În ultima perioada, majoritatea brand-urilor și a companiilor se întreabă același lucru: “Cum s-a schimbat consumatorul în pandemie?”. De la modul în care consumatorii s-au adaptat la noua normalitate, la ce așteptări au cu privire la viitor, “all eyes are on them”. În goana după insight-uri despre consumator însă, uităm să ne întrebăm ce s-a schimbat pentru angajații noștri sau pentru firmele cu care colaborăm.
Deci cum arată acum mediul de afaceri, ce schimbări am observat aici? Pe parcursul acestor luni, am demarat numeroase proiecte de cercetare de piață cu antreprenori, dar și cu angajați și persoane de decizie din companii mici și mijlocii și am reușit să punem degetul pe câteva caracteristici foarte clare ale “noului mediu de afaceri”.
În primul rând, vorbim despre nevoia unei adaptări la noua realitate, la schimbările care au apărut, indiferent dacă este vorba despre reogranizarea muncii sau reprofilarea acesteia. Dacă în martie vorbeam foarte mult despre impactul work-from-home și căutăm moduri în care să integrăm acest mod de lucru (nou pentru foarte mulți) în activitatea noastră profesioanala, astăzi am internalizat această schimbare și ne gândim la ce va fi în viitor. Astfel, reprofilarea specificului afacerii este un subiect des adus în discuție de companii. Domenii care au avut de suferit se uită la cele care au avut de câștigat sau care par că vor prolifera în viitor și gândesc mecanisme de “follow”. Un bun exemplu aici vine din retail, care a venit în preîntâmpinarea nevoilor din HoReCa de a asigura un lanț de aprovizionare rapid și online, menit să ajute antreprenorii și managerii din acest spațiu la rândul lor, să se dezvolte spre zone adiacente business-ului principal, cum ar fi partea de food delivery.
În al doilea rând, cum spuneam și anterior, organizarea fizică a companiilor s-a modificat: fie se lucrează de acasă, fie s-au căutat sedii mai mici la care au revenit doar angajații din departamentele cheie (care necesită prezența fizică) sau prin rotație, fie pur și simplu lucrul s-a mutat la o cafea. Iarăși, vorbim despre niște schimbări fundamentale pentru anumite companii, care și-au pus accentul nu numai la nivel profesional pentru targetul B2B, ci la cel mai adânc nivel psihologic și personal. Să luăm doar simpla trivialitate de a parcurge drumul spre și de la birou timp în care reușeam să mai citim o carte, să ascultăm o melodie la radio sau pur și simplu să mai vedem orașul care, odată dispărută, reprezintă o prima sursă de anxietate. Ce fac angajatorii pentru sănătatea psiho-emoțională a angajaților în aceste vremuri? Nu de multe ori vedem că nu suficient.
Nici acele companii în care activitatea nu poate fi transformată în ceea ce se numește telemuncă nu au fost lipsite de problematica gestionării anxietăților angajaților. Să ne gândim doar la teama infectării, la toate procedurile de dezinfectare și asigurare a distanțării fizice la birou.
Mai avem însă și o a treia categorie, și poate cea mai interesantă, a companiilor care au pus și pun la îndoială eficiența lucrului de acasă. Vorbim despre angajatori care simt că munca de acasă i-a făcut să iasă din zona de confort, cea a controlului, și pentru care a fost extrem de dificil să se adapteze la noile cerințe, mai ales în perioada stării de urgență.
În al treilea rând, poate cel mai bun lucru pe care l-a adus această perioada este conștientizarea și accelerarea trend-ului digital. Mai mult că niciodată, este clar pentru toată lumea că digitalizarea afacerilor e inevitabilă, pandemia propulsând cu pași rapizi România pe un trend descendent. Fie că este vorba despre introducerea unor noi soluții digitale sau adaptarea celor existente la online, companiile și-au mutat focusul în spațiul virtual. De multe ori însă, această digitalizare forțată a reprezentat o sursă de anxietate pentru reprezentații firmelor pentru că a venit la pachet cu o lipsă de suport real din partea furnizorilor de servicii digitale, adică acel tip de suport de care un antreprenor nedigitalizat avea nevoie: suport empatic, uman, menit să îl ghideze prin hățișurile unui spațiu până acum necunoscut, cel online. Aici vorbim, de obicei, despre segmente țintă care au un consum online destul de redus ca volum și interacțiuni și în sfera personală (ex: citit mailuri, accesat Facebook) și cărora le este greu să internalizeze digitalul în sfera business.
De cealaltă parte însă, deși lucrurile s-au schimbat foarte rapid, trendurile din zona de e-commerce și omnichannel fiind tot mai prezente, una dintre cele mai mari frustrări rămâne însă aceeași: lucrul cu Statul, care este văzul cu mulți pași în urmă în privința digitalizării și fără perspective viitoare prea încurajatoare în acest sens. Antreprenorii și angajatorii simt că se fac pași spre digitalizare, dar aceștia sunt încă prea mici pentru a contrabalansa nevoile din această perioada. Aici un foarte bun exemplu este semnătura digitală care a devenit atât de populară în administrația publică dar care, în unele cazuri, are nevoie și de prezența unei copii fizice a documentului depusă personal.
În final, toate aceste lucruri pe care le-am observat ne duc cu gândul la o “consumerizare” a targetului B2B, atât din punct de vedere al nevoilor și comportamentului, cât și din punct de vedere al strategiilor de marketing și comunicare adaptate acestor vremuri. Deși vedeam acest trend de câțiva ani în zona targetului B2B small și medium, pandemia a accelerat nevoia regândirii spațiului B2B din perspectiva “umanizării”.
Andreea Nedelcu are o experiență de 12 ani în market research și consultanță, coordonând toate tipurile de proiecte de cercetare de piață, atât de partea agenției, cât și de partea clientului.
Cu o experiență vastă în diverse domenii precum telecom, energie, FMCG etc., Andreea ocupă în prezent poziția de Business Development Manager la Wave, oferind ghidaj și suport în contextualizarea datelor de market research din perspectiva de business.
Anul școlar 2022 - 2023 se anunță a fi unul plin de noutăți atât pentru elevi cât și pentru profesori,...
Cu o floare nu se face primăvară. Dar cu un parfum? Cel mai recent studiu realizat de compania de cercetare...
În ultimii ani s-a înregistrat o creștere semnificativă a vânzărilor în mediul online. Schimbările dramatice ale activității consumatorilor au dus...
Cum arată un viitor sustenabil? În perioada 19 - 20 octombrie, la București, va avea loc Climate Change Summit, ediția...
Festivalul Internațional de Film Transilvania a reunit la Cluj-Napoca, în perioada 9-11 iunie 2023, peste 120000 de participanți. Ajuns la...
Starea de spirit a unui festival și a publicului său se reflectă în comunicarea acestuia. Despre implicarea publicului și a...