Doriti sa fiti parteneri cu noi?

Publicitate, proiecte speciale, sponsorizari - Eduard Stancu, Director dezvoltare - eduard@marketingfocus.ro

Digital Marketing, Mobile Marketing, New Media - Anca Macoviciuc - anca@marketingfocus.ro

Interviuri – Mihaela Pantea – mihaela.pantea@marketingfocus.ro

Evenimente - evenimente@marketingfocus.ro

Stiri, communicate de presa - redactia@marketingfocus.ro

Oana Sav

Oana Sav

Oana Sav este Chartered Marketer si a studiat la Oxford College of Marketing. Este consultant, trainer şi Center Manager la Institutul de Marketing.

Raluca Faibiș a creat compania Aqua Publis în 2010, la București, ca o agenție de marketing direct, care furniza pentru clienții săi campanii de e-mail marketing, management de promoții, servicii de marketing digital și instrumente de a îmbunătăți experiența clienților. A observat încă din 2012 trendul crescător legat de produsele naturale și organice în România și a început să le importe și să le distribuie încă din 2013. Cu toate că a fost tot timpul un antreprenor ocupat, Raluca și-a găsit timp să urmeze și cursuri de certificare în marketing alături de Institutul de Marketing și Oxford College of Marketing, și a obținut un award în marketing strategic și în strategie digitală. Chiar dacă s-a mutat împreună cu familia în Marea Britanie, coordonează de la distanță creșterea locală a brandului "Bile Negre", pe care l-a poziționat ca unul dintre cele mai inovative și accesibile produse din industria de beauty. Sub brand-ul ”Bile Negre”,  creat în 2016, compania distribuie produse cosmetice de hidratare, curățare și make-up, care utilizează tehnologii de ultimă generație. Deși planurile de creștere includ pieţe internaționale, Raluca se încăpățâneză să-și folosească know-how-ul de marketing pentru a produce valoare și a păstra angajați și în România.

Raluca, cum coordonezi de la distanță un business în creștere? Care este povestea lui și a brand-ului pe care l-ați creat? Cine sunt clienții și ce vă diferențiază într-o piață atât de dinamică și competitivă?

Cu multe bilete de avion. (râde). Este un business condus de la distanță, dar cum să mai definim distanța când de cele mai multe ori ne desparte doar un click? Cu o echipă extraordinară, cu o conexiune la internet pe măsură este posibil să funcționăm foarte bine de la distanță.

Clienții noștri sunt cei care ne-au inițiat și ne-au condus în această etapă a dezvoltării în care ne aflăm. Bilenegre.ro este diferit pentru că avem un public atipic ce caută în permanență inovația, trendul, dar fără a fi compulsiv. Industria aceasta, dacă ar fi să folosesc o metaforă, aș spune că este ca o horă, dacă reușești să nu te împiedici și să ții pasul, cumva ajungi să simți bucuria dansului. Este o industrie dinamică, dar asta ne ajută să fim competitivi.

 Ce rol are marketingul prin conținut în industria în care lucrezi? Dar influencerii și promoțiile?

Marketingul este esența din punctul meu de vedere, totul este marketing fie că ne place mai mult sau mai puțin să acceptam, să conștientizăm, dar tot ce ne înconjoară este marketing. În momentul în care am ințeles acest lucru, mi-a fost ușor să asimilez perspectiva de marketing mai mult în business și să percep și industria diferit. Aș spune că un conținut potrivit poate muta munții în orice industrie.

Influencerii  fac parte din strategia "Bilenegre", însă promoțiile nu sunt chiar punctul meu forte, deoarece brandurile sunt consumate mult mai repede și campaniile frecvente cu promoții incluse ajută mult la această devorare.

 Cum se vede marketingul din România de dincolo de Canalul Mânecii, dintr-o piață matură?

Se vede, începe să se vadă și cred că este minunat; România crește, învață, se disciplinează și consider că deja s-a creat o masă critică de oameni de marketing, de business care chiar știu ce înseamnă domeniile în care activează, și acest lucru nu ne poate da decât speranță. Profesioniștii zilelor noaste pavează drumul care peste câțiva ani va deveni o autostradă solidă și ușor de parcurs.

În Marea Britanie conținutul, campaniile și expunerea este foarte diferită și așteptările pe măsură.

Care sunt cele mai mari provocări și cum le faci față, ca marketer şi antreprenor?

România este o piață emergentă și acest lucru vine cu tot pachetul, de oportunități, dar și de prejudecăți. Provocarea cea mai mare cred că a fiecarui om de marketing o reprezinta bugetele. Ca și antreprenor m-aș rezuma să spun că industria în care performez este o provocare (furnizori, produse…tot conglomeratul).

Ce rol a avut trainingul de marketing certificat CIM în activitatea ta de acum? Cât de mult te ajuta know-how-ul de marketing în creșterea business-ului de care te ocupi?

CIM pentru mine a fost revelator, cumva gândeam, dar nu știam să aplic, asta m-a învățat certificarea CIM, cum să pun în practică ce gândesc. Cursul de strategie a fost foarte important pentru mine, m-a ajutat să structurez totul foarte mult.

Cine şi ce ţi-a marcat semnificativ parcursul profesional? Oameni, companii, experienţe?

Când vorbim despre parcursul meu ca om de marketing sunt foarte multe cărți care m-au ajutat să îmi dezvolt abilități și,  cu siguranţă,  cursurile de marketing certificate CIM.

 Care ar trebui să fie priorităţile companiilor care vor să exploateze potenţialul ecommerce-ului în 2022?

Competivitatea în servicii și curajul de a inova și nu de a copia.

 

Teodora Adamache Brânzoi a evoluat și s-a reinventat permanent ca profesionist în marketing și comunicare, după un test de orientare profesională și ani de pregatire continuă. De la o carieră în relații publice, a trecut treptat la marketing digital, cu pasiune şi perseverenţă și un traseu ambițios de certificare, cu diplomă profesională în Marketing Digital. Cum învață și de unde se inspiră? Aflați mai multe dintr-un interviu cu Teodora, care a devenit între timp colaborator și contributor la Marketing Focus.

Cum ai ajuns să intri în domeniul marketingului digital şi ce te face să îţi doreşti să creşti şi să te specializezi în marketing în ultimii ani?

Am ales să studiez în domeniul marketingului în urma unui test de orientare în carieră făcut în liceu care a concluzionat că am un profil de personalitate cu echilibru între întreprinzător și social. Am avut și diverse joburi “la firul ierbii” precum promoter sau agent de call center unde mi-am dezvoltat atât abilitățile de comunicare, cât și cele de culegere a feedback-ului din piață. Marketingul a evoluat, am crescut și eu, iar pentru că tendința este către digital și mi-a plăcut această direcție, m-am adaptat rapid.

Cum ai trecut în zona marketingului din domeniul comunicării şi a PR-ului?

Prima poziție matură pe care am ocupat-o la încheierea facultății a fost de business developer într-o agenție de comunicare și relații publice, ținta mea fiind managerii de marketing din anumite domenii pe care i-am cunoscut și m-am străduit să le înțeleg nevoile. Lucrând pentru ei partea de strategie de PR am simțit că pot și îmi doresc să fac mai mult și din perspectiva clientului. Vedeam oportunități și îmi doream să am “locul de joaca” unde să pot implementa tot ceea ce știam.

Care este acea “good routine” pe care ţi-ai dezvoltat-o şi care te ajută să te dezvolţi permanent?

Aș vrea să spun că disciplina, dar mai am mult de lucru până acolo. La mine vine totul din pasiune și din placerea de a vedea rezultatele.

La mine vine totul din pasiune și din placerea de a vedea rezultatele.

Participi mereu la cursuri, traininguri, conferinţe, ai făcut voluntariat, scrii şi eşti contributor la mai multe publicaţii, promovezi profesia şi marketingul bine făcut tinerilor de pe TikTok? Care este reţeta, dacă ai una? Cum îţi realimentezi mereu rezerva de entuziasm pentru munca bine făcută în acest domeniu?

Așa cum am menționat și mai sus, principalul factor care mă ține în priză este pasiunea și plăcerea de a invata și a testa.

Cum te-ai format ca profesionist cariera ta în relaţii publice? Care au fost provocările? Dar satisfacţiile?

Chiar dacă evenimentele live nu mai fac parte din agenda publică așa cum era în urma cu 5 – 10 ani, am constatat că experiența în organizarea de evenimente m-a “călit” pentru multe alte tipuri de activități. Antrenarea atenției distributive, atenției pentru infrastructura unei campanii, alocarea unui spor de atenție pentru mesaj și colectarea feedback-ului – acestea ar fi principalele provocări. Satisfacția apare atunci când vezi că ceea ce faci are impact pozitiv.

Satisfacția apare atunci când vezi că ceea ce faci are impact pozitiv.

Cum ar arata un top al celor mai dragi proiecte de marketing digital în care te-ai implicat până acum?

Aș prefera să nu dau nume, dar menționez că cel mai tare mă fascinează modul în care abordarea digitală se completează cu cea tradițională. De pildă, un utilizator devine “lead” completând un formular pe care l-ai pus la dispoziție prin diverse tactici (campanii pay-per-click, landing page-uri crescute organic etc.), apoi îl suni, îl cunoști și îi explici ceea ce poți face pentru el. Oamenii sunt în digital, dar apreciază enorm să știe că la capătul click-ului se află un alt om real cu care se poate discuta.

Care sunt companiile din România pe care le admiri pentru strategia lor de marketing digital şi de ce?

Apreciez enorm eforturile pe care le-au făcut în ultimii ani magazinele online din țara noastra. În special cele antreprenoriale pentru că au învățat din mers și s-au adaptat.

Care sunt principalele oportunităţi pe care le ratăm în marketing digital din lipsă de timp, bani sau oameni specializaţi?

Un mix de digital cu tradițional. Tehnicile trebuie îmbinate, din punctul meu de vedere.

Ce a însemnat pentru tine ca profesionist studiul cu Institutul de Marketing pentru CIM şi interacţiunea de la cursurile la care ai participat? Care sunt ariile de studiu care te-au ajutat cel mai mult în ceea ce faci acum?

Învățarea continuă m-a ținut în priză, iar dorința de aliniere la standardele internaționale m-a făcut să ofer în fiecare zi mai mult. Totodată am avut și satisfacția de a vedea că “nu stăm chiar așa de rău” cum ne judecăm uneori noi românii. Chiar dacă uneori îmi doream să fac chestiuni mai tehnice la curs și aș fi simțit că mă ajută cât mai multe sfaturi acționabile, faptul că tutorii te îndrumă către imaginea de ansamblu, m-au determinat să caut singură și să găsesc răspunsurile de care aveam nevoie. Practic cu CIM înveți să înveți permanent.

În ce constă studiul şi examenele? Tu ce ai aplicat/ implementat ca urmare a parcurgerii modulelor?  

 Aș vrea să răspund creionând un pic de context. Am început studiul pentru diploma digitală în vara anului 2019 cu modulul Digital Strategy (actualul Marketing and Digital Strategy), dar din motive personale am amânat predarea lucrării și automat s-a schimbat și brieful. Faptul că am apucat să studiez și primul brief m-a ajutat mult în planul de acțiune inclus în lucrarea de pe al doilea brief. Primul a fost pe comunități online, iar al doilea pe social media. Unde vreau să ajung? Un avantaj important al studiului pentru certificare CIM este că primești teme de actualitate pe care le poți aplica în activitatea zilnică și simplul fapt că te gândești, cercetezi și analizezi tema respectivă angrenează un proces creativ care poate avea rezultate deosebit de valoroase pentru practică.

Aplecarea mea asupra comunităților online coroborate cu social media a coincis cu decizia la nivel de firmă (la vremea respectivă (Tritech Group) de a intensifica eforturile (existente deja la intrarea mea în echipă) de comunicare în online cu publicul țintă. Am reușit, cu sprijinul întregii echipe și cu deschiderea partenerilor noștri, să dezvoltăm o comunitate online a specialiștilor în automatizări BFT, brand pentru care Tritech Group este importator principal. Platforma online vine să completeze demersurile din offline, menite să îi sprijine pe partenerii noștri să îți dezvolte afacerile. Pentru că dacă vrem să fim competitivi pe termen lung trebuie să înțelegem că o relație clasică de tip client - furnizor se completează cu online-ul în zilele noastre.

Care a fost cea mai utilă sau mai valoroasă zonă de know-how la care ai avut acces în programul de certificare CIM alături de Institutul de Marketing?

Fără doar și poate comunitatea la care am acces m-a ajutat să îmi stabilesc standarde de calitate ridicate și m-a determinat să am așteptări ridicate de la mine însămi. Dar îmi este extrem de greu să aleg ca fiind cea mai valoroasă sursă de know how comunitatea sau cunoștințele la care am acces pentru că informațiile teoretice primite sunt chiar aplicabile în practică într-o măsură destul de mare. Al doilea modul studiat a fost The Digital Customer Experience și m-a fascinat modul în care experiența din online o continuă, o completează, pe cea din offline. De asemenea, am constatat că dacă oferi o experiență cel puțin bună în online, trebuie să te ridici la nivelul așteptărilor clienților în offline pentru a închide cercul în avantajul tău.

Dacă oferi o experiență cel puțin bună în online, trebuie să te ridici la nivelul așteptărilor clienților în offline pentru a închide cercul în avantajul tău.

 Care e diferenţa şi cum se completează cu trainingul pentru certificări profesionale pregătirea academică de masterat?

Am ales să urmez și o pregatire academică de masterat pentru că îmi doresc să fac la un moment dat cercetare în domeniu. Există o ipoteză conform căreia marketingul a fost adus în România de multinaționale, iar companiile locale s-au inspirat în dezvoltarea lor. Cred, însă, că și de la companiile locale antreprenoriale, mai mici sau mai mari se poate învăța și eu vreau să descopar ce. Trainingul pentru certificare este unul foarte aplicat pe studiul de caz și este pentru a dezvolta marketingul unui business. Eu vreau să descopar și să înțeleg prin metode academice cum marketingul copiat sau intuitiv ne poate ajuta să fim competitivi național sau internațional.

Trainingul pentru certificare este unul foarte aplicat pe studiul de caz și este pentru a dezvolta marketingul unui business.

Care sunt cele mai bune cursuri, surse şi resurse de învăţare în marketing digital pentru un profesionist  cu experienţa pe canale tradiţionale şi care vrea să stăpânească şi managementul canalelor digitale în ceea ce face?

Cea mai bună sursă de învățare este feedback-ul clienților dacă vorbim de partea concretă. În ceea ce privește învățarea formală am avut o experiență deosebit de placută cu Oxford College of Marketing și Institutul de Marketing, dar și cu cursurile susținute de Raluca Radu sau Monica Jitariuc.

3 cărţi de marketing digital pe care le-ai recomanda celor din breaslă?

Pentru că mi-am construit fundația profesională cu dumnealui, dar și pentru că este clar un vizionar care s-a adaptat permanent, pe mine mă inspiră mult profesorul Philip Kotler și abia aștept să parcurg cea mai noua lucrare a sa – Marketing 5.0. De asemenea, am studiat cu Dave Chaffey pentru CIM și, chiar dacă uneori pare rigid eu am aplicat metodele recomandate și la lucrări, dar și în practică, pot spune că am avut succes. În plus, am pe noptieră, pentru o revedere, “Tratat de comunicare și negociere în afaceri” a profesorului Ștefan Prutianu, care, din punctul meu de vedere a făcut o muncă enormă cu această lucrare care, de asemenea, m-a inspirat în activitatea mea.

 

 

Cum ajută meșteșugul textului bine gândit și scris la rezultate de marketing? Am învățat să ne evaluăm performanța uităndu-ne la GRP, la reach și la frecvență, însă, fără strategie, fără diferențiere și fără memorabilitate, riscăm să  cheltuim în zadar bugete de media. Cum reușim,  prin tehnici de scriere publicitară, retorică și slogan să livrăm GRP-uri pe creier? Și, nu în ultimul rând, cine sunt trainerii de la Institutul de marketing și  cine este Florin Dumitrescu, profesionist 3 în 1, textier, publicitar și antropolog, dar și poet. Aflați mai multe dintr-un interviu realizat de Oana Sav în seria Marketing Talks.

Așadar, cine e Florin Dumitrescu?

Sunt un copil al revoluției, în anii '90, când eram în plin proces de formare, am făcut multe lucruri de la 0, am pornit pe mai multe drumuri, pe unele dintre ele le-am întrerupt la un moment dat. Îmi plăcea să scriu texte și am fost textier pentru diverse trupe și cântăreți, sunt și acum textier exclusiv al trupei „Sarmalele reci”. La un moment dat, un prieten care lucra în publicitate  și-a dorit să îl aibă crept copywriter pe textierul de la „Sarmalele reci”, pe această cale am intrat în publicitate. Mi-a plăcut foarte mult copywriting- ul, am început să-l studiez în facultate, l-am înțeles foarte repede, în vremea respectivă nu erau facultăți cu specializări care să abordeze domeniul publicității, m-am documentat singur. La agenție făceam partea practică, iar suplimentar învățam teoria, ceea ce e o combinație extraordinară, m-a ajutat foarte mult să cresc. Evoluasem foarte mult în comparație cu toți colegii mei; teoria sistematizează niște lucruri, mi-a dat salturi calitative în a vedea perspectivele mai bine.
În cursul de copywriting de pe data de 21 septembrie, o să dau câteva ponturi cursanților, să meargă la sigur, parcurgând calea științei.
La un moment dat, în cariera mea, nu mai lucram în publicitate, am lucrat la televiziune, angajat pe partea de promo, la Realitatea TV, Antena Group, Digi 24. Vedeam ca vine criza, trebuia să mă reinventez, eram într-un cerc de antropologi, pe lângă prof. Vintilă Mihăilescu și discipolii săi care mă invitau ca insider la diverse campanii și mi-a propus să fac un doctorat în domeniu. La propunerea Anetei Bogdan am lucrat pentru Brandient ca Brand Rhetoric Director.

Aneta Bogdan este consultant român în branding , identitate corporativă și marketing, a devenit primul roman recunoscut ca Fellow of The Chartered Institute of Marketing (FCIM). Aneta este absolventă a Facultății de Marketing din cadrul Academiei de Studii Economice din București, are o diplomă de MBA obținută la Open University Business School. Este cofondator și partener de conducere al companiei de brand și design Brandient, care operează din București și Singapore. Este considerată pionieră în disciplina de branding din România și a fost inclusă în top 100 „Cele mai puternice femei de afaceri din România” în 2012, precum și în alte publicații relevante de afaceri, cum ar fi „ Who's Who in Business Romania 2018", realizat de Ziarul Financiar. Datorită Anetei Bogdan și echipei creative de la Brandient termenul de brand s-a pronunțat mai apăsat și mai cu folos în România. A desenat pentru cei mai mari antreprenori români și a semnat contracte de branding pentru Dedeman, CEC, eMAG, Flanco, Banca Transilvania, Depanero, s.a.m.d.

Am văzut că ai învățat multe lucruri în practică, iar cel mai practic lucru pentru tine a fost o teorie bună pentru că teoria aceea de bună factură îți dă structură, îți dă rigoare, nu te lasă să bâjbâi. Am observat reinventarea ta ca profesionist. Cum ai învățat publicitate?

Am avut următoarea pornire: pe la mijlocul anilor '90 intraseră în publicitate primii copywriteri care erau oameni din lumea filmului, regizori, scenariști. Am fost angajat într-un moment de criză, nu avea cine să compună tool-uri de scriere mai creative, am scris sloganuri, copywriter-uri, cupoane de participare la promoții, spoturi. În acest caz, am mers foarte mult pe partea de scriere.

Care au fost primele campanii? Cum ai ajuns la ele?

Aveam cunoștințe despre memorabilitate, am încercat să fac sloganuri memorabile, unul dintre cele mai reușite fiind ,,VitaC - Vitamina C place'', se putea înțelege ,,Vitamina Ce place'' și ,,Vitamina care place'', din păcate produsul a avut o viață scurtă. Au creat bomboane cu citrice care se prezentau într-un ambalaj alb, erau asemănătoare cu bombonelele Halls cu eucalipt. Campania a fost realizată într-un moment din anii '90 când Vitamina C era destul de acră, nu se regăsea în farmacii cu diverse arome și atunci compania venea cu ideea că Vitamina C este o vitamină care îți face plăcere să o consumi. Un alt slogan este ,,Connex, GO - Cei-i al tău e al tău'', la vremea respectivă era ceva de nou, nimeni nu mai făcuse ceva asemănător.

La workshop o sa vă prezint principii, vom vedea cum tot ceea ce facem este bine să se centreze pe awareness și memorabilitate.

Oamenii din marketing tind să respecte obiectivele de marketing și să neglijeze mindset-ul consumatorului. Vom încerca să vedem cum copywriter-ul trebuie să respecte obiectivele de marketing, dar trebuie să fie un purtător de cuvânt al consumatorului. Sunt lucruri pe care ți le servește în general partea de cercetare, dar dacă asta nu se întâmplă, trebuie să faci tu un efort, pe lângă multe alte lucruri. Dacă suntem între oameni de marketing, facem creație in-house, dacă lucrăm cu o agenție învățăm cum să fim parteneri onești cu agenția.

Care sunt top 3 campanii din topul preferințelor tale?

Campaniile bune sunt făcute de echipe numeroase, mi-a plăcut mult o campania, atunci cand au schimbat ambalajul în steagul SUA. Au vrut să întărească caracterul de identitate națională, noi neconștientizând că batoanele ROM aveau tricolorul național pe ambalaj. Noi suntem consumatori pasionali, iubim brand-ul.

Împreună cu Aneta Bogdan, am făcut sloganul de la Dedeman ,,Dedicat planurilor tale''.

Restul topului îl prezint la workshop.

Care sunt ingredientele unei campanii de succes?

În primul rând este nevoie de o echipă de profesioniști, aș vrea să evidențiez campania Scandia Sibiu, multă vreme compania avea publicitate idilică, în care era prezentată frumusețea naturii și ospitalitatea din Mărginimea Sibiului, ca pentru reclame turistice, cu această campanie au încercat să aducă omul cât mai aproape de produs, care este pateul. Au luat un personaj legendar pentru a face o campanie foarte normala pentru modul de gândire a publicului țintă.

Care este ingredientul comun al acestor campanii?

Cum sa nu cheltuim mulți bani și să folosim creierul uman să repete, să conștientizeze și să fixeze brand-ul. În unele cazuri se folosesc campanii reciclate, se rețin reclamele și se repropun altei companii. Lucrurile acestea slăbesc brandurile, totul devind ambiguu, iar mesajul nu se pliază pe brand.

Recomandă-ne câteva cărți de succes care să ne ajute să creăm reclame memorabile

Cartea lui Liviu David, Pauza de publicitate, un manual destul de complet, Publicetatea Branduri de poveste, ultima mea carte și Primul an de marketing scrisă de Petre Barbu.

***

Florin Dumitrescu colaborează cu Institutul de Marketing ca trainer și susține cursuri de scriere, tehnici de scriere creativă și retorică publicitară pentru oamenii de marketing, dar și de antropologia consumului. Cursul dezvoltat de Florin explică substratul antropologic al actualelor obiceiuri de consum, dotându-i pe specialiștii marcom cu instrumente de cunoaștere și înțelegere ale comportamentului consumatorilor.
În cadrul acestui curs, Florin prezintă principii ale socio-antropologiei și modul în care acestea se reflectă în situații de consum, atât în context actual, cât și în perspectiva istorică a trecerii de la societatea „tradițională” la modernitate; totul predat în mod agreabil, sintetic și ancorat în concret. Utilitatea cunoștințelor astfel dobândite vizează activități precum cercetarea calitativă și strategia de brand (produs/campanie).
Cursul se sprijină pe un bogat repertoriu de exemple și studii de caz din publicitatea românească a ultimelor decenii și pe experiența profesională nemijlocită a lui Florin Dumitrescu. 

Florin Dumitrescu (n. 16 septembrie 1966, București) este un textier român, cunoscut și ca poetprozator și publicist. A debutat în 1987 ca publicist, în presa studențească, și în literatură în 1997 cu volumul de poezie „Ana are mere”. În 1992 încheie studiile de inginerie la Institutul Politehnic București și continuă cu studiul limbilor străine (italiană - franceză) la Universitatea București (1992-1996). A absolvit un stagiu Erasmus la Universitatea din Padova și un masterat în studii romanice la Universitatea București, unde predă retorică. Din 1999 abandonează cariera universitară în favoarea unei activități mai intense în publicitate. Între 2010 și 2013, studiază antropologia cu prof. dr. Vintilă Mihăilescu. În iulie 2014 susține teza doctorală Supermarketizarea tradițiilor.

 

 

 

Fără tehnologie de marketing nu mai putem face performanţă. Cu toate acestea, tehnologia ne pune încă provocări. Ce şi cum alegem? Ce recomandări facem ca oameni de marketing în companiile în care lucrăm? În majoritatea situaţiilor ne confruntăm cu CRM-uri greoaie, cu sisteme de date care nu comunică între ele, nu sunt integrate într-un ecosistem care să ne permită să corelăm datele, să le actualizăm, să le punem în context. Iar când avem, în sfârşit o soluţie, ea nu funcţionează de una singură. Este nevoie de logică de marketing, de oameni care să ştie să valorifice această tehnologie, de procese, de execuţii bune, de acceptare şi suport de la cei care o folosesc și care trebuie să introducă şi să actualizeze date, să se implice permanent în recomadări de îmbunătăţire.

Vestea bună este că avem tot mai multe soluții și în România și companii specializate pe automatizare de marketing. Între liderii și pionierii acestor domenii se numără și Mediapost Martech. Ce înseamnă automatizare de marketing din punctul de vedere al unui profesionist în marketing direct? Cum se transformă marketingul direct susținut de noile tehnologii și cum s-au transformat și adaptat business-urile și companiile? Ce soluții de marketing direct are în portofoliu grupul Mediapost Hit Mail prin Mediapost Martech? Aflați mai multe într-un interviu cu CEO-ul grupului Mediapost Hit Mail și președinte al Asociației Române de Marketing Direct (ARMAD). 

Ce este și cum se transformă marketingul direct?

Marketingul direct este marketingul care folosește baze de date. Deci, din start este o combinație de marketing și IT, folosește bazele de date pentru a comunica în mod personalizat și segmentat cu clienții. De asemenea, marketingul direct, folosește în mod intesiv resurse logistice. Noi,  în ultima vreme, ne-am dezvoltat și pe logistică de e-commerce. Folosim logistica de marketing pe care am construit-o în anii precedenți, iar acceastă logistică de marketing este într-o creștere foarte accelerată în ultimii ani.

Marketing automation este de fapt marketingul direct transpus in platforme. Marketingul se duce tot mai mult către platforme, platformizare, digitalizare. Toate procesele pot fi realizate în interiorul unei platforme care evita e-mail-urile, exel-urile si structurile neintegrate și aduce împreună toate instrumentele de care are nevoie un om de marketing pentru a comunica eficient cu clienții, cu prospecții și pentru a maximiza rezultatele activităților de marketing.

Ce fel de soluții ați dezvoltat în zona de automatizare de marketing?

Practic, noi facem ce am facut întotdeauna doar ca acum facem în platforme. Generăm leaduri și creștem vânzările prin cross-sell și up-sell pentru clienții noștri prin cele două platforme pe care le reprezentăm în România: Hubspot, care este potrivită pentru firme mici și mijlocii și Salesforce Marketing Cloud, Salesforce Sales eCloud sau Service eCloud, care sunt soluții destinate companiilor mari. Procesele practice sunt aceleași: generare de interes din partea clienților prin diverse mijloace, valorificarea acestui interes și colectarea leadurilor aferente într-o zona de web, verificarea calității leadurilor și urmărirea lor până la transformarea în vânzări. Filosofia de marketing este cea clasică, dar totul se întâmplă în platforme care eficientizează procesele și permite utlizatorului să aibă un istoric și o raportare perfectă.

Cu ce probleme vă confruntaţi, cum le rezolvaţi şi care sunt primele succese în această arie de automatizare? Este greu de spus “primele” pentru că voi dezvoltaţi deja soluţii de atâta vreme.

Avem deja 20 de clienţi activi care folosesc Hubspot şi Salesforce. Principala problemă este că deciziile mari de automatizare se iau în ţara în care este compania mamă sau cu sediul central. În 80% din cazuri, aceste corporaţii nu au headquarter-ul în România, dar există o mulţime de companii din zona medie care sunt foarte interesate să profite de aceste soluţii, cu care discutăm de mult şi cu care facem proiecte interesante. Practic orice companie care are un produs cu o valoare de cumpărare suficient de mare, de ordinul sutelor de euro, ar putea beneficia de pe urma automatizării de marketing (marketing automation) şi ar putea să îşi îmbunătăţească rezultatele de marketing fără să crească bugetul. Return of investment (ROI), ăsta este cuvântul cheie în marketingul pe care îl oferim noi clienţilor.

Suntem interesaţi să lucrăm în România cu companii destul de mari care au viziune şi care se vor muta în platforme. Poate nu în 2021, 2022, dar până în 2030 se vor muta pentru ca aşa este lumea în care trăim acum. Toate procesele încep să aibă o componentă digitală din ce în ce mai mare. În corporaţii, cred că rata de pentetrare a platformelor este de peste 20%. În companiile mici şi mijlocii însă este de sub 1%.

Marketing automation  este de fapt  marketingul direct transpus în platforme

Putem să ne aşteptăm şi la o reducere de costuri prin aceste investiţii în automatizare?

Ce propunem şi livrăm noi clienţilor cu aceste soluţii este să își crească performanţa. Adică numărul de leaduri, vînzările – up-sell şi cross-sell şi, în consecinţă, profitabilitatea. Dar, într-adevăr, eliberează timpul oamenilor de marketing pentru a se concentra pe ceea ce contează, pe procese cu valoare adăugată mai mare faţă de cele repetitive, ceea ce ar face altfel comparând zeci şi sute de liste şi tabele.

Care sunt industriile care au luat avânt şi care au urcat primele în trenul automatizării?

Sunt în primul rând companiile care oferă servicii pentru companii, firmele de servicii B2B, sunt foarte interesate pentru că valoarea medie de achiziţie este destul de mare, apoi firmele de produse B2C cu valoare mare, de exemplu mobilier, auto, toate companiile care fac livrări, pentru care câştigarea de clienţi şi menţinerea lor este esenţa jocului. Practic, orice companie unde în cele din urmă valoarea medie de cumpărare este mare, poate face marketing automation.

Aveți atât soluţii de achiziţie cât și soluţii de retenţie. Ce noi programe ați dezvoltat pentru crşterea ratelor de conversie şi pentru up-sell, cross-sell?

Pentru retenţie, grupul nostru are soluţii de club de fidelizare. Avem un produs care se numeşte Rewardful care este un produs SAAS care gestionează clubul de fidelizare B2B, administrează punctele pe care le colectează o comunitate de membri ai unui club și le duce către un magazin de premii care este gestionat integrat. Deja este o piaţă de multe milioane de euro, piaţa de cluburi de fidelizare de marketing. Vorbesc de B2B, pentru că există o piaţă şi în B2C. Toate supermarketurile şi-au făcut carduri de fidelizare care sunt integrate cu platforme de marketing automation. Toate platformele acestea pot fi gestionate integrat şi foarte puține procese de marketing ale marilor lanţuri de magazine se desfăşoară în afara platformelor.

Recrutezi, formezi, angajezi oameni de marketing. Ce calităţi apreciezi la un om de marketing?

Oamenii care lucrează cu noi sunt puţin diferiţi de alţi oameni de marketing. Avem nevoie de cunostințe de matematică, statistică, teoria probabilităților, în general oameni care lucreaza bine cu cifrele, care au o gandire cantitativă, nu trebuie să știe neapărat matematică pentru că practic matematica care se foloseste în marketing este matematica de I-VIII cu câteva capitole de prin clasa a IX-a, a X-a . Noi am făcut teoria probabilităţilor în clasa a XII-a, dar acum cred că se face mai devreme. Nu este nimic complicat, dar trebuie să gândească cifre şi să poată să facă estimări. Să aibă simţul cifrelor. 

Mutaţi-vă în platforme pentru că oricum acolo o să ajungeţi! Mai bine să fiţi înaintea concurenţilor voştri acolo.

În cât timp se formează un om de marketing care să combine cifrele cu înţelegerea consumatorului. Știu deja oameni de la voi care au fost între timp vânaţi de marile corporaţii pentru competenţele pe care le-au dezvoltat alături de voi.

Da, pe vremea aceea eram şi noi o firmă mai mică. Între timp, am devenit şi noi o mare corporaţie. Avem deja 700 de angajaţi şi 36 de milioane de Euro cifră de afaceri. Atunci şi agenţiile de publicitate mai furau oameni, însă skill-urile de care este nevoie în marketing direct sunt relativ diferite de cele de care este nevoie în publicitate. E mai uşor să schimbăm oameni de valoare cu firmele de marketing research.

O concluzie echilibrată? Între mituri şi prea mult optimism şi soluţii care chiar aduc rezultate? Ce ne sfătuieşti?

Mutaţi-vă în platforme pentru că oricum acolo o să ajungeţi! Mai bine să fiţi înaintea concurenţilor voştri acolo. O să vă crească return-on-investment-ul.

Aflați mai multe în interviul video - Automatizare de marketing cu ROI.

 

Marketingul este psihologie aplicată, spunea, după 14 ani de experiență în companii multinaționale, ca brand manager sau director de marketing Mihai Bonca. În 2015, a  fondat Brand Architects, un boutique de strategie, consultanță și training, cu care vine în ajutorul mărcilor și a companiilor pentru a le sprijini să câștige lupta competitivă prin poziționare și diferențiere. 

Trebuie să înțelegi bine piața, cetățenii republicii mărcii tale (alții ii denumesc “consumatori”) și etapa de viață a mărcii. Obiectivele de marketing ar trebui corelate cu diferențiatorii de brand (indicatori de equity) și cu cei de funnel ( n.r. pâlnie de conversie). Aici e mult de discutat, dacă este “top of funnel”, adică notorietate sau “bottom of funnel”, adică loialitate - explică Mihai la începutul colaborării sale ca trainer la Institutul de Marketing. Ce s-a schimbat în noul context și de ce managementul strategic de brand contează mai mult că oricând? Cum pot organizațiile construi branduri robuste și care sunt componentele cheie ale unui strategii sănătoase de brand? 

De ce strategia de brand rămâne un asset important pentru companii? 

Strategia ajută în luarea alegerilor, aliniaza oamenii și resursele, coordonează organizația pe câteva acțiuni cheie. Nu există o strategie “perfectă” ci una “optimă”, adaptată resurselor și organizației respective.

În cazul strategiei de brand, aceste alegeri aduc împreună marca alături de clientul potrivit, obținând maximum din această relație. Sunt două aspecte importante aici. În primul rând, din perspectiva clientului, nu orice marca i se potrivește. Apoi din perspectiva companiei, nici orice client nu este potrivit pentru marca noastră. Este ca un dans. Nu vreau și nici nu pot să dansez cu oricine de pe ring. Întrucât o marca devine profitabilă doar dacă poate crea o relație pe termen lung cu clienții săi (“customer lifetime value”) și nu orice client (sau dansator), își dorește acest lucru.

Această decizie de a reduce numărul de opțiuni de la “oricine” sau “toată lumea” la câteva categorii clare de clienți potențiali, crește semnificativ șansa de succes.

Dacă o organizație reușește să ia această decizie, deja trece la nivelul următor. Din păcate, încă sunt multe organizații care consideră că ar trebui să vândă către “oricine”, “oricum”, făcând “orice”. La final vor ajunge cu o marca mediocră, care oferă avantaje nediferențiate și vor avea prețul drept unicul argument de vânzare.

Fără decizii strategice conștiente, organizația va naviga fără direcție pe o mare din ce în ce mai agitată și mai incertă. Vom vedea din ce în ce mai multe mărci plecând nepregătite de la mal, doar ca să le găsim răsturnate în larg. 

În majoritatea covârșitoare a cazurilor, mărcile au ambiții egocentrice, orientate în interior

Care sunt componente principale ale strategiei de brand? 

Din perspectiva mea, sunt trei ingrediente importante ale unei mărci. 

Primul ingredient este arhitectura mărcii. Urmează principiile atractivității relaționale: elemente de design, încredere (atribute și beneficii), experiențe (emotiile și asocierile pe termen lung) și ideologia (principii, scop, valori). Această arhitectură relațională trebuie să aibă sens, elementele să se susțină și să se completeze unele pe celelalte. Nu în ultimul rând, marca trebuie să aibă un centru de greutate (gravitas), în unul sau mai multe puncte relaționale.

Al doilea ingredient este segmentarea, respectiv cine este clientul, sau mai clar, categoria de clienți. Aici ne uităm în principal la psihografie, nu la demografie, mai precis la vise, ambiții, tensiuni. Cu cât segmentul este mai omogen, cu atât va fi mai bine definit și mai diferențiat față de alte segmente de clienți, din perspectiva așteptărilor. Drept urmare, o marcă va putea adresa mai ușor nemulțumirile lor față de alte oferte existente din partea competiției. Dar în același timp, o omogenitate ridicată implicat un segment mai mic, mai nișat. Acest echilibru, între omogenitate și potențial (cât de mare este segmentul), este determinant în succesul unei mărci. Cu cât o marca este mai la început, cu atât va trebui să identifice un segment mult mai nișat, mai omogen și mai puțin servit de mărcile mari existente. În timp, companiile pot extinde segmentul. Dar la început trebuie să fie foarte clar și bine definit. Nu există o altă cale. 

Al treilea ingredient este povestea comună, respectiv modul în care o companie aduce marca împreună cu clientul. Aici vorbim de ambițiile comune și de narativitate. În majoritatea covârșitoare a cazurilor, mărcile au ambiții egocentrice, orientate în interior (de ex. să facă bani), nu în exterior, către clienți. Iar asta putem vedea și în narativitate, respectiv cum mărcile vorbesc doar despre ele însele. În mod normal, obiectivul principal ar fi să contruim o relație sănătoasă cu clienții noștri, iar profitul va fi rezultatul acestei relații.

În această triada, elementele unice din arhitectura mărcii (centrul de greutate și diferentiatorii), lucrurile pe care le știu despre clienți și competiția nu le cunoaște (insights) și povestea comună dintre marcă și audiență reprezintă “avuția” unei organizații. Factorul numit “timp” transformă această avuție în avantaje competitive. Ele determina semnificativ potențialul de creștere. 

Nici aici nu există o altă cale, decât răbdarea și construcția permanentă. Gandirea toxică numită “short-termism”, a cauzat transformarea omul de marketing din creator de relație în furnizor de lead-uri.

De ce strategia de brand rămâne o piatră de încercare încă pentru  multe companii? Care sunt principalele probleme, din experiența ta de practician? 

Primul și cel mai important motiv este “short-termism”, sau concentrarea unei origanizații în mod covărșitor pe rezultatele pe termen scurt. Această este “root-cause”, sursa problemelor.

Speranța de viață a unui CMO (Chief Marketing Officer) este de maxim trei ani. CMO-ul are de altfel și durata cea mai scurtă din Board. De ce? Pentru că marketingul este creator de relații pe termen lung. Succesul se vede în cele mai bune cazuri în trei-cinci ani. Nu poate și nici nu are cum să provoace minuni, iar actionarii nu au răbdare, vor creștere acum.

Este ca și cum vreau să câștig o medalie la Olimpiadă și cred că e suficient să mă antrenez 6 luni sau un an. Intr-o piață sunt doar câteva locuri care contează (podiumul), iar cei de acolo sunt foarte buni și foarte bine pregătiți. Cel mai probabil și-au petrecut mai mult de 10 – 15 ani antrenându-se din greu pentru medalie. Cele mai valoroase companii îndeplinesc acest criteriu: Apple are 44 de ani, Google 31, Amazon 27 de ani, Netflix 24, Facebook 17 ani, Tesla 17 ani. Nici aici nu există o altă cale, decât răbdarea și construcția permanentă.

Gandirea toxică numită “short-termism”, a cauzat transformarea omul de marketing din creator de relație în furnizor de lead-uri. E mult mai ușor să arăți rezultate tactice decât unele strategice. Țin să precizez că în companiile tradiționale “lead-generation” și eficiența procesului de vânzare era treaba Trade Marketing-ului, parte din departamentul de vânzări, în timp ce Brand Marketing-ul creștea mărcile.

Practic în acest moment, în multe organizații, marketingul face în principal performance, o acțiune corolară vânzărilor. Nu spun că “lead-generation” nu este important. Problema este însă că nimeni nu mai construiește mărci pe termen lung. Drept urmare skill-urile de strategie au cam dispărut. Mărcile au success azi, bonusuruile se încasează la final de an, apoi în câțiva ani urmează comoditizarea și jocul s-a cam încheiat. Urmează un M&A, o companie mai mare preia una mai mică, iar managerii pleacă în altă parte.

Nu întâmplător Amazon și Tesla, cele mai mari mărci care au apărut în ultimii 20 de ani, au construit încă de la început pe termen lung. Toată lumea vorbește cu invidie de succesul lor, însă nimeni nu se uită la fundație. Construcția a fost încă de la început solidă: “right-termism” (echilibrul dintre termen scurt și termen lung), avantaje competitive importante (centre de greutate în arhitectura de brand), nișă pe care au adresat-o la început, poveste comună cu clienții (orientarea religioasă pe “customer care” la Amazon și ideologia proaspătă a celor de la Tesla). 

Playbook-ul este la vedere, despre el vom vorbi în cadrul training-ului. 

Nu ratați masterclass-ul de brand management susținut de Mihai Bonca, disponibil și în noul abonament de training individual, varianta Lead. 

 

 

În marketingul B2B au apărut noi abordări, tehnologii şi arii de acţiune. LinkedIn rămâne şi la nivel local şi internaţional un canal de comunicare eficient, dacă este folosit bine, în pofida costurilor ridicate. Georgiana Dumitru este expert în performance marketing. În peste 15 ani de experiență în marketing digital, a gestionat bugete de publicitate diverse, de la sute la câteva milioane de dolari și a reușit să livreze cele mai bune rezultate în ambele situații. A coordonat campanii de paid search (Google, Bing), LinkedIn Ads și programe complexe de Account Based Marketing (ABM) și content syndication pentru companii de tehnologie americane si britanice. În 2018 a devenit trainer autorizat. A creat platforma de continut StrategyForToday.com unde scrie despre marketing digital cu focus pe LinkedIn Ads. 

În primul rând, ce face un “B2B Lead and Demand Generation Digital Marketeer “ şi cum crează valoare într-o organizaţie?

Marketerii care activează în B2B trebuie să fie pregătiți să “muncească” diferit, într-un efort pe termen mult mai lung care include mai multe puncte de succes. Principala misiune a unui B2B marketer este să genereze lead-uri din audiența targetată. Volumele și calitatea leadurilor sunt esențiale. Pentru contracte unde ciclul de cumpărare este de minimum şase luni, rata de succes rar depășește 1% , cel puțin pe piețele foarte competitive.

Calitatea lead-urilor este consecința unei targetari foarte riguroase și a conținutului folosit în campanii. Ca să livreze rezultate, marketerii care lucrează în B2B trebuie să aibă o paletă mai largă de cunoștinte: de la eco-sistemul platformelor de lead generation, curatorierea conținutului, particularitățile funnel-ului și ale targetării (centrată pe buyer personas) până la programe de nurture și sales enablement.

Putem și trebuie să aducem valoare prin munca noastră pe pipeline. În cele mai multe programe de ABM (n.r. account based marketing) și content syndication pe care le-am gestionat, am lucrat cu oamenii de vânzări că să aducem lead-urile la nivelul următor și să le transformăm în oportunități. Împreună. Nu trebuie să existe fricțiune între marketing și vânzări, dimpotrivă. Lucrul pe progresia pipeline-ului este foarte ofertant în sensul că marketerii pot avea o contribuție semnificativă în felul în care se valorifică o oportunitate şi progresează în funnel-ul de conversie. B2B este o arie care necesită experiență, răbdare, dar care aduce satisfacții profesionale importante.

Calitatea lead-urilor este consecința unei targetari foarte riguroase și a conținutului folosit în campanii.

Cine şi de ce ar trebui să ia serios în considerare promovarea pe LinkedIn? Pentru ce obiective şi cu ce rezultate? Ce tipuri de companii şi industrii folosesc bine LinkedIn şi cu ce abordare, cu ce tipuri de mesaje şi conţinut?

LinkedIn Ads este un vehicul important în B2B atunci când rezultatul pe care îl dorim este generarea de lead-uri. Ca să decidem dacă este potrivit pentru noi trebuie să răspundem la trei întrebări esențiale:

  1. LinkedIn acoperă un procent suficient de mare din audiența pe care vrem să o targetam (minimum 50% )?
  2. Ne permitem? Costurile sunt mari în comparație cu alte platforme. Pe o piață competitivă în industria de tehnologie, costul per achiziție al unui lead poate fi de minimum $200 în timp ce un vendor de ABM sau content syndication poate livra la un cost de $70 / $80 (variază în funcție de mai mulți factori: geografie, industrie, alte elemente de targetare etc).
  3. Avem conținut potrivit și suficient de mult? Conținutul este responsabil pentru calitatea lead-urilor. Trebuie să oferim spre consum (în schimbul datelor de contact) material consistent, actual, care să adreseze și să prezinte soluții la provocările cu care se pot confrunta clienții. În care să predomine componenta de utilitate, nu cea de efort de vânzare. Agresivitatea ne va împiedica să continuăm conversația.

LinkedIn este o alegere obligatorie în mixul de marketing pentru B2B, indiferent de industrie. Aș spune că industria de tehnologie este printre cele care investesc cele mai mari bugete.

Nu trebuie să existe fricțiune între marketing și vânzări, dimpotrivă.

Oamenii de marketing ar trebui să folosească LinkedIn mai mult pentru a construi brand awareness şi să nu se aştepte neapărat la engagement, avertiza un raport Forrester, comparând performanţa reţelei cu altele, mai ales cu Facebook. Pentru ce tipuri de obiective de marketing se pretează mai bine LinkedIn faţă de Facebook şi care sunt condiţiile esenţiale pentru ca să livreze rezultate: ex. conţinut de calitate, consecvenţă, etc?

Sigur că putem să folosim LinkedIn Ads pentru a construi brand awarness, dar e un efort scump care merită dacă în paralel lucrăm și pentru obiective mai palpabile. Capabilităţile de targetare a audienței pe criterii profesionale sunt net superioare pe LinkedIn (de fapt, nu există comparație). În plus, pe LinkedIn, audiența are deja un setup mental de business, mesajele sunt asimilate mult mai ușor. Pe Facebook și pe rețele similare, anunțurile din zona B2B pot foarte ușor să fie percepute ca un “corp străin”. În cel mai fericit caz, orice interacțiune Facebook a audienţei targetate care aduce trafic pe website, poate fi ulterior reluată şi  pe LinkedIn prin campanii de remarketing. Dar volumele sunt mici, cel mai probabil.

B2B este o arie care necesită experiență, răbdare, dar care aduce satisfacții profesionale importante.

Care sunt cele mai puţin utilizate resurse sau funcţionalităţi LinkedIn la care oamenii de marketing ar trebui să se uite mai atent?

În materie de formate, Text Ads și Message Ads sunt utilizate într-o proporție mai mică dar ăsta e semn că strategia e inteligentă: primul nu este foarte ofertant, iar al doilea este indicat doar când ai dobândit vizibilitate în fața audienței. Recomandarea mea e ca oamenii de marketing să folosească într-un mod cât mai creativ capabilităţile de targetare şi audiențele adiționale. E o zonă în care LinkedIn a făcut progrese în ultimii ani, permiţându-ne să construim audiențe și modalităţi cât mai sofisticate de ajunge la ele.

Cel mai utilizat și mai eficient format rămâne Single Image Ad (Sponsored Content). Mai puțini folosesc formatul carusel, de exemplu dar nu mi se pare o problemă. Nu performează nici pe departe la fel de bine și necesită un concept foarte bine gândit și o execuție grafică pe măsură. Sfatul meu e să testați toate formatele în timp ce vă bazați pe Single Image Ad ca locomotivă. Formatul video e un catalizator de engagement, poate fi folosit mai degrabă pentru vizibilitate și branding.

LinkedIn are un ritm mai accelerat de inovatie pe zona de organic. Introduce opțiuni noi atât pentru utilizatorii obișnuiți care folosesc platforma că să fie vizibili pentru recrutatori și pentru conexiunile lor, cât și pentru oamenii de vânzări care folosesc platforma pentru social selling.

Dar cele mai frecvente greşeli de promovare pe LinkedIn?

În primul rând, este esențial să setăm așteptări și obiective corecte pentru fiecare dintre formatele disponibile. Am văzut companii care au ales să folosească Message Ads (fostul InMail) din prima, targetând audiențe care nu fuseseră expuse anterior la mesajele lor. Acest tip de abordare este ceea ce oamenii de vânzări numesc “cold calling”. Un mesaj plasat în inbox-ul cuiva care are prea puține informații sau deloc despre compania ta, nu va genera rezultatele la care te aștepți. Dimpotrivă.

O greșeală pe care o văd frecvent (colecționez exemple) este să tratezi un anunț plătit la fel ca pe un post organic în feed. Daca vorbim de Single Image Ad, formatul e identic. În B2B promovăm conținut ca să generăm lead-uri. Văd multe exemple de anunțuri plătite în care tonul este informativ-descriptiv, copy-ul nepermis de lung și spațiul atât de generos al imaginii neutilizat la potențial maximum. Nu descrieți conținutul, vindeți-l! Rolul anunțului plătit este să genereze un click și mai apoi un lead.

Nu în ultimul rand, m-aș gândi că oricare ar fi acțiunea pe care vreau să o facă un utilizator odată ajuns pe website, să mă asigur că putem continua conversația. Asta se traduce, în 99% dintre cazuri, în completarea unui formular. Trebuie să ne asigurăm că putem continua conversația.

Cum ai ajuns de la PPC la LinkedIn Ads şi de ce investeşti  personal atât de mult timp şi bani în  propria formare şi training?

Paradoxal, expertiza mea solidă pe paid search (Google Ads) m-a adus în compania unde am început să lucrez pe LinkedIn. Făceam o tranziție de la B2C și Business to SME la un B2B de nișa și aveam ca primă provocare să livrez rezultate pe bugetele de Google. Foarte repede mi s-a “înmânat” managementul contului de LinkedIn care targeta audiențe globale cu focus pe Statele Unite. Nu interacționasem niciodată cu interfața și nu știam ce să cred despre CPA-ul pe care îl vedeam acolo, era foarte mare. Am schimbat complet strategia și am regândit distribuția bugetului folosindu-mă de cunoștințele mele de performance marketing. În trei luni am redus CPA-ul cu 300% la un cost despre care am înțeles ulterior că este optim. Mi-a plăcut să lucrez pe LinkedIn încă de la început, mai ales pentru că rezultatele depind foarte mult de managementul bugetului și de strategia de conținut, zone în care eu am foarte multă experiență și care m-au fascinat întotdeauna.

După 10 ani în care m-am ultra-specializat pe Google Ads, cunoșteam o altă tactică de marketing digital care mi-a captat interesul imediat. Compania a alocat bugete din ce în ce mai mari iar eu am profitat la maximum de relația cu echipa noastră de account management de la LinkedIn (din New York) - m-am “alimentat” din expertiza lor că să devin, la rândul meu, avansată cât mai repede. Am făcut traininguri cu experți specializați în LinkedIn Ads, m-am conectat cu mulți marketeri care au experiență solidă în zona. Am deschis propriul cont de LinkedIn Ads și am investit bugete în promovarea conținutului site-ului meu.

În momentul în care am devenit trainer certificat, alegerea a fost simplă: voi împărtăși cunoștințele mele cu toți cei care vor să știe mai mult despre LinkedIn Ads și voi pune umărul la popularizarea acestui canal în Romania.

Ce companii din România se promovează inteligent pe LinkedIn şi de ce?

Pe piața din România nu pot să spun, în calitate de utilizator de LinkedIn, că sunt copleșită de volumul de anunțuri plătite în feed-ul meu. În ultimul an am fost destul de atentă să văd cine a introdus LinkedIn Ads în mixul de marketing. Observ o pondere mai mare de anunțuri care au ca obiectiv brand awarness. Bănci, companii de tehnologie și companii din industria auto domină spațiul de advertising. Ar mai fi câteva firme care organizează (vând) cursuri și un număr din ce în ce mai mare de agenții de publicitate și marketing digital care își promovează serviciile și echipele. Posibil să fie și altele, dar nu mă targetează pe mine. Sunt și cazuri în care nu înțeleg de ce aș face parte din audiența lor. Iată încă o idee la capitolul abordări corecte: LinkedIn ne permite să ţintim destul de granular audiențe bine conturate care să răspundă cât mai bine la mesajele noastre. E de preferat un engagement mai mare dintr-o audiență mai mica, omogenă. Și, nu uitați, anunțul plătit nu este postul organic. Investim bugete că să generăm conversii nu like-uri, distribuiri și comentarii☺.

LinkedIn este o alegere obligatorie în mixul de marketing pentru B2B, indiferent de industrie

Cum poate fi folosit LinkedIn pentru account based marketing?

Ca multe alte platforme pentru B2B, în LinkedIn putem targeta o audiență formată din persoane care lucrează la anumite companii. Condiția este ca, odată finalizată targetarea, audiența rezultată să fie suficient de mare (minimum 300 persoane). Mergând la nivelul următor, dacă piața pe care lucrăm este vastă, putem face un program de ABM strategic în care să targetam un buyer group dintr-o singură companie. Deci, foarte bine țintit.

Avantajul incontestabil al LinkedIn pentru B2B este că audiența are deja un setup mental de business când activează în platformă și asta crește șansele ca mesajele noastre să fie asimilate mai ușor și mai repede. Mai mult, unele dintre cele mai sofisticate platforme de ABM au o acoperire firavă în tari ca Romania și e mai greu să avem rezultate daca asta e piața pe care o targetam. Aici LinkedIn e o variantă pe care ne putem baza.

 

Salvează  inovaţia corporaţia? Într-un context atât de provocator şi incert este clar că organizaţiile care au hrănit inovaţia în interior au mai multe resurse să se adapteze, să se redreseze. Inovația în principiile și procesele de management poate crea avantaj competitiv durabil și poate produce schimbări majore în poziția competitivă. Managementul inovației a permis marilor inovatori globali depășirea unor noi praguri de competitivitate. De anul trecut, inovaţia a devenit disciplină obligatorie pentru profesioniştii de marketing care doresc să obţină o acreditare internaţională.

Inovația nu mai e tichie de mărgăritar, ci instrument de supraviețuire, chiar dacă adesea este vorba de inovații mai mici și mai puțin spectaculoase, de proces, de produs, inovație incrementală și nu neapărat radicală.

Când inițiativele de inovație sunt prea puține sau vin prea târziu

Și în business ca şi în viaţă, problemele vin din prea mult sau din prea puţin. Din păcate, în prea multe organizaţii inovaţia este blocată sau sufocată. În egală măsură, altele suferă din suprainovaţie, care în acest context poate duce la pierdere de clienţi sau faliment.

Kodak este exemplul cel mai frecvent citat când este vorba de eşecul adaptării la inovație. Deși pionier în industria sa, Kodak a ignorat oportunitatea digitalului deși tot la Kodak a fost creată și patentată prima camera digitală. În 1996 însă, CEO-ul  companiei s-a temut atât de tare că explozia digitalului ar fi putut să schimbe cu totul produsele şi modelul de business existent, încât a suprainvestit în cercetarea pentru digital, alocând două miliarde de dolari, chiar înainte să fie clar încotro se va îndrepta piaţa, ceea ce a contribuit semnificativ la problemele de mai târziu.

Când doza de inovație e prea mare și vine prea devreme

Capcanele inovaţiei sunt numeroase, iar una dintre cele mai frecvente, mai ales în rândul companiilor mici, antreprenoriale este ignorarea curbei de adopţie, lipsa unui proces care să asigure adoptarea noului produs de către puţinii inovatori (2%) şi majoritatea timpurie, precum şi de a-i implica pe aceştia în co-creare de produs. O astfel de variantă poate stimula ulterior celelate segmente pentru a asigura un volum suficient care să facă inovaţia viabilă, printr-un număr de utlizatori suficient de mare.

Google a inovat prea des şi prea devreme, supraevaluând capacitatea şi viteza de a procesa informații, de a accepta schimbări și de a adopta noi comportamente ale utilizatorilor săi când a lansat servicii precum Google Wave, Google Plus, Google Glass, cu premize sau funcții excelente, dar fără logică de marketing. Și în acest caz, psihologia bate tehnologia  pentru că, oricât de valoroase ar fi diverse inovaţii de tehnologie şi inginerie, riscă să nu ajungă la publicul dorit, fără un proces bine gândit de management de produs.

Inovația de marketing este un concept strâns legat de dezvoltarea unor produse noi, de managementul schimbării și de abordarea de tip agile (orientată spre experiențe, spre oameni nu spre procese, spre colaborare și adaptare permanentă).

Reuşita proiectelor de inovaţie se bazează pe o combinaţie între motivaţie, anvergură şi un proces foarte bine executat: puterea de a stabili o agenda ambiţioasă şi a asigura resurse pentru oportunităţile care promit, abilitatea de a scala şi de a transforma oportunitățile în surse reale de venit precum și abilitatea de continua, a relua şi a replica modelul din nou şi din nou.

Materialul complet in Revista Piata.

Salvează  inovaţia corporaţia? Într-un context atât de provocator şi incert este clar că organizaţiile care au hrănit inovaţia în interior au mai multe resurse să se adapteze, să se redreseze. Inovația în principiile și procesele de management poate crea avantaj competitiv durabil și poate produce schimbări majore în poziția competitivă. Managementul inovației a permis marilor inovatori globali depășirea unor noi praguri de competitivitate. De anul trecut, inovaţia a devenit disciplină obligatorie pentru profesioniştii de marketing care doresc să obţină o acreditare internaţională.

Inovația nu mai e tichie de mărgăritar, ci instrument de supraviețuire, chiar dacă adesea este vorba de inovații mai mici și mai puțin spectaculoase, de proces, de produs, inovație incrementală și nu neapărat radicală.

Când inițiativele de inovație sunt prea puține sau vin prea târziu

Și în business ca şi în viaţă, problemele vin din prea mult sau din prea puţin. Din păcate, în prea multe organizaţii inovaţia este blocată sau sufocată. În egală măsură, altele suferă din suprainovaţie, care în acest context poate duce la pierdere de clienţi sau faliment.

Kodak este exemplul cel mai frecvent citat când este vorba de eşecul adaptării la inovație. Deși pionier în industria sa, Kodak a ignorat oportunitatea digitalului deși tot la Kodak a fost creată și patentată prima camera digitală. În 1996 însă, CEO-ul  companiei s-a temut atât de tare că explozia digitalului ar fi putut să schimbe cu totul produsele şi modelul de business existent, încât a suprainvestit în cercetarea pentru digital, alocând două miliarde de dolari, chiar înainte să fie clar încotro se va îndrepta piaţa, ceea ce a contribuit semnificativ la problemele de mai târziu.

Când doza de inovație e prea mare și vine prea devreme

Capcanele inovaţiei sunt numeroase, iar una dintre cele mai frecvente, mai ales în rândul companiilor mici, antreprenoriale este ignorarea curbei de adopţie, lipsa unui proces care să asigure adoptarea noului produs de către puţinii inovatori (2%) şi majoritatea timpurie, precum şi de a-i implica pe aceştia în co-creare de produs. O astfel de variantă poate stimula ulterior celelate segmente pentru a asigura un volum suficient care să facă inovaţia viabilă, printr-un număr de utlizatori suficient de mare.

Google a inovat prea des şi prea devreme, supraevaluând capacitatea şi viteza de a procesa informații, de a accepta schimbări și de a adopta noi comportamente ale utilizatorilor săi când a lansat servicii precum Google Wave, Google Plus, Google Glass, cu premize sau funcții excelente, dar fără logică de marketing. Și în acest caz, psihologia bate tehnologia  pentru că, oricât de valoroase ar fi diverse inovaţii de tehnologie şi inginerie, riscă să nu ajungă la publicul dorit, fără un proces bine gândit de management de produs.

Inovația de marketing este un concept strâns legat de dezvoltarea unor produse noi, de managementul schimbării și de abordarea de tip agile (orientată spre experiențe, spre oameni nu spre procese, spre colaborare și adaptare permanentă).

Reuşita proiectelor de inovaţie se bazează pe o combinaţie între motivaţie, anvergură şi un proces foarte bine executat: puterea de a stabili o agenda ambiţioasă şi a asigura resurse pentru oportunităţile care promit, abilitatea de a scala şi de a transforma oportunitățile în surse reale de venit precum și abilitatea de continua, a relua şi a replica modelul din nou şi din nou.

Citiți materialul complet în ultimul număr al revistei Piața.

 

Între provocările oamenilor de marketing în pandemie s-a adăugat și loialitatea.  Păstrarea clienților fideli și obiectivele de retenție au apărut pe agenda companiilor în condițiile în care consumatorii au devenit mai prudenți în ce privește cheltuielile, mai atenți la alternative și economii, mai receptivi la promoții, reduceri.  Iar competiția mai mare, mai agresivă, mai acerbă.

Nu mai ajunge sa faci doar achiziție si nici chestionare de satisfacţie. Loialitatea nu se cumpără și nici nu se câștigă peste noapte. În goana după rezultate, pe nemestecate, multe companii din toată lumea au copiat și lansat programe de fidelitate, cu puncte, cu discounturi, fără o strategie robustă de customer relationship management, fără viziune și fără suport pe termen lung.

Programul de loialitate al retalierului britanic Boots – devenit în 2006 Boots Alliance după fuziunea cu Alliance UniChem- este unul dintre cele reușite și longevive. Grupul Boots este o companie în care marketingul și-a dovedit atuul de creator de valoare și profit sustenabil, pe termen lung.  Boots este un business cu istorie, fondat de Jesse Boots în 1887 cu un mic magazin de plante medicinale în Nottingham și care a crescut  și s-a diversificat  cu succes de-a lungul vremii în multe domenii, de la cercetare și producție de medicamente, la optică și servicii stomatologice, îmbrăcăminte sau servicii fotografice.

Lansat în 1997 , însoțit de cardul  Boots Advantage Card, programul de loialitate Boots a devenit acum o componentă cheie a strategiei de business a companiei destinată să își răsplătească cei mai valoroși clienți și să-i încurajeze să cumpere mai mult, online sau în magazinele tradiționale. Membrii programului beneficiază de prețuri speciale la produsele selectate și primesc puncte de fidelitate. La sfârșitul lui august 2019, numărul utilizatorilor activi era de 90 de milioane în Statele Unite în programul Balance® Rewards  și 15 milioane de utilizatori de Boots Advantage Card în UK, conform datelor companiei. Un membru activ este definit ca fiind o persoană care a folosit cardul în ultimele șase luni.

1997- Lansare cu obiective clare, resurse și sprijin de la vârf

Inspirați și mobilizați de succesul retailerului Tesco care a preluat leadership-ul în industrie în mai puțin de doi ani, colectând și analizând date, informații și insight-uri despre clienții lor, Boots a decis că are nevoie să găsească o modalitate de a fi mai aproape de clienți din trei motive: pentru a obține insight-uri de la clienți, pentru a construi o bază de date care să le ofere posibilitatea să creeze oferte customizate pe nevoile clienților și pentru a genera vânzări adiționale, dezvoltând și construind loialitate.

Pe parcursul proiectului, echipa a adăugat și un al patrulea obiectiv, acela de a putea dezvolta noi produse și servicii, bazate pe insight-urile de la clienți. Unul dintre rezultate a fost că Boots a devenit lider în furnizarea de asigurări de sănătate și călătorie, a intrat în zona de vânzări directe cu programe gen mama și copilul, brandul propriu No 7 cu ofertele personalizate adiționale, iar în prezent vinde inclusiv servicii de sănătate B2B.

Programul de loialitate a devenit încă de la lansare o prioritate pentru companie, a fost susținut cu toate resursele ( money, men, minutes) și a fost permanent sprijinit de top management, în frunte cu președintele și directorul general. Mai mult, întreaga structură a companiei a fost reorganizată și adaptată pentru această ințiativă, inclusiv designul  și dimensiunea magazinelor.

Research, testare, acțiune

Programul a fost gândit ca un vector de creştere de business, susţinut de investiţii în research. Din nou, stând cu ochii pe consumator, compania a descoperit că  femeilor-  93% dintre posesorii de carduri Boots Advantage – le place să cumpere şi pentru a-şi oferi mici bucurii şi răsfăţuri. Şi mai interesant, motivaţiile și interesul pentru cumpărături erau pentru 39% dintre acestea legate de sex. Înţelegând mai profund motivaţiile reale din spatele comportamentului de cumpărare, Boots şi-a construit ofertele pe resorturi mai degrabă emoţionale decât raționale.

În plus, ambiţia Boots era să creeze cel mai bun card de fidelitate din industrie, dotat cu un microcip care să capteze cu adevărat date şi să permită, în schimb, oferirea unor facilităţi şi beneficii relevante şi personalizate. Majoritatea specialiştilor erau de acord că iniţiativa avea sens, însă punerea ei în practică rămăsese o provocare pentru cei mai mulţi jucători, iar costurile, anvergura şi durata unui astfel de program îi descuraja pe cei mai mulţi.

De la început Boots a mizat pe o abordare bazată pe testare, învăţare şi perfecţionare din mers.  Cardul Avantaj a fost testat iniţial pe două pieţe, cu primul test derulat în nordul Angliei și extins abia mai târziu.

Primire reticentă. Provocări și soluții

Lansarea a fost primită cu rezerve şi retincenţă de specialişti şi etichetată din start ca o măsură defensivă ca reacţie la mişcările supermarketurilor care îi ameninţau dominaţia în piaţa de produse farmaceutice şi de frumuseţe şi atacau cu preţuri reduse.

Competitorii vocali au acuzat Boots că nu-şi înţelege consumatorii. Purtătorul de cuvânt Superdrug, competitor direct, ironiza în 1997 programul Boots, argumentând că datele lor despre consumatori arată că aceştia nu-şi doresc puncte. Mai mult, surse apropriate Boots la acea vreme susţineau că ambiţiile companiei de a dezvolta beneficii şi servicii complementare în domeniul sănătăţii şi parteneriate cu National Health System (NHS) ţin de domeniul ficţiunii. Sceptici și ei, cei de la Marketing Week apreciau însă la vremea aceea determinarea, răbdarea şi jocul strategic defensiv, dar de cursă lungă al companiei.

Timpul avea să le dea dreptate celor de la Boots. Superdrug urma să îşi lanseze propriul program cu puncte de loialitate patru ani mai târziu, având chiar mai puţine avantaje faţă de Boots, singurul diferenţiator fiind o oglindă- variantă replicată în banking de Garanti Bank în Turcia. Iar răbdarea şi perseverenţa în a clădi loialitate a Boots a continuat să dea rezultate, mizând pe management strategic de asset-uri, reorganizări, fuziuni și parteneriate, în loc de agresivitate.

2019- lansare card digital și aplicație

În 2019 Boots lansează varianta digitală a deja consacratului său card, permițând clienților să-și colecteze și să-și revendice punctele ușor, scanându-le din aplicație. Această mișcare înseamnă și o serie mai largă de beneficii suplimentare pentru clienți, cum ar fi ofertele personalizate. În plus, o ocazie de a-și reduce cheltuielile de producție și distribuție ale cardurilor fizice.

Lansarea a coincis cu lansarea campaniei de vară “Feel good”, bazată tot pe date de research care identificaseră că peste 76% dintre femeile din Marea Britanie evitaseră să participe la activități de vară cum ar fi plaja sau festivalurile, din lipsă de încredere și temeri care creșteau în această perioadă în care se simțeau mult mai expuse.

Învățăm de la Boots că achiziția neechilibrată de loialitate și retenție nu are cum să susțină business-uri sănătoase pe termen lung și că viitorul este al companiior care știu să își asculte și să își înțeleagă clienții.

Referințe:
Newell, Frederik (2000), loyalty.com, Customer Relationship Management in the New era of Internet Marketing, McGraw-Hill, pp 239-248 Marketing Week,

 

De ce nu au multe companii încă o strategie digitală deşi investesc în digital? Cum ne adaptăm strategia la schimbare? Într-o perioadă în care ne bazăm mai mult pe canalele digitale să ajungem la piaţă, să ne păstrăm clienţii actuali şi valoarea relaţiilor cu aceştia, revizuirea abordării şi strategiei digitale este mai necesară ca oricând.
Strategia digitală înseamnă decizii şi claritate legată de suţinerea business-ului prin integrarea eficientă a canalelor digitale, direcţie pe termen lung şi obiective măsurabile de achiziţie, retenţie şi conversie care să susţină obiectivele de business, înseamnă decizii asumate a opţiunilor strategice pentru atingerea acestor obiective pe bază unui avantaj competitiv unic şi a unei poziţionări diferenţiatoare în raport cu competiţia. Strategia digitală este o strategie de canal. Companiile trebuie să înţeleagă bine natura digitalului, să îşi stabilească objective clare legate de contribuţia sa la creşterea busines-ului, integrarea cu celelalte canale, inclusive reţele de parteneri. Practic, să-şi adapteze strategia de marketing si comunicare la specificul canalelor digitale.

Dezvoltarea unei strategii digitale sănănătoase înseamnă înţelegerea lumii hipercompetitive şi în schimbare de azi mai bine decât oricând cu tot ce este relevant pentru o strategie digitală viabilă: piaţa şi dinamica ei, comportamentul consumatorilor în mediul digital, competitorii, intermediarii, influenţatorii şi potenţialii parteneri. Cu mult timp înainte de explozia digitalului, Toyota a înţeles valoarea parteneriatelor şi a co-opetiţiei care înseamnă colaborarea cu competitorii pe motive de complementaritate de resurse, reduceri de costuri sau inovaţie. Toyota a colaborat cu Peugeot, cu General Motors, cu BMW şi cu Mazda. Parteneriatele recente cu Uber sau Comitetul Paralimpic sunt susţinute de istorie şi o practică permanentă a colaborărilor, distillate pe afinităţi şi valori şi care pot fi amplificate eficient şi pe canalele digitale sub ambiţia mobilităţii.

Organizaţiile care înţeleg că trăim într-o eră a ecosistemelor deschise precum Toyota îşi limpezesc sau reinventează mai uşor viitorul. Akiro Toyoda a redefinit recent viziunea şi rolul companiei în societatea actuală şi cea viitoare. Într-un ecosistem de parteneri, Toyota se transformă dintr-o companie producătoare de maşini într-un jucător global care oferă servicii de mobilitate. Parte a procesului său de reinventare, regenerare şi adaptare oferă acum la nivel global servicii de marketing digital sau ECRB (evolutionary customer relationships building), ca un serviciu de suport care să ţină dealerii mai aproape de clienţii lor.

Clarificarea strategiei digitale include în mod obligatoriu abordările strategice şi tactice pe care compania NU le va urma. Specifică resursele (money, men, minutes) necesare pentru implementare şi limpezeşte astfel mixul potrivit de tactici, în măsură să sprijine livrarea strategiei. O segmentare bine făcută ajută companile să îşi păstreze focusul strategic, să-şi distingă priorităţile şi să decidă în legătură cu cele două-trei iniţiative cheie care generează impact şi pentru care au şi resurse de implementare. Mailchimp, care rămâne încă în topul preferinţelor de soluţii de email marketing pentru companii mici şi medii riscă să-şi dilueze resursele şi direcţia prin iniţiativele prea numeroase de marketing prin conţinut Mailchimp Essentials şi Mailchimp Presents.

După deciziile de segmentare şi poziţionare, important e să avem o propunere de valoare online convingătoare, să o revizităm constant pentru a-i asigura relevanţa şi nu în ultimul rând, să ne reevaluăm strategia de brand. În România, pentru Emag, propunerea “Online va fi mereu mai simplu” era convingătoare, puternică şi adaptată misiunii sale de a oferi cea mai bună experiență de cumpărare online şi cea mai variată gamă de produse. Justificată şi trecerea la “Găseşti mai mult decât crezi”, care putea susţine mai bine strategia eficace de creştere decât tagline-ul actual “Libertate zi de zi”.

În ce priveşte strategia de brand, concentraţi pe eficienţă şi durabilitate, cei de la Toyota ignoraseră nevoia de a menţine brandul într-o zonă aspiraţională, de a infuza entuziasmul şi pasiunea în toate punctele de contact cu brandurile sale. Este însă o problemă consientizată, asumată şi aproape rezolvată prin eforturi ale întregii organizaţii: de la abordarea “Let’s Go Places” la “Start Your Impossible” până la noi politici de design, cu noile modele Toyota Supra lansate într-o secţiune numită deloc întâmplător
“Supra Passion”. Sunt schimbări care se pretează la amplificarea pe canalele digitale care cresc cu noutăţi, entuziasm şi pasiune.
În marile companii ale lumii, care integrează deja de ani buni digitalul în strategile lor de creştere şi de adaptare la schimbare procesul de regenerare strategică nu se termină niciodată. Doar aşa se pot obţine rezultate.

Credit foto: Toyota

Materialul complet in Revista Piața.

Interviuri

„Planificarea strategică, abilitatea de a analiza date și a emite concluzii, abilitatea de a genera conținut relevant cât și dorința de a învăța constant sunt esențiale” - Liliana Țene

„Planificarea strategică, abilitatea de a analiza date și a emite concluzii, abilitatea de a genera conținut relevant cât și dorința de a învăța constant sunt esențiale” - Liliana Țene

Ce înseamnă profesionalizarea în marketing și de ce e important să ținem cont în strategia de marketing? Cum se adaptează aceasta odată cu migrarea consumatorilor către digital? Cum ne ajută...

România crește, învață, se disciplinează

România crește, învață, se disciplinează

Raluca Faibiș a creat compania Aqua Publis în 2010, la București, ca o agenție de marketing direct, care furniza pentru clienții săi campanii de e-mail marketing, management de promoții, servicii...

Marketing pentru România. Ce ar face profesioniștii din domeniu pentru țara noastră?

Marketing pentru România. Ce ar face profesioniștii din domeniu pentru țara noastră?

Pe parcursul anului 2021 am avut privilegiul de a intervieva mai mulți profesioniști care au background de marketing și care și-au dezvoltat cariera până la nivel executiv. Pe agenda acestor...

Cea mai importantă provocare - „Crearea de experiențe valoroase pentru consumatori pe toate canalele de interacțiune cu brandul” – Magda Coțofană

Cea mai importantă provocare - „Crearea de experiențe valoroase pentru consumatori pe toate canalele de interacțiune cu brandul” – Magda Coțofană

Ce schimbări importante au intervenit în modul și procesele de lucru odată cu creșterea accelerată a interacțiunilor digitale? Ce beneficii aduce un program de studiu certificat în activitatea de marketing...

Mediul video îi face pe oameni să se simtă în mod specific mai conectați și mai implicați în lumea înconjurătoare

Mediul video îi face pe oameni să se simtă în mod specific mai conectați și mai implicați în lumea înconjurătoare

Cum se pot întâlni studiile tehnice cu marketingul altfel decât într-o companie producătoare de materiale de construcții? Cum se poate face performanță în acest context? Prin oameni conduși de pasiune...

Învățarea continuă m-a ținut în priză

Învățarea continuă m-a ținut în priză

Teodora Adamache Brânzoi a evoluat și s-a reinventat permanent ca profesionist în marketing și comunicare, după un test de orientare profesională și ani de pregatire continuă. De la o carieră...

„Trainingul CIM mi-a conferit încrederea necesară pentru următorii pași în dezvoltarea carierei” - Maria Popescu

„Trainingul CIM mi-a conferit încrederea necesară pentru următorii pași în dezvoltarea carierei” - Maria Popescu

„Online marketing is all about the numbers, but people make those happen. Rolul meu este sa le aduc împreună, în armonie.”, spune Maria Popescu, Marketing Project Manager la Bioloka și...

„Investiția de resurse în educația noastră și în dezvoltare este cea mai bună investiție” – Andreea Guda

„Investiția de resurse în educația noastră și în dezvoltare este cea mai bună investiție” – Andreea Guda

Cum a ajuns să lucreze în marketing un absolvent de medicină veterinară? Care sunt principiile care te pot ajuta să crești în domeniul marketingului într-o reputată companie internațională cum este Johnson &...

BARBU MATEESCU, sociolog: „statisticile nu spun totul”!

BARBU MATEESCU, sociolog: „statisticile nu spun totul”!

Oamenii de marketing îşi fac şi diagnozele şi cu ajutorul sociologilor.  Care sunt cele mai importante lucruri de care trebuie să ținem cont în solicitarea și analiza datelor, dar mai...

„Marketerul trebuie să fie atent la tot ceea ce se întâmplă în jurul său și să aibă o abordare multidisciplinară” – Laurențiu Faur, Panasonic

„Marketerul trebuie să fie atent la tot ceea ce se întâmplă în jurul său și să aibă o abordare multidisciplinară” – Laurențiu Faur, Panasonic

Capacitatea de anticipare a schimbărilor din piață, flexibilitatea și adaptabilitatea necesare pentru a putea răspunde rapid acestora, atenția la clienți și personalizarea interacțiunilor și ofertelor reprezintă unele din cele mai...

Portalul Marketing Focus a fost lansat de Institutul de Marketing  cu scopul de a aduce un plus de informatie, idei si resurse de marketing atat profesionistilor de marketing, cat si celorlalti actori si departamente implicate in livrarea performantei de marketing: comunicare si relatii publice, resurse umane, IT, financiar,  relatii cu clientii si nu in ultimul rand management. 

Newsletter

Aboneaza-te pentru a fi la zi cu ultimele informatii din marketing.