Doriti sa fiti parteneri cu noi?

Publicitate, proiecte speciale, sponsorizari - Eduard Stancu, Director dezvoltare - eduard@marketingfocus.ro

Digital Marketing, Mobile Marketing, New Media - Anca Macoviciuc - anca@marketingfocus.ro

Interviuri – Mihaela Pantea – mihaela.pantea@marketingfocus.ro

Evenimente - evenimente@marketingfocus.ro

Stiri, communicate de presa - redactia@marketingfocus.ro

Articole filtrate dupa data: Septembrie 2023

Ce face un om de marketing bun într-o companie? Ce rol are şi ce trebuie să ştie? Cum diferă marketingul din asigurări de cel din real estate sau din vânzări? Care este specificul marketingului în retail?  Ce face un manager de shopping mall? Cum îşi formează şi cum îşi motivează echipa. Citiţi mai multe într-un inteviu cu Mihai Oprea, Director de marketing la Iulius Mall, în Cluj Napoca. Mihai conduce o echipă de șapte oameni şi a făcut marketing în servicii financiare, automotive, real estate şi retail. În 2016 a finalizat Diploma Profesională în Marketing.

Mihai, să începem cu experiența ta de marketing, pentru că ai lucrat în multe domenii și în multe tipuri de companii. Cum și în ce domenii ai lucrat și cum diferă marketing-ul de retail, de marketingul în servicii financiare, de exemplu?

Aș putea zice pentru început că este un clișeu, că nu contează domeniul, marketing-ul este aceleași la suprafață, marketing-ul este același din punct de vedere al paletarului de instrumente pe care îl folosești. Însă contează foarte mult domeniul, pentru că, așa cum un stomatolog, în funcție de intervenția pe care o face își alege unul sau altul dintre instrumente, la fel și în domeniul în care activezi ca și marketer, ai la dispoziție instrumente care nu sunt neapărat specifice domeniului, cât cele mai eficiente în domeniul respectiv.  Eu mă bucur că am avut ocazia de-a lungul carierei de până acum, și sper să am ocazia și în continuare, să am o paletă extrem de diversă de domenii pe care le-am abordat. Am lucrat și în zona de servicii financiare, banking și asigurări, am lucrat și în zona de automotive, respectiv transporturi de mare tonaj și vânzări camioane, piese și anvelope și am lucrat și în zona de real estate.

În primă fază am lucrat în zona de real estate, în partea de agenție imobiliară și acum sunt în alt spectru al zonei de real estate, unde se îmbină cu retail-ul, respectiv în shopping mall. Pot să spun că sunt experiențe de marketing extrem de diferite între domenii și dacă ne gândim în primul rând, și aș vrea să arunc asta ca subiect de discuție la partea de tangibilitate. Tangibilitatea este un factor care nu este suficient de discutat în literatura modernă de marketing. Una este să vinzi camioane care sunt mari, sunt frumoase, sunt colorate, sunt zgomotoase, poți să le vezi, poți să le manevrezi, poți să le numeri, alta este să vinzi servicii financiare, cum sunt asigurările, care sunt total impalpabile. Tu practic vinzi o promisiune în viitor, promovezi un shopping center pentru niște clienți care devin tot mai pretențioși în ultima vreme. Practic le promiți ceva nematerial, promiți o experiență, le promiți o atmosferă, le promiți un feeling dincolo de cumpărăturile propriu-zise.

Deci, aș zice că sunt extrem de diferite domeniile acestea și fiecare din ele presupune o abordare diferită. Ce am învățat din experiențe, în aceste domenii, este că rolul unui marketer este să fie în mijlocul business-ului. Nu există vânzări care sunt separate de marketing, care sunt separate de operațional, care sunt separate de financiar. Nici n-aș spune că marketing-ul le grupează pe toate, ci marketing-ul trebuie să fie acolo, în  mijlocul business-ului, alături de ele. În ziua de astăzi nu poți să faci marketing doar cu foaia de hârtie virtuală în față și să desenezi concepte și logouri și headline-uri de campanie și machete de social media în Canva. Un marketer adevărat este unul care știe să-și facă treaba și este eficient și de folos firmei în care lucrează. Ştie să înțeleagă date și fluxuri financiare, fluxuri operaționale, știe să citească rapoarte - dincolo de rapoartele de digital insights din platforme, știe să vorbească și cu oamenii de factură tehnică pentru că în primul rând, customer experience înglobează totalitatea experiențelor clientului cu toate departamentele de companie, compania ca întreg. Nici un client nu se gândește că marketing-ul e bun, dar operaționalul suferă. Clientul are o impresie care este de multe ori inconștientă sau prea puțin conștientizată, generată de unul sau mai mulți factori din interacțiunea cu firma respectivă, care poate să fie mai puțin sub influența marketing-ului. Atunci un marketer trebuie să înțeleagă toate provocările: tehnice, logistice, financiare, legate de platforme, de locații, de toate canalele prin care interacționează compania cu clientul. Asta ar fi o primă temă de discuție pe care aș vrea să o să o pun pe masă.

Marketing-ul trebuie să înțeleagă exact care este rolul lui în profitul și cashflow-ul companiei.  Marketingul este văzut, în general, ca și un centru de cost, care cheltuie banii pe care îi aduc cu greu vânzările.

O altă temă ar fi faptul că marketing-ul trebuie să înțeleagă exact care este rolul lui în profitul și cashflow-ul companiei.  Marketingul este văzut, în general, ca și un centru de cost, care cheltuie banii pe care îi aduc cu greu vânzările. Este o sintagmă destul de des auzită, însă în același timp o altă perspectivă este că marketing-ul este o investiție care își recuperează valoarea. Nu imediat, prin vânzări, în a doua zi sau a treia zi, ci într-un termen mai lung. Marketingul poate la rândul lui genera vânzări, poate fi un centru de profit, nu doar centru de cost. Este esențial pentru marketer să înțeleagă care exact poziționarea lui în cadrul fluxului de vânzări a companiei. Este un marketing de branding, de awareness, de imagine, de notorietate? Este parte din suport vânzări, merchandising, customer care, social media manager?

În funcție de modalitatea în care o companie își promovează produsele sau serviciile, și rolul marketerului trebuie să se adapteze, să înțeleagă foarte exact care este rolul lui, trebuie să susțină vânzările, trebuie să țină imaginea, trebuie să interacționeze cu clienții, de ce nu, trebuie să interacționeze poate cu angajații. Poate este vorba de clientul intern sau de employer branding, pentru că și acolo trebuie făcute vânzări exact în aceeași măsură în care fac și către clienții externi.

Există multe companii, mai ales în zona serviciilor IT, al căror marketing face 90% employer branding, pentru că are rolul de a atrage angajații. Efortul este exact același și tool-urile lor sunt exact aceleași ca și cum ar vinde către clienți externi. Astea sunt câteva lucruri pe care le-aş puncta, retrospectiv, pe baza întregii experiențe.

Mihai, ai adus multă claritate, dar și exemple legate de competențele unui om de marketing eficace   şi specificul diverselor industrii. Dacă tot lucrezi acum în domeniul atât de competitiv al retail-ului, ce înseamnă marketing-ul în contextul în care lucrezi acum?

Da, este, cum ai zis și tu, un domeniu extrem de competitiv. Chiar recent am analizat împreună cu colegii niște tendințe. Pe lângă competiția clasică a celorlalte magazine de tip tradițional, să spunem brick and mortar, adică cu o prezență fizică, există mai multe niveluri de competiție aici și după aceea o să ajung la final să arăt că de fapt nu este o competiție, ci este o cooperare. În primul rând, există competiția între shopping-ul tradițional versus shopping-ul modern. Cu ghilimele de rigoare, și într-o parte și în alta, adică micile magazine de cartier versus marile centre de shopping, mall-uri și galerii. Există competiția între centru și periferie, centrul stradal, pietonal, promenadă, cu magazine poate artizanale versus conceptul de magazine grupate, sub același acoperiș. Există după aceea competiția între egali, între diverse centre de shopping fiecare cu o poziționare pe piață diferită, care încearcă să se adreseze unor segmente diferite de consumatori, fie diferite ca și proximitate, fie diferite ca și poziționare în zona entry level, în zona medie, și aici sunt foarte multe de spus. Și este un al treilea nivel al competiției shopping-ului tradițional cu tot ce înseamnă online. Nu neapărat că online-ul va omorî shopping-ul tradițional, așa cum video-ul nu a omorât radioul, radioul n-a omorât presa scrisă și presa scrisă n-a omorât încă, din fericire, scrisul de mână. Fiecare și-a găsit într-un final nișa căreia se adresează și care preferă acel tip de exprimare. Vedem în continuare că se tipăresc cărți, se citesc cărți, se citesc și cărți electronice și cărți în format fizic.

Competiția este foarte sănătoasă, pentru că duce la creșterea și la diversificarea serviciilor către clienți.

Există emisiuni pe televiziuni tradiționale, există canale de streaming, există canalele streaming video, adică care sunt exclusiv pe internet, există o multitudine de canale. Fiecare dintre canalele acestea care se adaugă practic își găsește o nișă de clienți care preferă cu preponderență acel canal. La fel se întâmplă și în shopping-ul online. Nu cred, că shopping-ul online va elimina complet shopping-ul tradițional, pentru că sunt anumite domenii unde zonele de touch and feel contează foarte mult în experiența clientului și care nu vor putea, atât timp cât oamenii sunt ființe umane, să fie substituite de către online. În același timp, online-ul aduce niște avantaje indiscutabile. Cu toții folosim mediul online pentru shopping sau pentru anumite domenii. În shopping există în continuare un mix și permanente evoluții. Încerci offline-cumperi online, încerci online-vizualizezi online-cumperi offline.  Permanent sunt evoluții într-o direcție sau alta. Revenind, mi se pare un domeniu extrem de competitiv, pentru că există presiune foarte mare datorită investițiilor semnificative care sunt în domeniu. Există presiune foarte mare pe poziționare, pe o segmentare corectă, pe atragerea și loializarea clienților. În același timp, eu consider că orice fel de competiție este sănătoasă, pentru că orice fel de competiție duce la creșterea pieței, într-un final și la servicii mai bune pentru consumatori. Asta nu-i doar așa, o chestie declarativă, goală. Este exemplul acela clasic din cărțile de marketing, unde la parterul unei clădiri de birouri era un automat cu băutura x, Coca-Cola să spunem, costa un dolar și se consumau 100 de cutii pe zi. Lângă el, s-a deschis un alt automat similar cu bautura y, Pepsi să spunem, iar cei din clădire făceau pronosticuri. Cum se va împărți clientela 60/40, 70/30? Rezultatul a fost că al 2-lea automat nu a mâncat din piața primului, ci a dus la o creștere a pieței. Împreună s-au vândut 160 de cutii pe zi, adică probabil unii au migrat dintr-o parte în alta, însă împreună au dus la o creștere a consumului, respectiv a pieței. La fel se întâmplă și în foarte multe domenii, în shopping și în retail-ul clasic. Faptul că se deschide un magazin într-o altă parte a orașului, vor influența anumite segmente, ori câteva procente vor migra dintr-o parte în alta, însă cu siguranță se va deschide o nouă piață dacă totul este făcut corect. Din punctul ăsta de vedere, cum spuneam, competiția este foarte sănătoasă, pentru că duce la creșterea și la diversificarea serviciilor către clienți.

În același timp, clienții devin tot mai pretențioși, pretențioși în sensul cel mai bun, în sensul că au așteptări tot mai mari de la furnizorii de servicii și noi, ca shopping center, ca mall, în afară doar de acces la magazine furnizăm și o varietate foarte mare de servicii. Aici aș face o trecere către ce înseamnă marketingul într-un shopping mall. Noi acoperim o gamă foarte mare de activități. Ca să clarific un pic, noi nu suntem cei care vin și vând în magazine, ci echipa mea și cu mine acoperim în primul rând tot ce înseamnă partea de branding, adică de imagine a companiei online, offline, indoor, outdoor, pe toate mediile, oriunde apare logo-ul și denumire a companiei trebuie să fie conforme direcțiilor stabilite. În al doilea rând, noi întreținem prezența companiei pe toate platformele electronice. Avem o varietate mare și o prezență foarte bună peste tot unde apărem: site, Facebook, Instagram, TikTok, YouTube. Asta înseamnă un mix foarte atent de mesaje, pentru că trebuie să fie mesaje informative, mesaje de branding, mesaje de CSR, mesaje legate de promoții, de vânzări, de campanii, de anunțuri utilitare chiar. Sunt o mulţime de segmente, pentru că și social media deja are o vechime în piață, are 20 spre 30 de ani și există segmente de consumatori mai tradiționali sau mai moderni. Toate acestea sunt diferite, și provocarea noastră este, să fie înglobate într-un tone of voice unitar. Să vorbim cu aceeași voce, să avem o identitate nu neapărat unică, cât diferențiabilă, indiferent de platformă, unde toți să se regăsească în mesajele noastre în același timp, să vorbim fiecăruia pe limba lui, iar limba lui să fie și limba noastră.

N-aș spune că am o rețetă în sensul ăsta, ci e un dans pe pe sârmă.  Orice derapaj este drastic sancționat de clienți. În același timp, noi trebuie să mergem înainte pe drumul nostru, pentru că avem un brand de susținut. O altă latură a activității noastre este partea de campanii. Ce înseamnă campanii? Sunt perioade din an când susținem activitatea magazinelor, prin impulsionarea vânzărilor.  Există o varietate enormă de mecanisme de campanii cu premii, fără premii, cu tombolă, fără tombolă, cu concursuri, cu înscriere, fără înscriere, cu tras clasic de manetă ca să câștigi un premiu, cu înscriere online. Aici nu neapărat că logistica pune limite, cât mai degrabă trebuie să îți pui singur limite și să nu folosești toate instrumentele pe care le ai, ci să le folosești pe acelea care se potrivesc cel mai bine cu o periodă a anului, cu segmentul de clienți căruia te adresezi. Una este să faci campanie de Paște, alta e să faci campanie de back to school, alta este să faci campanie de Black Friday. 100% nu sunt aceleași rețete, nu sunt aceleași etichete, nu sunt aceleași ingrediente pe care le folosești într-o parte sau în alta și încerci să obții vânzări din fiecare din ele.

O altă latură a activității noastre este calendarul de evenimente și ne mândrim cu un calendar de evenimente extrem de bogat și ăsta este unul dintre diferențiatorii noștri, ca și shopping center, față de alte companii similare din piață. Noi ne propunem să oferim clienților o experiență completă dincolo de shopping, adică să mergem și pe partea de entertainment, de life style, de health și inclusiv de sustenabilitate și să oferim o diversitate de opțiuni clienților, nu doar accesul la magazine.

Așadar, avem evenimente, evenimente pe care le organizăm, evenimente pe care le găzduim, evenimente pe care le atragem, evenimente cu care suntem în parteneriat. Știți cu toții marile festivaluri din Cluj, cu toate avem parteneriat. În fiecare vară, avem vineri seara seri de filme, avem expoziții tematice pentru copii, expoziții adresate adulților, avem ateliere, avem evenimente de tip street food, deci o varietate foarte mare de evenimente pe tot parcursul anului, atât în mall, cât și în parc. Acestea au rolul de a atrage din trafic, de a atrage atenția clienților, de a atrage spre mall, de a-i menține aici, de a-i fideliza și de a le oferi și altceva în timpul pe care îl petrec aici.

De asemenea, pe lângă evenimente, ne ocupăm și de tot ce înseamnă partea de semnalistică și felul în care arată mallul. Practic, toate acele casete luminoase, bannere, ecrane, direcționale cu zona de informații către clienți, pentru că zona de customer experience începe în momentul în care clientul se dă jos din autobuz sau din mașină în parcare. Din momentul respectiv, totul trebuie să fie pus la punct, corect semnalizat și nu ascund faptul că în timpul pandemiei a fost realmente o provocare pentru noi să menținem diverse fluxuri de intrări, ieșiri, să se intersecteze, să scaneze, dar și după trebuie să ne preocupăm în permanență. Optimizăm aceste fluxuri de acces ale clienților înspre mall, dinspre mall, spre diversele spații ale mall-ului, spre diverse puncte de nevoie sau de interes, pentru că fac parte integrantă din customer experience.

Nu în ultimul rând, apropo de ce ziceam mai devreme,  că putem fi nu doar centru de cheltuieli, ci și centru de venituri, de profit,  suntem în echipa noastră și responsabili de partea de vânzări advertising. Adică avem o rețea de spații publicitare în mall pe care le oferim atât chiriașilor noștri, cât și firmelor din afară care vor să se promoveze în mall, profitând de expunerea pe care o avem. Vreau să menționez că, în general, expunerea într-un shopping center este expunere de foarte mare calitate, adică ai clienți care nu sunt incidentali, ci au venit cu intenție acolo și în general sunt predispuși mental la mesaje publicitare. În acest caz o expunere publicitară targetată și bine făcută cu copy și un vizual bun, au un impact foarte mare pentru compania respectivă,  dacă sunt promovate într-un shopping center. Noi facem și acest lucru și pentru magazinele din cadrul mall-ului, cât și pentru companii din afară care vor să profite de această expunere.

Bineînțeles că tot ce v-am spus până acum este internalizat, adică avem roluri în echipă și o să vorbesc un pic mai târziu despre rolurile din echipă. Noi considerăm că tot ce am menționat până acuma este core business. Există și zone de activități pe care le externalizăm și avem o rețea, zicem noi, foarte bogată de colaboratori tradiționali cu care colaborăm de mulți ani.

Noi credem în parteneriate pe termen lung și am realizat acele activități care fie le poate face un colaborator extern mai repede și mai bine, fără a fi neapărat angajat, fie se întâmplă sezonier sau punctual sau au natură atât de specializată încât nu găsim intern resursa și competența necesară. Deci colaborăm și cu mulți furnizori pe tot felul de proiecte: producție publicitară, diverse proiecte video specializate, styling, PR.

Mi-ai dat foarte multe exemple Mihai, chiar și o definiție de manual la ce înseamnă customer experience, pentru că toți încă învățăm ce înseamnă cu adevărat customer experience și toate provocările de a livra promisiunea către atâtea categorii de clienți, în toate punctele de contact, evident și profitabil, pentru că și aici e o mare confuzie. Nu înseamnă că trebuie să depășim anumite limite, ci trebuie să răspundem și să ne îndeplinim promisiunea în raport cu poziționarea, cu felul în care jucăm în piață. Exemplul meu preferat întotdeauna este Ryan Air, care livrează acea experiență austeră foarte bine și în linie cu ceea ce promite. Nu promite lux, ci că ajungi cel mai repede din punctul a în punctul b. Tot acel customer experience este acel design impecabil de lucruri pe care le promite, nici mai mult, nici mai puțin. Pentru că ne-ai dat atâtea exemple Mihai, chiar te-aș întreba concret, la nivel strategic, fiindcă noi la cursurile de la CIM pe care tu le-ai absolvit cu succes și eşti printer cei  care au dus până la capăt un proces lung de doi ani de zile, cum jucați voi și cum vă poziționați? Cum vă articulați diferențele? Cum v-ați poziționat voi și cum susțineți în această poziționare pentru atâtea audiențe, fiindcă ai început să ne descrii și sunt cele două mari audiențe în business-u vostru? Noi, clienții finali care venim acolo, revenim, dar și chiriașii, magazinele care se uită și cred că sunt primii care vă evaluează performanța.

În sensul ăsta aș spune că tot timpul mă întreabă lumea: voi lucrați B2B sau B2C? Noi trebuie să fim și B2B și B2C și sunt multe business-uri în sensul ăsta, pentru că dacă ai o înțelegere largă asupra ceea ce înseamnă marketing, marketingul față de parteneri, în cazul nostru sunt magazine, dar putem să înțelegem marketing-ul în general față de furnizori, parteneri contractuali, dar și față de clienții finali, vizitatorii din magazine. Mie mi se pare că delimitarea asta B2B sau B2C avea o logică la un moment dat, dar este destul de artificial trasată pentru că într-un final și cei B2B sunt oameni și mecanismele de decizii și psihologia sunt foarte similare. Chiar dacă decizi, pentru tine personal sau decizi în numele companiei. Cu siguranță că mecanismele de decizie pentru companii sunt ceva mai elaborate, însă tot cu aceea psihologie umană lucrăm, cu aceleași mecanisme, cu cortexul frontal. Tot aceleași piese anatomice sunt la lucru, fie că lucrăm pentru o firmă sau în mod personal. De aceea cred că marketing-ul trebuie să se adreseze în primul rând persoanei din spate, indiferent că ia o decizie de a cumpăra haine, parfum, ceva pentru casă sau de a face un contract de colaborare pe termen lung. Singura diferență care o pot percepe este că în general, atunci când se iau decizii pentru companii sunt mai multe persoane care iau decizia și atunci trebuie să te adresezi fiecăruia, dar și pentru deciziile personale de obicei există câteodată și altă persoană în spate,  ale cărei decizii sunt doar transmise și cu toți vedem acei clienți care se plimbă cu lista de cumpărături deja făcută de cineva de acasă prin mall.

Din punctul ăsta de vedere consider că ne adresăm în aceeași măsură și B2B și B2C, la fel și în partea de employer branding, unde ne adresăm în aceeași măsură ca department de marketing, dar și ca potențiali colegi către care trebuie să promovăm exact în aceeași măsură business-ul nostru. Nu în ultimul rând, marketing-ul se adresează în general societății, comunității.  Awareness-ul nu înseamnă numai SEO, cât de sus apari în căutări pe Google. Înseamnă şi cum eşti văzut în cartierele din zonă, în traficul pietonal, în modul în care se raportează lumea la banerele stradale pe care le-ai pus în zonă. Toate business-urile ar trebui să ia în calcul partea asta de poziționare în cadrul comunității. Indiferent cum definim comunitatea, pentru noi comunitatea este mult mai ușor de definit: cartierele, orașul, zona, regiunea, însă business-urile poate o definesc în alte moduri, însă cu siguranță cred că ar trebui să aibă în minte și modul în care se raportează la comunitate.

Spuneai că o să vorbești mai târziu și despre cum sunteți organizația. Ai descris multe lucruri care intră în responsabilitatea voastră. Cum ți-ai format echipa? Cum ți-ai definit rolurile? Cum arată o săptămână din agenda ta, pentru că e foarte mult de planificat, de coordonat, de evaluat. Cum reușești?

Pot să spun că am privilegiul să lucrez cu o echipă matură şi bine așezată. Avem un mix foarte interesant de colegi vechi, în sensul cel mai bun al cuvântului, care sunt aici de la fondarea firmei și care aduc toată de partea de experiență și de background, și de memorie corporativă, își aduc aminte de cum se făceau lucrurile la momentul x, la momentul y și putem să învățăm din ce s-a întâmplat la momentele respective, dar avem și colegi noi, care vin cu un mix mai nou de idei, cu experiențe din alte companii. De aceea spun că, realmente, este un privilegiu să lucrez cu o echipă atât de diversă.

Evident, vine și cu provocările de rigoare în calitate de coordonator, pentru că fiecare dintre noi avem nevoie de o adresare personală și atunci, un manager trebuie să-și facă timp să vorbească și să-i înțeleagă pe fiecare dintre cei din echipă. Asta ar fi referitor la mixul din echipă, cu siguranță că fiecare din ei este specializat. Avem coleg specializat pe partea de design, pe partea de online, pe partea de relaţii publice și relații cu presa, pe partea de organizare evenimente și campanii, pe partea de concepere scenarii foto, video, styling. Bineînțeles că fiecare persoană nu se ocupă doar de un singur rol, ci fiecare persoană înglobează unul sau mai multe roluri. Asta e frumusețea meseriei de marketer, pentru că pornești să faci ceva și ajungi să faci cu totul altceva. Și asta este super fain la sfârșitul zilei.

Cum arată o zi sau o săptămână de lucru? În prezent tocmai am încheiat o campanie de succes de “Back to school”. Ne pregătim de venirea studenților în Cluj, ne pregătim de o toamnă bogată în evenimente adresate familiilor și copiilor. În sensul ăsta planificăm deja câteva evenimente center piece. Ne pregătim de un shooting foto-video pentru colecțiile de toamnă-iarnă, pentru că trebuie să promovăm și ce au magazinele aici.

Ne gândim și la Black Friday pentru că vor fi soldările și, nu în ultimul rând, ne gândim de acum și la Crăciun. Ne gândim la tematica decorațiunilor de Crăciun, ne gândim la mecanismul de campanii, ne gândim la niște upgrade-uri pe parte de site pe care vrem să le facem în perioada următoare și nu ne oprim aici. Ne gândim deja la calendarul primului trimestru din anul viitor, pentru că avem niște discuții și niște colaborări pe parte de evenimente și cu colaboratorii noștri. Noi așa lucrăm, încercăm să ne planificăm pe termen cât mai lung. Deja avem evenimente contractate pentru partea de parc în primăvara viitoare.

Cred că ăsta este, printre altele, farmecul meseriei de marketing, pentru că poți să faci un switch short-term, long-term, medium-term, rapid, de multe ori în aceeași oră.

Ne gândim deja la calendarul primului trimestru din anul viitor, pentru că avem niște discuții și niște colaborări pe parte de evenimente și cu colaboratorii noștri. Cred că ăsta este, printre altele, farmecul meseriei de marketing, pentru că poți să faci un switch short-term, long-term, medium-term, rapid, de multe ori în aceeași oră. Trebuie să te gândești și la raportul de mâine, la meeting-ul de săptămâna viitoare, la meeting-ul financiar de luna viitoare și la colaborările de trimestrul viitor, toate având în minte și mail-urile de astăzi, de mâine, de telefoane, chestiile astea normale de birou de rezolvat. Eu cred că aici se regăsește frumusețea meseriei de marketer.

Poţi să ne dai un pont, celor care suntem cumva în aceeași poziție, cu multe provocări, cu multe pălării, să ne bucurăm de partea asta frumoasă, de diversitate, varietate, de ieşirea din rutină? Cum reușești tu să găsești și acele frâne, să știi când să spui nu? Cum poţi să fii în egală măsură un manager de marketing care livrează rezultate, un coleg care colaborează cu toate departamentele și care-și ghidează echipa cât mai bine, dar şi un soț și un tată de trei copii pe care îi îndrumă să crească, să fie autonomi și responsabili. Acum am văzut că, you lead by example”, de pildă, “back to school” la tine înseamnă şi să te întorci la școală și ai făcut multe cursuri specializate.

Da, școala nu se termină niciodată și asta încerc să le insuflu și copiilor, colegilor și mie. De exemplu acum mi-am propus și m-am apucat să învăț limbi străine pentru că simt că trebuie să-mi țin creierul proaspăt.

Învăț acum spaniolă și maghiară. De ce maghiară? Nu mă întreba. Pentru că maghiara e una dintre cele mai dificile limbi, alături de finlandeză și este o provocare.

Cred că e o preconcepție faptul că marketer-ul trebuie să lucreze până la 21:00 de multe ori. Cred că este foarte important pentru productivitatea și pentru sănătatea mentată să luăm o pauză și să spunem ok, până aici. 

Cred că în primul rând e foarte important să trasăm niște limite în sensul bun.

Exact, ca să am niște provocări. Nu că aș duce lipsă de provocări, dar ca să îți răspund la întrebare, eu nu am neapărat o rețetă a succesului în sensul ăsta și aș fi ipocrit și aș minți dacă aș zice că știu cum se face. Știu, din greșelile pe care le-am făcut tot eu și mă bucur că am avut la momentul respectiv oameni în jurul meu care m-au ghidat și au trecut peste scăpările mele și au reușit să-mi deschidă ochii și să văd cum ar fi trebuit să fac. Ce să zic? Cred că e o preconcepție faptul că marketer-ul trebuie să lucreze până la 21:00 de multe ori. Eu chiar mă opresc din lucru la 5:30-6:30, sunt rare momentele când îmi iau laptopul cu mine acasă. Evident că răspund la urgențe, însă cred că este foarte important pentru productivitatea și pentru sănătatea mentată să luăm o pauză și să spunem ok, până aici. Deci cred că în primul rând e foarte important să trasăm niște limite în sensul bun. Limitele acestea să nu le vedem ca niște obstacole. Limitele acestea sunt ca un fel de balustradă care ne ghidează. Limitele pe care ni le trasăm noi în viață.  Să ne închipuim că am merge noaptea pe un pod, am merge foarte încet, bâjbâit tot timpul stânga, dreapta, unde se termină podul, cad în apă, nu cad în apă. Așa dacă am mai avea niște balustrade am merge mult mai repede, dacă am și aprinde lumina am merge și mai repede. Așa înțeleg eu limitele pe care ni le punem în viață. Până aici se termină activitatea x, de aici începe activitate y, sunt ca niște balustrade care ne arată pe unde să mergem și cum să mergem mai repede și mai bine. Asta ar fi un un aspect. Alt aspect este faptul că tot din vastă experiență am învățat să nu mai fac micro-management și realmente să nu mai fac, oricât ar fi de dureros. Știu că acum îmi permit să generalizez. Managerii români au boala micro-management-ului și este firesc, adică nu trebuie să condamnăm. Au fost puși la rândul lor să facă micro-management.

Managerii români au boala micro-management-ului și este firesc, adică nu trebuie să condamnăm. Au fost puși la rândul lor să facă micro-management. Au fost puși la rândul lor să facă micro-management.

Asta a fost mentalitate anilor 90, începutul anilor 2000. Trebuia să faci de toate, trebuia să pui mâna și este o calitate. Cred ca managerii români, în general, cel puțin cei din generația noastră, cum ne-am format, că noi știm să punem mâna când e de făcut. Noi nu suntem doar în spatele monitorului. Dacă trebuie să facem y, să scriem postări, să participăm la un eveniment, să facem design de obiecte promoționale. Trebuie să ne desprindem de asta. Și asta a fost o lecție, nu neapărat amară, dar greu de învățat. Pentru mine în ultimii ani, realmente cred că delegarea este soluția și este în primul rând empowerment, cum poţi să le dau autonomie şi instrumente celor de lângă mine să acţioneze independent.

Delegând, nu înseamnă că-i arunci pleașca celui de lângă tine. Odată cu delegarea trebuie să vină și resursa, și sprijinul necesar. Asta le spun, și sper că rețin colegii mei că eu le spun asta, eu sunt o resursă pentru voi, nu sunt o autoritate. Folosiți-vă de mine ca de o resursă de la care puteți să aflați tot ce aveți nevoie. Resursa aici vine și cu alocarea bugetară, și cu alocarea de timp, și cu alocarea de task-uri. Trebuie să înțelegem că și atunci când delegi cuiva un task, trebuie să delegi toate resursele necesare și know-how-ul, și timpul și bineînțeles partea financiară și inclusiv confortul mental trebuie delegat.

Eu asta încep să înțeleg tot mai mult odată cu delegarea, persoana respectivă nu doar că trebuie să facă ceva, ci trebuie să aibă confortul mental de a face ce acel ceva în siguranță - nu neapărat fără presiune, presiunea există, presiunea poate fi constructivă- dar siguranța că nu va fi judecat ca persoană. Putem fi judecați ca și rezultate, și cu toții suntem judecați ca și rezultate, nu suntem judecați ca și persoană. Odată ce reușim să creăm bula asta de confort mental în jur, ceea ce nu este ușor, nu înseamnă neapărat că productivitatea crește exponențial, însă parcă lucrurile sunt mult mai așezate și reușim să le facem.

Un manager în marketing trebuie să aibă curaj să se înconjoare de oameni mai deștepți, care știu să facă unele lucruri mult mai bine.

Asta este una dintre cele mai importante lecții pe care am învățat-o în ultimul timp, să deleg, și nu este ușor. Este și momentul acela că știu că aș putea face ceva mai bine. Nu trebuie. Trebuie să explic, să explic și să explic. De multe ori avem tentația să spunem lasă că fac eu, nu-i nimic, poate fac eu mai repede. E e o falsă siguranță pe care ți-o dă gândul ăsta că lasă că fac eu mai bine, fac mai repede. Poate că e prea complicat pentru X, poate are prea multe de făcut. Practic, asta trebuie să fie preocuparea managerului. Cum fac să înțeleg cât mai bine și cât mai eficient? Cred că la un moment dat trebuie și o frică de delegare. Un manager în marketing trebuie să aibă curaj să se înconjoare de oameni mai deștepți, care știu să facă unele lucruri mult mai bine. Eu încep să mă bucur că rămân în urmă. Încep să mă bucur că rămân în urmă când nu mai știu online la fel de bine, deci tool-urile pe care le știu de online nu se mai practică de vreo cinci-sase ani, ca să nu vorbim de editare grafică și video și copywriting și așa mai departe, deci mă bucur că rămân în urmă. Adică nu neapărat că rămân eu în urmă, dar mă bucur că vin oameni care știu să facă chestii de astea mult mai bine.

Trebuie să ne înconjurăm de oameni care știu să facă lucrurile bine. Nu controlând în amănunt și corectând fiecare chestie evoluăm, ci evoluăm facându-le colegilor un cadru mental confortabil și aspirational. Confortabil nu înseamnă să te culci pe o ureche. Înseamnă să ai liniştea mentală că poti să-ţi faci treaba bine. Acest lucru înseamnă şi o marjă de eroare, şi presiune constructivă şi iesire din bula de confort. În plus, ca manager, trebuie să ai şi un văl de smerenie pe ochi. Nu în sensul de umilinţă, ci de recunostinţă, că nu poţi să faci lucrurile singur şi că într-un final sau altul, ca şi marketer şi ca manager de marketing eşti dependent 90% de ceilalţi, deşi trebuie să fii un om foarte pragmatic. Eu aşa le transmit şi colegilor şi studenţilor cu care mai vorbesc.

Un manager trebuie să aibă ochelari. Printr-o lentilă vezi resurse, am nevoie de competenţa x, y, de mix-ul de resurse, de bugetul x. Nu văd oameni, ci mixuri de competenţe. Dacă lipseşte una, de unde fac rost de ea? O împrumut, o angajez? Prin cealaltă lentilă trebuie să vezi oamenii și să vezi oamenii reali din jurul tău și să-ți dai seama că nu ai cum să faci totul singur și că depinzi de bunăvoința celor din jurul tău și managerul trebuie să se uite prin ambele lentile, în același timp, și să nu dea întâietate uneia sau alteia. Sunt, câteodată, decizii greu de luat, sunt câteodată decizii mai ușor de luat. Câteodată dăm întâietate, zic eu, părții soft, așa de prietenie, de colegialitate, câteodată dăm întâietate pragmatismului și luăm decizii de a face sau a nu face ceva doar pe considerente de cifre. Ambele fac parte din viață. Trebuie să ne așteptăm să ni le ne asumăm.

Câteodată e o suferință, adică de multe ori ai o discuție tensionată cu cineva, cu un furnizor, cu un coleg, cu manager, cu șeful și cumva te duci cu frică, oare la următoarea discuție ce mi se întâmplă? Noi ne temem de suferința noastră. Adică, odată ce ne eliberăm de chestia asta și ne acceptăm pe noi așa cum suntem și acceptăm limitările noastre și acceptăm că ne trebuie să ne bazăm pe ceilalți, eu cred că se ușurează o bună parte din decizii. Un manager trebuie să aibă o viziune clară asupra ceea ce înseamnă oamenii pentru el. Care e rolul meu față de oameni, cine sunt eu ca om între ceilalți oameni, cine sunt eu ca și resursă față de ceilalți și cum mă fac util? Cum sunt eu ca și manager, util pentru ceilalți? Dincolo de a le spune ce să facă? Adică realmente cum le sunt util? Dacă ar fi un AI care le-a spune ce să facă, unde aș mai fi eu în locul ăsta? Și dacă am un semn de întrebare nu e bine.

Mihai, se vede că tot ce ai făcut tu și rezultatele la care ai ajuns au venit cu o investiție și o muncă a ta cu tine, cu obiectivele tale. Curiozitatea și interesul, lecturile pentru tine din industrie, din domeniu sunt o constantă. Este clar că urmărești ce fac alții, cum reușesc alții să facă marketing bine. O întrebare pe care o pun întotdeauna dacă pot și am răgaz: ce companii admiri pentru felul în care fac marketing și de ce? Ne-ar bucura și un exemplu din Transilvania.

Mi-e foarte greu să dau un nume de brand pe care chiar îl admir, eu sunt destul de iconoclast de felul meu. Nu-mi pun neapărat preferințe într-o direcție sau alta. Aș da exemple de companii care mi-au plăcut, cum au evoluat. Eu am așa o înclinație, o slăbiciune pentru companiile antreprenoriale. Îmi place să țin cu cel mic, care devine mare. Îmi place să țin cu cel care înpotriva tuturor aparențelor, reușește și ca să nu fiu părtinitor, nu dau exemplu compania actuală, deși este companie antreprenorială, aș vrea să dau exemplu compania unde am lucrat anterior, tot așa, o companie 100% antreprenorială, un brand pornit de la o persoană,  care este fondatorul companiei și care în prezent, dar și cu contribuția mea de aproape trei ani cât am lucrat acolo, a ajuns un brand național în imobiliare și căruia îi admir perseverența, asumarea greșelilor și curajul de a fi primul care face ceva.

Dar, ca să dau un exemplu, am o slăbiciune pentru brand-urile care pornesc pe un drum nebătut și care vor să schimbe lucrurile în bine și care își asumă faptul că la un moment dat va fi greu și vor fi deschizători de drumuri și asta e, cineva trebuie să facă primul pas.

Ce ați schimbat acolo și cum ați comunicat asta?

Îmi aduc aminte cu plăcere de unul dintre cele mai grele proiecte pe care am lucrat în compania respectivă. Am făcut rebranding și la momentul respectiv era o companie locală bine cunoscută în Cluj, dar locală, și provocarea a fost să ne schimbăm ochelarii, să gândim la nivel național. Adică, nu știam cam ce le place clujenilor, știam cam ce preferă ș.a.m.d. Noi nu știam nimic despre celelalte județe și despre celelalte mari centre metropolitane și a trebuit să gândim un brand care să poată fi "exportabil" la nivel național și să fie și timeless, să nu se perimeze trei-șase ani și să fie și aspirațional. Adică să aibă și componenta” wow”. Aceea a fost cu adevărat provocarea. Să scoți capul din bula de confort și să te gândești brusc la o piață mult mai mare.

Cum vezi rezultatele acum, după ce a trecut ceva timp?

Acum am confortul să mă uit retrospectiv, pentru că nu mai sunt în compania respectivă, dar urmăresc cu plăcere evoluția și cred că a pornit și merge în continuare pe un drum foarte bun.

Mă regăsesc și în compania actuală, o companie antreprenorială pornită de jos, adică pornită cu o idee destul de nebunească. A ajuns un jucător între primii la nivel național în domeniul în care activăm și în continuare simt acel curaj de a face lucrul altfel, de a încerca chestiile neîncercate și curajul de a merge pe un drum înainte, pe drum asumat, chiar dacă toți o iau pe scurtătură. Asta apreciez în general la brand-uri.

 

Published in Interviuri

Amplifame, aplicația completă pentru creatorii de conținut și influenceri, a lansat Amplifame Creator Course, un sistem unic de certificare a creatorilor de conținut și anunță rezultatele primei ediții.

Această inițiativă reprezintă un pas important în direcția rezolvării provocărilor cu care se confruntă creatorii de conținut și brandurile în procesul lor de colaborare.

"Acest curs marchează un avans semnificativ în profesionalizarea industriei de influencer marketing. Acest sistem nu numai că certifică abilitățile creatorilor de conținut, dar îi prioritizează în campaniile de marketing desfășurate de brand-uri în cadrul platformei Flaminjoy. Misiunea noastră este să furnizăm brandurilor acces la creatori de conținut verificați, capabili să înțeleagă și să implementeze brief-urile primite, livrând conținut de cea mai înaltă calitate.", a declarat Yana Stoica-Marcu, Influencer Marketing Manager, Amplifame.

Amplifame Creator Course este un program educațional dedicat creatorilor de conținut, structurat în 6 module care acoperă aspecte esențiale pentru dezvoltarea lor ca profesioniști, precum alegerea nișei potrivite, creșterea conturilor sociale și dezvoltarea conținutului calitativ foto-video. La finalizarea cu succes a tuturor modulelor și îndeplinirea sarcinilor aferente, creatorii de conținut primesc prestigiosul badge de Influencer Verificat Amplifame, care le oferă prioritate în campaniile de marketing.

Acest sistem inovator completează funcționalitățile noi introduse recent în aplicația Amplifame, dezvoltată de compania de marketing digital Techinfluence, cum ar fi Influencer Benchmark și Mediakit.

Influencer Benchmark permite creatorilor să-și evalueze performanța în comparație cu alți membri ai platformei, utilizând datele lor de performanță și numărul de urmăritori. În același timp, Mediakit oferă un CV digital, cu analize și conținut relevant, pentru a atrage colaborări noi cu brandurile.

Astfel, Amplifame Creator Course, împreună cu celelalte caracteristici ale platformei, creează un ecosistem integrat care susține dezvoltarea continuă a creatorilor de conținut și ajută brandurile să identifice partenerii potriviți pentru campaniile lor. Amplifame este dedicat standardizării și profesionalizării industriei de influencer marketing.

Prima ediție a Amplifame Creator Course, finalizată în August 2023, a atras aproape 500 de influenceri înscriși, generând 6,9 milioane de impresii organice, 580.000 de aprecieri și ajungând la o audiență totală de 4,2 milioane de persoane, prin bucățile de conținut create ca teme pentru modulele din program.

Se fac pregătiri intense pentru următoarea ediție, pentru care există deja mult interes din partea creatorilor de conținut din România.

Amplifame se numără printre inovațiile introduse de Techinfluence pe piața de marketing digital, fiind o aplicație mobilă dedicată creatorilor de conținut. În prezent, Amplifame are peste 10.000 de creatori de conținut înregistrați.

 

Published in Comunicate

Customer Experience Romania organizează CX Conference Bucharest 2023, un eveniment de excepție, conceput pentru a transforma domeniul experienței clienților în România. Conferința are loc la Nord Events Centre pe data de 25 octombrie și se adresează liderilor din domeniul CX, marketing, resurse umane, Customer Care, Customer Service, vânzări, operațiuni și antreprenoriat.

CX Conference Bucharest 2023 își propune să dezvăluie perspective și strategii inovatoare, care vor revoluționa abordarea experienței clienților la noi în țară. Într-un mediu de afaceri dinamic, evenimentul oferă participanților oportunitatea unică de a se conecta, învăța și transforma domeniul experienței clienților.

Evenimentul reunește personalități marcante care au influențat și dezvoltat domeniul Customer Experience la nivel global. Speakerii principali, Ian Golding din Marea Britanie, Mohamed Latib din SUA și Faran Niaz din Dubai, vor aduce expertiza si experiența lor extraordinară pe scena din România.

Ian Golding, Certified Customer Experience Professional (CCXP), este renumit pentru inovațiile sale în dezvoltarea strategiilor CX, măsurarea experienței clienților și crearea culturilor organizaționale centrate pe client. Cu o vastă experiență în diverse industrii, Ian a implementat cu succes metodologii și strategii CX la nivel global și oferă îndrumare profesională prin mentorat și pregătirea acreditării CCXP.

Mohamed Latib, Ph.D., CEO al CX University și PX Academy, are peste 35 de ani de experiență în Customer Experience prin ateliere, dezvoltare de leadership și transformare culturală. A colaborat cu branduri precum Kohl's, Organizația Mondială a Sănătății, Fossil, TransUnion și multe altele, oferind consultanță strategică și dezvoltând workshop-uri.

Faran Niaz are o abordare distinctivă pentru îmbunătățirea experienței clienților și angajaților. Cu douăzeci și cinci de ani de experiență practică, palmaresul său include un record remarcabil: a condus o bancă de pe locul 23 pe locul 1 în topul CX, în Emiratele Arabe Unite în doar 4 ani și a menținut această poziție timp de 7 ani consecutivi.

Un punct culminant al evenimentului este dezvăluirea rezultatelor Romanian CX Maturity Study. Este primul studiu comprehensiv din România care explorează șase piloni esențiali ai experienței clienților, de la strategia CX la cultura organizațională, procese și tehnologii utilizate pentru dezvoltarea experienței clienților. Participanții vor avea acces la informații noi și practice care pot revoluționa practicile lor și pot îmbunătăți satisfacția clienților, poziționându-și compania înaintea competiției.

Conferința oferă liderilor din CX și companiilor din România o oportunitate unică de a împărtăși povești de succes și cele mai bune practici. Printre experții invitați se numără și Gabriela Ciupitu, fondatoarea Customer Experience România, clasată pe locul #2 în Top CX Influencers la nivel mondial conform Customer Experience Magazine. Ea aliniază procesele și cultura organizațională cu călătoria clientului, implementând cu succes strategii centrate pe client. Recunoscută la nivel internațional ca specialist CCXP și co-autor al bestseller-ului, pe Amazon, "Customer Experience 4", este apreciată pentru abordarea sa de către organizații la nivel mondial: face parte din juriul concursurilor CX Awards și este membră în consiliul director al Customer Institute.

Adrian Lipolit, fondatorul Customer Experience România, are peste treizeci de ani de experiență în companii multinaționale, antreprenoriat și consultanță. Adrian proiectează experiențe superioare pentru clienți, angajați și parteneri, fiind membru activ al European Customer Experience Organisation (ECXO) și al juriului European Customer Centricity Awards.

Customer Experience România se mândrește că are alături de parteneri de top care înțeleg importanța concentrării constante asupra experienței clienților, angajaților și partenerilor de afaceri.

CX Conference Bucharest 2023 promite să fie o șansă de neegalat pentru a dezvolta strategii care stimulează creșterea businessului, retenția și loialitatea clienților, precum și metode de transformare a brandului prin experiențe excepționale oferite clienților.

Informațiile și detaliile privind înregistrarea la eveniment, pot fi găsite pe site-ul conferinței: https://cx-conference.ro/.

 

Published in Comunicate

Pentru prima data în istoria evenimentului Extraordinary Women, miercuri, la Biavati Events din București, revista Biz a decernat trofeele Extraordinary Women 2023. 11 premii au adus recunoaștere publică unor femei care fac lucruri extraordinare în business, cultură și societate.

Laureatele au primit trofeele realizate de artistul Ovidiu Toader, la finalul unei zile maraton de conferință care a oferit informație valoaroasă și experiențele unor doamne din business si cultura, care nu au renunțat când li s-a spus că nu se poate și si-au împlinit visul. Conferința și gala Extraordinary Women au adus idei și strategii despre cum ne putem lăsa inspirați de ceilalți și să oferim inspirație la rândul nostru.  

Extraordinary Women a adus în fața unei audiențe numeroase femei din business, cultură și activism social. Toate au oferit cu generozitate lecțiile pe care le-au învățat și aplicat pentru a avea succes și a-și îndepli visurile. În revista Biz scriem despre oamenii care-și inspiră echipele și ajută companiile să treacă un nivel superior, iar evenimentele sunt ocazia perfectă pentru a-i cunoaște, a învăța de la ei și a le arăta recunoașterea noastră pentru contribuția pe care o la transformarea lumii într-un loc mai bun”, declară Marta Ușurelu, owner Biz.

Câștigătoarele Extraordinary Women 2023

  • Extraordinary Leadership Hero: Alexandra Olaru - Vodafone
  • Extraordinary Business Hero: Liliana Bock - Maresi
  • Extraordinary Culture Hero: Nora Iuga - poetă
  • Extraordinary Business Hero: Laura Elena Ciocoiu - Sesderma România
  • Extraordinary Business Hero: Alina Gamauf - Carrefour România
  • Extraordinary Creativity Heroes: Marcela Sărmășan & Andra Guțui - Namzya
  • Extraordinary Courage Hero: Roxana Davidovits - MApN
  • Extraordinary Woman Power: Adriana Istrate - sportivă
  • Extraordinary Tech Hero: Simona Panait - Samsung
  • Extraordinary Tenacity Hero: Roxana Memetea - DDB
  • Extraordinary Innovation Hero: Sonia Nechifor- Comm’ON Agency
 

Published in Comunicate

Odată ce datele “third party” vor dispărea, din 2024, majoritatea companiilor vor întâmpina dificultăți în loializarea clienților, iar cei avantajați vor fi cei care și-au mutat deja focusul pe colectarea de date. În timp ce clienții sunt tot mai interesați de soluțiile de economisire, un rol important îl va avea modul în care sunt comunicate beneficiile produselor și serviciilor, conform White Image, prima și cea mai mare companie de email marketing din România. Pentru a afla mai multe detalii, am stat de vorbă cu Grațiela Lupu, co-fondator White Image.

Ce strategii de loializare a clienților au cele mai bune rezultate?

Pe scurt, dacă vorbim despre volum, cele mai bune rezultate vin din programele de loializare care implică reduceri de prețuri pentru membri. Acest tip de abordare poate aduce rezultate mai bune dacă produsele ori serviciile reduse ating nevoile clienților. În această situație, cel mai important rol este jucat de algoritmii AI care pot seta recomandări personalizate de produse, pentru fiecare client în parte. Mai departe trebuie să acordăm o atenție sporită comunicării beneficiilor către utilizatori pentru a eficientiza rezultatele. Spre exemplu, o comunicare vagă și ineficientă ar diminua rezultatele programului de loializare.

Există și cazuri în care loializarea poate însemna și servicii dedicate. Spre exemplu, includerea unui consultant pentru legătura directă cu ofertele personalizate și campaniile de brand. Astfel comunicarea este îmbunătățită, iar eficiența programului crește. Acest tip de abordare este prezentă mai ales în zona de servicii financiare, dar poate fi extinsă cu succes pentru orice produs sau serviciu.

În toate cazurile însă, succesul mai mic sau mai mare al programului de loializare este influențat de eficiența comunicării. Email/sms marketing-ul joacă un rol central datorită posibilității de transmitere a informațiilor unice pentru fiecare client.

Acordă companiile o importanță tot mai mare loializării clienților, mai ales în contextul economic actual? Și-au regândit strategia și abordările privind comunicarea cu clienții?

Da, majoritatea companiilor fac pași în această direcție, mai ales în contextul economic actual, în care clienții sunt tot mai tentați de soluții de economisire. În plus, contextul actual implică și o atenție sporită pe colectarea de date “first party” de la clienți – deoarece datele “third party” vor dispărea din 2024, implicând astfel un efort suplimentar acțiunilor de loializare. Colectarea mai multor date despre client va favoriza în perioada următoare implementarea și îmbunătățirea programelor de loializare, iar cei care și-au mutat deja focusul pe colectarea de date vor fi avantajați pentru că vor înțelege mai bine preferințele și nevoile clienților, cu răspuns mai eficient către aceștia.

Cât de folosit este email marketing-ul ca tool de fidelizare a clienților și ce efecte are pe termen lung?

Email marketingul este principalul canal de comunicare în programele de loializare pentru că permite o abordare personalizată a fiecărui mesaj în funcție de datele disponibile pentru fiecare client.

Email marketingul este principalul canal de comunicare în programele de loializare pentru că permite o abordare personalizată a fiecărui mesaj în funcție de datele disponibile pentru fiecare client. În același timp, același avantaj îl are și sms marketingul, doar că acesta vine cu costuri mult mai mari. În prezent, email marketingul este canalul cu cel mai mare ROI, iar pe termen lung o comunicare personalizată legată de contextul în care se află fiecare client nu poate decât să îmbunătățească rezultatele obținute de fiecare brand.

Ce comunică practic companiile prin email pentru a ține un nivel ridicat de engagement din partea clienților?

Marketingul este despre valori și despre a crea pretexte și oportunități pentru ca oamenii să-și reamintească de noi (brandurile care comunică cu ei). Altfel spus, focusul comunicărilor ar trebui îndreptat către problemele și nevoile clienților, cu oferirea de soluții ce îi pot ajuta și povești despre aceste soluții cu care utilizatorii rezonează imediat. Odată atinse aceste ținte, produsul va fi rezolvarea.

Din punctul nostru de vedere, succesul în a păstra un nivel ridicat al engagement-ului ține de volumul de date colectate despre client și modul în care sunt gestionate și utilizate, astfel încât să ne apropiem și să ne conectăm cât mai bine cu clientul. De exemplu, dacă avem un client care a cumpărat de la noi doar din offline și niciodată din online, putem crea o relație mai bună cu el dacă îi vorbim despre ofertele disponibile în magazinele fizice. Mutarea atenției către online îl poate face pe client să își piardă interesul.

Ce își doresc consumatorii români de la un brand pentru a reveni în magazin sau pentru a achiziționa iar și iar de la același furnizor?

Aici depinde foarte mult de brand și de context. Pentru produsele de masă, în prezent, prețul reprezintă principalul factor care influențează decizia de achiziție. Chiar și așa, o comunicare personalizată cu servicii care să-l apropie pe client (suport, înțelegerea contextului) pot crește engagement-ul și conversia. Oricât de simplu ar suna, de cele mai multe ori gesturile simple pot conta foarte mult. De exemplu, dacă personalul unui magazin fizic observă un client căruia îi atârnă cordonul de la palton și îi oferă un sfat despre cum l-ar putea prinde pentru a deveni atrăgător, acest gest poate duce la apropierea clientului de brand.

La fel se întâmplă și online, dacă astfel de comunicări electronice vin să ajute clientul cu sfaturi, cu mai multe informații utile, cu soluții de garanții, cu o comunicare transparentă atunci când apar probleme legate de comenzile online etc. Toate aceste exemple pot crea o legătură foarte puternică pe care un client o poate avea cu un brand. Până la urma ideea este că, cel puțin în cazul achizițiilor online, clientul să se simta confortabil că produsele îi sunt livrate când și cum i s-a promis, că beneficiază de suport și ajutor dacă apar diferite, caz în care nu se mai caută neapărat cele mai mici prețuri.

Ar mai fi de spus și că tot acest mod de abordare este esențial pentru absolut orice produs premium, dar devine din ce în ce mai important și pentru produsele de masă.

Deși este o comunicare la distanță, cum pot companiile câștiga încrederea clienților lor prin comunicarea prin email și/sau SMS?

Există o mulțime de contexte post-vânzare în care clienții pot (și trebuie) primi informații relevante despre produsele achiziționate: despre utilizarea corectă, evitarea problemelor, acces la garanție, acces la consultanță și suport, plus, evident, comunicări de urgență legate de eventualele întârziere la livrare. Toate acestea sunt comunicări care au o contribuție majoră la creșterea și consolidarea încrederii clienților.

În plus, comunicarea directă cu clientul pentru actualizarea informațiilor din cadrul programului de loializare cresc engagement-ul și implicit rezultatele: puncte acumulate, diferite tipuri de incentivare, prețuri reduse, etc.

Din punctul nostru de vedere, poate cel mai important aspect este comunicarea cât mai clară a procesului de “upgrade” către nivelul următor al loializării și beneficiilor. Mai mult, esențial este și ca beneficiile să fie personalizate pe nevoile/dorințele utilizatorului și nu doar niște avantaje generale.

În încheiere, ce recomandări aveți pentru companiile care nu acordă încă suficientă atenție ideii de fidelizare a clienților?

Piața de email marketing este așteptată să evolueze și în 2023 în aceeași linie cu parcursul avut anul trecut, iar White Image, unul dintre liderii din sector, estimează un avans de 10%.  Asta în condițiile în care rata de conversie în email marketing este mult mai mare decât pe alte canale, respectiv 10% conform White Image.

Ideea de fidelitate necesită timp, iar cei care nu acordă suficientă atenție, trebuie să ia în considerare faptul că poate vor trece câțiva ani din momentul în care încep să acorde atenție procesului de fidelizare și până când vor începe să vadă și rezultatele. Acest timp presupune crearea unor mecanisme de colectare a datelor clienților, mecanisme care să le permită acestora să se înscrie în astfel de programe, unele care să comunice clar beneficiile etc. Timpul și pașii corecți vor face ca persoanele înrolate în program să înceapă să genereze rezultate vizibile în business.

Piața de email marketing este așteptată să evolueze și în 2023 în aceeași linie cu parcursul avut anul trecut, iar White Image, unul dintre liderii din sector, estimează un avans de 10%.  Asta în condițiile în care rata de conversie în email marketing este mult mai mare decât pe alte canale, respectiv 10% conform White Image.

Fondată în 2003, White Image este prima și cea mai mare companie de email marketing în România.

 

Published in Interviuri

George Gänæaard (regizor, scenarist și producător), Mihai Lupu (fondatorul Centrulul Român pentru inovație în dezvoltare locală și al EduCaB International) și Alin Boeru (scenarist și regizor) au dezvoltat un proiect itinerant -  singurul festival de film care se desfășoară în companii private din România. Ne povestesc mai multe, în cele ce urmează, despre evoluția Short Film Breaks, singurul festival de film care se desfășoară în companii private din România, particularitățile, beneficiile dar și provocările unui astfel de proiect cultural, inspirat și necesar.

Cum a evoluat Short Film Breaks de la prima ediție la ediția 2023 în cifre (filme/ ediție, parteneri, locații, resurse investite)? Dar din punctul de vedere al transformării (digitalizarea proceselor, din punctul de vedere al relației cu tehnologia, organizatoric și din punctul de vedere al comunicării și al reacțiilor primite de la participanți?)

Short Film Breaks, singurul festival de film ce se desfășoară în companii private, organizații publice și non-guvernamentale, a crescut organic în ultimii zece ani, pornind de la câteva proiecții locale în corporația în care inițiatorii proiectului erau angajați și ajungând, în prezent, la parteneriate solide, recurente, cu mai multe companii, festivaluri și locații. La început, aveam doar câteva filme românești pe care le ofeream ca alternativă inteligentă de pauză angajaților, sub forma unor evenimente speciale, unde aveam invitați realizatorii filmelor pentru sesiuni de Q&A și dezbateri după proiecții. Ulterior, ne-am dorit să creștem, am implicat angajații în workshop-uri de filmmaking, în selecție și curatoriere. Pe lângă colaborările cu firmele și evenimentele de tip „noapte albă” (proiecție a celor mai bune scurtmetraje din competiție în J’ai Bistrot, pe toată durata unei nopți, câțiva ani la rând), am hotărât să ducem filmele și-n locuri „netradiționale”, unele greu accesibile, în locații remote din țară (la diverse refugii montane, pe Vârful Moldoveanu etc) și din străinătate (Indonezia, Tanzania, Guatemala, Nepal - în Base Camp-ul de urcare către Everest). Am pornit, în 2013, cu 10 filme (selectate personal de noi) și am ajuns să avem, în prezent, aproximativ 3000 de înscrieri anual, la diversele categorii pe care festivalul nostru le are în structura organizatorică. Tehnologia ne-a fost prietenă întotdeauna și, deja de la a 4-a ediție, înscrierile se fac prin intermediul unor platforme digitale specializate (spre exemplu FilmFreeway), creatorii de film fiind cei care își înscriu filmele pentru a fi selectate în competiția oficială a festivalului. Am pornit cu scurtmetraje de ficțiune, dar, în prezent festivalul s-a extins, ajungând să aibă și o categorie de lungmetraj (ficțiune sau documentar).

SFB EVEREST BASECAMP

Cum au contribuit experiențele și bakckground-urile diferite ale membrilor echipei la creionarea și dezvoltarea festivalului? Care este dinamica voastră de lucru? Și care credeți că sunt cele mai importante elemente care au dus la creșterea festivalului și extinderea lui în străinătate? Cât de aproape sau departe sunteți de primele voastre obiective?

Backgroundul în film (regie, producție, scenaristică) al lui George Gänæaard (directorul festivalului) și cel în resurse umane și sociologie al lui Mihai Lupu (președintele festivalului) au fost esențiale în demararea unui astfel de proiect. Ulterior, echipei i s-a alăturat și Alin Boeru (director artistic și coordonator al festivalului), cu experiență în comunicare și lucru în festival, producție de film, scenaristică și regie. George este liderul, de facto, al festivalului, fiind, în același timp, și cel mai organizat și tehnic dintre cei trei. Mihai este cel care coordonează componenta internațională a festivalului, ducând filmele în locurile cel mai greu accesibile, conturând colaborarea cu partenerii de tradiție ai festivalului, alături de care asigurăm și o componentă educațională. Alin este creativul grupului, fiind cel care se ocupă de conceptele vizuale, afișe, comunicare. Cel mai important element în creșterea festivalului credem că îl reprezintă pasiunea noastră pentru film și curiozitatea de a vedea permanent ce se creează la nivel mondial. Am constatat că există mai mulți oameni care împărtășesc această curiozitate și ne bucurăm să putem fi cei care intermediază ajungerea conținutului în fața lor. Pe lângă asta, ne-am dorit foarte mult să putem susține cinematografia locală prin oferirea de spații în care filmele românești să poată fi văzute de cât mai mulți oameni. Având un format special, festivalul nostru se desfășoară pe durata unui întreg an, filmele selectate ajungând să se bucure de mai multe proiecții, în fața unor oameni din diferite domenii. 

Cum se desfășoară procesul de selecție și de programare la un astfel de festival și ce departamente din companii sunt implicate în colaborare?

Procesul de selecție este unul de durată, încercând să vizualizăm filmele înscrise în competiție pe toată durata unui an. Când avem un număr de înscrieri foarte mare (am avut surpriza să primim într-un an peste 3500 de filme), alcătuim o comisie de preselectori, care văd filmele alături de noi. Există un sistem de votare pe baza unor criterii clare de evaluare stabilite de noi înainte. Fiecare film este văzut de cel puțin 3 preselectori și cele care primesc minimum 2 voturi pozitive, merg mai departe către cei 3 asociați în managementul festivalului unde sunt revăzute și evaluate în vederea acceptării sau respingerii lor în selecția finală. Inițial, colaboram foarte mult și cu departamentul de resurse umane al companiei în care am inițiat proiectul, dar, în prezent, existând ca entitate independentă, ne ocupăm în totalitate intern. Ulterior, în faza de proiecție, lucrăm alături de oameni din companiile care doresc să ofere angajaților o astfel de experiență – a unui festival de film – și organizăm evenimentele în detaliu, ei fiind cei care ne facilitează accesul, legătura directă cu viitori spectatori, implementarea unei modalități de votare a celor mai populare filme (da, oferim și-un premiu al publicului!).
Răspunsul oamenilor din companii a fost unul pozitiv de fiecare dată, feedbackul ajuns la noi bucurându-ne și făcându-ne să continuăm, de la o ediție la alta, eforturile de a promova cinematografia românească și internațională, cu focus pe cea independentă.

SFB INVITAT TUDOR GIURGIU

Care sunt în continuare cele mai mari provocări ale festivalului și încotro se îndreaptă cele mai mari eforturi, în special în ce privește diferențele dintre România și alte state unde ați avut astfel de evenimente?

Fiind o echipă mică, provocări apar an de an când vine vorba de legătura cu filmmakeri de peste tot, din lume, de coordonarea cu departamentele interne ale companiilor, de promovarea festivalului, de gestionarea bugetului și alocarea eficientă a lui către oferirea de premii pentru câștigătorii fiecărei categorii competiționale. Colaborările interne vs. cele internaționale sunt foarte diferite. În România, lucrăm foarte mult cu firme și cu angajații lor, pe când în străinătate ne concentrăm pe locurile mai greu accesibile, unde ne preocupă, cum menționam mai sus, și componenta educațională. Alături de partenerul nostru de tradiție, EduCab, contribuim la diversificarea nivelului de educație, însoțind eforturile lor de construire a unor biblioteci locale cu facilitarea unor proiecții adecvate publicului și cu dezbateri ulterioare. Cel mai mult ne bucură fericirea de pe chipul copiilor care văd pentru prima oară desene animate sau filme, proiectate la ei în comunitate. Ulterior, când încep dezbaterile despre filmele văzute, simțim că înțeleg un pic mai mult despre ce înseamnă un film, care este procesul care stă în spatele realizării sale și devin mai dornici și curioși să vadă și altele.

Care au fost primele branduri care vi s-au alaturat și la ce număr a ajuns lista finală de parteneri și sponsori? Cum au evoluat parteneriatele „de tradiție”? 

Proiectul a luat ființă în compania de research Ipsos, unde cei trei owneri de proiect erau colegi. De-a lungul timpului, ne-am bucurat să aducem filme pentru angajații unor firme precum Total, Ubis, Intelact Soft, Data Diggers, DXC Technology, Casă Pariurilor, eFortuna, Fundaţia Estuar, Zitec, PRO TV. Având acces la aceste filme, ne este foarte ușor să conturăm pachete personalizate fiecărui owner de companie interesat să ofere angajaților săi o alternativă de pauză inteligentă. Putem organiza proiecții o dată sau de două ori pe săptămână, în timpul orelor de program (pentru una sau două ture de lucru), oferindu-le spectatorilor și ocazia de a vota filmele preferate, implicând departamentele de HR și oamenii pasionați de film, dornici să participe, în organizarea activității propriu-zise. Având atât de multe categorii pe care le gestionăm, ne-a fost mereu ușor să venim cu o ofertă bogată, pretabilă și profilului companiilor (de exemplu, alături de fundația Estuar, am putut organiza un eveniment concentrat pe filme ce au ca temă „sănătatea mintală în societatea contemporană”.

De asemenea, am dezvoltat un parteneriat foarte plăcut cu cei de la EFORIE COLORAT (festival ce se desfășoară pe toată durata verii în stațiunea Eforie Sud) și pentru care am oferit, în ultimii 3 ani, selecția de scurtmetraje ce sunt proiectate săptămânal, în zile de dedicate. 

SFB EFORIE COLORAT PANDEMIE 2019

Ce rol au marketingul și comunicarea în cadrul festivalului vostru? Dar canalele digitale? Cum s-a transformat strategia de comunicare și care sunt particularitățile acesteia?  

Având și un background în marketing și comunicare, încercăm să ne folosim cât mai mult de tool-uri de email marketing și social media, precum și de parteneriate media pentru a aduce cât mai departe mesajul nostru. În materie de canale, ne concentrăm pe Facebook și Instagram. Am pornit, acum 10 ani, doar cu o comunicare internă către angajații pe care îi doream în public la filmele aduse în companie și am ajuns acum să comunicăm pe social media cu foarte mulți creatori de filme, regizori, scenariști și producători, ale căror filme ajung, de multe ori, înscrise în procesul nostru de selecție.

Spre deosebire de alte festivaluri, ați optat pentru un model sustenabil care contribuie activ la reducerea amprentei de carbon a evenimentelor. Ce obstacole considerați că mai aveți de depășit din acest punct de vedere luând în calcul extinderea festivalului?

Trebuie să recunoaștem că pandemia a contribuit și ea la reducerea amprentei de carbon a evenimentelor, unii dintre colaboratorii noștri simțind că fix în acele momente grele, de confuzie și, uneori panică, genul acesta de beneficiu adus angajaților îi va ajuta să treacă mai ușor peste acele zile de izolare, departe de mediile de lucru cu care aceștia erau obișnuiți. Atunci am implementat diverse platforme (similare cu cele de VOD), unde angajații au putut vedea de la distanță, filme curatoriate de noi, direct la ei în sufragerie, în timpul unei pauze de lucru. Sperăm ca realitatea prezentă să nu ne mai ofere astfel de „ocazii”, deși izbucnirea războiului și invadarea Ucrainei de către Rusia ne-a făcut să privim totul cu mai multă îngrijorare.  

Cum arată pentru voi o ediție ideală și un model ideal de parteneriat public-privat atât pe nișa voastră de activitate, cât și în zona culturală din România în special, mai ales în ce privește proiecția de scurtmetraje și lungmetraje românești?

Fiecare ediție a devenit mai bună ca precedenta și acest lucru nu poate decât să ne facă fericiți. „Ideal”, pentru noi, înseamnă o creștere constantă a numărului și, mai important, a calității filmelor înscrise în competiție (mai ales, a celor românești), precum și o creștere a interesului publicului pentru cinematografie și a liderilor de companii pentru facilitarea accesului angajaților proprii la un astfel de festival. 

Ne-ar plăcea foarte mult să existe din ce în ce mai multe entități care să pună umărul, alături de noi, la promovarea cinematografiei autohtone, independente, programe de sprijin financiar pentru demersuri de acest gen, oferirea unor sloturi dedicate proiecției de scurtmetraje în cinematografele de artă deținute de stat, implementarea unei curricule educaționale specializate pe domeniul cinematografic, existența mai multor ateliere și workshopuri de film, management cultural etc

Dacă se regăsesc astfel de oameni/ companii/ instituții printre cei care citesc aceste rânduri, îi invităm să ne contacteze la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., poate reușim lucruri împreună. 

Short Film Breaks -  mică istorie

Festivalul a luat ființă în 2013 când ne-am dat seama că putem oferi angajaților companiilor o alternativă inteligentă de pauză de la programul de lucru obișnuit, prin intermediul filmelor. Încet, încet, de la an la an, am perfectat modul de funcționare și am optimizat orarul proiecțiilor astfel încât să avem proiecții de două ori pe săptămână pentru o durată de mai multe luni, acoperind (acolo unde era cazul) ambele intervale de lucru ale companiilor cu care colaborăm. Au fost organizate sesiuni de Q&A, cu reprezentanți ai filmelor proiectate, am invitat publicul să voteze filmele preferate și am oferit premii în bani câștigătorilor fiecărei categorii din festival.

În ultimii unsprezece ani, am proiectat peste 800 de filme pentru un public din șapte țări, ajungând la un total de aproape 70.000 de persoane. Scopul nostru este să continuăm să ne extindem acoperirea și impactul, aducând voci mai diverse și inovatoare în fața publicului care, altfel, nu ar avea acces la ele.

Pe lângă proiecțiile din cadrul companiilor și a locurilor greu accesibile, am încercat să organizăm seri de proiecție cu filmele câștigătoare ale fiecărei ediții (ex. Short Film Breaks White Night @J’ai Bistrot), precum și evenimente speciale centrate pe filme tematice, care  servesc ca prilej de discuție despre problemele de sănătate mintală în societatea contemporană (ex. Action.On Mental Health, alături de Fundația Estuar).

În fiecare an, pe lângă categoriile competiționale clasice, propunem tematici diverse, în încercarea de a descoperi filme nișate, care, în mod normal, au șanse mici de a fi proiectate. Astfel au apărut, de-a lungul timpului, scurtmetraje cu și despre Crăciun, filme despre sănătatea mintală, filme pentru copii sau filme despre drepturile omului.

Pe lângă categoriile competiționale clasice, propunem tematici diverse, în încercarea de a descoperi filme nișate, care, în mod normal, au șanse mici de a fi proiectate. Astfel au apărut, de-a lungul timpului, scurtmetraje cu și despre Crăciun, filme despre sănătatea mintală, filme pentru copii sau filme despre drepturile omului.

În 2023, înscrierile sunt deschise până pe 22 Noiembrie, și categoriile pentru care sunt așteptate filme sunt:

  • Cel mai bun scurtmetraj internațional 

Scurtmetraje sub 30 de minute de orice gen din întreaga lume, cu excepția României.

  • Cel mai bun film românesc - oferit de Fortuna 

Scurtmetraje sub 30 de minute de orice gen, produse în România sau oriunde în lume, cu limba română ca unică (sau principală) limbă de dialog.

  • Cel mai bun lungmetraj 

Filme de lung metraj de orice gen și lungime din întreaga lume.

  • Cel mai bun film de animație 

Filme de animație sub 20 de minute din întreaga lume.

  • Cel mai bun film documentar 

Filme documentare sub 20 de minute din întreaga lume.

  • Cel mai bun film experimental 

Filme experimentale sub 20 de minute din întreaga lume.

  • Cel mai bun videoclip muzical 

Clipuri muzicale de mai puțin de 20 de minute din întreaga lume.

  • Cel mai bun film fără dialog 

Scurtmetraje sub 30 de minute fără dialog sau cuvinte rostite din întreaga lume.

  • Cel mai bun film pentru drepturile omului 

Scurtmetraje sub 20 de minute cu teme sau povești legate de drepturile omului, mediu și ecologie, activism, cetățenie și mobilizare comunitară, dezvoltare locală, drepturile minorităților, migrație, justiție globală etc. din întreaga lume.

  • Cel mai bun film de sănătate mintală 

Scurtmetraje de orice gen sub 20 de minute cu teme sau povești legate de sănătatea mintală 

  • Cel mai bun film de comedie 

Comedii scurte, feel good movies, comedii romantice, filme amuzante, parodii, mockumentare sub 30 de minute, exact ceea ce trebuie să aducă zâmbetul pe buze cuiva.

  • Cel mai bun film queer 

Scurtmetraje îndrăznețe și captivante, de orice gen, sub 30 de minute, care abordează orice subiecte legate de comunitatea LGBTQIA2S+.

  • Cel mai bun micro-scurtmetraj 

Scurtmetraje de orice gen cu o durată de cel mult 3 minute.

Ne dorim să oferim un cadru în care filmele dificil de distribuit - în special scurtmetrajele independente – să poată fi descoperite și văzute de un public format din angajați și beneficiari ai companiilor și ONG-urilor, precum și persoanele care locuiesc în zonele îndepărtate. sate din întreaga lume. Fiind un festival fondat de regizori și profesioniști în resurse umane, credem în puterea transformatoare a cinematografiei de a inspira și conecta oamenii dincolo de culturi și granițe.

Echipa

George ve Gänæaard - regizor, producător, scenarist. Absolvent de Sociologie (București), precum și de studii de Film și Televiziune (Aberystwyth University, Marea Britanie).
A făcut parte din echipele filmelor DOMESTIC (2011), THE DITCH (2012), ART (2013), ILLEGITIMATE (2015), FIXEUR (2016), A DECENT MAN (2018),  5 MINUTES LATER (2019) și a regizat producțiile FLUNKED (2020), AMERICA (2019), MOTHERS (2020) și THANK YOU FOR YOUR TEETH! (2020), filme cu peste 100 de selecții festivaliere și peste 18 premii obținute în SUA, Spania, România, Grecia, Colombia, Iran și Polonia.

Mihai Lupu -  absolvent al Central European University (master în Istorie), specialist în implementarea mecanismelor de dezvoltare organizațională și comunitară, a programelor de antreprenoriat cultural , educațional și de inovație. Este consilier al Secretarului de Stat pentru Departamentul de Situații de Urgență, membru al comunității Academics Stand Against Poverty (ASAP), fondatorul și președintele The Romanian Centre for Innovation in Local Development și al  EduCaB International.

Alin Boeru - scenarist şi regizor român, activează în domeniul cinematografic, având diferite roluri de-a lungul anilor pe platoul de filmare (regie, actorie, producţie, supervizare scenariu), dar şi în afara lui (scriere scenarii, promovare artistică, implicare în organizarea unor festivaluri de film din România etc). Este unul dintre membrii fondatori ai grupului independent de producţie cinematografică Baia Băieților, alături de Răzvan Oprescu și Vlad Ghinea. Din 2020, colaborează cu casa de producție Wearebasca. În 2023 lansează documentarul scris și regizat de el - „De ce scriu ăștia pe pereți?

 

Published in Interviuri

Interviuri

Marketingul intern este la fel de important ca și cel extern

Marketingul intern este la fel de important ca și cel extern

Ultima ediție a podcastului “Marketing Talks” este dedicată marketingului intern, cu un studiu de caz din retail. Este vorba de Pepco, un brand cunoscut, un brand iubit, lansat cu succes...

În culisele unei lansări memorabile: Salt Bank

În culisele unei lansări memorabile: Salt Bank

Ai o singură șansă, profită de ea! Într-o piață competitivă, într-o industrie deja aglomerată și deloc iubită, campania de lansare a Salt Bank a ridicat ștacheta lansărilor de brand și...

Product Marketing: un rol cameleonic, care poate identifica provocări, și apoi soluții, în orice tip de organizație

Product Marketing: un rol cameleonic, care poate identifica provocări, și apoi soluții, în orice tip de organizație

Vineri, 7 iunie, între orele 9:00 și 17:00, la cererea comunităţii tot mai numeroase a profesioniştilor români care s-au specializat în acest domeniu, Institutul de Marketing inaugurează prima ediție a...

Carmen Soare: “Ca lider, ai responsabilitatea să inovezi tot timpul”

Carmen Soare: “Ca lider, ai responsabilitatea să inovezi tot timpul”

Carmen Soare este unul dintre managerii cu experiență vastă, performanțe remarcabile, pasiune și experiență acumulată prin cursuri, specializări, dar mai ales strategii și campanii perfecționate mereu cu toate instrumentele care...

Povestea de success a unui brand românesc în Marea Britanie

Povestea de success a unui brand românesc în Marea Britanie

Cum ajunge un brand românesc să fie lecție, inspirație, studiu de caz în manualele de comunicare britanice? În această lună, în cea mai nouă ediție a cărții “Integrated Marketing Communications”...

Inovaţie de marketing în real estate

Inovaţie de marketing în real estate

Orice marketer este un visător calculat, spunea Violeta Niculae, practician cu o experienţă de peste 20 ani în strategie şi dezvoltare organizaţională, marketing şi inovare, în companii multinaţionale din diverse...

Ce este şi ce nu este inovaţia de marketing?

Ce este şi ce nu este inovaţia de marketing?

Ce înseamnă și cum ne ajută inovația în marketing? Care este diferența dintre invenție și inovație? De ce este necesar marketingul inovațiilor? Ce bariere găsim frecvent în calea inovaţiei, dar...

Influencer marketing într-o rețea de 60.000 de comunicatori

Influencer marketing într-o rețea de 60.000 de comunicatori

Ce este și face face BUZZStore, poziționat ca prima agenție word of mouth din România și care aniversează deja 10 ani? Cum funcționează? Când și de ce aleg brandurile acest...

Influencer marketing cu logică, argumente și misiune

Influencer marketing cu logică, argumente și misiune

Ce rol au influencerii în strategia generală de marketing de comunicare a Avon și cât de influenți sunt influencerii, în general? Ce înseamnă microinfluenceri și cum folosesc brandurile Buzzstore, primul...

Un om de PR trebuie să știe să asculte, să traducă și să spună o poveste

Un om de PR trebuie să știe să asculte, să traducă și să spună o poveste

Cum și în cât timp te formezi ca om de PR și comunicare? Ce înseamnă corporate affairs și cum depășești provocările din domeniul competitiv al retailului? Într-un moment în care...

Portalul Marketing Focus a fost lansat de Institutul de Marketing  cu scopul de a aduce un plus de informatie, idei si resurse de marketing atat profesionistilor de marketing, cat si celorlalti actori si departamente implicate in livrarea performantei de marketing: comunicare si relatii publice, resurse umane, IT, financiar,  relatii cu clientii si nu in ultimul rand management. 

Newsletter

Aboneaza-te pentru a fi la zi cu ultimele informatii din marketing.