive și negative (36%)
  • Informații despre rapiditatea livrării (36%)
  • Note cât mai mari (35%)

În ceea ce privește încrederea, 37% au încredere în review-uri publicate pe website-uri independente de magazinul online, 36% în părerile din Social Media și 27% în testimonialele afișate de magazinele online pe paginile proprii.

7 din 10 cumpărători online au lăsat vreodată un review (răspuns multiplu):

  • 67% la solicitarea magazinului online după procesarea comenzii
  • 39% din proprie inițiativă, fără să le fie solicitat un review
  • 16% la solicitarea unui serviciu terț, în numele magazinului de la care au cumpărat

Însă, 3 din 10 cumpărători online nu acordă review-uri deoarece 60% dintre aceștia nu obișnuiesc să facă acest lucru, 38% declară că nu s-au gândit să lase un review pentru că nu le-a cerut nimeni, 14% nu consideră că review-urile sunt importante, iar 10% nu lasă review-uri dacă nu sunt recompensați pentru acest lucru (răspuns multiplu).

Potrivit TRUSTED.ro, la începutul pandemiei clienții magazinelor online au fost mult mai dornici să ofere feedback la comenzi, astfel că opiniile primite aproape s-au triplat pentru perioada analizată, respectiv martie-aprilie 2019 vs. martie-aprilie 2020.

În martie 2020, s-a înregistrat o dublare a opiniilor primite față de aceeași lună în 2019, iar în aprilie 2020, a avut loc o creștere cu 300% a opiniilor primite față de aprilie 2019.

Aplicațiile de livrare – soluția salvatoare în pandemie

“Aplicațiile de livrare sunt percepute ca fiind o soluție ”de salvare”, mai ales în această perioadă pandemică deoarece răspund foarte bine nevoii de distanțare, dar și pentru că ne economisesc din timpul alocat pentru cumpărături, iar produsele sunt livrate foarte repede (mult mai repede decât în cazul achizițiilor de la magazinele online). Astfel, ne așteptăm ca aceste platforme de livrare să devină un canal de cumpărare din ce în ce mai important pentru români în perioada următoare” afirmă Andrei Cânda, Managing Partener iSense Solutions.  

45% dintre respondenții studiului au folosit cel puțin o dată o aplicație de livrare pentru cumpărături sau comenzi online, iar 27% dintre aceștia folosesc aplicațiile cel puțin o dată pe săptămână.

Cât de des folosesc românii aplicațiile de livrare pentru cumpărături online:

  • Zilnic – 2%
  • De câteva ori pe săptămână – 10%
  • O dată pe săptămână – 15%
  • O dată la 2-3 săptămâni – 22%
  • O dată pe lună – 13%
  • Mai rar de o dată pe lună – 38%

Românii preferă să testeze mai multe platforme de livrare, însă rămân fideli celor care se aliniază cu nevoile lor de cumpărare.

Platformele de livrare utilizate cel mai des (Mai și Octombrie 2020)

  • FoodPanda – 32% dintre respondenți o utilizează cel mai des (încercată de 56% dintre respondenți)
  • Glovo – 28% (încercată de 60% dintre respondenți)
  • Takeaway – 13% (încercată de 33% dintre respondenți)
  • Bringo – 13% (încercată de 26% dintre respondenți)
  • TAZZ by eMAG – 3% (încercată de 7% dintre respondenți)

Consumatorii își doresc o diversificare a categoriilor de produse din aplicațiile de livrare:

  • Cumpără în prezent 1,9 categorii de produse
  • Își doresc să cumpere 3,5 categorii de produse

Consumatorii doresc să poată cumpăra de la producători locali și din piețe tradiționale prin intermediul platformelor de livrare, deoarece consideră produsele mai sănătoase și de bună calitate și vor să susțină micile afaceri românești.

Ce magazine online / aplicații de livrare preferă românii, în funcție de categorii

În cele două perioade analizate în cadrul studiului, s-au observat schimbări de preferințe în ceea ce privește magazinele online de unde românii aleg să își facă cumpărăturile (întrebările sunt cu răspuns multiplu, de aceea suma procentelor depășește 100%).

Top 10 magazine / aplicații de cumpărături din categoria FMCG

  • Carrefour – 37% Octombrie 2020, 39% Mai 2020
  • Kaufland – 35% Octombrie 2020, 45% Mai 2020
  • eMAG – 28% Octombrie 2020, 31% Mai 2020
  • Bringo – 23% Octombrie 2020, 17% Mai 2020
  • Auchan – 23% Octombrie 2020, 32% Mai 2020
  • Mega Image – 15% Octombrie 2020, 21% Mai 2020
  • Cora – 14% Octombrie 2020, 14% Mai 2020
  • Glovo – 12% Octombrie 2020, 9% Mai 2020
  • Solaris – 1% Octombrie 2020, 4% Mai 2020
  • Furnicamarket – 1% Octombrie 2020, 2% Mai 2020

Top 10 magazine / aplicații de cumpărături din categoria Catering

  • FoodPanda – 34% Octombrie 2020, 39% Mai 2020
  • Glovo – 32% Octombrie 2020, 30% Mai 2020
  • PizzaHut – 26% Octombrie 2020, 32% Mai 2020
  • Takeaway – 19% Octombrie 2020, 16% Mai 2020
  • Jerry’s Pizza – 14% Octombrie 2020, 13% Mai 2020
  • Bringo – 10% Octombrie 2020, 10% Mai 2020
  • Domino’s Pizza – 8% Octombrie 2020, 12% Mai 2020
  • Presto Pizza – 7% Octombrie 2020, 9% Mai 2020
  • UberEats – 5% Octombrie 2020, 9% Mai 2020
  • CuptorulCuLemne – 4% Octombrie 2020, 3% Mai 2020

Top 10 magazine / aplicații de cumpărături din categoria Fashion

  • eMAG – 66% Octombrie 2020, 44% Mai 2020
  • H&M – 40% Octombrie 2020, 44% Mai 2020
  • Fashion Days – 34% Octombrie 2020, 28% Mai 2020
  • Carrefour – 23% Octombrie 2020, 15% Mai 2020
  • About You – 20% Octombrie 2020, 13% Mai 2020
  • Zara – 19% Octombrie 2020, 26% Mai 2020
  • AliExpress – 18% Octombrie 2020, 12% Mai 2020
  • Auchan – 16% Octombrie 2020, 12% Mai 2020
  • Bershka – 16% Octombrie 2020, 18% Mai 2020
  • Miniprix – 13% Octombrie 2020, 10% Mai 2020

Top 10 magazine / aplicații de cumpărături din categoria Produse farmaceutice

  • Farmacia Tei – 55% Octombrie 2020, 54% Mai 2020
  • Sensiblu – 32% Octombrie 2020, 33% Mai 2020
  • FarmaciaLaPretMic – 10% Octombrie 2020, 10% Mai 2020
  • Medifarm – 8% Octombrie 2020, 8% Mai 2020
  • Pcfarm – 6% Octombrie 2020, 5% Mai 2020
  • Pfarma – 5% Octombrie 2020, 8% Mai 2020
  • Glovo – 5% Octombrie 2020, 5% Mai 2020
  • Bringo – 5% Octombrie 2020, 5% Mai 2020
  • Efarma.ro – 5% Octombrie 2020, 4% Mai 2020
  • Pilulka – 3% Octombrie 2020, 2% Mai 2020

Top 10 magazine / aplicații de cumpărături din categoria Cosmetice

  • eMAG – 45% Octombrie 2020, 50% Mai 2020
  • Farmacia Tei – 31% Octombrie 2020, 26% Mai 2020
  • Elefant – 25% Octombrie 2020, 27% Mai 2020
  • Sephora – 24% Octombrie 2020, 22% Mai 2020
  • Yves Rocher – 23% Octombrie 2020, 24% Mai 2020
  • Notino – 22% Octombrie 2020, 19% Mai 2020
  • Douglas – 12% Octombrie 2020, 11% Mai 2020
  • Marionnaud.ro – 7% Octombrie 2020, 6% Mai 2020
  • Makeup.ro – 6% Octombrie 2020, 7% Mai 2020
  • Pink Panda – 5% Octombrie 2020, 4% Mai 2020

Top 7 magazine / aplicații de cumpărături din categoria Bricolaj

  • Dedeman – 75% Octombrie 2020, 76% Mai 2020
  • Leroy Merlin – 29% Octombrie 2020, 34% Mai 2020
  • Hornbach – 21% Octombrie 2020, 15% Mai 2020
  • Bricodepot – 18% Octombrie 2020, 23% Mai 2020
  • Mathaus.ro – 7% Octombrie 2020, 9% Mai 2020
  • Bricoshop.ro – 7% Octombrie 2020, 6% Mai 2020
  • E-bricolaj.ro – 4% Octombrie 2020, 4% Mai 2020

Creșteri semnificative ale plăților online prin card

Volumul total procesat de PayU aproape s-a dublat, iar numărul tranzacțiilor procesate a crescut cu 61%, ajungând la 72 de tranzacții pe minut. Valoarea medie a unei tranzacții a crescut cu 22%, ajungând la valoarea de 46 EUR.

Și procesatorul NETOPIA Payments a înregistrat o creștere de 60% a volumului procesat în 2020 comparativ cu 2019.

Pandemia a avut un efect pozitiv major asupra creșterii procentului plăților online prin card, România fiind până în 2020 o piață în care plata ramburs la livrare era metoda preferată de plată de către 80% din cumpărătorii online.

Ca exemplu al efectelor pozitive ale pandemiei în e-commerce, potrivit oficialilor eMAG, în 2020 peste 40% dintre comenzi au fost plătite online cu cardul pe platforma retailer-ului.  

Valoarea medie a tranzacțiilor online prin card a crescut

Atât în cazul PayU, cât și în cazul NETOPIA Payments, valoarea medie a tranzacțiilor plătite online cu cardul a crescut semnificativ în 2020, comparativ cu 2019:

  • PayU: creștere de la 185 lei în 2019 la 225 lei în 2020
  • NETOPIA Payments: creștere de la 165 lei în 2019 la 215 lei în 2020

Și numărul de tranzacții plătite online prin card a crescut considerabil cu peste 61% de la 23,6 milioane de tranzacții în 2019 la 38 de milioane de tranzacții în 2020, potrivit PayU.

Cea mai mare tranzacție plătită online prin card în 2020 în sistemul NETOPIA Payments a avut valoarea de 97.000 de lei ca titlu de avans pentru un autoturism Renault.

------------------------------

Infografic realizat de MTH Digital

Sursele cifrelor și estimărilor de piață publicate în acest raport sunt (în ordine alfabetică): 2Performant, ARMO, eMAG, Eurostat, GPeC, iSense Solutions, NETOPIA Payments, PayU, TRUSTED.ro.

Copyright: GPeC 2021

 

Un nou raport, Digitalizarea: o oportunitate pentru Europa, arată cum creșterea gradului de digitalizare a serviciilor și lanțurilor valorice în Europa în următorii șase ani ar putea determina un avans al PIB-ului pe cap de locuitor al României cu 16,48% și al productivității cu 16,70%. Raportul, realizat pentru Vodafone de Deloitte, analizează cei cinci indicatori cheie - conectivitatea, capitalul uman, utilizarea serviciilor de internet, integrarea tehnologiei digitale și serviciile publice digitale - măsurați de Indicele Economiei și Societății Digitale al Comisiei Europene (DESI) și demonstrează faptul că inclusiv mici progrese pot avea un impact semnificativ.

Potrivit raportului întocmit pe baza datelor[1] colectate din toate cele 27 de țări ale UE și din Marea Britanie în perioada 2014-2019, o creștere de 10% a scorului general DESI pentru un stat membru este asociată cu un PIB pe cap de locuitor cu 0,65% mai mare, presupunând că alți factori cheie rămân constanți, cum ar fi forța de muncă, investițiile în economie, capitalul și consumul guvernamental.

În cazul României, de exemplu, creșterea scorului înregistrat în 2019 cu doar 5 puncte, de la 36,5 la 41,5, ar genera un avans al PIB-ului pe cap de locuitor de 0,89% și al productivității pe termen lung de 4,30%. Însă, dacă alocarea bugetară pentru digitalizare din pachetul de redresare al UE, în special Facilitatea de Redresare și Reziliență (RRF), ar fi concentrată în ariile care ar permite României să atingă un scor DESI de 90 până în 2027 (sfârșitul ciclului bugetar al UE), PIB-ul ar putea crește cu 16,48%. Raportul menționează că dacă fiecare stat membru ar atinge ținta de 90, „PIB-ul pe cap de locuitor în UE ar fi cu 7,2% mai mare la sfârșitul perioadei, țările cu un PIB pe cap de locuitor mai mic în 2019 fiind cei mai mari beneficiari.”

„Acest raport se adaugă altor numeroase cercetări care demonstrează impactul economic și social pozitiv al creșterii digitalizării. Pentru o țară precum România, cu unul dintre cele mai scăzute niveluri ale PIB pe cap de locuitor din Europa, raportul ne arată că digitalizarea accelerată în domenii cheie, inclusiv prin utilizarea eficientă a fondurilor UE alocate în planul național de redresare, nu numai că ajută la gestionarea provocărilor economice și ale întregii societăți cu care ne confruntăm în prezent, dar și pentru a genera un progres economic semnificativ, cu o creștere de 16,48% a PIB-ului în următorii 6 ani. Această creștere plasează România pe locul doi ca țară beneficiară dintre cele evidențiate la nivelul UE, ceea ce reprezintă o oportunitate fantastică pe care nu o putem rata. Fondurile de redresare ale UE vor fi cruciale în materializarea acestui rezultat. Indicele DESI este un instrument simplu și eficient prin care România și toate celelalte țări ale UE pot măsura evoluția în procesul de transformare digitală. Un scor DESI de 90 din 100 pentru România este cu siguranță o provocare imensă, dar cred cu tărie că printr-o strânsă colaborare între sectorul public și cel privat putem atinge acest obiectiv și putem transforma în realitate potențialele beneficii ale digitalizării”, a spus Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România.

Digitalizarea asigură reziliența socială și economică nu numai în ceea ce privește conectivitatea și noile tehnologii, ci și prin stimularea competențelor digitale ale cetățenilor și prin creșterea performanței serviciilor publice. Studii anterioare au stabilit deja legături pozitive între digitalizare și indicatorii economici.

Acest nou raport merge mai departe și completează datele prezentate de un raport Vodafone anterior, produs de asemenea de Deloitte, care analizează și beneficiile mai largi ale digitalizării, care includ:

  • Beneficii de ordin economic: o creștere a PIB-ului pe cap de locuitor între 0,6% și 18,7%, în funcție de țară; o creștere a PIB-ului pe cap de locuitor la nivelul UE de 7,2% până în 2027 - echivalent cu o creștere de 1 trilion de euro a PIB-ului global;
  • Beneficii pentru mediu: cu cât crește utilizarea tehnologiilor digitale, cu atât sunt mai mari beneficiile pentru mediu, de la reducerea consumului de hârtie, la orașe mai eficiente și la o utilizare mai redusă a combustibililor fosili – de exemplu, utilizarea tehnologiei Vodafone IoT pentru vehicule poate reduce consumul de carburant cu 30%, reducând CO2e cu 4,8 milioane tone, estimativ, anul trecut;
  • Calitatea vieții: inovațiile în e-sănătate pot îmbunătăți starea personală, iar tehnologiile care stau la baza orașelor inteligente au un impact pozitiv asupra sănătății ca urmare a emisiilor mai scăzute și, implicit, a mortalității reduse – implementarea de soluții de tip eHealth la nivelul UE ar putea preveni 165.000 de decese anual;
  • Incluziune: ecosistemul digital deschide oportunități pentru mai mulți membri ai societății. Pe măsură ce investim în abilități și instrumente digitale, beneficiile digitalizării pot fi partajate într-un mod mai echitabil – de exemplu, la fiecare 1.000 de noi utilizatori de internet broadband în mediul rural sunt generate 80 de noi locuri de muncă.

Pe lângă publicarea acestui raport, Vodafone are o serie de inițiative, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre, în sprijinul obiectivului de digitalizare și pentru atingerea țintei de 90 pentru 27. Pentru mai multe detalii, accesați www.vodafone.com/EuropeConnected.

 

Datele actualizate ale raportului Media Fact Book, realizat de agenția Initiative, estimează că piața de media din România a scăzut cu 2,7% în 2020, până la valoarea de 467 milioane de euro. În 2021, este așteptată o revenire de 4%, până la valoarea de 485 milioane de euro, susținută în mod special de investițiile media în digital și TV.

Pandemia și-a pus puternic amprenta pe bugetele media, astfel că evoluția negativă înregistrată de piața de media în anul 2020 a fost cauzată de reducerea puternică a bugetelor în lunile aprile și mai, când multe dintre branduri și-au limitat comunicarea, pe fondul incertitudinilor provocate de contextul social și sanitar. În continuare, cele mai mari investiții media au venit din partea industriei farmaceutice, însă creșterea cea mai mare în 2020 a fost înregistrată de e-commerce (+88%), care se apropie de retail și telecom, două categorii cu o lungă tradiție în comunicare.

Anul 2020 a venit cu schimbări atât la scară largă, în marele context socio-economic global, cât și la o scară mai mică, la nivelul comportamentului consumatorilor în ceea ce privește consumul de media. Astfel că, pandemia a lăsat câteva lecții pentru piața de media, în mod special fiind evidențiată legătura puternică dintre modul de viață al oamenilor și consumul de media. Pe măsură ce restricțiile de mobilitate intrau în vigoare, s-a putut observa cum TV-ul și digitalul au luat amploare, în timp ce piața de OOH a pierdut expunere. Traficul principalelor site-uri de știri, precum și audiența TV au fluctuat, fiind influențate de nivelul de tensiune și stres al consumatorilor, odată cu evoluția pandemiei”, a declarat Alexandra Olteanu, Managing Director Initiative.

Investițiile în publicitatea TV au avut un parcurs sinuos în 2020, cu o scădere de 35% a bugetelor încasate în lunile aprilie și mai, urmată de o revenire spectaculoasă în a doua jumătate a anului, atunci când mutarea unor bugete de comunicare din trimestrul al 2-lea către trimestrele 3-4 a generat o situație de sold-out fără precedent la stațiile TV. Ca urmare, acest segment media a încheiat anul la un nivel similar cu 2019, cu o valoare de 308 milioane de euro. Audiențele stațiilor TV au crescut puternic în perioada lockdown-ului din primăvara anului trecut (+16% față de aceeași perioadă a anului 2019), au coborât la nivelul anului 2019 în sezonul cald, ca apoi să revină la niveluri ridicate în toamnă și iarnă. Notabilă este creșterea spectaculoasă a vizionării TV în off-prime-time (+10% în octombrie, +12% în noiembrie) pe fondul restricțiilor de circulație impuse pentru combaterea COVID-19. Pentru 2021, Media Fact Book estimează o creștere de 2% a bugetelor din televiziune, la valoarea de 314,5 milioane de euro.  

În ciuda contextului generat de pandemie, digitalul și-a continuat creșterea și a închieiat anul trecut cu o valoare totală de 117,8 milioane de euro, cu 6,2% mai mult față de 2019. Această valoare include doar investițiile marilor companii în publicitate, excluzând actorii mai mici sau pe cei care alocă bugete exclusiv în digital. Distanțarea socială și restricțiile de circulație au influențat creșterea puternică a digitalului în 2020, a cumpărăturilor și plăților online, a livrărilor la domiciliu și a streaming-ului de conținut video, inclusiv pe televizoare. Netflix, unul dintre cele mai mari servicii de streaming plătite, a înregistrat un trafic mult mai mare comparativ cu cel mai popular site de filme gratuite, depășindu-l chiar și după ieșirea din lockdown, în vară. De asemenea, creșteri puternice s-au înregistrat și pentru traficul web asociat jocurilor video.

Pe de altă parte, piața de publicitate OOH și radio au înregistrat pierderi semnificative în 2020, ambele fiind puternic afectate de măsurile de restricție. Media Fact Book estimează o scădere de 20% în 2020, față de 2019, pentru piața de radio, ajungând la valoarea de 22,5 milioane de euro. Raportul estimează același nivel al investițiilor pentru 2021.

În ceea ce privește piața de OOH, anul 2020 a presupus o scădere de 20% în aprilie, urmată de o recuperare a investițiilor pe perioada verii și de o nouă scădere în sezonul rece, odată cu închiderea școlilor și impunerea de noi restricții de circulație. Rezultatul este o reducere de 25% a investițiilor comparativ cu 2019. Nici în acest caz nu este așteptată o revenire în 2021, nivelul investițiilor rămânând constant, în jur de 24 milioane de euro.  

La nivel global, potrivit estimărilor MAGNA, divizie specializată în cercetare și negociere a grupului IPG MediaBrands, din care face parte și Initiative, piața de media a cunoscut o scădere de 25 miliarde de dolari în 2020, reprezentând o diferență de -4,2% față de 2019, până la valoarea de 562 miliarde de dolari. Acest rezultat este puternic influențat de media tradițională, care a înregistrat o scădere de 18%. La polul opus, media digitală și-a încetinit creșterea, însă a rămas principalul motor al pieței globale de publicitate, cu o evoluție pozitivă de 8%.

Pentru 2021, MAGNA estimează o creștere de 7,6% a pieței globale de media, propulsată în continuare de digital, însă influențată și de campaniile de vaccinare în vigoare, de revenirea economică și a marilor evenimente de anul trecut, amânate pentru acest an.

Media Fact Book este singurul raport de analiză a pieţei româneşti de media şi publicitate, ghid editat anual de agenţia Initiative, începând din 1997. Studiul integral şi informaţiile actualizate poate fi vizualizate și descărcate în formă digitală la www.mediafactbook.ro.

 

Pagina 1 din 5

Noutati

Motivația și comportamentul generației Z, în 2021. Cum privesc tinerii banii și care sunt factorii după care își ghidează viața

Motivația și comportamentul generației Z, în 2021. Cum privesc tinerii banii și care sunt factorii după care își ghidează viața

Reprezentanții generației Z susțin că fac achiziții echilibrate, în egală măsură în online și offline, în vreme ce mai mult de jumătate dintre tineri (51%) și-au propus să economisească și...

Management nou la agenția de marketing public relations More than Pub

Management nou la agenția de marketing public relations More than Pub

Fondatoarea agenției – după ce și-a făcut cunoscută, încă de anul trecut, intenția de a se retrage din compania fondată în 2003 – cedează managementul More than Pub Cătălinei Georgescu,...

Studiu Reveal Marketing Research: Noul an școlar. Temerile și așteptările părinților privind începerea cursurilor.

Studiu Reveal Marketing Research: Noul an școlar. Temerile și așteptările părinților privind începerea cursurilor.

Luni, 13 septembrie 2021 este al doilea an la rând când școala a început în vremuri de pandemie. În cadrul studiului realizat de compania de cercetare Reveal Marketing Research, au...

Studiu Reveal Marketing Research despre reciclare și comportamentul românilor: Românii sunt tot mai preocupați de starea mediului înconjurător.

Studiu Reveal Marketing Research despre reciclare și comportamentul românilor: Românii sunt tot mai preocupați de starea mediului înconjurător.

8 din 10 români declară că își colectează gunoiul menajer selectiv. 53% dintre respondenții cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 ani declară că folosesc în cea mai mare parte...

Solve For Tomorrow by Samsung - competiția națională care încurajează elevii să găsească idei inovatoare prin tehnologie și educație, pentru binele comunității

Solve For Tomorrow by Samsung - competiția națională care încurajează elevii să găsească idei inovatoare prin tehnologie și educație, pentru binele comunității

Samsung România lansează, pentru prima dată în țara noastră, competiția națională Solve for Tomorrow. Competiția se adresează elevilor de liceu (16-18 ani) și își propune să aducă împreună tehnologia, educația,...

Studiu Reveal Marketing Research: gătit acasă versus food delivery

Studiu Reveal Marketing Research: gătit acasă versus food delivery

Potrivit celui mai nou studiu realizat de Reveal Marketing Research, 43% dintre români declară că gătesc zilnic sau aproape zilnic și 14% susțin că își comandă mâncare cu livrare la...

BrandRO 2021: Top 50 cele mai puternice branduri românești

BrandRO 2021: Top 50 cele mai puternice branduri românești

Anul 2021 vine cu o premieră în studiul BrandRO: Arctic și Borsec ocupă locul 1 în clasamentul celor mai puternice brandurilor românești. Următoarele două poziții sunt ocupate de eMag și...

Studiu Reveal Marketing Research: Iubirea față de Dumnezeu, mai mult decât frica, îi determină pe românii creștin-ortodocsi să respecte obiceiurile creștinești

Studiu Reveal Marketing Research: Iubirea față de Dumnezeu, mai mult decât frica, îi determină pe românii creștin-ortodocsi să respecte obiceiurile creștinești

Un nou studiu național realizat de Reveal Marketing Research a analizat comportamentul religios în rândul romanilor de religie creștin ortodoxa, care cred în Dumnezeu.  Din populația reprezentativă a României care...

Eveniment SAS Romania: Reimagine Marketing - #AsktheData

Eveniment SAS Romania: Reimagine Marketing - #AsktheData

Pe 17 iunie, de la 09:30 CET (10:30 ora României), SAS organizează conferința virtuală Reimagine Marketing #AsktheData. Reprezentanți ai unor companii de top la nivel global, care îmbrățișează schimbările și...

Jeff Bezos - primul zbor in spatiu - o pasiune sau o actiune de marketing pentru salvarea companiei Blue Origin?

Jeff Bezos - primul zbor in spatiu - o pasiune sau o actiune de marketing pentru salvarea companiei Blue Origin?

Anunțul lui Jeff Bezos că urmează să părăsească conducerea Amazon (funcția de CEO va fi preluată de Andy Jassy - cel care conduce în prezent divizia de Cloud Computing) începând...

Interviuri

BARBU MATEESCU, sociolog: „statisticile nu spun totul”!

BARBU MATEESCU, sociolog: „statisticile nu spun totul”!

Oamenii de marketing îşi fac şi diagnozele şi cu ajutorul sociologilor.  Care sunt cele mai importante lucruri de care trebuie să ținem cont în solicitarea și analiza datelor, dar mai...

„Marketerul trebuie să fie atent la tot ceea ce se întâmplă în jurul său și să aibă o abordare multidisciplinară” – Laurențiu Faur, Panasonic

„Marketerul trebuie să fie atent la tot ceea ce se întâmplă în jurul său și să aibă o abordare multidisciplinară” – Laurențiu Faur, Panasonic

Capacitatea de anticipare a schimbărilor din piață, flexibilitatea și adaptabilitatea necesare pentru a putea răspunde rapid acestora, atenția la clienți și personalizarea interacțiunilor și ofertelor reprezintă unele din cele mai...

„Succesul în marketing înseamnă să înțelegi consumatorul și să comunici autentic” - Marcela Cioban, Klintensiv

„Succesul în marketing înseamnă să înțelegi consumatorul și să comunici autentic” - Marcela Cioban, Klintensiv

Care sunt elementele de care depinde succesul în marketing, cum se poate împleti experiența de învățare pentru o certificare internațională cu provocările unui job solicitant și cu ce provocări vine...

„Reacția clienților este cel mai bun barometru” – Laura Crintea, ING

„Reacția clienților este cel mai bun barometru” – Laura Crintea, ING

Ce este și ce face un Agile Coach? Ce rol are Customer Experience și de ce este importantă o certificare în domeniu? Pentru Laura Crintea, Agile Coach, Transformation Office, ING,...

„De la stilul de leadership la strategia de business, people centricity e singura opțiune” - Mona (Romașcanu) Ilie, Upswing

„De la stilul de leadership la strategia de business, people centricity e singura opțiune” - Mona (Romașcanu) Ilie, Upswing

Pentru Mona (Romașcanu) Ilie, Head of Content la Upswing, atenția la nevoile oamenilor este prioritară în content marketing și nu numai. Mona e om de marketing și comunicare și de...

Marketing, publicitate și antropologia consumului, cu Florin Dumitrescu

Marketing, publicitate și antropologia consumului, cu Florin Dumitrescu

Cum ajută meșteșugul textului bine gândit și scris la rezultate de marketing? Am învățat să ne evaluăm performanța uităndu-ne la GRP, la reach și la frecvență, însă, fără strategie, fără...

Rezultatele proiectelor de marketing sunt definite de oamenii cu care lucrezi zi de zi

Rezultatele proiectelor de marketing sunt definite de oamenii cu care lucrezi zi de zi

Andrada Mandache a făcut trecerea de la agenție la client, alăturându-se echipei Noriel într-o perioadă de creștere și efervescență. Coordonează în prezent în calitate de HQ Regional Marketing Manager, o echipă de...

„Ne adaptăm constant la nevoile și așteptările consumatorilor și urmărim simplificarea proceselor și organizarea informațiilor.” - Cristian Eugen Radu, Electrica Furnizare

„Ne adaptăm constant la nevoile și așteptările consumatorilor și urmărim simplificarea proceselor și organizarea informațiilor.” - Cristian Eugen Radu, Electrica Furnizare

Care au fost cele mai mari provocări de marketing pentru o companie din domeniul energiei electrice, de la debutul pandemiei? Aflăm de la Cristian Eugen Radu, directorul Diviziei Marketing Electrica...

Adriana Handaric - specialist în marketing, antreprenoare, familistă şi ONG-istă

Adriana Handaric - specialist în marketing, antreprenoare, familistă şi ONG-istă

Adriana Handaric a urmat modulul Marketing and Digital Strategy. Desi este un antreprenor ocupat, îşi găseşte timp pentru perfecţionare şi pregătire continuă. La ultimul curs de Product Marketing la care...

Ce înseamnă customer experience management și ce avantaje aduce companiilor?

Ce înseamnă customer experience management și ce avantaje aduce companiilor?

Customer experience și customer experience management nu este o zonă în care să existe soluții sau rețete magice, în schimb, este o zonă pe care dacă o faci bine, aduci...

Portalul Marketing Focus a fost lansat de Institutul de Marketing  cu scopul de a aduce un plus de informatie, idei si resurse de marketing atat profesionistilor de marketing, cat si celorlalti actori si departamente implicate in livrarea performantei de marketing: comunicare si relatii publice, resurse umane, IT, financiar,  relatii cu clientii si nu in ultimul rand management. 

Newsletter

Aboneaza-te pentru a fi la zi cu ultimele informatii din marketing.