Doriti sa fiti parteneri cu noi?

Publicitate, proiecte speciale, sponsorizari - Eduard Stancu, Director dezvoltare - eduard@marketingfocus.ro

Digital Marketing, Mobile Marketing, New Media - Anca Macoviciuc - anca@marketingfocus.ro

Interviuri – Mihaela Pantea – mihaela.pantea@marketingfocus.ro

Evenimente - evenimente@marketingfocus.ro

Stiri, communicate de presa - redactia@marketingfocus.ro

Oana Sav

Oana Sav

Oana Sav este Chartered Marketer si a studiat la Oxford College of Marketing. Este consultant, trainer şi Center Manager la Institutul de Marketing.

Cum livrăm rezultate de marketing în FMCG? Cum pot răspunde la provocări prin inovaţie liderii de piață din  FMCG? Cum ne asigurăm că folosim surse valoroase de insight pentru deciziile de marketing? Cum creşti prin ecommerce în FMCG? Exemple şi inspiraţie de la Ana Maria Băjan, PR & Marketing Manager la Caroli (Sigma Group), într-un interviu Marketing Talks realizat de Oana Sav, Center Manager la Institutul de Marketing.

Ana Maria este un profesionist cu experiență vastă într-una dintre cele mai competitive zonă a marketingului, FMCG-ul. Ana Maria își găsește timp să investească în educație, să-i învețe și pe alții, iar alături de echipa sa s-a perfecționat în cadrul unui program lung și provocator de certificare în marketing digital la Chartered Institute of Marketing  (CIM). Sloganul cu care se desciere este „Never switch off”. În egală măsură este mentor, este profesor la Academia de Studii Economice, acolo unde face și un doctorat în marketing. În prezent, coordonează un proiect care are o miză foarte ambițioasă, să identifice un model care să crească performanța vânzărilor în e-commerce.

Coordonezi multe zone de marketing, de la brand management la ecommerce, PR într-o companie lider, cu multe campanii, tot mai multe în digital şi e-commerce, cu multe inovaţii, lansări de produse. Ce poţi dă ne spui despre proiectele ultimilor ani? Ce înseamnă inovaţie în industria voastră şi ce proiecte aţi avut? Care sunt principalele satisfacţii şi rezultate?

 Cred că cea mai mare responsabilitate a unui lider într-o categorie și mai ales în FMCG, unde totul este ,,pe repede înainte”, este să crească categoria, inițiativele și inovațiile. În primul rând, trebuie să fie apanajul liderului pentru că el conduce piața. Este ca o responsabilitate pe care și-o asumă pentru că are acest loc fruntaș și consumatorii i-au dat acest credit, iar înapoi el trebuie să inoveze în permanență.

Acum toată lumea vorbește despre campaniile de CSR făcute pentru contextul în care suntem, cred că o să rămânem în zona de inovație cu aceste campanii și vom evidenția ce facem noi pentru consumatorii din România, tocmai pentru că suntem lider de piață și trebuie să venim mereu cu ceva inovativ.

Noi activăm în zona de fast moving, aria de carne ambalată, carne pe care o prelucrăm și o ambalăm. De curând am intrat într-o categorie nouă, am muncit foarte mult la acest proiect, ideea a încolțit acum patru-cinci ani. Este vorba despre categoria de ready real, această categorie este un trend de consumator, noi ca și consumatori overall ne schimbăm obiceiurile și modul în care ne organizăm viață. Timpul este resursa cea mai provocatoare cu care ne luptăm și, din păcate, nu putem să mărim ziua, deci ziua tot 8 ore lucrătoare are, dar cred că zona aceasta a fost o nevoie de piață, la care noi am răspuns extraordinar de bine. Produsele pe care le-am lansat pentru brand-ul Maestro sunt mâncăruri gata preparate și la care consumatorul poate să apeleze în patru minute, sunt mâncăruri românești pentru că aici a fost un punct de cotitură, ne-am întrebat frecvent ,,Ce să lansăm?”, știam că trebuie să lansăm ready meal, știam foarte clar că există această nevoie, dar nu știam ce să lansăm.

Am făcut research și părerile a fost destul de împărțite, dar după cercetarea de piață ne-a fost foarte clar că trebuie să lansăm ,,gusturi românești”. În food gustul este ceva care nu poate fi înlocuit, iar din experiența mea, chiar dacă produsul este sănătos, îl mănânci o zi, două, te străduiești să-l consumi o lună, poate un an, dar tot renunți la el dacă nu are un gust bun. Echipa noastră a reușit să atingă un gust foarte apreciat, iar când am testat produsele în research, consumatorilor nu le vedea să creadă că sunt atât de gustoase. Suntem foarte mândri de acest proiect, iar clienții au spus că ne-am depășit toate așteptările.

Acum pregătim alte categorii în care să intrăm, tot pe zona de ready meal. Noi am început cu mâncare gătită, iar la finalul anului trecut am intrat și în zona de mâncăruri de post, pentru că la noi, la români, Postul Crăciunului este important și foarte mulți români postesc. Ne-am gândit să lansăm aceste produse și pentru cei care postesc, dar și pentru cei care vor să mănânce vegan sau preferă alte opțiuni. Am lansat trei produse vegetale, o să mai lansăm și altele, vom fi prezenți și în alte categorii, tocmai ca să acoperim toate mesele. Până acum am acoperit așa numitul felul doi, așa că ne gândim și la felul unu, poate și la desert, ne ducem în zone și mai extinse.

Ce fel de date ați combinat și cum ați luat decizia? Sunt foarte multe date, cantitative, calitative, pentru luarea decizilor. În această zona  trebuie să faci și marketing intern, pentru a convinge stakeholderii, să te susțină și să investească resurse în aceste new product development, care întotdeauna sunt riscante, știm că peste 90% dintre produsele pe care le lansăm eșuează. La ce v-ați uitat? Ați urmărit și volumul, pentru că voi sunteți un lider și nu vă permiteți să vizați doar nișele, chiar dacă există segmente mici care sunt deschise la nou. Cât a durat lansarea acestui proiect de la idee până la punerea lui pe piață?

Timp de doi ani am pus datele cap la cap, un an am încercat să convingem stakeholderii să investim, pentru că aceste produse le-am construit pe un trand. Am pornit de la prima etapă care a fost reprezentată de trenduri, a doua a fost cercetarea cu consumatorii și în a treia etapă am început să facem cercetări punctuale pe bază de consumator, iar în paralel am cumpărat și date de la Nielsen. Piața nu părea că este foarte mare pentru noi, în zona de ready meal ambalat, în comparație cu zona de ready meal unde este foarte mare.

De exemplu, în zonele de gastro din Carrefour sau din Auchan, sunt vândute produse vrac.

Piața de ready meal ambalat era destul de mică, dar ne-au încurajat foarte mult datele din vest, ne-am uitat la trendul crescător din țări precum Spania, Franța, Anglia. Am fost acolo și am văzut rafturi întregi în hipermarketuri cu produse ready meal, am presupus că și noi o să ajungem acolo. Dacă avem produsul potrivit și mixul de marketing potrivit , credeam că și noi o să avem succes.

A fost și un mic risc, din acest motiv a durat și foarte mult investiția, am investit jumătate de milion de euro numai în ambalarea produselor, pentru că trendul pe care l-am luat a fost de natural, românii își doresc din ce în ce mai mult produse ,,curate” și atunci a fost nevoie de această investiție, deoarece la produsele din food este foarte important termenul de valabilitate, termen care trebuie asigurat pe lanțul de distribuție. Suntem primii care au adus această tehnologie în România, a fost mai greu să reușim să convingem stakeholderii.

Trebuie găsit raportul corect între ,,natural” și prețul pe care trebuie să îl plătească consumatorul.

Știm cu toții cât de riscant este, în studii declarăm că vrem etichetă curată, ne dorim să mâncăm mai natural, dar când ajungem la casă și costă mai mult nu suntem mulțumiți.

Trebuie găsit raportul corect între ,,natural” și prețul pe care trebuie să îl plătească consumatorul. Dacă prețul este foarte mare, raportul nu se mai respectă și atunci este mai complicat. Noi am reușit să găsim o masă gata preparată, pentru o persoană, la 400 g, la  prețul de 15-17 lei. Feedback-ul pe care l-am primit de la cliențo, a fost că este un preț corect.

Este un risc, dar cred că trebuie să fie un risc calculat, pentru că noi am făcut research foarte mult, cred că ne-a ajutat și investiția în tehnologie, dar cu siguranță a fost mai ușor din perspectiva faptului că am făcut research foarte bine în fiecare etapă.

Care au fost eșecurile voastre?

La snacking nu ne-a ieșit din prima. Atunci când am lansat produsele de snacking, am avut o atitudine de lider, însă noi nu aveam dezvoltată această categorie acum trei ani, aceste produse nu existau la raft sau dacă erau, aveau un preț foarte mare, fiind importate din Polonia, pe o nișă foarte mică. Acum s-a format un întreg segment la raft pentru categoria de snacking, sunt foarte multe produse de la cel puțin cinci brand-uri. Carrefour a fost unul dintre retailerii care au dezvoltat această categorie, am primit ajutor de la ei, iar produsele noastre au fost puse pe raft în magazin. Am testat piața, am mers foarte mult pe feedback-ul consumatorului, acesta a contat mai mult decât gustul, pentru că produsul a fost super validat din perspectiva asta, totuși în categoria produselor crud-uscate, am realizat că denumirea produsului este foarte importantă. În această categorie sunt  trei rețete de salam care dețin peste 80% din piața, Sinaia, bănățean și Sibiu. Am învățat că le este mult mai ușor să aleagă o rețetă consacrată, decât să încerce ceva nou.

Anul trecut, am venit cu ceva inovativ față de piață, am dezvoltat o rută pe care o recomand, testarea acasă. Am făcut o platformă, consumatorul putea să-și aleagă ce produse vrea să testeze și noi le trimiteam mostra acasă, iar ei ne-au dat feedback pe baza monstrei, tocmai pentru că era pandemie și nu puteam face research în magazin. Am învățat că este o diferență între feedback-urile primite la degustările din magazin, față de gustările de acasă, din mediul consumatorului. Feedback-ul este mult mai potrivit, mai relevant și mai calitativ, decât în magazin.  Am schimbat produsele, le-am relansat și în februarie a fost prima lună când ne-am depășit obiectivele, trăgeam cu greu să ne atingem scopul.

Dincolo de gust, numele a fost o componentă importantă?

Da, naming-ul și sizing-ul. Ne-am mutat de la 150 de g la 75 de g, consumatorii au spus că produsele lungi sunt foarte greu de manevrat, iar naming-ul este o ancoră care le  garantează lor faptul că sunt cunoscători a ceea ce cumpără

Rețeta succesului rămâne strategia.

Ce ne poți spune despre investițiile și campaniile voastre de promovare? Cum s-a schimbat dinamica online vs offline, TV vs alte investiții? Care rămâne rețeta de succes?

Rețeta succesului rămâne strategia. Campaniile se bazează foarte mult pe strategie, în sensul în care, întotdeauna trebuie să te gândești la brand și la consumator. Noi avem și branduri cu un awareness extraordinar de mare, dar avem și branduri la început sau relansate pe o direcție. De exemplu, Maestro a fost de 15 ani pe piață, dar l-am relansat pe repoziționarea aceasta de natural, pentru ne-am uitat, am cerut feedback de la consumatori și era cel mai apropiat brand care putea să susțină poziționarea aceasta. Avem și branduri pentru care încercăm să găsim o direcție, de exemplu, Campofrio, a fost fiert, iar acum crud-uscat. Nu ne-am dat seama unde să îl ducem și am decis, la un moment dat, după anumite analize și research, că cel mai potrivit va fi să conducă categoria de snacking și de raw dry. Avem și branduri care sunt de bază, cum este Caroli.

În legătură cu canalele, unde se stabilește strategia de canale și ce livrează acel canal, TV-ul livrează foarte mult awareness. Dacă ai un brand, unde vrei să faci awareness și ai bugete considerabile, sunt recomandate campaniile pe TV. Caroli funcționează cel mai bine pe TV și datorită anvergurii lui, dar cred că se datorează și audienței, pentru că audiența brandului stă foarte mult la TV. La Campofrio, în schimb, nu îi mai găsesc pe TV, target-ul de 18-25 de ani, la care vreau să ajung și care să fie co-targetul meu de snacking nu mai stă în TV. În studii spun ,,eu mi-am demontat televizorul”, toate știrile sunt citite dimineața online, iar în această situație nu ai cum să te duci cu campanii pe TV pentru acest brand. Cred că aș face o greșeală strategică să mă duc cu Campofrio în TV, am încercat, am avut discuții și cu o agenție de media, însă nu am găsit emisiuni cu afinitate extraordinar de mare pentru segmentul de consumatori vizat, care să justifice costul, pentru că știm cu toți că pentru TV sunt costuri semnificative.

Trebuie să ne uităm foarte atent la ce vrem să realizăm cu brandul pentru audiență respectivă.

Contează și ce faci, dacă lansezi proiecte speciale, sau faci campanii, trebuie să te uiți foarte atent la ce emisiuni se uită consumatorul. Poți face TV și să fii pe o direcție total greșită, dacă nu ai o agenție de media care să te sfătuiască și să îți aleagă emisiunile potrivite pentru targetul pe care vrei să îl abordezi, eforturile sunt în zadar. Degeaba prezint campanii Caroli la o emisiune super premium și foarte nișată, este clar că nu am ce căuta acolo. Trebuie să ne uităm foarte atent la ce vrem să realizăm cu brandul pentru audiență respectivă.

20% din bugetul meu de marketing este pentru testări, iar cu 80% ne asigurăm că se livrează lucrurile pe care le facem.

Care a fost combinația de canale relevantă pentru voi?

Dacă creezi o campanie, atunci când o programezi este necesar să ai minim trei touchpoint-uri (n.r. puncte de contact cu audienţa), trebuie să te gândești prin ce touchpoint-uri ajungi la consumator, astfel încât să te țină minte. Dacă faci foarte mult TV și se repetă la TV, nu este atât de eficient în comparație cu TV, in store și digital. Adică faci triunghiul în care intersectezi consumatorul în cele trei puncte, iar atunci ponderea diferă. La un brand precum Caroli, ponderea cea mai mare va fi întotdeauna pe TV, după care in store și digital, dar mai puțin. La Campofrio, de exemplu, mergem foarte mult pe digital, evenimente și in store.

Este important la fiecare campanie, chiar dacă nu știi și ești la început, să îți evaluezi de fiecare dată toate datele. 20% din bugetul meu de marketing este pentru testări, iar cu 80% ne asigurăm că se livrează lucrurile pe care le facem. Digital e foarte fragmentat acum, în media, influencing marketing sau campanii de conversie pură pe e-commerce. În general influencerii livrează foarte bine pe awareness și, în general, pe produsele noi. Dacă ai un produs nou și vrei să îl promovezi și lumea să știe de el, îți alegi influencerul cel mai potrivit, trebuie să te uiți la audiența acestuia

Pentru conversie, cele mai bune companii pe care le-am făcut la Campofrio au fost geo-targetarea și campaniile de e-commerce. Dacă vrem conversie și suntem cu bugetele sub presiunea tuturor creșterilor de prețuri, cu siguranță trebuie să ne uităm la acțiuni care livrează foarte mult pe conversie.

Ne uităm la rezultate și la date. Ce pași ați făcut către e-commerce și ce urmează să ne pregătiți? Ce ați testat? Ce ați descoperit?

Noi am început procesul acum aproape un an, am pornit cu un brainstorming, ulterior cu un workshop, după care am decis să dezvoltăm propria platformă de e-commerce, tocmai pentru a genera rezultate din ce în ce mai bune, am găsit și modelul pe care să îl urmăm, iar după aceste etape de research, a mai rămas doar etapa de research cantitativ, pe care urmează să o încheiem.

Lucrăm intens la dezvoltarea platformei, deja avem conturat modelul și sperăm ca până la finalul anului să reușim să activăm și în zona de e-commerce.

Nu poți să ignori un canal care ajunge 10% din business.

Vedem că nimic nu se schimbă, totul se transformă, tu ai luat principii de brand management, de category management și le-ai mutat în e-commerce, iar toate insight-urile și intrumentele cu care ai lucrat în offline, le-ai mutat în online.

Cred că în 5-7 ani acest e-commerce se va dezvolta mult și o să ajungă la cel puțin 10% ca și canal de vânzare, mai ales pentru fast moving. Românii nu comandau online partea aceasta de produse și mai ales parte de produse fresh. Știm și de ce, pentru că retailerii au contribuit la acest lucru când livrau produse cu termen de valabilitate scurt sau câteodată chiar și expirate. Nu poți să ignori un canal care ajunge 10% din business. Iar dacă dintr-un business de 100 de milioane, 10 milioane se duc pe e-commerce, nu poți să nu ai o strategie. Eu cred foarte mult în această inițiativă de a învăța în permanență, am și un slogan never switch off.

Trebuie să ne adaptăm, pentru că adaptarea vine cu lucruri noi și atunci în permanență trebuie să stai prezent ca să înveți.

Educația o primești de la cineva din exterior, dar ceea ce înveți tu zi de zi, este ce vrei tu să devi ulterior.

Singurul sfat pe care vi-l dau este să învățăm până când reușim.

 

Ce înseamnă transformare digitală în zona serviciilor digitale? Cum profită marketingul de alinerea cu tehnologia? Cum și-a schimbat și adaptat comunicarea o companie de leasing cu creștere accelerată în ultimii cinci ani? Aflați mai multe de la Steliana Moraru, Chief Operating Officer (COO) la OTP Leasing

Steliana lucrează de aproape cinci ani la OTP Leasing, într-o zonă care a combinat întotdeauna marketingul cu tehnologia și a acumulat experiență în toate contextele de marketing, de la sectorul public, la cel non profit și corporate. Este implicată activ în proiecte de educație și comunitate, a predat la SNSPA și este mentor în diverse proiecte studențești și academice și membru în boardul „ Global Women in Tech”- un ONG care sprijină femeile să își dezvolte cariera în domeniul tehnologiei.

Cum evoluezi ca profesionist de marketing? Cum te ajută un background de marketing să aduci valoare în conducerea executivă a unei companii? Inspiraţie şi exemple din traseul profesional al Stelianei Moraru care a trecut de la poziţia de Head of Marketing and Digital Transformation la cea de Chief Operating Officer (COO) în OTP Leasing. Mixul de marketing şi tehnologie a fost un fir roşu şi un avantaj competitiv adăugat peste o expunere la aproape toate contextele de marketing, de la sectorul public, la cel non profit și corporateCe înseamnă transformare digitală în industria bancară? Care sunt pilonii acestei strategii? 

Steliana, te rog sa te prezinți și să ne spui ce faci și ce performanțe ai în ultimii ani. Pot spune că ai stat foarte aproape de tehnologie, iar în experiența ta ai reușit să te întâlnești și cu sectorul public, cu zona non-profit și cu cea corporate. Ești un personaj care găsește tot timpul răgaz să învețe. 

Mă pot descrie în două cuvinte ,,student perpetuum”. Cred că lucrul care este cel mai importat pentru mine este reprezentat de faptul că sunt un om al acțiunii și îmi place să fiu un driver al schimbării. Indiferent de locul în care sunt și de ceea ce fac, acesta este firul roșu care m-a condus. Aceasta este personalitatea mea, iar de-a lungul timpului am observat că m-a ajutat să am acest mindset al schimbării, al creșterii. Totodată, mi-am dat seama că fără o schimbare constantă nu putem să evoluăm. Fie că vorbim despre noi, la nivel individual, fie că vorbim despre companiile și echipele noastre, fără o investiție constantă în a învăța și a ne dezvolta, am observat că nu ajungem prea departe. Nu este simplu să ieși din starea de confort, însă, de obicei, găsesc un nou topic. Oameni care mă inspiră și mă fac să spun ,,vreau să știu și eu ce știi și tu să faci”. Atunci intru în acel mood ,,hai să vedem ce se poate”. Totodată, faptul că în zona de marketing și comunicare, chiar dacă avem piloni destul de bine stabiliți în baza cărora lucrăm, dacă este ceva ce am învățat în ultimii ani, în contextul pandemiei, dar și în contextul actual al conflictului din Ucraina, este că trebuie să fim pregătiți să adoptăm schimbarea și să facem lucruri care nu ne vin la îndemână.
Fără o investiție constantă în a învăța și a ne dezvolta, nu ajungem prea departe.
 
Cum ați făcut voi schimbarea și transformarea digitală? Lucrezi într-o industrie foarte reglementată, în care orice inițiativă ajută clientul pentru a avea mai puțină birocrație sau pași mai rapizi pentru rezolvarea problemelor. Ce v-ați propus să obțineți de la acest proces?
 
Dacă ar fi să explic într-o manieră extrem de simplă, pentru noi, cei de la OTP, digital transformation înseamnă să avem amabilitatea ca organizație să schimbăm strategia și structura astfel încât să prindem orice oportunitate în piață, prin tehnologie. Zona de digital transformation a devenit un keyword, pe care îl folosim cu drag, însă când privim efectiv la partea practică este mai greu. Pentru noi înseamnă uniunea dintre tehnologie și oameni, pentru că tehnologia nu este un panaceu universal. Dacă aduci tehnologie și faci o investiție masivă în platforme, dar oamenii (atât clienții cât și echipa) nu au dorința și competenţele necesare să le poată folosi, tehnologia nu face decât să scoată în evidență, și mai mult, problemele pe care le aveam. Așadar, într-o strategie de digital transformation, din punctul meu de vedere, mergem în tandem cu investiția și update în tehnologie și cum modul în care învățăm oamenii să o utilizeze, în cel mai bun mod posibil.
 
Noi avem trei piloni pe care ne bazăm, unul dintre ei este partea de paperless, ne propunem ca prin investiția în tehnologie și în oamenii noștri, să avem ca beneficiu atât pentru clienți, dar și pentru echipa noastră, oferirea de platforme și sisteme ușor de folosit care să nu mai implice birocrație și foarte multe hârtii.
 
Al doilea este pilonul de self service și aici vorbim, în special, despre clienții noștri care sunt reprezentați de alte companii. Noi ne adresăm segmentului B2B, care deja este centrat pe creșterea business-ului, să-și rezolve problemele pe care le au, iar noi ne dorim să nu venim cu încă un layer de birocrație sau să depindă de un consultat sau de cineva din echipa noastră, așadar ne concentrăm să identificăm acele nevoi pe care le putem transpune în platforme și în sisteme, pe care clienții noștri să le folosească 24/7. De pildă, proiectul meu cel mai drag este Eliza, chatbotul nostru, prin intermediul căreia am reușit să integrăm foarte multe fluxuri de întrebări și multe activități pentru clienții noștri. Ea este disponibilă la orice oră, oricând, în weekend, seara, iar cei care au nevoie de anumite documente, de anumite informații sau au nevoie să scoată anumite lucruri, o pot face direct prin Eliza, fără să depindă de programul nostru de lucru.
 
Ultimul, dar nu cel din urmă, este investiția în digital skills și educație continuă. Este firesc să investim în a susține echipa noastră să înțeleagă noile provocări, să înțeleagă ce dorim să facem, să înțeleagă contextul în care noi avem această strategie, să înțeleagă și tehnologiile, pentru că în unele cazuri am schimbat tehnologii sau am schimbat platforme. Aici intervine bucata aceasta de a ne concentra pe un alt mod de lucru, pe un alt tip de echipe. De pildă, pe proiectele pe care le implementăm sub umbrela digital transformation, avem foarte multe echipe crosfuncționale, și nu mai avem un departament care se ocupă de un proiect, ci avem specialiști diferiți pe care i-am adus împreună și lucrăm pe anumite proiecte, într-un anumit mod.
Tehnologia în sine, nu se poate dezvolta, noi o dezvoltăm ca oameni.
Ați luat o decizie inspirată să numiti chatbot-ul vostru, Eliza, de la eLeasing. Ce ați învățat-o pe Eliza să facă? A fost dificil?
 
A fost un proiect în care am avut norocul să lucrăm cu un partener extrem de bun. Eliza este prezentă atât pe site-ul nostru, cât și pe platforma de client. Pe website-ul companiei are facilități de tipul ofertă personalizată (dacă ești un client și ai nevoie de ofertă rapidă, să vezi detalii despre ce costuri sunt sau ce s-ar potrivi). Pe platforma noastră, te recunoaște ca și client, te poți loga și te recunoaște, îți dă informații având în vedere contractul tău. Pe site, avem o abordare generală, și pentru clienți și pentru utilizatorii care sunt interesați de finanțare.
 
Fluxurile Elizei sunt direcționate pe zona de ofertare personalizată, de răspuns personalizat, de dat diferite documente, de pildă, pentru clienții noștri, ea poate să realizeze anumite documente de daună sau de ieșire din țară. Ea poate să recunoască datele de client și datele de companie și în spate le integrează într-o documentație, pe care ți-o pune la dispoziție. De asemenea, noi lucrăm în continuare și vrem să o creștem și mai mult anul acesta. Există multe posibilități, e ceva ce am învățat și noi utilizând-o și din feedback-ul clienților. Tehnologia în sine nu se poate dezvolta, noi o dezvoltăm ca oameni și aducem noi și noi layere. Investim în continuare, în genul acesta de servicii, self service.
 
Obiectul muncii noastre este finanțarea prin leasing financiar și reprezintă acordarea de servicii pentru a achiziționa bunuri. Noi finanțăm atât zona de vehicule, vehicule comerciale grele, cât și de echipamente. Așa cum spuneam, lucrăm cu alte companii, clienții noștri sunt din domeniul B2B.
 
Ce roluri au clienții voștri în companii?
 
Aici vorbim despre zona de directori financiari, directori de logistică, fleet managers, manageri de flote și în cazul companiilor mai mici, putem vorbi chiar și de directorul general.
De-a lungul timpului am investit și o să investim și mai mult în training-uri. Dacă e să trag linie, cred că prin digital transformation sau prin strategia noastră, având în spate și în oglinda retrovizoare și pandemia și crizele, noi ne dorim să vedem cum să răspundem mai bine la incertitudine. Până de curând aveam lucrul acesta în silos, era foarte greu să îl schimbăm în momentul în care intervine o criză sau o oportunitate, așadar, dacă e să mă gândesc la dezideratul final, dincolo de obiectivele de business, consider că ea va contribui și la maniera noastră ca organizația și ca echipa să răspundem la incertitudine. Mie îmi este clar că nu mai putem să facem previziuni foarte clare, chiar dacă lucrez într-un domeniu în care lucrăm cu cifre și cu șcenarii. Îmi este foarte clar că focusul nu trebuie să fie pe a previziona, ci fix pe cum putem să ne adaptăm sistemele noastre interne sau tehnologice, să fie cât mai agile și adaptabile, astfel încât atunci când apare o situație, noi să ne putem replia rapid.
 
Este un eseu scris de Eric Raymond, despre open source. Aici lucrurile se fac flexibil, agil, nu depindem de niște granițe corporate. El a făcut acest eseu care se numește ,,catedrala și bazarul” în care spune că echipele care fac o catedrală, au foarte puțină marjă de manevră, nu pot să ajungă la turlă și să nu poată termina construcția. Stilul lor de lucru este într-un anumit fel, dar este și foarte static, pe când un bazar, este mai pliabil. Astăzi poți sta aici, mâine te duci mai încolo, vezi unde este clientul, faci negociere, te miști, te mulți, așa mai departe.
 
El vorbește în acești doi termeni de catedrală și bazar despre reziliență și robustețe. Care este granița pentru noi ca și organizație, ce înseamnă reziliență și ce înseamnă robustețe și cum ne adaptăm.
 
Ce înseamnă marketing la OTP Leasing? Ce activități aveți, cum le-ați adaptat? Cum folosiți insight-urile de la clienți? Cum v-ați adaptat comunicarea la situația actuală?
 
Încep prin a-ți povesti puțin spre zona noastră de marketing, echipa internă de marketing este mică, dar puternică, sunt foarte mândră de echipa mea. Am integrat și zona de digital în tot ce facem ca activități și strategie de marketing. Eu sunt de aproape cinci ani în organizație, la început recunosc că am avut o abordare tradițională, am avut mai puțin focus pe zona de online și pe activități din această direcție, însă de trei ani, trei ani și jumătate, ne-am propus să aducem zona de digital și în marketing, iar pentru noi, a fost un avantaj competitiv. Pe nișa noastră de finanțare a fost acel lucru care ne-a ajutat să ne diferențiem.
 
Ceilalți competitori nu au făcut lucrul acesta? Pe ce ați pus voi accent? Pe achiziție, retenție?
 
Până în prezent pedala de accelerație a fost pe zona de achiziții, și de acum încolo o să avem și componenta de retenție. Până în prezent a fost de awareness și de achiziție pentru că și organizația avea nevoie de această abordare, iar din informațiile pe care le am, până acum, alte companii au investit mai puțin, de asta spun că am găsit această nișă pentru noi și am transformat-o în avantaj competitiv.
Tot ce facem se aplică și acestui deziderat, de a aduce valoare pe termen lung.
 Ce ați făcut pe fiecare element din mixul de comunicare digitală? Website-ul trebuie să fie principalul instrument de business şi punctul de întâlnire la care conduc toate celelalte tactici, la care trebuie să contribuie toate celelalte componente, SEO, campanii de awareness, de performance, email marketing.
 
Noi am luat tot arsenalul de marketing digital, am pornit de la website, pe care l-am refăcut de la de la zero și cu care am avut în minte niște obiective foarte clare. În primul rând, să fie un instrument de educație pentru utilizatori și pentru clienți, cu informații despre ce înseamnă leasing, care sunt oportunitățile pentru ei și de ce. În al doilea rând, să fie un instrument prin care pot ajunge simplu la noi, fie că vorbim despre clienți existenți, fie despre potențiali clienți și în al treilea rând, să fie ,,un spațiu de joacă” pentru noi ca echipă, în care să împărtășim lucruri pe care noi le considerăm de interes sau care i-ar putea ajutata pe clienții noștri. De exemplu, la începutul pandemiei, am făcut o serie de infografice, pe ce înseamnă să treci echipa în remote, lucru care nu intră în obiectul nostru de activitate, dar am considerat că este relevant. Nu mai era oportun să vorbim atunci despre serviciile noastre și am făcut o repliere pe comunicare care a prins foarte bine. Am luat niște specialiști din echipa noastră și din extern, cu care am făcut o serie de materiale pentru business-uri.
 
Unul dintre ele era un info-grafic despre cum să treci cât mai repede echipa în remote. Un alt material a fost despre cum să lucrezi cu echipa în remote. Seria aceasta a prins foarte bine. Îmi amintesc că CEO-ul nostru primise de la o cunoștință de-a lui, care văzute materialul pe Facebook, un feedback în care i se spunea că este foarte tare ideea. A prins și la clienți, pentru că au simțit că motto-ul nostru prin care spunem că suntem un partener pentru ei, este și pentru vremurile mai puțin bune.
Ulterior, am început să dezvoltăm mai mult lucrurile și să aducem mai multe tactici în strategia noastră, bineînțeles că avem zona de SEO (search engine optimization) și aici am avut creșterii constante an de an și o urmărim îndeaproape. Mai avem zona de companii, awareness, zona de search. Monitorizăm destul de aproape aceste arii și tot timpul vrem să învățăm și să ne readaptăm, dacă ceva nu este în regulă.
 
Am și o rutină cu echipa. Avem lunar o întâlnire cu furnizorul nostru principal, care ne susține în acest demers. Noi ne uităm săptămânal pe indicatori, uneori, eu intru zilnic să verific zona de Google Analytics, să pot să îmi iau niște date pentru a lua decizii bine informate. Cred că este foarte important să verificăm constant zona de date și să vedem ce ne aduc ele și ce înseamnă pentru business, până la urmă și noi contribuim la zona de profit a organizației și la bunăstarea echipei.
 
La nivel de echipă, verificăm săptămânal rezultatele departamentului de marketing și ne uităm pe anumiți indicatori ce țin de zona de clienți. Începând de anul trecut, monitorizăm gradul de satisfacție al clienților care sunt în portofoliul nostru, cât și gradul de recomandare pe care îl au clienții nou veniți sau cât de mulțumiți sunt de zona de vânzări. Avem CSAT (Customer Satisfaction Survey), prin care chestionăm clienții care sunt de minim șase luni în portofoliul nostru, cu scopul de a vedea cât de mulțumiți sunt de relația pe care o au cu noi.
 
Lunar, cu agenția cu care colaborăm, ne uităm macro și o dată la trei luni facem un review, vedem cum stăm, ne uităm și dacă este cazul, ne readaptăm.
Așa cum a fost cazul pandemiei sau alte cazuri de criză, ne-am readaptat rapid, am considerat că este important să ne gândim la comunitate, mai întâi, și apoi să comunicăm despre serviciile noastre, altfel ar fi fost pe lângă direcția de care se preocupa comunitatea. Lucrul acesta nu ar fi fost în concordanță cu valorile brandului nostru.
 
Referitor la zona de loialitate, este foarte important să menționez că prin tot ce faci, prin activitățile de marketing și de customer care, și prin strategia de digital, ne dorim mult să aducem valoare clienților noștri, ei să nu se mai preocupe de anumite aspecte, să-și poată crește business-ul, să fim alături de ei pe un termen mai lung, pentru că noi creștem împreună cu ei. Mare parte dintre clienții noștri au crescut și ne dorim în continuare să creăm această relație care aduce valoare pe termen lung, este ceea ce ne leagă. Tot ce facem se aplică și acestui deziderat de le-a aduce valoare pe termen lung.
 
Steliana, ai dat multe exemple, ai putea să ne dai un inventar de bune practici sau de lucruri care te-au ghidat să ai așa multe rezultate? Ce ai recomanda? Sunt multe capcane în care putem cădea, considerând că tehnologia le rezolvă pe toate.
 
O să rezum totul la un cuvânt, disciplina. Sunt suficient de disciplinată să înțeleg și să îmi aloc timp pentru orice îmi doresc să fac, iar modul în care abordez lucrurile la birou, pe o strategie, pe modul în care lucrez cu echipa mea, încerc să îl aduc și la mine, în viața de zi cu zi, pentru că altfel nu aș putea să fiu un exemplu pentru cei cu care colaborez și să fiu acel driver al schimbării, dacă eu nu aș fi disciplinată și motivată. Știu unde vreau să ajung pe termen lung, încerc să-mi dau seama ce strategie trebuie să adopt ca să ajung acolo, ce procese pot să-mi automatizez. Îmi blochez ore de a citi, de a învăța sau de a face lucruri. Nu sunt un robot, nu îmi iese tot timpul 100%, dar disciplina e cea care mă readuce repede, chiar dacă mă abat de la drum și este firesc, toți avem momente.
 
Este o carte, Discipline Equals Freedom, care explică foarte bine, de ce, pornind de la disciplina, putem să facem schimbări, să fim agenți ai schimbării, să facem lucruri care ni se par limitative, dar putem să reușim să le facem. Are James Clear în Atomic Habits o frază pe care cred că o cunoaștem, nu ne ridicăm la nivelul așteptărilor pe care le avem, ci coborâm la nivelul obiceiurilor pe care le avem și cred că e definitorie pentru mine.
 
Chiar mă motivează oamenii cu care lucrez, în echipa mea sunt oameni cu diferite personalități, cu diferite pregătiri, dar care mă motivează să merg înainte, să facem lucruri, să le schimbăm și să fim mai buni. Îmi place tare mult ceea ce fac, cred că și asta contează mult.
 
Interviul complet poate fi urmărit aici: https://www.youtube.com/watch?v=OlaW8Q_UXPg&t=931s
 

Turnura tragică a evenimentelor din Ucraina ne-a adus într-o situație cu care nu ne-am confruntat până acum și cu o a treia criză suprapusă deja peste cea sanitară și cea energetică și care va schimba radical planurile de marketing deja redesenate și revizuite din temelii în ultimii ani.

Situația cu care ne confruntăm face marketingul superficial și ridicol, dar există căi prin care brandurile pot răspunde relevant la ceea ce se întâmplă- insistă în stilul său inconfundabil  Mark Ritson. Organizațiile românești nu au făcut excepție şi au răspuns relevant, iniţiativa BCR de a asigura schimbul grivnelor ucrainiene fiind una dintre ele. Într-o criză umanitară primul impuls este să ajuți cu ce poți ajuta. Și să-ți ajustezi comunicarea la noul context. Să-ți revezi planurile, prioritățile, ambițiile. Creșterea cu două cifre era norma în România, pentru multe business-uri, fie mari corporații, fie start up-uri ambițioase.  Criza de materii prime, creșterile de preț care afectau deja toți producătorii vor exploda și vor schimba dramatic comportamentele de consum.

Conflict is like cooking. When it’s cold, warm it up, When it’s hot, cool it down.“

Dincolo de reuşite, neputința generalizată de a găsi o soluție bazată pe comunicare, pe dialog, pe negociere și pe empatie în actualul conflict este un context în care orice om de comunicare onest se poate simţi derutat și incapabil.  Cum să crezi că mai poți genera rezultate, schimbări de comportament, când o lume întreagă, cu știința, experiențele și reperele lui 2022 nu poate ieși dintr-o gândire maniheistă simplificatoare, din retorica agresivă și narativul războiului celor buni cu răii? Lipsa unor negocieri autentice și abandonarea din start a oricărei logici a păcii ne costă pe toți. 

"Logica păcii spune că trebuie să ieși din această luptă: e o tehnică iudeo-creștină. Să nu lași să escaladeze conflictul, ci să cauți permanent un dialog și o negociere. Să asculți și să oferi soluții. "- spunea Vasile Ernu care ne repetă, de ani buni momentele dificile și crizele se trec doar prin solidaritate. 

Cea mai bună soluție este să combini toate soluțiile.

Ce-i ține în priză acum pe toți cei cu care discut este într-adevăr solidaritatea și efortul de a schimba ceea ce pot schimba. Şi care au făcut, individual sau în organizaţiile în care lucrează eforturi şi campanii impresionante în sprijinul refugiaților din Ucraina. Cea mai bună soluție este să combini toate soluțiile - a spus decis băiatul meu de nouă ani, confruntat cu această realitate nouă, care nu mai era ficțiunea din Star Wars. Dar nu putem să o găsim decât împreună, local și global.  Cu efort și perseverență. Cu comunicare, cu negociere, cu răbdare.

Cum se vor confrunta vechile planuri cu șocul viitorului? Cum ne vom adapta noi şi companiile la noua realitate?  Când vom răspunde la singura întrebare care contează acum: Cum oprim războiul? Iar dacă am ajuns la acest bilanţ nepermis de victime, ce am învăţat din asta? Vom şti în viitor să deschidem dialogul înainte să deschidem focul? Poate că da.  Însă doar atunci când vom înțelege că empatia este putere, ca să trimit la cea mai reuşită campanie de comunicare pe care am remarcat-o în ultimul an derulată de Regina  Maria.

În continuitate cu ce a construit solid şi frumos în ultimii 10 ani, comunicarea a integrat şi amplificat firesc, în cel mai necesar şi potrivit moment, mesajul cărţii Anitei Moorjani „Puterea sensibilităţii”, publicată recent la editura Litera, într-o campanie declinată  în variate mesaje care ne pot inspira să mergem mai departe în aceste momente dificile.   Să mergi mai departe e putere!

Credit foto: Regina Maria

 

Cu o floare nu se face primăvară. Dar cu un parfum? Cel mai recent studiu realizat de compania de cercetare de piață Reveal Marketing Research pe segmentul cosmeticelor, arată că românii sunt tot mai interesați de cadouri precum parfumuri, produse de machiaj dar și alte cosmetice.

8 martie

Astfel, 83% dintre bărbați declară că femeile ar aprecia dacă ar primi în dar de 8 martie parfumuri, foarte aproape de așteptările femeilor care în procent de 79% își doresc să primească parfum. Și  cosmeticele sunt în topul cadourilor oferite de bărbați, respectiv produsele pentru îngrijirea pielii și tenului, în proporție de 72%. Dorințele femeilor sunt relativ apropiate și când vine vorba de produse pentru îngrijirea pielii și tenului – 68% au declarat că și-ar dori să primească.

65% dintre femei și-ar dori să primească produse de înfrumusețare / make-up, iar 68% dintre bărbați le și oferă, a mai relevat studiul Reveal Marketing Research.

Situția este aproape identică și în privința produselor pentru îngrijirea părului, cu 65% și, respectiv 62%, fiind o diferență de 3% între cele două sexe.

Preferințele în materie de cosmetice ale româncelor

Cum își aleg românele cosmeticele? Majoritatea persoanelor intervievate – 56% – au ales raportul bun calitate – preț ca factor principal de decizie în achiziționarea produselor cosmetice. Experiența anterioară este importantă pentru 54% dintre respondentele chestionate, iar 41% au ales lista ingredientelor, respectiv 40% aleg produse cosmetice din ingrediente naturale/organice. Mai puțin importante sunt discounturile (31%) și recomandarea prietenilor (30%) sau opiniile influencerilor / persoanele publice (11%).

Bărbații vs cosmetica

La fel ca și în cazul doamnele și domnișoarele, 53% dintre bărbați aleg să cumpere produse cosmetice având drept prim criteriu raportul calitate – preț. Bărbații se ghidează în special după brandul produselor (48%) – să fie un brand cunoscut  și sunt mult mai puțin interesați de părerile altor persoane, cum ar fi medicii (23%) sau influencerii/persoanele publice (15%).

Sursa de achiziții produse cosmetice

Produse de îngrijire a părului: Hypermarketurile (77%) si supermarketurile (71%) sunt cele mai populare locuri de achiziții a produselor de ingrijire a parului pentru toate categoriile analizate. În schimb, magazinele mono-brand (35%) și cele de specialitate online (36%) sunt cele mai puțin utilizate, cu o ușoară tendință pozitivă pentru tinerele între 18 și 24 de ani.

Produse de îngrijire a tenului: Pentru produsele de îngrijire a tenului, femeile preferă farmaciile (62%) și magazinele online (58%). Observăm diferențe semnificative în rândul tinerelor cu vârste între 18 și 24 de ani și în rândul femeilor cu venituri mari (peste 6000 de lei). La polul opus, magazinele mono-brand sunt cele mai puțin utilizate pentru achiziționarea produselor de îngrijire a tenului.

Produse de make-up: Produsele de make-up sunt cumpărate, în cea mai mare măsură din magazine mono-brand (64%), în special de persoanele între 18-24 de ani (71%) și cele cu venituri mari (76%). Magazinele de specialitate fizice (57%) sau online (54%) sunt următoarele în lista preferințelor, iar supermarketurile (29%) sau farmaciile (28%) sunt cele mai putin utilizate.

Parfumuri: Femeile optează pentru magazinele de specialitate online (57%), atunci când vor să își achiziționeze un parfum,  dar și din magazinele de specialitate fizice (55%), în special femeile cu vârste cuprinse între 45-55 ani și cu venituri mari. Cele mai puțin populare surse de achizitie pentru parfumuri sunt farmaciile (17%) și supermarketurile (14%).

Împărțirea unui buget de 300 de lei pentru următoarele 3 luni

Cea mai mare parte din bugetul alocat produselor cosmetice este alocat parfumurilor – 97 de lei. Femeile cu vârste peste 55 de ani alocă o sumă semnificativ mai mare pentru parfumuri – 125 de lei în medie. Pentru toate categoriile de respondenți, parfumul ocupa prima poziție după proporția din buget, mai puțin pentru tinerele între 18 și 24 de ani, care alocă o parte mai mare din buget produselor pentru îngrijirea pielii și tenului (84 lei), dar și pentru îngrijirea părului (81 lei).

 

E-commerce-ul este cel mai dinamic sector al economiei româneşti, cu o creştere de 21% în 2021, peste media europeană şi apropae 7 miliarde de Euro ca valoare. Online-ul a intrat deja semnificativ în mixurile de comunicare ale companiilor, dar de aici şi până la strategii solide de e-commerce drumul este lung. Şi încă, prea puţin şi deloc consecvent, învăţăm să colaborăm, să învăţăm unii de la alţii, să lucrăm împreună ca profesionişti, dar şi ca breaslă pentru că doar aşa vom reuşi.

Cu toţii avem nevoie de know-how şi învăţăm din mers. Oportunităţile sunt multe, dar şi obstacolele pe măsură: de la tehnici de e-commerce la content marketing, de la tehnologie la logistică. În FMCG, puţine branduri şi organizaţii pot merge direct la consumator, pot controla sau prelua aceste canale, aflate dincolo de zona lor de competenţe cheie. Platformele DTC (direct to consumer) şi iniţiativele directe au funcţionat în general doar pentru specialităţi, produse premium, superpremium sau segmente B2C.

Producători locali sau internaţionali şi-au asumat deja aceste eforturi ca şi investiţii, chiar dacă nu produc în sine ROI pentru a fi mai aproape de consumatorii fideli, pentru a le oferi produse exclusive sau pur şi simplu ca un cost de învăţare. Asahi a testat cu succes propria platformă în Marea Britanie, dar care acoperă doar anumite segmente din zona superpremium. Ca răspuns la perioada de lockdown, Coca Cola a lansat platforma DTC care oferă acces la toate produsele companiei în pachete, abonament şi reduceri exclusive și şi-a propus să devină o platformă care să integreze diverse experienţe în jurul unor ocazii de consum, dar încă lucrează în Marea Britanie să depăşească provăcările logistice, într-o zonă în care nu are competenţe de bază. Lansarea platformei DTC din Chile însă, pare să fi depăşit toate aşteptările, cu o creştere de 500%, iar principalul atu din spatele succesului acestei pieţe este know- how-ul acumulat aici în zona de distribuţie.

Ce se schimbă şi ce nu şi mai ales, ce facem în România, cu reţelele de retaileri de aici? Cum învăţăm să lucrăm mai bine împreună pentru a creşte vânzările în e-commerce şi în FMCG? O colaborare şi mai strânsă între funcţii şi echipe la nivel de companii, doar schimbările majore care să facă posibil un parteneriat onest, autentic şi sănătos între producători, distribuitori şi retailer poate face diferenţa.

Ca şi în category management, creşterea e-commerce-ului în FMCG depinde de parteneriatul retailer-furnizor, parteneriat care încă stă sub semnul provocărilor şi tensiunilor. Şi tot ca şi în managementul categoriei, competenţele şi principiile rămân valabile şi în offline. Mulţi profesionişti de aici au preluat cu succes responsabilităţi de e-commerce şi omnichannel, dar au nevoie de suportul brand managerilor, au nevoie să înţeleagă tehnicile de marketing digital, au nevoie de update permanent legat de schimbările rapide din comportamentul consumatorilor.

Profesionişti ambiţioşi precum Cristian Rizu dovedesc că se poate şi că e loc mult pentru creşteri, iar strategia de e-commerce poate integra până la şapte canale. Miza cea mai mare este să învăţăm să lucrăm împreună ca şi colegi, ca şi echipe, ca breaslă de oameni de marketing. Un demers curajos şi lăudabil la care putem contribui acum şi de care putem beneficia toţi este proiectul coordonat de Ana Maria Băjan, Marketing Director de Caroli, început încă de anul trecut şi care a inclus două studii calitative, la nivel de directori de marketing şi consumatori online şi unul cantitativ şi de care pot beneficia toţi cei care participă şi au coordonat campanii şi initiative cu componentă de e-commerce şi care ne permite să acţionăm şi să comparăm date locale, mult mai relevante faţă de orice benchmark internaţional.

Rezultatele cumulate vor fi prezentate pe 9 februarie, alături de top şapte atribute, cu sub-atributele lor pe care orice brand care vrea să-şi crească vânzările în e-commerce ar trebui să le ia în considerare.

ÎNSCRIERI la acest link:

https://us06web.zoom.us/meeting/register/tZYvc-Cqqz0rH9fNLR6yAgHhSze2zLbrllfE

* Participarea este gratuită pentru toţi cei care lucrează în FMCG şi retail, cu condiţia completării chestionarului de participare https://www.strategicgame.ro/care le va permite să-şi compare performanţa actuală cu bunele practici din industrie și să identifice oportunități noi de a-și îmbunătăți rezultatele. 

 

Raluca Faibiș a creat compania Aqua Publis în 2010, la București, ca o agenție de marketing direct, care furniza pentru clienții săi campanii de e-mail marketing, management de promoții, servicii de marketing digital și instrumente de a îmbunătăți experiența clienților. A observat încă din 2012 trendul crescător legat de produsele naturale și organice în România și a început să le importe și să le distribuie încă din 2013. Cu toate că a fost tot timpul un antreprenor ocupat, Raluca și-a găsit timp să urmeze și cursuri de certificare în marketing alături de Institutul de Marketing și Oxford College of Marketing, și a obținut un award în marketing strategic și în strategie digitală. Chiar dacă s-a mutat împreună cu familia în Marea Britanie, coordonează de la distanță creșterea locală a brandului "Bile Negre", pe care l-a poziționat ca unul dintre cele mai inovative și accesibile produse din industria de beauty. Sub brand-ul ”Bile Negre”,  creat în 2016, compania distribuie produse cosmetice de hidratare, curățare și make-up, care utilizează tehnologii de ultimă generație. Deși planurile de creștere includ pieţe internaționale, Raluca se încăpățâneză să-și folosească know-how-ul de marketing pentru a produce valoare și a păstra angajați și în România.

Raluca, cum coordonezi de la distanță un business în creștere? Care este povestea lui și a brand-ului pe care l-ați creat? Cine sunt clienții și ce vă diferențiază într-o piață atât de dinamică și competitivă?

Cu multe bilete de avion. (râde). Este un business condus de la distanță, dar cum să mai definim distanța când de cele mai multe ori ne desparte doar un click? Cu o echipă extraordinară, cu o conexiune la internet pe măsură este posibil să funcționăm foarte bine de la distanță.

Clienții noștri sunt cei care ne-au inițiat și ne-au condus în această etapă a dezvoltării în care ne aflăm. Bilenegre.ro este diferit pentru că avem un public atipic ce caută în permanență inovația, trendul, dar fără a fi compulsiv. Industria aceasta, dacă ar fi să folosesc o metaforă, aș spune că este ca o horă, dacă reușești să nu te împiedici și să ții pasul, cumva ajungi să simți bucuria dansului. Este o industrie dinamică, dar asta ne ajută să fim competitivi.

 Ce rol are marketingul prin conținut în industria în care lucrezi? Dar influencerii și promoțiile?

Marketingul este esența din punctul meu de vedere, totul este marketing fie că ne place mai mult sau mai puțin să acceptam, să conștientizăm, dar tot ce ne înconjoară este marketing. În momentul în care am ințeles acest lucru, mi-a fost ușor să asimilez perspectiva de marketing mai mult în business și să percep și industria diferit. Aș spune că un conținut potrivit poate muta munții în orice industrie.

Influencerii  fac parte din strategia "Bilenegre", însă promoțiile nu sunt chiar punctul meu forte, deoarece brandurile sunt consumate mult mai repede și campaniile frecvente cu promoții incluse ajută mult la această devorare.

 Cum se vede marketingul din România de dincolo de Canalul Mânecii, dintr-o piață matură?

Se vede, începe să se vadă și cred că este minunat; România crește, învață, se disciplinează și consider că deja s-a creat o masă critică de oameni de marketing, de business care chiar știu ce înseamnă domeniile în care activează, și acest lucru nu ne poate da decât speranță. Profesioniștii zilelor noaste pavează drumul care peste câțiva ani va deveni o autostradă solidă și ușor de parcurs.

În Marea Britanie conținutul, campaniile și expunerea este foarte diferită și așteptările pe măsură.

Care sunt cele mai mari provocări și cum le faci față, ca marketer şi antreprenor?

România este o piață emergentă și acest lucru vine cu tot pachetul, de oportunități, dar și de prejudecăți. Provocarea cea mai mare cred că a fiecarui om de marketing o reprezinta bugetele. Ca și antreprenor m-aș rezuma să spun că industria în care performez este o provocare (furnizori, produse…tot conglomeratul).

Ce rol a avut trainingul de marketing certificat CIM în activitatea ta de acum? Cât de mult te ajuta know-how-ul de marketing în creșterea business-ului de care te ocupi?

CIM pentru mine a fost revelator, cumva gândeam, dar nu știam să aplic, asta m-a învățat certificarea CIM, cum să pun în practică ce gândesc. Cursul de strategie a fost foarte important pentru mine, m-a ajutat să structurez totul foarte mult.

Cine şi ce ţi-a marcat semnificativ parcursul profesional? Oameni, companii, experienţe?

Când vorbim despre parcursul meu ca om de marketing sunt foarte multe cărți care m-au ajutat să îmi dezvolt abilități și,  cu siguranţă,  cursurile de marketing certificate CIM.

 Care ar trebui să fie priorităţile companiilor care vor să exploateze potenţialul ecommerce-ului în 2022?

Competivitatea în servicii și curajul de a inova și nu de a copia.

 

Teodora Adamache Brânzoi a evoluat și s-a reinventat permanent ca profesionist în marketing și comunicare, după un test de orientare profesională și ani de pregatire continuă. De la o carieră în relații publice, a trecut treptat la marketing digital, cu pasiune şi perseverenţă și un traseu ambițios de certificare, cu diplomă profesională în Marketing Digital. Cum învață și de unde se inspiră? Aflați mai multe dintr-un interviu cu Teodora, care a devenit între timp colaborator și contributor la Marketing Focus.

Cum ai ajuns să intri în domeniul marketingului digital şi ce te face să îţi doreşti să creşti şi să te specializezi în marketing în ultimii ani?

Am ales să studiez în domeniul marketingului în urma unui test de orientare în carieră făcut în liceu care a concluzionat că am un profil de personalitate cu echilibru între întreprinzător și social. Am avut și diverse joburi “la firul ierbii” precum promoter sau agent de call center unde mi-am dezvoltat atât abilitățile de comunicare, cât și cele de culegere a feedback-ului din piață. Marketingul a evoluat, am crescut și eu, iar pentru că tendința este către digital și mi-a plăcut această direcție, m-am adaptat rapid.

Cum ai trecut în zona marketingului din domeniul comunicării şi a PR-ului?

Prima poziție matură pe care am ocupat-o la încheierea facultății a fost de business developer într-o agenție de comunicare și relații publice, ținta mea fiind managerii de marketing din anumite domenii pe care i-am cunoscut și m-am străduit să le înțeleg nevoile. Lucrând pentru ei partea de strategie de PR am simțit că pot și îmi doresc să fac mai mult și din perspectiva clientului. Vedeam oportunități și îmi doream să am “locul de joaca” unde să pot implementa tot ceea ce știam.

Care este acea “good routine” pe care ţi-ai dezvoltat-o şi care te ajută să te dezvolţi permanent?

Aș vrea să spun că disciplina, dar mai am mult de lucru până acolo. La mine vine totul din pasiune și din placerea de a vedea rezultatele.

La mine vine totul din pasiune și din placerea de a vedea rezultatele.

Participi mereu la cursuri, traininguri, conferinţe, ai făcut voluntariat, scrii şi eşti contributor la mai multe publicaţii, promovezi profesia şi marketingul bine făcut tinerilor de pe TikTok? Care este reţeta, dacă ai una? Cum îţi realimentezi mereu rezerva de entuziasm pentru munca bine făcută în acest domeniu?

Așa cum am menționat și mai sus, principalul factor care mă ține în priză este pasiunea și plăcerea de a invata și a testa.

Cum te-ai format ca profesionist cariera ta în relaţii publice? Care au fost provocările? Dar satisfacţiile?

Chiar dacă evenimentele live nu mai fac parte din agenda publică așa cum era în urma cu 5 – 10 ani, am constatat că experiența în organizarea de evenimente m-a “călit” pentru multe alte tipuri de activități. Antrenarea atenției distributive, atenției pentru infrastructura unei campanii, alocarea unui spor de atenție pentru mesaj și colectarea feedback-ului – acestea ar fi principalele provocări. Satisfacția apare atunci când vezi că ceea ce faci are impact pozitiv.

Satisfacția apare atunci când vezi că ceea ce faci are impact pozitiv.

Cum ar arata un top al celor mai dragi proiecte de marketing digital în care te-ai implicat până acum?

Aș prefera să nu dau nume, dar menționez că cel mai tare mă fascinează modul în care abordarea digitală se completează cu cea tradițională. De pildă, un utilizator devine “lead” completând un formular pe care l-ai pus la dispoziție prin diverse tactici (campanii pay-per-click, landing page-uri crescute organic etc.), apoi îl suni, îl cunoști și îi explici ceea ce poți face pentru el. Oamenii sunt în digital, dar apreciază enorm să știe că la capătul click-ului se află un alt om real cu care se poate discuta.

Care sunt companiile din România pe care le admiri pentru strategia lor de marketing digital şi de ce?

Apreciez enorm eforturile pe care le-au făcut în ultimii ani magazinele online din țara noastra. În special cele antreprenoriale pentru că au învățat din mers și s-au adaptat.

Care sunt principalele oportunităţi pe care le ratăm în marketing digital din lipsă de timp, bani sau oameni specializaţi?

Un mix de digital cu tradițional. Tehnicile trebuie îmbinate, din punctul meu de vedere.

Ce a însemnat pentru tine ca profesionist studiul cu Institutul de Marketing pentru CIM şi interacţiunea de la cursurile la care ai participat? Care sunt ariile de studiu care te-au ajutat cel mai mult în ceea ce faci acum?

Învățarea continuă m-a ținut în priză, iar dorința de aliniere la standardele internaționale m-a făcut să ofer în fiecare zi mai mult. Totodată am avut și satisfacția de a vedea că “nu stăm chiar așa de rău” cum ne judecăm uneori noi românii. Chiar dacă uneori îmi doream să fac chestiuni mai tehnice la curs și aș fi simțit că mă ajută cât mai multe sfaturi acționabile, faptul că tutorii te îndrumă către imaginea de ansamblu, m-au determinat să caut singură și să găsesc răspunsurile de care aveam nevoie. Practic cu CIM înveți să înveți permanent.

În ce constă studiul şi examenele? Tu ce ai aplicat/ implementat ca urmare a parcurgerii modulelor?  

 Aș vrea să răspund creionând un pic de context. Am început studiul pentru diploma digitală în vara anului 2019 cu modulul Digital Strategy (actualul Marketing and Digital Strategy), dar din motive personale am amânat predarea lucrării și automat s-a schimbat și brieful. Faptul că am apucat să studiez și primul brief m-a ajutat mult în planul de acțiune inclus în lucrarea de pe al doilea brief. Primul a fost pe comunități online, iar al doilea pe social media. Unde vreau să ajung? Un avantaj important al studiului pentru certificare CIM este că primești teme de actualitate pe care le poți aplica în activitatea zilnică și simplul fapt că te gândești, cercetezi și analizezi tema respectivă angrenează un proces creativ care poate avea rezultate deosebit de valoroase pentru practică.

Aplecarea mea asupra comunităților online coroborate cu social media a coincis cu decizia la nivel de firmă (la vremea respectivă (Tritech Group) de a intensifica eforturile (existente deja la intrarea mea în echipă) de comunicare în online cu publicul țintă. Am reușit, cu sprijinul întregii echipe și cu deschiderea partenerilor noștri, să dezvoltăm o comunitate online a specialiștilor în automatizări BFT, brand pentru care Tritech Group este importator principal. Platforma online vine să completeze demersurile din offline, menite să îi sprijine pe partenerii noștri să îți dezvolte afacerile. Pentru că dacă vrem să fim competitivi pe termen lung trebuie să înțelegem că o relație clasică de tip client - furnizor se completează cu online-ul în zilele noastre.

Care a fost cea mai utilă sau mai valoroasă zonă de know-how la care ai avut acces în programul de certificare CIM alături de Institutul de Marketing?

Fără doar și poate comunitatea la care am acces m-a ajutat să îmi stabilesc standarde de calitate ridicate și m-a determinat să am așteptări ridicate de la mine însămi. Dar îmi este extrem de greu să aleg ca fiind cea mai valoroasă sursă de know how comunitatea sau cunoștințele la care am acces pentru că informațiile teoretice primite sunt chiar aplicabile în practică într-o măsură destul de mare. Al doilea modul studiat a fost The Digital Customer Experience și m-a fascinat modul în care experiența din online o continuă, o completează, pe cea din offline. De asemenea, am constatat că dacă oferi o experiență cel puțin bună în online, trebuie să te ridici la nivelul așteptărilor clienților în offline pentru a închide cercul în avantajul tău.

Dacă oferi o experiență cel puțin bună în online, trebuie să te ridici la nivelul așteptărilor clienților în offline pentru a închide cercul în avantajul tău.

 Care e diferenţa şi cum se completează cu trainingul pentru certificări profesionale pregătirea academică de masterat?

Am ales să urmez și o pregatire academică de masterat pentru că îmi doresc să fac la un moment dat cercetare în domeniu. Există o ipoteză conform căreia marketingul a fost adus în România de multinaționale, iar companiile locale s-au inspirat în dezvoltarea lor. Cred, însă, că și de la companiile locale antreprenoriale, mai mici sau mai mari se poate învăța și eu vreau să descopar ce. Trainingul pentru certificare este unul foarte aplicat pe studiul de caz și este pentru a dezvolta marketingul unui business. Eu vreau să descopar și să înțeleg prin metode academice cum marketingul copiat sau intuitiv ne poate ajuta să fim competitivi național sau internațional.

Trainingul pentru certificare este unul foarte aplicat pe studiul de caz și este pentru a dezvolta marketingul unui business.

Care sunt cele mai bune cursuri, surse şi resurse de învăţare în marketing digital pentru un profesionist  cu experienţa pe canale tradiţionale şi care vrea să stăpânească şi managementul canalelor digitale în ceea ce face?

Cea mai bună sursă de învățare este feedback-ul clienților dacă vorbim de partea concretă. În ceea ce privește învățarea formală am avut o experiență deosebit de placută cu Oxford College of Marketing și Institutul de Marketing, dar și cu cursurile susținute de Raluca Radu sau Monica Jitariuc.

3 cărţi de marketing digital pe care le-ai recomanda celor din breaslă?

Pentru că mi-am construit fundația profesională cu dumnealui, dar și pentru că este clar un vizionar care s-a adaptat permanent, pe mine mă inspiră mult profesorul Philip Kotler și abia aștept să parcurg cea mai noua lucrare a sa – Marketing 5.0. De asemenea, am studiat cu Dave Chaffey pentru CIM și, chiar dacă uneori pare rigid eu am aplicat metodele recomandate și la lucrări, dar și în practică, pot spune că am avut succes. În plus, am pe noptieră, pentru o revedere, “Tratat de comunicare și negociere în afaceri” a profesorului Ștefan Prutianu, care, din punctul meu de vedere a făcut o muncă enormă cu această lucrare care, de asemenea, m-a inspirat în activitatea mea.

 

 

Cum ajută meșteșugul textului bine gândit și scris la rezultate de marketing? Am învățat să ne evaluăm performanța uităndu-ne la GRP, la reach și la frecvență, însă, fără strategie, fără diferențiere și fără memorabilitate, riscăm să  cheltuim în zadar bugete de media. Cum reușim,  prin tehnici de scriere publicitară, retorică și slogan să livrăm GRP-uri pe creier? Și, nu în ultimul rând, cine sunt trainerii de la Institutul de marketing și  cine este Florin Dumitrescu, profesionist 3 în 1, textier, publicitar și antropolog, dar și poet. Aflați mai multe dintr-un interviu realizat de Oana Sav în seria Marketing Talks.

Așadar, cine e Florin Dumitrescu?

Sunt un copil al revoluției, în anii '90, când eram în plin proces de formare, am făcut multe lucruri de la 0, am pornit pe mai multe drumuri, pe unele dintre ele le-am întrerupt la un moment dat. Îmi plăcea să scriu texte și am fost textier pentru diverse trupe și cântăreți, sunt și acum textier exclusiv al trupei „Sarmalele reci”. La un moment dat, un prieten care lucra în publicitate  și-a dorit să îl aibă crept copywriter pe textierul de la „Sarmalele reci”, pe această cale am intrat în publicitate. Mi-a plăcut foarte mult copywriting- ul, am început să-l studiez în facultate, l-am înțeles foarte repede, în vremea respectivă nu erau facultăți cu specializări care să abordeze domeniul publicității, m-am documentat singur. La agenție făceam partea practică, iar suplimentar învățam teoria, ceea ce e o combinație extraordinară, m-a ajutat foarte mult să cresc. Evoluasem foarte mult în comparație cu toți colegii mei; teoria sistematizează niște lucruri, mi-a dat salturi calitative în a vedea perspectivele mai bine.
În cursul de copywriting de pe data de 21 septembrie, o să dau câteva ponturi cursanților, să meargă la sigur, parcurgând calea științei.
La un moment dat, în cariera mea, nu mai lucram în publicitate, am lucrat la televiziune, angajat pe partea de promo, la Realitatea TV, Antena Group, Digi 24. Vedeam ca vine criza, trebuia să mă reinventez, eram într-un cerc de antropologi, pe lângă prof. Vintilă Mihăilescu și discipolii săi care mă invitau ca insider la diverse campanii și mi-a propus să fac un doctorat în domeniu. La propunerea Anetei Bogdan am lucrat pentru Brandient ca Brand Rhetoric Director.

Aneta Bogdan este consultant român în branding , identitate corporativă și marketing, a devenit primul roman recunoscut ca Fellow of The Chartered Institute of Marketing (FCIM). Aneta este absolventă a Facultății de Marketing din cadrul Academiei de Studii Economice din București, are o diplomă de MBA obținută la Open University Business School. Este cofondator și partener de conducere al companiei de brand și design Brandient, care operează din București și Singapore. Este considerată pionieră în disciplina de branding din România și a fost inclusă în top 100 „Cele mai puternice femei de afaceri din România” în 2012, precum și în alte publicații relevante de afaceri, cum ar fi „ Who's Who in Business Romania 2018", realizat de Ziarul Financiar. Datorită Anetei Bogdan și echipei creative de la Brandient termenul de brand s-a pronunțat mai apăsat și mai cu folos în România. A desenat pentru cei mai mari antreprenori români și a semnat contracte de branding pentru Dedeman, CEC, eMAG, Flanco, Banca Transilvania, Depanero, s.a.m.d.

Am văzut că ai învățat multe lucruri în practică, iar cel mai practic lucru pentru tine a fost o teorie bună pentru că teoria aceea de bună factură îți dă structură, îți dă rigoare, nu te lasă să bâjbâi. Am observat reinventarea ta ca profesionist. Cum ai învățat publicitate?

Am avut următoarea pornire: pe la mijlocul anilor '90 intraseră în publicitate primii copywriteri care erau oameni din lumea filmului, regizori, scenariști. Am fost angajat într-un moment de criză, nu avea cine să compună tool-uri de scriere mai creative, am scris sloganuri, copywriter-uri, cupoane de participare la promoții, spoturi. În acest caz, am mers foarte mult pe partea de scriere.

Care au fost primele campanii? Cum ai ajuns la ele?

Aveam cunoștințe despre memorabilitate, am încercat să fac sloganuri memorabile, unul dintre cele mai reușite fiind ,,VitaC - Vitamina C place'', se putea înțelege ,,Vitamina Ce place'' și ,,Vitamina care place'', din păcate produsul a avut o viață scurtă. Au creat bomboane cu citrice care se prezentau într-un ambalaj alb, erau asemănătoare cu bombonelele Halls cu eucalipt. Campania a fost realizată într-un moment din anii '90 când Vitamina C era destul de acră, nu se regăsea în farmacii cu diverse arome și atunci compania venea cu ideea că Vitamina C este o vitamină care îți face plăcere să o consumi. Un alt slogan este ,,Connex, GO - Cei-i al tău e al tău'', la vremea respectivă era ceva de nou, nimeni nu mai făcuse ceva asemănător.

La workshop o sa vă prezint principii, vom vedea cum tot ceea ce facem este bine să se centreze pe awareness și memorabilitate.

Oamenii din marketing tind să respecte obiectivele de marketing și să neglijeze mindset-ul consumatorului. Vom încerca să vedem cum copywriter-ul trebuie să respecte obiectivele de marketing, dar trebuie să fie un purtător de cuvânt al consumatorului. Sunt lucruri pe care ți le servește în general partea de cercetare, dar dacă asta nu se întâmplă, trebuie să faci tu un efort, pe lângă multe alte lucruri. Dacă suntem între oameni de marketing, facem creație in-house, dacă lucrăm cu o agenție învățăm cum să fim parteneri onești cu agenția.

Care sunt top 3 campanii din topul preferințelor tale?

Campaniile bune sunt făcute de echipe numeroase, mi-a plăcut mult o campania, atunci cand au schimbat ambalajul în steagul SUA. Au vrut să întărească caracterul de identitate națională, noi neconștientizând că batoanele ROM aveau tricolorul național pe ambalaj. Noi suntem consumatori pasionali, iubim brand-ul.

Împreună cu Aneta Bogdan, am făcut sloganul de la Dedeman ,,Dedicat planurilor tale''.

Restul topului îl prezint la workshop.

Care sunt ingredientele unei campanii de succes?

În primul rând este nevoie de o echipă de profesioniști, aș vrea să evidențiez campania Scandia Sibiu, multă vreme compania avea publicitate idilică, în care era prezentată frumusețea naturii și ospitalitatea din Mărginimea Sibiului, ca pentru reclame turistice, cu această campanie au încercat să aducă omul cât mai aproape de produs, care este pateul. Au luat un personaj legendar pentru a face o campanie foarte normala pentru modul de gândire a publicului țintă.

Care este ingredientul comun al acestor campanii?

Cum sa nu cheltuim mulți bani și să folosim creierul uman să repete, să conștientizeze și să fixeze brand-ul. În unele cazuri se folosesc campanii reciclate, se rețin reclamele și se repropun altei companii. Lucrurile acestea slăbesc brandurile, totul devind ambiguu, iar mesajul nu se pliază pe brand.

Recomandă-ne câteva cărți de succes care să ne ajute să creăm reclame memorabile

Cartea lui Liviu David, Pauza de publicitate, un manual destul de complet, Publicetatea Branduri de poveste, ultima mea carte și Primul an de marketing scrisă de Petre Barbu.

***

Florin Dumitrescu colaborează cu Institutul de Marketing ca trainer și susține cursuri de scriere, tehnici de scriere creativă și retorică publicitară pentru oamenii de marketing, dar și de antropologia consumului. Cursul dezvoltat de Florin explică substratul antropologic al actualelor obiceiuri de consum, dotându-i pe specialiștii marcom cu instrumente de cunoaștere și înțelegere ale comportamentului consumatorilor.
În cadrul acestui curs, Florin prezintă principii ale socio-antropologiei și modul în care acestea se reflectă în situații de consum, atât în context actual, cât și în perspectiva istorică a trecerii de la societatea „tradițională” la modernitate; totul predat în mod agreabil, sintetic și ancorat în concret. Utilitatea cunoștințelor astfel dobândite vizează activități precum cercetarea calitativă și strategia de brand (produs/campanie).
Cursul se sprijină pe un bogat repertoriu de exemple și studii de caz din publicitatea românească a ultimelor decenii și pe experiența profesională nemijlocită a lui Florin Dumitrescu. 

Florin Dumitrescu (n. 16 septembrie 1966, București) este un textier român, cunoscut și ca poetprozator și publicist. A debutat în 1987 ca publicist, în presa studențească, și în literatură în 1997 cu volumul de poezie „Ana are mere”. În 1992 încheie studiile de inginerie la Institutul Politehnic București și continuă cu studiul limbilor străine (italiană - franceză) la Universitatea București (1992-1996). A absolvit un stagiu Erasmus la Universitatea din Padova și un masterat în studii romanice la Universitatea București, unde predă retorică. Din 1999 abandonează cariera universitară în favoarea unei activități mai intense în publicitate. Între 2010 și 2013, studiază antropologia cu prof. dr. Vintilă Mihăilescu. În iulie 2014 susține teza doctorală Supermarketizarea tradițiilor.

 

 

 

Fără tehnologie de marketing nu mai putem face performanţă. Cu toate acestea, tehnologia ne pune încă provocări. Ce şi cum alegem? Ce recomandări facem ca oameni de marketing în companiile în care lucrăm? În majoritatea situaţiilor ne confruntăm cu CRM-uri greoaie, cu sisteme de date care nu comunică între ele, nu sunt integrate într-un ecosistem care să ne permită să corelăm datele, să le actualizăm, să le punem în context. Iar când avem, în sfârşit o soluţie, ea nu funcţionează de una singură. Este nevoie de logică de marketing, de oameni care să ştie să valorifice această tehnologie, de procese, de execuţii bune, de acceptare şi suport de la cei care o folosesc și care trebuie să introducă şi să actualizeze date, să se implice permanent în recomadări de îmbunătăţire.

Vestea bună este că avem tot mai multe soluții și în România și companii specializate pe automatizare de marketing. Între liderii și pionierii acestor domenii se numără și Mediapost Martech. Ce înseamnă automatizare de marketing din punctul de vedere al unui profesionist în marketing direct? Cum se transformă marketingul direct susținut de noile tehnologii și cum s-au transformat și adaptat business-urile și companiile? Ce soluții de marketing direct are în portofoliu grupul Mediapost Hit Mail prin Mediapost Martech? Aflați mai multe într-un interviu cu CEO-ul grupului Mediapost Hit Mail și președinte al Asociației Române de Marketing Direct (ARMAD). 

Ce este și cum se transformă marketingul direct?

Marketingul direct este marketingul care folosește baze de date. Deci, din start este o combinație de marketing și IT, folosește bazele de date pentru a comunica în mod personalizat și segmentat cu clienții. De asemenea, marketingul direct, folosește în mod intesiv resurse logistice. Noi,  în ultima vreme, ne-am dezvoltat și pe logistică de e-commerce. Folosim logistica de marketing pe care am construit-o în anii precedenți, iar acceastă logistică de marketing este într-o creștere foarte accelerată în ultimii ani.

Marketing automation este de fapt marketingul direct transpus in platforme. Marketingul se duce tot mai mult către platforme, platformizare, digitalizare. Toate procesele pot fi realizate în interiorul unei platforme care evita e-mail-urile, exel-urile si structurile neintegrate și aduce împreună toate instrumentele de care are nevoie un om de marketing pentru a comunica eficient cu clienții, cu prospecții și pentru a maximiza rezultatele activităților de marketing.

Ce fel de soluții ați dezvoltat în zona de automatizare de marketing?

Practic, noi facem ce am facut întotdeauna doar ca acum facem în platforme. Generăm leaduri și creștem vânzările prin cross-sell și up-sell pentru clienții noștri prin cele două platforme pe care le reprezentăm în România: Hubspot, care este potrivită pentru firme mici și mijlocii și Salesforce Marketing Cloud, Salesforce Sales eCloud sau Service eCloud, care sunt soluții destinate companiilor mari. Procesele practice sunt aceleași: generare de interes din partea clienților prin diverse mijloace, valorificarea acestui interes și colectarea leadurilor aferente într-o zona de web, verificarea calității leadurilor și urmărirea lor până la transformarea în vânzări. Filosofia de marketing este cea clasică, dar totul se întâmplă în platforme care eficientizează procesele și permite utlizatorului să aibă un istoric și o raportare perfectă.

Cu ce probleme vă confruntaţi, cum le rezolvaţi şi care sunt primele succese în această arie de automatizare? Este greu de spus “primele” pentru că voi dezvoltaţi deja soluţii de atâta vreme.

Avem deja 20 de clienţi activi care folosesc Hubspot şi Salesforce. Principala problemă este că deciziile mari de automatizare se iau în ţara în care este compania mamă sau cu sediul central. În 80% din cazuri, aceste corporaţii nu au headquarter-ul în România, dar există o mulţime de companii din zona medie care sunt foarte interesate să profite de aceste soluţii, cu care discutăm de mult şi cu care facem proiecte interesante. Practic orice companie care are un produs cu o valoare de cumpărare suficient de mare, de ordinul sutelor de euro, ar putea beneficia de pe urma automatizării de marketing (marketing automation) şi ar putea să îşi îmbunătăţească rezultatele de marketing fără să crească bugetul. Return of investment (ROI), ăsta este cuvântul cheie în marketingul pe care îl oferim noi clienţilor.

Suntem interesaţi să lucrăm în România cu companii destul de mari care au viziune şi care se vor muta în platforme. Poate nu în 2021, 2022, dar până în 2030 se vor muta pentru ca aşa este lumea în care trăim acum. Toate procesele încep să aibă o componentă digitală din ce în ce mai mare. În corporaţii, cred că rata de pentetrare a platformelor este de peste 20%. În companiile mici şi mijlocii însă este de sub 1%.

Marketing automation  este de fapt  marketingul direct transpus în platforme

Putem să ne aşteptăm şi la o reducere de costuri prin aceste investiţii în automatizare?

Ce propunem şi livrăm noi clienţilor cu aceste soluţii este să își crească performanţa. Adică numărul de leaduri, vînzările – up-sell şi cross-sell şi, în consecinţă, profitabilitatea. Dar, într-adevăr, eliberează timpul oamenilor de marketing pentru a se concentra pe ceea ce contează, pe procese cu valoare adăugată mai mare faţă de cele repetitive, ceea ce ar face altfel comparând zeci şi sute de liste şi tabele.

Care sunt industriile care au luat avânt şi care au urcat primele în trenul automatizării?

Sunt în primul rând companiile care oferă servicii pentru companii, firmele de servicii B2B, sunt foarte interesate pentru că valoarea medie de achiziţie este destul de mare, apoi firmele de produse B2C cu valoare mare, de exemplu mobilier, auto, toate companiile care fac livrări, pentru care câştigarea de clienţi şi menţinerea lor este esenţa jocului. Practic, orice companie unde în cele din urmă valoarea medie de cumpărare este mare, poate face marketing automation.

Aveți atât soluţii de achiziţie cât și soluţii de retenţie. Ce noi programe ați dezvoltat pentru crşterea ratelor de conversie şi pentru up-sell, cross-sell?

Pentru retenţie, grupul nostru are soluţii de club de fidelizare. Avem un produs care se numeşte Rewardful care este un produs SAAS care gestionează clubul de fidelizare B2B, administrează punctele pe care le colectează o comunitate de membri ai unui club și le duce către un magazin de premii care este gestionat integrat. Deja este o piaţă de multe milioane de euro, piaţa de cluburi de fidelizare de marketing. Vorbesc de B2B, pentru că există o piaţă şi în B2C. Toate supermarketurile şi-au făcut carduri de fidelizare care sunt integrate cu platforme de marketing automation. Toate platformele acestea pot fi gestionate integrat şi foarte puține procese de marketing ale marilor lanţuri de magazine se desfăşoară în afara platformelor.

Recrutezi, formezi, angajezi oameni de marketing. Ce calităţi apreciezi la un om de marketing?

Oamenii care lucrează cu noi sunt puţin diferiţi de alţi oameni de marketing. Avem nevoie de cunostințe de matematică, statistică, teoria probabilităților, în general oameni care lucreaza bine cu cifrele, care au o gandire cantitativă, nu trebuie să știe neapărat matematică pentru că practic matematica care se foloseste în marketing este matematica de I-VIII cu câteva capitole de prin clasa a IX-a, a X-a . Noi am făcut teoria probabilităţilor în clasa a XII-a, dar acum cred că se face mai devreme. Nu este nimic complicat, dar trebuie să gândească cifre şi să poată să facă estimări. Să aibă simţul cifrelor. 

Mutaţi-vă în platforme pentru că oricum acolo o să ajungeţi! Mai bine să fiţi înaintea concurenţilor voştri acolo.

În cât timp se formează un om de marketing care să combine cifrele cu înţelegerea consumatorului. Știu deja oameni de la voi care au fost între timp vânaţi de marile corporaţii pentru competenţele pe care le-au dezvoltat alături de voi.

Da, pe vremea aceea eram şi noi o firmă mai mică. Între timp, am devenit şi noi o mare corporaţie. Avem deja 700 de angajaţi şi 36 de milioane de Euro cifră de afaceri. Atunci şi agenţiile de publicitate mai furau oameni, însă skill-urile de care este nevoie în marketing direct sunt relativ diferite de cele de care este nevoie în publicitate. E mai uşor să schimbăm oameni de valoare cu firmele de marketing research.

O concluzie echilibrată? Între mituri şi prea mult optimism şi soluţii care chiar aduc rezultate? Ce ne sfătuieşti?

Mutaţi-vă în platforme pentru că oricum acolo o să ajungeţi! Mai bine să fiţi înaintea concurenţilor voştri acolo. O să vă crească return-on-investment-ul.

Aflați mai multe în interviul video - Automatizare de marketing cu ROI.

 

Marketingul este psihologie aplicată, spunea, după 14 ani de experiență în companii multinaționale, ca brand manager sau director de marketing Mihai Bonca. În 2015, a  fondat Brand Architects, un boutique de strategie, consultanță și training, cu care vine în ajutorul mărcilor și a companiilor pentru a le sprijini să câștige lupta competitivă prin poziționare și diferențiere. 

Trebuie să înțelegi bine piața, cetățenii republicii mărcii tale (alții ii denumesc “consumatori”) și etapa de viață a mărcii. Obiectivele de marketing ar trebui corelate cu diferențiatorii de brand (indicatori de equity) și cu cei de funnel ( n.r. pâlnie de conversie). Aici e mult de discutat, dacă este “top of funnel”, adică notorietate sau “bottom of funnel”, adică loialitate - explică Mihai la începutul colaborării sale ca trainer la Institutul de Marketing. Ce s-a schimbat în noul context și de ce managementul strategic de brand contează mai mult că oricând? Cum pot organizațiile construi branduri robuste și care sunt componentele cheie ale unui strategii sănătoase de brand? 

De ce strategia de brand rămâne un asset important pentru companii? 

Strategia ajută în luarea alegerilor, aliniaza oamenii și resursele, coordonează organizația pe câteva acțiuni cheie. Nu există o strategie “perfectă” ci una “optimă”, adaptată resurselor și organizației respective.

În cazul strategiei de brand, aceste alegeri aduc împreună marca alături de clientul potrivit, obținând maximum din această relație. Sunt două aspecte importante aici. În primul rând, din perspectiva clientului, nu orice marca i se potrivește. Apoi din perspectiva companiei, nici orice client nu este potrivit pentru marca noastră. Este ca un dans. Nu vreau și nici nu pot să dansez cu oricine de pe ring. Întrucât o marca devine profitabilă doar dacă poate crea o relație pe termen lung cu clienții săi (“customer lifetime value”) și nu orice client (sau dansator), își dorește acest lucru.

Această decizie de a reduce numărul de opțiuni de la “oricine” sau “toată lumea” la câteva categorii clare de clienți potențiali, crește semnificativ șansa de succes.

Dacă o organizație reușește să ia această decizie, deja trece la nivelul următor. Din păcate, încă sunt multe organizații care consideră că ar trebui să vândă către “oricine”, “oricum”, făcând “orice”. La final vor ajunge cu o marca mediocră, care oferă avantaje nediferențiate și vor avea prețul drept unicul argument de vânzare.

Fără decizii strategice conștiente, organizația va naviga fără direcție pe o mare din ce în ce mai agitată și mai incertă. Vom vedea din ce în ce mai multe mărci plecând nepregătite de la mal, doar ca să le găsim răsturnate în larg. 

În majoritatea covârșitoare a cazurilor, mărcile au ambiții egocentrice, orientate în interior

Care sunt componente principale ale strategiei de brand? 

Din perspectiva mea, sunt trei ingrediente importante ale unei mărci. 

Primul ingredient este arhitectura mărcii. Urmează principiile atractivității relaționale: elemente de design, încredere (atribute și beneficii), experiențe (emotiile și asocierile pe termen lung) și ideologia (principii, scop, valori). Această arhitectură relațională trebuie să aibă sens, elementele să se susțină și să se completeze unele pe celelalte. Nu în ultimul rând, marca trebuie să aibă un centru de greutate (gravitas), în unul sau mai multe puncte relaționale.

Al doilea ingredient este segmentarea, respectiv cine este clientul, sau mai clar, categoria de clienți. Aici ne uităm în principal la psihografie, nu la demografie, mai precis la vise, ambiții, tensiuni. Cu cât segmentul este mai omogen, cu atât va fi mai bine definit și mai diferențiat față de alte segmente de clienți, din perspectiva așteptărilor. Drept urmare, o marcă va putea adresa mai ușor nemulțumirile lor față de alte oferte existente din partea competiției. Dar în același timp, o omogenitate ridicată implicat un segment mai mic, mai nișat. Acest echilibru, între omogenitate și potențial (cât de mare este segmentul), este determinant în succesul unei mărci. Cu cât o marca este mai la început, cu atât va trebui să identifice un segment mult mai nișat, mai omogen și mai puțin servit de mărcile mari existente. În timp, companiile pot extinde segmentul. Dar la început trebuie să fie foarte clar și bine definit. Nu există o altă cale. 

Al treilea ingredient este povestea comună, respectiv modul în care o companie aduce marca împreună cu clientul. Aici vorbim de ambițiile comune și de narativitate. În majoritatea covârșitoare a cazurilor, mărcile au ambiții egocentrice, orientate în interior (de ex. să facă bani), nu în exterior, către clienți. Iar asta putem vedea și în narativitate, respectiv cum mărcile vorbesc doar despre ele însele. În mod normal, obiectivul principal ar fi să contruim o relație sănătoasă cu clienții noștri, iar profitul va fi rezultatul acestei relații.

În această triada, elementele unice din arhitectura mărcii (centrul de greutate și diferentiatorii), lucrurile pe care le știu despre clienți și competiția nu le cunoaște (insights) și povestea comună dintre marcă și audiență reprezintă “avuția” unei organizații. Factorul numit “timp” transformă această avuție în avantaje competitive. Ele determina semnificativ potențialul de creștere. 

Nici aici nu există o altă cale, decât răbdarea și construcția permanentă. Gandirea toxică numită “short-termism”, a cauzat transformarea omul de marketing din creator de relație în furnizor de lead-uri.

De ce strategia de brand rămâne o piatră de încercare încă pentru  multe companii? Care sunt principalele probleme, din experiența ta de practician? 

Primul și cel mai important motiv este “short-termism”, sau concentrarea unei origanizații în mod covărșitor pe rezultatele pe termen scurt. Această este “root-cause”, sursa problemelor.

Speranța de viață a unui CMO (Chief Marketing Officer) este de maxim trei ani. CMO-ul are de altfel și durata cea mai scurtă din Board. De ce? Pentru că marketingul este creator de relații pe termen lung. Succesul se vede în cele mai bune cazuri în trei-cinci ani. Nu poate și nici nu are cum să provoace minuni, iar actionarii nu au răbdare, vor creștere acum.

Este ca și cum vreau să câștig o medalie la Olimpiadă și cred că e suficient să mă antrenez 6 luni sau un an. Intr-o piață sunt doar câteva locuri care contează (podiumul), iar cei de acolo sunt foarte buni și foarte bine pregătiți. Cel mai probabil și-au petrecut mai mult de 10 – 15 ani antrenându-se din greu pentru medalie. Cele mai valoroase companii îndeplinesc acest criteriu: Apple are 44 de ani, Google 31, Amazon 27 de ani, Netflix 24, Facebook 17 ani, Tesla 17 ani. Nici aici nu există o altă cale, decât răbdarea și construcția permanentă.

Gandirea toxică numită “short-termism”, a cauzat transformarea omul de marketing din creator de relație în furnizor de lead-uri. E mult mai ușor să arăți rezultate tactice decât unele strategice. Țin să precizez că în companiile tradiționale “lead-generation” și eficiența procesului de vânzare era treaba Trade Marketing-ului, parte din departamentul de vânzări, în timp ce Brand Marketing-ul creștea mărcile.

Practic în acest moment, în multe organizații, marketingul face în principal performance, o acțiune corolară vânzărilor. Nu spun că “lead-generation” nu este important. Problema este însă că nimeni nu mai construiește mărci pe termen lung. Drept urmare skill-urile de strategie au cam dispărut. Mărcile au success azi, bonusuruile se încasează la final de an, apoi în câțiva ani urmează comoditizarea și jocul s-a cam încheiat. Urmează un M&A, o companie mai mare preia una mai mică, iar managerii pleacă în altă parte.

Nu întâmplător Amazon și Tesla, cele mai mari mărci care au apărut în ultimii 20 de ani, au construit încă de la început pe termen lung. Toată lumea vorbește cu invidie de succesul lor, însă nimeni nu se uită la fundație. Construcția a fost încă de la început solidă: “right-termism” (echilibrul dintre termen scurt și termen lung), avantaje competitive importante (centre de greutate în arhitectura de brand), nișă pe care au adresat-o la început, poveste comună cu clienții (orientarea religioasă pe “customer care” la Amazon și ideologia proaspătă a celor de la Tesla). 

Playbook-ul este la vedere, despre el vom vorbi în cadrul training-ului. 

Nu ratați masterclass-ul de brand management susținut de Mihai Bonca, disponibil și în noul abonament de training individual, varianta Lead. 

 

 

Interviuri

Ana Maria Băjan - Să învăţăm până reuşim!

Ana Maria Băjan - Să învăţăm până reuşim!

Cum livrăm rezultate de marketing în FMCG? Cum pot răspunde la provocări prin inovaţie liderii de piață din  FMCG? Cum ne asigurăm că folosim surse valoroase de insight pentru deciziile...

Cum construieşti strategii de marketing în financial real estate?

Cum construieşti strategii de marketing în financial real estate?

Roxana Bucerzan ne povesteşte cum şi-a clădit o carieră în marketing susţinută de învăţarea continuă şi de convingerea că motivaţia interioară te ajută să depăşeşti orice provocare şi criză ivită....

Fără o schimbare constantă nu putem să evoluăm

Fără o schimbare constantă nu putem să evoluăm

Ce înseamnă transformare digitală în zona serviciilor digitale? Cum profită marketingul de alinerea cu tehnologia? Cum și-a schimbat și adaptat comunicarea o companie de leasing cu creștere accelerată în ultimii...

Customer experience management – O ştiinţă cu inimă

Customer experience management – O ştiinţă cu inimă

Cum analizăm datele pentru a face mai bună viaţa clienţilor şi a aduce rezultate de business? Aflaţi mai multe de la Anca Şerbănescu, trainer şi advisor la Institutul de Marketing....

„Scopul este un motivator, nu o strategie.” Despre Purpose Led Strategies, cu Mihai Bonca, Marketing & Brand Transformation Consultant

„Scopul este un motivator, nu o strategie.” Despre Purpose Led Strategies, cu Mihai Bonca, Marketing & Brand Transformation Consultant

De ce este important să vorbim despre „brand purpose”? Ce ar trebui să știm despre scopul enunțat al brandului - e un instrument necesar sau o soluție superficială? Care sunt...

Cum îți clădești o carieră în marketing digital în Marea Britanie?

Cum îți clădești o carieră în marketing digital în Marea Britanie?

O zi din viața unui Digital Marketing Specialist Veronica Bogdacenco face parte din categoria oamenilor pe care îi pasionează să caute soluţii la provocările lumii digitale. Asemenea unui detectiv, de...

Marketing în cărți pentru copii

Marketing în cărți pentru copii

Mia Barc (este pseudonimul autoarei) a scris seria Secretele unui puști afacerist, lecturi interesante pentru toţi copiii şi tinerii care doresc să înţeleagă mediul economic. Sunt publicate două cărţi în această serie...

„Planificarea strategică, abilitatea de a analiza date și a emite concluzii, abilitatea de a genera conținut relevant cât și dorința de a învăța constant sunt esențiale” - Liliana Țene

„Planificarea strategică, abilitatea de a analiza date și a emite concluzii, abilitatea de a genera conținut relevant cât și dorința de a învăța constant sunt esențiale” - Liliana Țene

Ce înseamnă profesionalizarea în marketing și de ce e important să ținem cont în strategia de marketing? Cum se adaptează aceasta odată cu migrarea consumatorilor către digital? Cum ne ajută...

România crește, învață, se disciplinează

România crește, învață, se disciplinează

Raluca Faibiș a creat compania Aqua Publis în 2010, la București, ca o agenție de marketing direct, care furniza pentru clienții săi campanii de e-mail marketing, management de promoții, servicii...

Marketing pentru România. Ce ar face profesioniștii din domeniu pentru țara noastră?

Marketing pentru România. Ce ar face profesioniștii din domeniu pentru țara noastră?

Pe parcursul anului 2021 am avut privilegiul de a intervieva mai mulți profesioniști care au background de marketing și care și-au dezvoltat cariera până la nivel executiv. Pe agenda acestor...

Portalul Marketing Focus a fost lansat de Institutul de Marketing  cu scopul de a aduce un plus de informatie, idei si resurse de marketing atat profesionistilor de marketing, cat si celorlalti actori si departamente implicate in livrarea performantei de marketing: comunicare si relatii publice, resurse umane, IT, financiar,  relatii cu clientii si nu in ultimul rand management. 

Newsletter

Aboneaza-te pentru a fi la zi cu ultimele informatii din marketing.