Doriti sa fiti parteneri cu noi?

Va interesează sa va faceti publicitate pe site?. Scrieti-ne la contact[@]marketingfocus.ro

Proiecte speciale. Sponsorizari - Eduard Stancu, Director dezvoltare - eduard@marketingfocus.ro

Digital Marketing, Mobile Marketing, New Media - Anca Macoviciuc - anca@marketingfocus.ro

Interviuri – Mihaela Pantea – mihaela.pantea@marketingfocus.ro

Evenimente - evenimente@marketingfocus.ro

Stiri, communicate de presa - redactia@marketingfocus.ro

Cat de mult s-a povestit despre martisor in social media si cum ne ajustam tacticile de marketing in anul care urmeaza? Zelist si Treewoks au facut o analiza in exclusivitate pentru Marketing Focus legate de interesul si impactul zilei de 1 Martie in sociosfera romaneasca.

In perioada 28 februarie - 06 martie 2015, s-au inregistrat 41.761 de mentionari ale expresiilor care definesc sosirea primaverii si martisorul, precum “01 martie”, “martisor”, “martisoare”. Acestea au totalizat un numar de 108.256.000 de afisari. In perioada 29 februarie - 06 martie 2016, expresiile legate de martisor au cumulat 46.947 de mentionari, cu 12% mai mult decat in 2015. O crestere de 16% se observa si in cazul afisarilor, numarul acestora fiind de 125.476.000 in perioada analizata din 2016.

Care sunt canalele pe care s-a discutat despre martisor?

Facebook este principalul canal in care s-a discutat despre martisor (36% dintre mentionari), urmat de presa online (18%), agregatoare (16%) si Instagram (10%). Acestea au fost principalele canale social media unde s-a discutat cel mai mult despre martisor in perioada 29 februarie - 06 martie 2016.

Cine a discutat cel mai mult despre Martisor in perioada 29 februarie - 06 martie 2016? Bucurestiul bate Transilvania

Pentru analiza socio - demografica sunt luate in considerare doar sursele social media care prezinta astfel de date, adica blogurile si conturile de Twitter. In perioada 29 februarie - 06 martie 2016, Martisorul a fost mai prezent in conversatiile barbatilor (55% dintre mentionari) decat in cele ale femeilor (45%). Aproape trei sferturi dintre cei care au mentionat expresiile “1 Martie”, “Martisor”, “martisoare” (73% din mentionari) au varsta cuprinsa intre 25 si 39 de ani.

Din punctul de vedere al distributiei geografice a aparitiilor, se observa ca despre “Martisor” s-a discutat mai mult pe conturile (bloguri si conturile Twitter) din Bucuresti (42%) si din Transilvania (15%).

Zelist Monitor, dezvoltat de TreeWorks, reprezinta cel mai complex instrument de monitorizare social media din România, urmarind peste 89.000 de bloguri, peste 375.000 de conturi de Twitter, 2.400 de surse online media, peste 42.000 de pagini publice Facebook, toate canalele romanesti din YouTube si cele mai importante forumuri din online-ul romanesc. Alte canale sociale media importante pe care Zelist Monitor le utilizeaza: Linkedin.com. Instagram.com, Foursquare.com, G+, Ask.fm.

Avand o experienta de 7 ani pe piata romaneasca (Zelist.ro a fost lansat in 2007), Zelist Monitor ofera instrumente inovatoare de descoperire a insight-urilor din social media si de interpretare/intelegere a datelor culese.

Gasiti raportul complet la acest link. 

O analiza realizata in exclusivitate de catre Zelist si Treeworks pentru Marketing Focus si Institutul de Marketing.

 

Impactul retelelor sociale asupra mediului de afaceri din Romania este tot mai mare. Companiile se promoveaza, vand, mentin relatiile cu clientii lor pe aceste retele iar Facebook-ul este, incontestabil prima platforma de comunicare in social media.  Studiul EY Romania „ Impactul retelelor sociale asupra mediului de afaceri”, aflat la a treia editie,  aduce cifre si tendinte clare referitoare la cresterea importantei acestora canale in strategia generala a companiilor. Ingrijorator, insa, este faptul ca putine organizatii din Romania au o strategie in social media.  Procentul celor care recunosc ca nu au inca o strategie cu privire la retelele de socializare este in crestere de la 27% in 2014 la 32% in 2015.

 Cele mai multe companii romanesti (23%) folosesc retelele de socializare pentru activitati de promovare , in medie de 2-3 ani. Doar 21%  dintre companii au o strategie integrata social media, la nivelul intregii companii. Platforma “vedeta” si in 2015, in Romania, ramane Facebook cu 92%,  in coborare cu doar un procent fata de anul anterior. Departamentul de marketing isi mentine locul in topul departamentelor care se ocupa de retelele de socializare, in 46% din cazuri.

 Procentul celor care recunosc ca nu au inca o strategie cu privire la retelele de socializare este in crestere de la 27% In 2014 la 32% In 2015.

Principalele cifre si concluzii ale studiului sunt urmatoarele.

 

  • Promovarea companiei este pe primul loc: In 2015, 74% dintre respondenti folosesc retelele sociale pentru promovarea companiei si planuiesc sa le utilizeze In continuare (procent in crestere de la 58% in 2014), in timp ce 13% dintre acestia spun ca nu le utilizeaza, insa planuiesc sa le utilizeze in perioada urmatoare (procent In scadere de la 28% In 2014). Procentul celor care nu folosesc retelele de socializare si nici nu intentioneaza sa le foloseasca pentru promovarea companiei este in scadere de la 13% In 2014 la doar 11% In 2015.

 

  • Facebook-ul este platforma numarul unu de comunicare in social media: Platforma “vedeta” si in 2015, in Romania, ramane Facebook , cu 92% in coborare cu doar un procent fata de anul anterior. La nivel global Facebook conduce clasamentul celor mai utilizate platforme cu 93%. In Romania , o crestere semnificativa , de 14%, inregistreaza si LinkedIn, care la nivel global este pe locul 3 cu 71%, devansat de Twitter aflat pe locul 2 cu 79%. In plan local , tot o crestere de 8%, inregistreaza YouTube, care la nivel global are o cota de 55%. In Romania a doua cea mai mare rata de crestere o inregistreaza Instagram de la 7% la 20% (36% la nivel global).

 

  • Companiile nu au o strategie pentru social media: In 2015, 44% dintre respondenti spun ca au o strategie cu privire la retelele de socializare la nivelul echipei de marketing (vs 46% in 2014), iar 21% au aceasta strategie integrata chiar la nivelul intregii companii (vs 19% In 2014), numai 2% o au numai la nivelul echipei comerciale (in scadere de la 7% In 2014). Pe de alta parte, procentul celor care recunosc ca nu au inca o strategie cu privire la retelele de socializare este in crestere de la 27% In 2014 la 32% In 2015.
     
  • Retelele de socializare sunt folosite de companii in medie de 2-3 ani: Cele mai multe companii romanesti (23%) folosesc retelele de socializare pentru activitati de promovare in medie de 2-3 ani, acestea fiind urmate de 20% dintre companiile respondente care spun ca utilizeaza social media de 1-2 ani. Nu mai putin de 16%, insa, sunt companii care folosesc retelele de socializare in mixul de marketing de sub un an. La celalalt capat al scalei de masurare sunt 22% dintre companii care spun ca utilizeaza social media de mai mult de 4 ani.
     
  • Firmele comunica prin social media 1-5 ore saptamanal: Comunicarea prin social media ocupa 1-5 ore din timpul saptamanal de lucru al majoritatii respondentilor (In crestere de la 54% In 2014 la 58% In 2015). Pe palierul 6-10 ore se mentine ponderea de 20%, in timp ce intervalul de 11-20 de ore a scazut de la 16% In 2014 la 9% In 2015. Totusi palierele superioare Inregistreaza cresteri de 1-3%. La nivel global 33% dintre companii comunica prin retelele sociale In medie 1-5 ore pe saptamana, 25% Intre 6-10 ore pe saptamana, in vreme ce 12% comunica prin social media Intre 11-20 de ore saptamanal.

 

  • Frecventa de utilizare a retelelor de socializare a scazut semnificativ in ultimul an: In 2015 numai 36% din respondenti spun ca utilizeaza social media zilnic, cu 5% mai putin decat in 2014 si 13% mai putin fata de 2013. Cresc insa procentele celor care utilizeaza social media o data la 2-3 zile, de la 15% In 2013 si 23% In 2014, la 28% In 2015. De asemenea creste frecventa utilizarii saptamanale a comunicarii prin social media, de la 22% la 23%. Zona de rezistenta a celor care utilizeaza social media o data la cateva luni a scazut de la 9% In 2014 la numai 3% In 2015.

 

  • Facebook este platforma preferata pentru sponsored ads: Retelele sociale cele mai folosite de respondenti pentru cresterea vizibilitatii prin ”sponsored ads” sunt: Facebook (74%), Google (47%) si LinkedIn (30%). Se observa ca pentru multe canale procentele din Romania sunt apropiate de cele identificate de studiul global “2015 Social Media Marketing Industry Report – How Marketers Are Using Social Media to Grow Their Businesses”.

 

  • Departamentul de Marketing coordoneaza activitatea firmei in social media: Chiar daca in scadere (de la 51% In 2014 la 46% In 2015), departamentul de marketing isi mentine locul I in topul departamentelor care se ocupa de retelele de socializare. Totusi un procent semnificativ de 28% spun ca nu au un departament in cadrul firmei care se ocupa de comunicarea prin retelele de socializare. Exista si firme in care de aceasta activitate se ocupa un departament special dedicat comunicarii prin retelele sociale (12%), departament de HR (7%) sau de IT (1%). Dar cel mai important aspect este ca numai 12% dintre companii au un departament special dedicat comunicarii prin social media.

 

  • Firmele isi administreaza singure campaniile prin social media: Tot mai multi respondenti (in crestere de la 64% In 2014 la 75% In 2015) spun ca isi administreaza singuri campaniile pe retelele de socializare si tot mai putini apeleaza la servicii externe (In scadere de la 14% In 2014 la 6% In 2015).

 

  • Partea de design si dezvoltare a campaniilor se externalizeaza: Referitor la activitatile desfasurate pe retelele de socializare 46% dintre companii spun ca externalizeaza partea de design si dezvoltare, 23% externalizeaza partea de creare de continut, iar cate 16% externalizeaza cercetarea de piata si relatiile publice (PR). Partea de strategie este externalizata de numai 10% dintre companii, in timp ce analizarea statusurilor este tinuta in house de nu mai putin de 90% din firme.

Firmele nu masoara randamentul investitiilor in social media!

  • Firmele nu masoara randamentul investitiilor in social media: In 2015, ponderea respondentilor “indecisi” cu privire la masurarea randamentului investitiilor In social media ale companiei scade (de la 52% in 2014 la 41% in 2015) In favoarea celor care sunt “total de acord” (crestere de la 6% In 2014 la 18% in 2015) si “de acord” (crestere de la 28% In 2014 la 31% in 2015). In 2015, doar 10% au raspuns ca sunt in “dezacord” sau “dezacord total” In legatura cu posibilitatea companiei de a masura randamentul investitiilor in activitatile de pe retelele de socializare, comparativ cu 14% In 2014.

 

„Sociosfera online personalizeaza relatia companiilor cu utilizatorii retelelor sociale. Pentru companii, construirea unei identitati online care sa-l faca pe consumator sa le prefere este esentiala dar nu lipsita de riscuri. Consecventa mesajului transmis, utilizarea frecventa, strategia diferentiata de comunicare pe canalele relevante si scopul masurabil al activitatilor pe retelele sociale pot genera respingerea sau acceptarea brandului. Feedback-ul consumatorilor este vital. „ spune  - Constantin Magdalina, Knowledge Management Senior, EY Romania.

In Romania, Facebook conduce topul  social media cu  8.4 milioane de utilizatori, cu o penetrare de 41% din populație și 87% dintre internauți, conform statisticilor   Facebrands din februarie 2016. 


Instagram in Romania (ZELIST)

Facebook in Romania (facebrands.ro)



Ionut Oprea este printre primii specialisti in social media din Romania, iar acum este Manager la Standout, cea mai mare agentie de comunicare pe bloguri si retele sociale, care impreuna cu Byte Flux gestioneaza si serviciul de monitorizare Facebrands.ro.

 

De ce unele branduri sunt in stare sa identifice si sa capitalizeze rapid trendurile si sa le exploateze profitabil pe scara larga si altele nu? Este o intrebare de la care Greg Satell pleaca pentru a analiza resorturile strategiilor social media, buzz word-ul global cu care isi impaneaza tot mai multi initiativele sau discursul. Si mai ales, de e, anumite asa-zise strategii de social media esueaza lamentabil.

Ultimul sondaj Gallup depre impactul social media asupra vanzarilor a dat apa la moara tuturor scepticilor, criticilor si carcatotasilor. In doar cateva zile, corul detractorilor a folosit cifrele pentru a declara la unison ca social media nu aduce ROI. Lucrurile nu sunt atat de simple.

Cifrele legate de consumul social media sunt impresionante: 4 miliarde de elemente de continut distribuite pe Facebook, 4 miliarde de clipuri video urmarite pe YouTube. Cand vine vorba sa declare daca asta le influenteaza comportamentul de cumparare, respondentii devin brusc foarte sceptici. Peste 62% declara ca social media nu are nici un impact, 30%  spun ca are oarecare influenta si doar 5%  recunosc o pondere semnificativa pentru deciziile finale de cumparare.

Un studiu facut de Chartered Institute of Marketing (CIM) pe un grup de 1500 de firme din intreaga lume, arata ca lipsa pregatirii de marketing in domeniul social media este o bariera importanta in obtinerea de plus de valoare prin utilizarea noilor medii de comunicare.

Studiul, care se doreste o actiune permanenta de monitorizare a comportamentului societatilor comerciale fata de platformele de social media, a pus in evidenta faptul ca acestea sunt inca intr-o faza incipienta de organizare in utilizarea efectiva a platformelor Facebook, Twitter, Youtube, Linkedin  etc. In plus, ingrijorator este faptul ca doar un sfert dintre firmele chestionate, au planuri de pregatire organizatorica si de resurse umane in viitorul apropiat, pentru a acoperi aceasta lipsa de competenta. Astfel, majoritatea firmelor chestionate asupra strategiilor social media pe care intentioneaza sa le puna in practica, au raspuns ca in prezent doar experimenteaza vreuna dintre cele patru mai importante platforme – Twitter, Facebook, Youtube si Linkedin.

In The Social Media MBA Guide to ROI desemnata cartea lunii de catre CIM, Christer Holloman va ofera sprijin in identificarea indicatorilor de performanta pentru campaniile online.

Social media reprezinta varianta potrivita pentru comunicarea cu clientii online, pentru brand awareness si pentru a scoate in evidenta produse si servicii noi. Cauza principala de esec in cele mai multe campanii digitale este lipsa gandirii structurate in ceea ce priveste scopul real al campaniei pentru care lucram si lipsa unui set de indicatori cu care sa identificam potentialul succes sau esec al acesteia. Este foarte important sa masuram eficacitatea canalelor de marketing, asadar va invitam sa urmariti un webinar in care vor fi prezentati indicatorii cheie de performanta  pentru social media si cateva dintre instrumentele importante pentru acest lucru. 

Provocarile legislative se diversifica incremental pe masura ce un business devine mai complex sau pe masura ce acesta se dezvolta regional. Desigur, aceasta complexitate juridica se regaseste si in activitatile de marketing desfasurate, enumarand aici doar cateva aspecte care trebuie studiate si luate in considerare in activitatile de marketing international: legea competitiei, a advertisingului, a achizitiilor, cerintele regionale in zona de ecommerce, legea protejarii datelor cu caracter personal, reglementari legate de promovarea prin mobile sau direct marketing, protectia dealerilor si a francizelor, protectia consumatorilor, drepturile de proprietate intelectuala, reglementari diverse care tin de tehnologie, de contractele de distributie nationale si internationale, de incentivizare a distribuitorilor si alte probleme aflate undeva la limita legalitatii. 

Impactul juridicului asupra marketingului poate fi privit din trei perspective diferite.

1. Cunoasterea si adaptarea la restrictii legislative locale si internationale pentru a evita expunerea la risc reputational si la daune financiare – Mai ales in cazul activitatilor de marketing international, este necesar sa cunosti cat mai bine restricțiile legislative existente in anumite regiuni, deoarece in anumite zone mai dezvoltate consecintele incalcarii legii pot avea mult mai usor repercusiuni financiare asupra companiei; de asemenea, orice marketer trebuie sa fie constient ca prin practici neagreate sau aflate la limita legalitatii expune compania pe care o deserveste la un risc reputational nedorit (cand targetam piete diverse este imperativ sa cunoastem legislatia locala in ceea ce priveste marketingul direct - email marketing, newsletter marketing, telemarketing, affiliate marketing, protejarea datelor cu caracter personal, incentivizarea partenerilor, legislatia advertisingului etc.)

Aceasta perspectiva este importanta si atunci cand concepem un produs nou. Exemplu concret: In urma cu cativa ani compania pentru care lucrez a creat un produs software care urma sa integreze datele utilizatorilor din Facebook cu datele acelorasi utilizatori din sistemele operatorilor mobili prin intermediul unei aplicatii Facebook. Desi suntem o companie tehnica, a fost necesar sa cunoastem in detaliu termenii si conditiile de utilizare Facebook pentru dezvoltatorii de aplicatii, precum si termenii de utilizare a aplicatiilor in scop promotional. Pentru a evita riscul excluderii aplicatiei din randul celor agreate de Facebook, era necesar sa fim la curent cu evolutia acestor termeni si conditii aproape in timp real. Un asemenea produs software presupunea acces la datele cele mai valoroase ale operatorilor mobili, respectiv datele clientilor lor si acces la sistemele lor critice de functionare, iar costul proiectului in sine nu era deloc de neglijat. Incalcarea regulilor Facebook care ar fi determinat scoaterea aplicatiei de pe piata ar fi fost costisitoare atat pentru noi, cat si pentru operatorii telecom (inclusiv din punctual de vedere al reputatiei) motiv pentru care am apelat la consultanta juridica externa din UK pe toata durata dezvoltarii produsului.

Mentionam mai sus protejarea datelor cu caracter personal; la nivel global se simte o tendinta de inasprire a legislatiei care face referire la protectia si utilizarea datelor cu caracter personal, aceasta, desigur, si datorita practicilor lipsite de etica folosite in ultimii ani. FTC a reactionat agresiv in urma cu cativa ani si a dat in judecata companii de renume pentru incalcarea reglementarilor de protectie a datelor cu caracter personal, incluzand companii care vindeau/inchiriau contacte personale, spionand detinatorii acestora; inclusiv companii precum Facebook si Google au fost amendate cu milioane de dolari. Este indicat ca orice marketer sa fie la curent cu FTC (Fair Information Practice Principles); legislatia poate varia in functie de publicul tinta (B2B sau B2C), regiune sau de produse dar putem regasi cateva elemente comune: consumatorul trebuie notificat cu privire la politicile de privacy, trebuie sa aiba optiunea de dezabonare de la orice serviciu pentru care a optat anterior pentru abonare si sa poata intra in contact cu tine daca are intrebari (pe email cel putin), trebuie sa te asiguri ca datele stocate de tine sunt in siguranta si sa respecta cerintele COPPA – nu pot fi colectate informatii despre copii sub 13 ani fara acordul parintilor, incluzand aici cookies.

Datorita supraaglomerarii casutelor de email si al campaniilor exagerate de cold calling se considera ca azi o campanie de direct post bine gandita si targetata depaseste in eficienta campaniile de direct mailing sau cold calling. E o practica lipsita de etica si in perspectiva mea, time consuming si ineficienta, “rascolirea” internetului si a retelelor sociale (in cazul companiilor de tip B2B a retelelor precum Linkedin, Xing, etc) in cautarea de adrese de email care vor fi folosite ulterior in bulk, netargetat cu un mesaj total neinteresant pentru recipient. Reactia generata, mai ales in cazul consumatorului sofisticat de tip B2B, de cele mai multe ori senior manager, este o reactie de dezaprobare si memorare negativa a unui brand. Statisticile de email marketing si cold calling in B2B sustin ca C+ buyers sunt cei mai deranjati de emailurile si telefoanele primite de la companii care incearca sa le vanda servicii din alta tara, mai ales de cele netargetate. Emailurile si telefoanele trebuie efectuate doar ca urmare a unei permisiuni obtinute sau in cel mai bun caz targetat, la recomandarea cuiva, pentru a discuta o nevoie specifica. Sfat pentru companiile care intra in posesia unei liste de contacte relevante pentru business-ul lor, probabil cumparata de la companii care fac activitati de list building undeva la limita legalitatii: recomandarea mea ar fi ca inainte sa utilizeze acele liste sa fie la curent cu reglementarile tarilor targetate si nici intr-un caz sa nu foloseasca lista pentru spam-uri cu newsletter-uri sau alte forma de comunicare regulata, in cel mai bun caz sa trimita un singur mesaj relevant conceput conform legislatiei prin care sa invite persoanele respective sa se inregistreze la newsletter/comunicari relevante in viitor.

Cu privire la email marketing – e plin internetul de recomandari si avertizari. Dar da, inca functioneaza. In anumite tari legislatia din jurul email marketingului e tot mai aspra. De exemplu in Canada va intra in vigoare in iulie 2014 noua legislatie antispam, una dintre cele mai agresive legi antispam care a existat vreodata, care va avea o definitie foarte stricta a ceea ce inseamna consens implicit pentru a determina daca e legal sau nu sa trimiti emailuri unui potential client daca nu a solicitat asta. Potrivit lui Mohammed Ahmed, Director of Email Deliverability la AWeber, un furnizor de adrese de servicii de emailing, consensul se considera implicit doar daca exista deja o relatie de business, care are la baza una din urmatoarele conditii: recipientul a cumparat un produs, a acceptat o oportunitate de afacere sau a facut un barter in ultimele 24 de luni; recipientul a fost parte a unui contract cu emitatorul in ultimele 24 de luni, a facut o solicitare sau si-a dat datele unei aplicatii in ultimele 6 luni!

Practici utilizate in trecut de mine:

  1. am externalizat campanii de direct mailing si cold calling unor companii extrem de specializate si serioase, cu referinte in domeniul nostru de activitate care au angajati nativi vorbitori de limba engleza, cu un nivel educational ridicat, capabili sa asimileze intr-un training relativ comprimat suficiente informatii despre compania noastra, astfel incat sa nu ne faca mai mult antireclama decat reclama;
  1. am inchiriat liste de la publicatii/organizatii prestigioase in domeniul nostru la nivel global, avand certitudinea ca respecta legea si am folosit asemenea liste destul de rar, doar cand am avut de transmis un mesaj suficient de  consistent si relevant pentru recipienti. Desigur, mereu a existat optiunea de dezabonare si pastram un audit clar al celor care se dezabonaeaza de la lista de mailing in CRM (in care e bine sa fie mentionat si modalitatea prin care acea persoana a ajuns pe lista ta de mailing)
  1. cel mai des utilizam desigur liste construite intern prin campanii de inbound marketing, descarcare whitepaper-uri de pe website, inregistrare la webinarii, participarea oamenilor de vanzari la diverse evenimente globale din industrie etc

Cateva aspecte considerate ilegale in anumite parti ale lumii: sa nu fie vizibila o optiune de “unsubscribe/dezabonare”, sa nu fie vizibile informatiile companiei, sa nu oferi o adresa postala fizica, sa vinzi datele cu caracter personal obtinute online fara a avea aprobarea explicita a detinatorului  (Data Protection Act), sa ai un subiect la email sau un header inselator sau fals (federal CAN SPAM Act of 2003 interzice asta), sa jignesti recipientii; recipientul trebuie sa fie capabil sa identifice clar cine trimite mailul si despre ce e vorba in mesaj din subiect; optiunea de inregistrare/opt-in trebuie sa fie explicita, iar recipientul trebuie sa bifeze o casuta ca accepta sa primeasca emailuri comerciale de la tine si/sau terte parti cu un buton separat pentru asta si ca accepta termenii si conditiile siteului in mod explicit.

Multi inca cred ca tot ce e pe internet e gratis, de la continut la imagini, la orice e online. Fotografii tin la operele lor, generatorii de content la fel.

Recomand ca orice marketer sa fie atent la provenienta imaginilor de pe website-uri, din brosuri, prezentari online sau pliante, la reputatia si practicile folosite de freelanceri in cazul in care externalizeaza generarea de continutul, precum si la tipul de contract semnat cu freelancerii/alte companii care genereaza continut. De asemenea ei trebuie sa fie atenti la respectarea cerintelor de functionare a unui website in functie de domeniu de activitate, la metodele de concepere a review-urilor si studiilor de caz (review-urile false pot fi pedepsite prin lege), la solicitarea acordului clientilor si partenerilor pentru mentionarea acestora ca referinte sau in studii de caz.

Recomand o atentie sporita in ceea ce priveste contractele de online marketing, nu doar cele de marketing afiliat, acestea ar trebui sa contina: companiile care pot fi invinovatite, nu nume personale, ci nume de companii in cazul incalcarii unor clauze contractuale, conditii de cancelare contract; fara contracte evergreen, care nu au termen de expirare sau cu prelungire automata fara notificare. Contractele trebuie sa mentioneze penalitati si restrictii clare si clauze de non competitivitate, limitarea liabilitatilor, clauze de indemnificare in cazul in care o a treia parte cere sa fie remunerata.

Marketing si legislatie  in social media

Cu privire la social media, incepe sa se contureze o legislatie internationala serioasa care sa protejeze consumatorii online de diverse tipuri de “manipulare” online. De mentionat aici legislatia cu privire la bloggeri/influenceri, care spune printre altele ca orice blogger care vorbeste despre un anumit produs, fie el de tip B2C sau B2B, este obligat sa mentioneze vizibil legatura dintre el si compania despre a carui produs a scris, precum si daca a fost compensat pentru review-ul facut; inclusiv in tweet-uri in anumite tari ar trebui sa foloseasca hashtags de tip #paid pentru a informa lumea despre relatia lor cu compania – iar noi, ca marketeri, trebuie sa ne asiguram ca ei stiu asta. Site-uri precum Pinterest, Facebook, Groupon si Twitter au fost si ele “staruri” in acest joc al legalitatii pe parcursul anilor. Un proces in care detinatorul unui cont de Twitter a continuat sa posteze in numele unei companii chiar si dupa ce acesta a parasit compania si s-a angajat la competitie. 

Legislatia publicitatii

Nu o sa intru foarte mult in detalii in ceea ce priveste legislatia advertisingului desi ar fi foarte multe de spus; legislatia difera mult de la o tara la alta. Anumite mecanisme de promovare pot fi legale intr-o tara si ilegale in alta. De exemplu, extragerile cu premii gratis sunt practici de promovare atat de comune in tari precum UK pentru remunerarea clientilor; in Norvegia acest tip de campanie de marketing e interzis.

In general, practicile de advertising care includ practici la limita legalitatii, incluzand mesaje subliminale, apeluri emotionale, tentative de manipulare a potentialilor clienti mai putin educati, propaganda politica, sunt interzise peste tot.

2. Protectia oferita de legislatie – ca in orice domeniu, pe langa restrictii si obligatii exista si niste drepturi. Ca marketeri e bine sa fim constienti si de drepturile si protectia pe care legislatia ne-o ofera (drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului generat in cadrul campaniilor de thought leadership, dreptul de a nu-ti fi clonata identitatea vizuala online de alta entitate, drepturile de proprietate intelectuala asupra produselor dezvoltate de companie, etc.).

Am auzit cu totii de atatea situatii in care site-uri intregi au fost replicate ca si layout, structura sau continut de catre alte entitati din alte colturi ale lumii; legislatia internationala ofera uneori protectie in ceea ce priveste aceste furturi de identitate. De asemenea, in zona de copywriting procentul fraudelor e in crestere. Printr-o cautare mai atenta a continutului tau valoros pe internet, asemenea practici neortodoxe se pot intoarce in favoarea ta, identificand “hotii” de continut si invitandu-i sa iti foloseasca in continuare continutul, dar cu conditia ca acest continut sa fie insotit de un link catre site-ul tau, contribuind astfel la optimizarea SEO. Pentru a-ti proteja continutul de pe site se pot face demersuri precum contactarea proprietarului si solicitarea ca sursa continutului sa fie mentionata, contactarea companiei care face web hosting in cazul in care nu primesti raspuns, solicitand sa scoata acel continut/sa blocheze siteul ca altfel vei cere despagubiri de la amandoi pentru incalcarea drepturilor de autor, pasul urmator ar putea fi contactarea agentiilor locale de tip local trading standards cu o plangere si copierea ownerul site-ului in email, sau daca constatati ca sunt facute in scop de generare venituri de tip adsense se pot face raportari direct la adsense.

3. Provocarile genereaza noi oportunitati - Reglementarile legale pot genera desigur si oportunități de business pentru companiile cu putina viziune – exemplu concret in domeniul telecom – aparitia noilor reglementari de roaming in Uniunea Europeana a dus la conceperea unui nou pachet de servicii/produs software promovat targetat catre operatorii mobile de telecom din UE. Adresandu-i cu acest pachet in momentul potrivit pentru a acoperi o nevoie imediata, aceasta initiativa s-a concretizat in 5 noi proiecte la operatori din Europa si largirea portofoliului de servicii. Legile pot fi uneori un impediment in promovare dar in acelasi timp ele pot genera oportunitati, inclusiv pentru departamentele de marketing, dar si pentru dezvoltarea strategica a portfololiului unei firme.

Legislatia marketingului este intr-adevar o provocare, prin diversitatea ei si pentru ca exista destul de putini specialisti in domeniul acesta. Pentru companiile mici si mijlocii care targeteaza piete internationale provocarea devine si mai mare, acestea nedispunand de departamente juridice interne si nici de bugete foarte mari alocate in acest scop. Inclusiv pentru companiile mari provocarea exista; existenta unor departamente legale inhouse nu inseamna ca acestea sunt si specializate pe legislatia marketingului international. Am inteles ca oficialitatile de la Bruxelles se straduiesc in ultimii ani sa faca curatenie si sa standardizeze principiile de baza ale legalitatii activitatilor de marketing, incercand de fapt sa uniformizeze pe cat posibil legislatiile din diferite tari si sa le aduca cat mai aproape una de alta, cel putin la nivel pan-European, deci poate in cativa ani lucrurile vor fi mai simple pentru companiile care activeaza in aceasta regiune. Pana atunci chintesenta activitatii noastre ar trebui sa stea in metode etice de promovare, cresterea valorii percepute a brandului de catre segmentul nostru tinta, reinventandu-ne mereu astfel incat sa generam de fiecare data plus de valoare pentru ei. Succesul ne va urma cu siguranta.

 

Articol realizat cu sprijinul Ioanei Serban, Marketing & Business Development Manager, Computaris.

 

In “The Best Digital Marketing Campaigns in the World”,  desemnata cartea lunii de catre CIM, scriitorul Damian Ryan ne ofera o colectie internationala cu cele mai  bune  campanii de marketing digital din ultima perioada, analizand  si impactul  dar si lectiile de business invatate  in urma acestora.

 

Pagina 1 din 2

Interviuri

Inovaţie şi management de produs la Secom®

Inovaţie şi management de produs la Secom®

Într-un an dificil şi provocator, Secom®, companie construită pe branduri cu misiune, motorizată de ambiţia de a fi trendsetterul şi liderul de autoritate în soluţii avansate de medicină integrativă din...

„Expertiza tehnică și competențele avansate pe care oamenii le dețin fac diferența în fiecare proiect dezvoltat și livrat cu succes” - Cătălin Bordei, Innobyte

„Expertiza tehnică și competențele avansate pe care oamenii le dețin fac diferența în fiecare proiect dezvoltat și livrat cu succes” - Cătălin Bordei, Innobyte

Ce înseamnă inovaţie în eCommerce și care sunt inițiativele care fac diferența? Am stat de vorbă cu Cătălin Bordei, Managing Partner Innobyte, despre creșterea spectaculoasă a industriei eCommerce în ultima perioadă,...

Inovaţie de marketing şi branduri cu misiune, susţinute de la vârf

Inovaţie de marketing şi branduri cu misiune, susţinute de la vârf

Marketingul şi inovaţia dau roade într-o companie când sunt susţinute de la vârf. În plus, când managementul înţelege rolul brandingului, iar brandurile sunt clădite pe valori trăite în compani.  Iată...

Constrângerile: motorul inovației într-un business creator de frumos

Constrângerile: motorul inovației într-un business creator de frumos

Inovația, ca răspuns rezilient la constrângeri, nu este doar apanajul companiilor mari care dispun de bugete substanțiale de R&D ci și must-ul business-rilor antreprenoriale. Aflați mai multe de la Adina...

Inovația în real estate depinde de „modul în care gândim conceptele imobiliare pe care le dezvoltăm” - Vlad Buzoianu, CEO CBC

Inovația în real estate depinde de „modul în care gândim conceptele imobiliare pe care le dezvoltăm” - Vlad Buzoianu, CEO CBC

Ce înseamnă inovaţie în real estate, ce avantaje aduce tehnologia și ce oportunități și provocări vin la pachet în ariile de inovare convergente domeniului? Aflăm mai multe de la Vlad...

Inovație de marketing în asigurări. Alexandra Popescu-Zorica: „Nu ai cum să generezi valoare în izolare”

Inovație de marketing în asigurări. Alexandra Popescu-Zorica: „Nu ai cum să generezi valoare în izolare”

Ce înseamnă inovație de marketing în servicii financiare și, mai ales, pentru un lider și pionier în industria asigurărilor de viață din România? Aflați mai multe de la Alexandra Popescu-...

Inovație de marketing cu produse noi, atenție la client și adaptare locală

Inovație de marketing cu produse noi, atenție la client și adaptare locală

Inovația în marketing și în companii nu este nouă. Există literatură de specialitate serioasă, principii, metode, know-how. Cu toate acestea, puține companii beneficiază de procese bine puse la punct de...

Marketingul este despre a crea o legătură specială cu oamenii

Marketingul este despre a crea o legătură specială cu oamenii

Cum s-a repoziționat Help Net și ce schimbări pregătește? De la brand management platforme de retete electronice și până la strategii omnichannel, Help Net promite să susțină cu mult efort noua...

Marketing, energie și lecții din pandemie

Marketing, energie și lecții din pandemie

Care este specificul marketingului de servicii de energie? Cum faci diferența în această industrie și cum păstrezi și atragi noi clienți într-o perioadă provocatoare și într-o industrie foarte reglementată și...

Management de produs și provocări strategice la Electrolux

Management de produs și provocări strategice la Electrolux

Care sunt componentele unei strategii de marketing care aduce profit și cum faci management de produs eficient? Cum susține permanent marketingul obiectivele de business si creștere a profitabilității, rămânând în...

Portalul Marketing Focus a fost lansat de Institutul de Marketing  cu scopul de a aduce un plus de informatie, idei si resurse de marketing atat profesionistilor de marketing, cat si celorlalti actori si departamente implicate in livrarea performantei de marketing: comunicare si relatii publice, resurse umane, IT, financiar,  relatii cu clientii si nu in ultimul rand management. 

Newsletter

Aboneaza-te pentru a fi la zi cu ultimele informatii din marketing.