Doriti sa fiti parteneri cu noi?

Publicitate, proiecte speciale, sponsorizari - Eduard Stancu, Director dezvoltare - eduard@marketingfocus.ro

Digital Marketing, Mobile Marketing, New Media - Anca Macoviciuc - anca@marketingfocus.ro

Interviuri – Mihaela Pantea – mihaela.pantea@marketingfocus.ro

Evenimente - evenimente@marketingfocus.ro

Stiri, communicate de presa - redactia@marketingfocus.ro

Articole filtrate dupa data: Noiembrie 2023

România este o țară bogată în tradiție și istorie, a devenit un teren fertil pentru dezvoltarea unor branduri de succes. Aceste branduri nu doar că își găsesc locul în inimile consumatorilor locali, ci și strălucesc pe piețele internaționale. În acest articol, vom explora câteva dintre brandurile românești remarcabile care au reușit să îmbine inovația cu tradiția pentru a obține succesul pe scena globală.

Bitdefender este o compania fondată în 2001 ce oferă soluții de securitate cibernetică cu eficiență, performanță și ușurință de utilizare pentru companiile mici și mijlocii, pentru companiile mid-market și pentru utilizatorii individuali. Bitdefender este recunoscută ca lider în domeniul securității cibernetice de către organizațiile de testare independente, companiile de analiză din industrie și canalele de media.

În ultimii ani, AQUA Carpatica a înregistrat o creștere semnificativă, devenind unul dintre cei mai consacrați liderii de piață. Aqua Carpatica a adus câteva inovații pe piața apei îmbuteliate din România, aceste inovații includ: sursă pură și protejată, ambalaj eco-friendly: utilizarea unui ambalaj ecologic. Aqua Carpatica a introdus sticle fabricate din PET 100% reciclabil, care este mai ușor de reciclat în comparație cu alte tipuri de ambalaje, o iniţiativa care arată o creștere a conștientizării legate de problemele de mediu și dorința de a reduce impactul asupra ecosistemului. Varietate de produse: Aqua Carpatica a lansat diferite variante de apă, cum ar fi apa plată, apa ușor mineralizată și apa carbogazoasă, pentru a satisface diverse preferințe ale consumatorilor. Filtrare naturală: Un alt aspect inovator este procesul de filtrare naturală al apei, care presupune că apa este colectată direct din izvoarele subterane și nu suferă niciun tratament chimic înainte de a fi îmbuteliată. Calitate superioară: Aqua Carpatica și-a construit imaginea în jurul ideii de calitate superioară. A promovat conținutul redus de minerale și puritatea apei, adresându-se consumatorilor care caută un produs premium, atât aici, cât şi în străinătate.

eMAG, cel mai mare si complex magazin de comert electronic din Romania, cu peste două milioane de produse active, susține că un procent de 90% dintre aplicațiile pe care le foloseste în cadrul platformei sunt construite de către angajatii companiei în birourile din România. Accelerând procesul de digitalizare a companiilor românești, eMAG dezvoltă antreprenoriatul online și susține migrarea companiilor către economia digitală. În 2020 a  lansat serviciul Genius pentru clienții care caută o experiență de shopping fără efort, mai mult timp liber pentru tot ce e cu adevărat important pentru ei și mai multe economii, oferind livrare gratuită, rapidă și flexibilă la easybox sau prin curier și retur gratuit în 60 de zile. În 2022 au fost lansate și serviciile de plată flexibilă printr-un parteneriat cu PayU. Astfel, clienții eligibili pot beneficia de soluții de plată în patru rate sau după 30 zile pentru cumpărăturile din platforma eMAG.

Gerovital este un brand româneasc cunoscut pentru produsele sale de îngrijire a pielii și a părului, precum și pentru suplimentele alimentare, deținut de compania Farmec. Această marcă a fost dezvoltată de Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Cosmetice și Produse de Igienă (IRDCP) în anii '60. Gerovital a câștigat popularitate în special pentru linia sa de produse anti-aging, promovând ideea de a încetini procesul de îmbătrânire și de a menține frumusețea și vitalitatea pielii. Campaniile lor de marketing au pus accent pe cercetare științifică, ingrediente inovatoare și tradiția românească în domeniul cosmeticelor, cu tagline-ul "Doctor în frumuseţe".

De la cosmetice la băuturi răcoritoare pana la tehnologie avansată, aceste branduri combină tradiția cu inovația pentru a pătrunde cu succes pe piețele globale. Ele reprezintă nu doar produse şi servicii de calitate, ci și creativitatea antreprenorilor români.

Surse:

 

Published in Noutati

Leroy Merlin, retailer specializat în construcții, decorațiuni și grădinărit, anunță lansarea campaniei „produse românești”. Demarată odată cu Ziua Națională a României, atât în mediul online, cât și în magazinele fizice din întreaga țară, această inițiativă își propune să evidențieze produsele fabricate pe plan local din portofoliul companiei. Cu peste 4500 de articole produse în România și o colaborare consolidată cu mai bine de 300 de furnizori autohtoni, Leroy Merlin joacă un rol semnificativ în sprijinirea economiei locale.

 Prin această campanie, Leroy Merlin își reafirmă angajamentul față de dezvoltarea durabilă și economia circulară, principii după care își ghidează întreaga activitate. Inițiativa are ca obiectiv promovarea produselor locale și sprijinirea comunității, aducând în prim-plan autenticitatea și conexiunea pe care retailerul o are cu clienții români.

Campania este lansată la nivel național, iar mesajul său va fi diseminat pe principalele canale media: online, pe website-ul Leroy Merlin, în email-uri dedicate, dar și pe rețelele sociale. Totodată, produsele locale vor fi distinct marcate și semnalizate la raft, în toate magazinele Leroy Merlin din țară, încurajând clienții să facă alegeri responsabile și să sprijine producția locală.

Cu ”produse românești”, Leroy Merlin aduce în prim-plan peste 4500 de articole fabricate în România, evidențiind astfel diversitatea și calitatea produselor oferite de producătorii locali. Totodată, peste 300 de furnizori cu care lucrează retailer-ul sunt business-uri românești, atât producători, cât și distribuitori.

"La Leroy Merlin, credem într-o Românie autentică și durabilă, unde fiecare alegere contează. Prin campania “Produse Românești”, ne angajăm să sprijinim producătorii locali, să promovăm economia circulară și să construim împreună o comunitate mai puternică. Autenticitatea și sustenabilitatea nu reprezintă doar principii în cadrul Leroy Merlin, ci sunt valori pe care le îmbrățișăm și le aducem la viață în fiecare proiect pe care îl derulăm și în fiecare casă, prin intermediul produselor noastre. Prin această acțiune, ne propunem să transformăm fiecare achiziție într-o contribuție la o comunitate mai puternică și suntem mândri să fim alături de clienții noștri români în această călătorie spre un viitor mai bun pentru toți", a subliniat Mathieu Bauduin, CEO Leroy Merlin.

 Sub sloganul “La Leroy Merlin, fericirile mari se construiesc din mii de produse românești”, campania reflectă angajamentul retailerului de a oferi tuturor produse și servicii locale, accesibile pentru îmbunătățirea locuinței, la cel mai bun preț. Mai mult, în cadrul Leroy Merlin există un departament dedicat ce monitorizează zilnic prețurile și acolo unde este cazul, acestea sunt ajustate pentru a le asigura clienților produse la prețuri mici pentru toate proiectele lor de reamenajare.

Despre Leroy Merlin

Leroy Merlin, membră a Grupului Francez ADEO, este lider european al pieței de bricolaj, cu o istorie de peste 90 de ani ca retailer specializat în construcții, decorațiuni și grădinărit.

Harta ADEO cuprinde peste 1000 de magazine situate în 20 de țări ce deservesc 500 de milioane de locuitori și profesioniști. Suntem 150.000 de colegi, lideri dezvoltați într-o cultură a intraprenoriatului, animați de un scop comun: să fim utili nouă, celorlalți, comunităților și întregii lumi, să oferim soluții eficiente și responsabile de îmbunătățire a locuințelor.

 

Published in Comunicate
  • Pentru 93% dintre respondenți este important sau chiar foarte important să trăiască într-o casă curată;
  • Polonia este țara care acordă cea mai mare importanță curățeniei (97%), urmată fiind de Franța (95%) și Marea Britanie (93%);
  • Satisfacția este cea mai comună emoție generată de curățare, pentru mai mult de 30% dintre respondenți. La polul opus, 23% dintre japonezi se declară iritați atunci când vine vorba de curățenie;
  • Pentru 75% dintre respondenți, sustenabilitatea este un aspect crucial în curățenie;
  • În Germania, curățenia este motivată de așteptările sociale și de menținerea armoniei în familie: 44% dintre femei și 42% dintre bărbați.

Un nou studiu reprezentativ realizat de Kärcher privind comportamentul de curățare la nivel global relevă diferențe regionale, de gen și generaționale în modul în care facem curățenie. Studiul, care a inclus mai mult de 6.000 de persoane, cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, s-a concentrat, de asemenea, asupra importanței sustenabilității în curățenie.

Cum se simt oamenii din întreaga lume atunci când fac curățenie în casă?

Curățenia declanșează o gamă de emoții și, în cea mai mare parte, oferă oamenilor o senzație de satisfacție.

Pentru cea mai mare parte a respondenților (93%), este important sau chiar foarte important să trăiască într-o casă curată. Țara care acordă cea mai mare importanță curățeniei este Polonia (97%), urmată fiind de Franța (95%) și Marea Britanie (93%), cea din urmă la egalitate cu SUA (93%). Germania se află în mijlocul clasamentului internațional, cu un procent de 90%.

Dacă facem referire la cea mai comună emoție generată de curățare, atunci satisfacția este cea care conduce topul la nivel internațional: 33% dintre respondenți spun că se simt satisfăcuți odată ce curățenia este încheiată. Senzația de satisfacție este cea mai puternică în Franța, unde aproape jumătate dintre cei chestionați (43%) consideră că treburile casnice îi fac să se simtă bine. În Marea Britanie și SUA, 40% dintre cei chestionați împărtășesc această opinie, iar Germania (28%), Polonia (27%) și Japonia (22%) se află în coada clasamentului.

În unele țări, însă, curățenia este asociată și cu sentimente negative: aproximativ 23% dintre respondenții japonezi se declară iritați atunci când vine vorba de curățenie. În Germania, de asemenea, foarte puțini respondenți (6%) se simt fericiți când fac curățenie. Aceștia consideră că a face curățenie în propria casă este fie plictisitor (18%), fie stresant (13%), ceea ce reprezintă și cea mai mare rată de stres înregistrată în cadrul studiului Kärcher.

De la Tokyo la Berlin - o comparație internațională a importanței sustenabilității în procesul de curățenie

Pentru 75% dintre respondenți, sustenabilitatea este un aspect crucial în curățenie. Mai mult de jumătate (52%) dintre respondenți au afirmat că adoptă metode de curățare prietenoase cu mediul. Cu toate acestea, se observă o diferență semnificativă între generații, în toate țările analizate în acest sondaj: în grupa de vârstă 18-24 de ani, 84% spun că sustenabilitatea este importantă pentru ei atunci când fac curățenie, în timp ce pentru grupa de vârstă 55-65 de ani, procentul înregistrat este de 69%. Japonia acordă cea mai mare importanță curățeniei durabile, cu 85% dintre respondenți afirmând că se gândesc la mediu atunci când fac curățenie. În clasament, următoarele poziții sunt ocupate de Polonia, cu 80%, și Franța, cu un procent de 77%.

Unul dintre cele mai importante subiecte ce țin de o curățenie eficientă și responsabilă îl reprezintă interesul consumatorilor pentru reducerea consumului de apă. Peste două treimi (70%) dintre respondenți se asigură că folosesc cât mai puțină apă posibil atunci când fac curățenie acasă. Utilizarea detergenților prietenoși cu mediul este, de asemenea, foarte populară: aproape două treimi (63%) dintre respondenți, la nivel mondial, sunt în favoarea acestora.

Tehnologia câștigă teren în rândul generației mai tinere

Studiul Kärcher relevă, de asemenea, că există diferențe între generații în ceea ce privește așteptările față de tehnologie și modul în care o utilizează. 25% dintre respondenții, cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani, cred că aparatele inteligente fac viața mult mai ușoară și economisesc timp. De cealaltă parte, în grupa de vârstă 55 - 65 de ani, acest procent este de doar 11%. Cu toate acestea, în toate generațiile analizate, peste jumătate dintre respondenți (56%) cred că produsele autonome fac curățenia mai ușoară.

La cumpărarea de produse pentru curățenia și îngrijirea gospodăriilor, germanii sunt atenți la raportul calitate - preț (90%), performanța înaltă (89%) și produse sustenabile (89%). Femeile acordă o importanță ușor mai mare aspectelor de mediu, cum ar fi economisirea apei și energiei, folosirea ambalajelor durabile. Tehnologia de ultimă generație este un factor decisiv în deciziile de cumpărare ale bărbaților.

Obiceiuri de curățenie în Germania: femeile fac curățenie când așteaptă vizitatori, iar bărbații pentru a menține armonia în familie

Noul studiu reprezentativ internațional al comportamentului de curățare, realizat de Kärcher, dezvăluie secretele și diferențele de gen ale curățeniei în casele germane.

Sondajul arată că doar 6% dintre angajații care lucrează de acasă își curăță casele în timpul programului de lucru al companiei. În Germania, curățenia este motivată mai mult de așteptările sociale și este de obicei făcută atunci când vin vizitatori. Unul din doi tineri, cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, din Germania, își fac casele strălucitoare atunci când așteaptă companie. Grupa de vârstă 55-65 de ani pare să fie mai relaxată în privința acestui aspect - doar 23% dintre ei fac ordine înainte de a veni familia în vizită.

Mai multe femei (44%) decât bărbați (27%) consideră vizitatorii un motiv foarte important pentru a face ordine. Bărbații sunt mai predispuși să folosească un aspirator pentru a evita conflictele în gospodărie (bărbați: 42%, femei: 34%). Pentru generația mai în vârstă (45 - 65 de ani), vizitele prietenilor sunt principala motivație.

Informații despre sondaj:

Datele utilizate se bazează pe sondaje online realizate de Dynata, la care au participat în total 6.004 de persoane, cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, în august 2023. Sondajul a fost reprezentativ la nivel național – incluzând cote pentru gen, vârstă și regiune. Sondajul a fost realizat în Germania, Franța, Marea Britanie, Polonia, Japonia și SUA.

 

Published in Comunicate
  • Chiar dacă social media este invadată de reclame, românii nu par deranjați de acestea, dimpotrivă
  • Securitatea datelor rămâne un aspect problematic

În contextul în care Meta a anunțat introducerea unui abonament plătit fără reclame pentru utilizatorii Facebook și Instagram, United Media Services revine pe piață cu un nou studiu cantitativ prin care analizează detaliat părerea consumatorilor despre abonamentele premium/plătite oferite în prezent de platformele de social media*.

Astfel, în urma acestuia, în general, rezultă că părerile cu privire la utilitatea abonamentelor premium sunt împărțite, iar oamenii cred mai degrabă că nu merită să plătească pentru unele beneficii și caracteristici premium ale platformelor de social media pe care le folosesc.

Marea majoritate (87%) a celor care utilizează Facebook și/ sau Instagram nu sunt interesați să plătească pentru un abonament premium (fără reclame) la Meta

Cu toate acestea, ei găsesc o oarecare valoare în plata pentru versiunile premium YouTube și Spotify (majoritatea până la 25 RON/lună).

Totuși, 3 din 10 utilizatori de rețele sociale au declarat că plătesc în prezent pentru unele abonamente premium, YouTube Premium fiind cel mai folosit (1 din 5 utilizatori YouTube); de asemenea,  1 din 10 utilizatori Facebook/Instagram au declarat că s-au abonat deja la Meta Premium.

„Spotify Premium are un grad foarte bun de retenție printre utilizatorii săi, 1 din 3 folosind versiunea plătită, de unde rezultă că românii sunt consumatori de muzică și prefer să se bucure de aceasta fără să fie întrerupți de publicitate sau alte mesaje.

Deși experiența fără reclame este cel mai revendicat beneficiu al unui abonament premium, utilizatorii sunt atrași nu numai de acest lucru, ci și de alte caracteristici, și anume conținut exclusiv/premium, spațiu de stocare suplimentar, setări de confidențialitate îmbunătățite etc. Dar pentru majoritatea utilizatorilor de rețele sociale, aceste beneficii nu justifică plata unui abonament premium,” a spus Anca Băcăianu, Head of Strategy and Research la United Media Services.

YouTube are serviciile premium cele mai atractive pentru utilizatorii de social media (31% fiind interesati de YouTube Premium), fiind urmat la mare distanță de Meta Premium (Facebook & Instagram) cu 11%, Spotify Premium (10%), LinkedIn Premium (8%), etc.

Reclamele din social media = sursă de informație înainte de shopping

„În ceea ce privește aglomerarea de reclame din rețelele de socializare, românii au observat-o, dar s-au obișnuit cu ea și par să nu fie deranjați de acest aspect. Mai mult decât atât, mulți utilizatori consideră în mod conștient reclamele de pe rețelele de socializare drept o sursă importantă de informații în vederea realizării cumpărăturilor și uneori chiar un subiect interesant de discuție cu prietenii, pe care nu l-ar rata. Putem concluziona astfel că, în mod interesant, reclamele pe rețelele sociale nu reprezintă pentru utilizatori un factor disturbator atât de puternic pe cât ne-am putea aștepta astfel încât să ducă la decizia obținerii unui abonament premium, fără reclame,” a declarat Anca Băcăianu.

Metodologie

Studiul a fost realizat sub formă de interviuri online de către agenția United Media Services, în perioada 9-14 noiembrie 2023, pe un target grup de români activi, cu vârste cuprinse între 18-55, din zone urbane, și a vizat modalitatea în care aceștia folosesc platformele de socializare și conținutul lor plătit, atitudinile și interesele acestora în ceea ce privește abonamentele premium.

 

Published in Comunicate

In 2023, puterea de cumpărare medie pe cap de locuitor în Europa este de 17.688 Euro. Cu toate acestea, există o diferenţă clară între cele 42 de ţări din Europa: Liechtenstein, Elveţia şi Luxembourg, de exemplu, au un venit net mai mare decât restul Europei, în timp ce puterea de cumpărare este cea mai mică în Belarus, Kosovo şi Ucraina. Principalul câştigător al anului este Irlanda, care a urcat patru locuri în clasamentul European. Acestea sunt unele din rezultatele ale noului studiu publicat „GfK Purchasing Power Europe 2023”.

În total, europenii au în jur de 12.1 miliarde de Euro la dispoziţie pentru a cheltui în 2023 pentru hrană, servicii, energie, pensii private, asigurări, vacanță, mobilitate și cumpărături de bunuri de larg consum și de folosință îndelungată. Această cifră corespunde unei puteri medii de cumpărare pe cap de locuitor de 17.688 Euro pe an, ceea ce reprezintă o creştere de 5.8% comparativ cu anul trecut. Cu toate acestea, suma totală pe care consumatorii o au la dispoziţie pentru cheltuieli şi economii variază semnificativ de la o ţară la alta şi depinde şi de evoluţia preţurilor în 2023.

Irlanda continua să aibă o creştere accelerată în 2023

Precum în anii trecuţi, Liechtenstein depăşeşte cu mult valoarea puterii de cumpărare faţă de celelalte ţări. Liechtenstein are o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 68.843 Euro, de aproape 3.9 ori mai mare decât media europeană. Elveţia şi Luxembourg se află pe locurile doi şi trei. Elveţienii 49.592 Euro disponibil pentru cheltuieli pe cap de locuitor – de aproape 2.8 ori media puterii de cumpărare europeană – Luxemburghezii au un venit net de 40.931 Euro pe cap de locuitor. Acesta înseamnă mai mult de 2.3 faţă de media europeană.

Puterea de cumpărare în Europa (top zece)

Locul în 2023

(anul anterior)

Țara

Număr de locuitori

2023 puterea de cumpărare 

per capita
in €

Indexul puterea de cumpărare

în Europa*

1 (1)

Liechtenstein

39,680

68,843

389.2

2 (2)

Elveţia

8,812,728

49,592

280.4

3 (3)

Luxembourg

660,809

40,931

231.4

4 (5)

Islanda

387,758

33,424

189.0

5 (6)

Danemarca

5,932,654

32,490

183.7

6 (10)

Irlanda

5,149,139

26,882

152.0

7 (9)

Austria

9,104,772

26,671

150.8

8 (4)

Norvegia

5,488,984

26,301

148.7

9 (8)

Germania

84,358,845

26,271

148.5

10 (7)

Marea Britanie

67,072,043

26,081

147.4

Europa (Total)

681,965,071

17,688

100.0

Sursa: © Puterea de Cumpărare GfK Europa 2023

* Indice pe locuitor: media europeană = 100 rata de schimb pentru ţările care nu fac parte din zona euro: prognoza 2023 a Comisiei Europene din 15 Mai, 2023

Toate celelalte țări din top zece au, de asemenea, o putere de cumpărare pe cap de locuitor semnificativ peste medie – cu cel puţin 47% mai mare decat media europeană, Marele câştigător este Irlanda: după ce anul trecut abia a intrat în top 10, anul acesta a reuşit să urce patru locuri până pe locul şase. Cu 26.882 Euro pe cap de locuitor, irlandezii sunt cu exact 52% peste media europeană,

Au existat şi alte schimbări în top 10. Islanda şi Danemarca au urcat fiecare câte o poziţie până pe locul patru şi respectiv cinci, în timp ce Austria şi-a îmbunătăţit Iocul cu două poziţii, ajungând pe şapte. Norvegia, pe de altă parte, a coborât patru locuri, Germania un loc and Marea Britanie trei poziții, cele trei ţări ajungând pe ultimele trei poziţii ale top 10 în funcţie de puterea de cumpărare.

Per total, 16 dintre cele 42 de ţări examinate sunt peste media europenă. Acestea contrastează cu cele 26 de ţări care au puterea de cumpărare sub media europeană, inclusiv Spania, care cu 16.449 Euro pe cap de locuitor este uşor sub media europeană. La fel ca în anii precedenţi, Ucraina este în continuare la coada clasamentului. Locuitorii au o putere de cumpărare de doar 2.478 Euro per capita, ceea ce înseamnă exact 14% din media europeană.

Tim Weber, expert în serviciile Geomarketing GfK, comentează: “Anul acesta, ţările europene au înregistrat din nou o creştere semnificativă a puterii de cumpărare de aproape 6% în medie, dar acest lucru încă nu poate compensa pentru rata încă ridicată a inflaţiei. Totuşi, puterea de cumpărare nu evoluează la fel în toate ţările: de exemplu, în timp ce Irlanda urcă patru locuri, Marea Britanie, ţară învecinată, coboară trei locuri. Şi în cadrul aceleiaşi ţări au fost fluctuaţii, ca de exemplu în Cehia, unde rata puterii de cumpărare a variat considerabil acest an, sau în Polonia sau Franţa, unde este o diferenţă şi mai mare între regiunile cu putere de cumpărare mică şi cele cu putere de cumpărare mare. Totuşi, un trend oarecum pozitiv poate fi observat printre toate cele 42 de ţări. Cu toate că diferenţele sunt încă foarte mari în ceea ce priveşte potenţialul cheltuielilor, cel puţin diferenţa dintre puterile de cumpărare e mai mica.“

Comparaţie între țările şi regiunile selectate

Mai jos este prezentată o analiză a puterii de cumpărare pentru Olanda, Franţa, Italia, Spania, Cehia, Polonia, Ungaria şi România. O comparație a acestor țări oferă informații despre distribuția regională a potențialului de cumpărare în țările respective.

Locul în 2023

(anul anterior)

Țara

Număr de locuitori

2023 puterea de cumpărare 

per capita
in €

Indexul puterea de cumpărare

în Europa*

12 (12)

Olanda

17,811,291

25,098

141.9

15 (15)

Franţa

68,087,853

23,355

132.0

16 (16)

Italia

58,709,949

20,205

114.2

17 (17)

Spania

47,467,116

16,449

93.0

20 (22)

Republica Cehă

10,827,529

14,824

83.8

28 (29)

Polonia

37,766,327

10,903

61.6

29 (30)

Ungaria

9,647,427

10,834

61.3

33 (31)

România

18,884,568

7,738

43.7

Sursa: © Puterea de Cumpărare GfK Europa 2023

                                                                       * Indice pe locuitor: media europeană = 100
rata de schimb pentru ţările care nu fac parte din zona euro: prognoza 2023 a Comisiei Europene din 15 Mai, 2023

Olanda: O distribuţie balansată a puterii de cumpărare în provincii

În Olanda, puterea de cumpărare este de 25.098 Euro pe cap de locuitor. Aceasta însemnă un loc 12 pentru Olanda şi aproape 42% peste media europeană.

Provinciile Olandei

Locul
(din 12)

Provincia

Număr de locuitori

2023 puterea de cumpărare 

per capita
in €

Index naţional*

Index european*

1

North Holland

2,952,622

27,198

108.4

153.8

2

Utrecht

1,387,643

26,396

105.2

149.2

3

North Brabant

2,626,210

25,424

101.3

143.7

4

South Holland

3,804,906

24,794

98.8

140.2

5

Gelderland

2,133,708

24,575

97.9

138.9

6

Zeeland

391,124

24,257

96.6

137.1

7

Limburg

1,128,367

24,128

96.1

136.4

8

Flevoland

444,701

23,840

95.0

134.8

9

Overijssel

1,184,333

23,724

94.5

134.1

10

Drenthe

502,051

23,670

94.3

133.8

11

Friesland

659,551

23,518

93.7

133.0

12

Groningen

596,075

23,047

91.8

130.3

Sursa: © Puterea de Cumpărare GfK Olanda 2023                                                                            * * Indice pe locuitor: media europeană=100

Comparativ cu alte ţări din Europa, unde diferenţa puterii de cumpărare între regiuni este câteodată foarte mare, în Olanda distribuţia potenţialului de cumpărare pe regiuni este destul de balansat. În acest sens, media puterii de cumpărare diferă cu doar plus/minus 8% între provincii.

După ce Utrecht a reuşit să ajungă în topul provinciilor în 2022 şi a împins Noord-Holland pe locul doi, provincia din apropierea capitalei Amsterdam este din nou în pole position în acest an. Cu 27.198 Euro, consumatorii au în medie cu aproximativ €800 mai mult pentru cheltuieli şi economii decât locuitorii din provincia Utrecht.

Mai există câteva modificări pe locurile de la opt la unsprezece: Flevoland urcă un loc până pe poziţia opt, în timp ce Overijssel urcă două locuri şi ajunge direct după Flevoland. Drenthe şi Friesland, pe de altă parte, coboară pe locurile zece şi respective unsprezece. La fel ca în anul precedent, Groningen este pe ultimul loc, cu 23.047 Euro disponibili pe cap de locuitor.

Franţa: Cea mai mare putere de cumpărare în Paris, cea mai mică în suburbiile pariziene

În Franţa, puterea medie de cumpărare este de 23.355 Euro în acest an. Aceasta înseamnă că francezii sunt cu exact 32% deasupra mediei europene şi se află pe locul 15. Top 10 este ocupat majoritar de districte din regiunile Île-de-France şi Auvergne-Rhône-Alpes.

Top 10 districte (arondismente) din Franţa

Locul

(din 320)

District

Număr de locuitori

2023 puterea de cumpărare 

per capita
in €

Index naţional*

Index european*

1

Paris

2,102,650

38,588

165.2

218.2

2

Boulogne-Billancourt

321,905

36,260

155.3

205.0

3

Gex

102,463

34,571

148.0

195.4

4

Nanterre

912,143

32,291

138.3

182.6

5

Saint-Germain-en-Laye

530,372

31,908

136.6

180.4

6

Saint-Julien-en-Genevois

202,417

31,833

136.3

180.0

7

Versailles

419,853

29,644

126.9

167.6

8

Nogent-sur-Marne

517,338

29,643

126.9

167.6

9

Thonon-les-Bains

158,733

29,612

126.8

167.4

10

Rambouillet

231,131

29,289

125.4

165.6

Sursa: © Puterea de Cumpărare GfK Franţa 2023                                                                             * * Indice pe locuitor: media europeană = 100

Precum în anul 2022, în topul puterii de cumpărare se află Paris, unde locuitorii au la dispoziţie 38.588 Euro pentru cheltuieli şi economii. Aceasta înseamnă că parizienii sunt cu mai mult de 65% deasupra mediei naţionale şi au o putere de cumpărare mai mare de 2.5 ori faţă de cea a arondismentului cu cea mai mica puetere de cumpărare. Ca în anii trecuţi, arondismentul Saint-Denis, din nordul Parisului, ajunge pe ultimul loc, cu o putere medie de cumpărare de 15.150 Euro, adică mai mult de 35% peste media naţională. Acest lucru înseamnă că diferenţa dintre districtul cel mai puternic şi cel mai slab se măreşte anul acesta.

În arondismentul aflat pe al doilea loc, Boulogne-Billancourt, populaţia are disponibil 36.260 Euro pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă mai mult de 55% din media Franţei; pe locul trei se află Gex cu 34.571 Euro, ceea ce înseamnă mai mult de 48% din media Franţei. Singurele modificări de anul acesta din top 10 au fost Thonon-les-Bains şi Rambouillet, care au făcut rocadă între locurile nouă şi zece. Districtul Senlis se află exact la media naţională cu un venit disponibil de 23.355 Euro pe cap de locuitor.

Italia: Divizare semnificativă între nord şi sud

În Italia, puterea de cumpărare este de 20.205 Euro. Acesta poziţionează italienii puţin peste 14% deasupra mediei europene şi pe locul 16 între cele 42 de ţări analizate.

Există diferenţe semnficative între nordul prosper al Italiei şi sudul mai sărac.Toate provinciile din top 10 sunt locate în nordul Italiei. Precum în anii trecuţi, Milano este pe primul loc. Zona din jurul metropolei modei are o putere de cumpărare de 28.141 Euro, care este cu aproape 39% peste media naţională.

Top 10 provincii din Italia

Locul

(din 109)

Provincia

Număr de locuitori

2023 puterea de cumpărare 

per capita
in €

Index naţional*

Index european*

1

Milano

3,219,391

28,141

139.3

159.1

2

Bolzano/Bozen

533,267

27,978

138.5

158.2

3

Bologna

1,011,659

25,804

127.7

145.9

4

Lecco

332,043

25,037

123.9

141.5

5

Monza and Brianza

871,546

25,024

123.9

141.5

6

Trieste

228,080

24,775

122.6

140.1

7

Parma

450,854

24,723

122.4

139.8

8

Belluno

197,751

24,446

121.0

138.2

9

Genoa

813,626

24,205

119.8

136.8

10

Modena

702,521

24,147

119.5

136.5

Sursa: © Puterea de Cumpărare GfK Italia 2023                                                                                      * * Indice pe locuitor: media europeană=100

Cele zece provincii cele mai puțin bogate se află toate în sudul Italiei. Precum în anii precedenţi, Crotone se alfă pe ultimul loc, cu 12.144 Euro disponibili pe cap de locuitor – ceea ce înseamnă aoroape 60% din media naţională. Locuitorii din Milano au de 2.3 ori puterea de cumpărare a locuitorilor din Crotone, dar diferenţa dintre regiunile cele mai puternice şi cele mai slabe se închide oarecum în acest an. Venitul net disponibil cel mai aproape de medie este Macerata. Cu o putere de cumpărare de 20.199 Euro, provincia este cu doar €6 sub media ţării.

Există câteva modificări în top 10 în acest an: Lecco a urcat trei poziţii şi este cum pe locul patru, cu o putere de cumpărare de 25.037 Euro. Parma, Genova, şi Modena, pe de altă parte, au coborât fiecare câte un loc, în timp ce Trieste a coborât două poziţii. Provincia Belluno este nouă în top 10 şi intră pe locul opt cu o putere de cumpărare de 24.446 Euro pe cap de locuitor. Piacenza, pe de altă parte, iese din top 10 şi ajunge acum pe locul doisprezece.  

Spania: Se îndepărtează uşor de media Europei

Puterea de cumpărare medie în Spania este anul acesta de 16.449 Euro. Aceasta poziţionează Spania exact 7% sub media europeană şi pe locul 17 între cele 42 de ţări. Aceasta înseamnă că Spania este în continuare relativ singură în mijlocul terenului, dar se îndepărtează de media europeană de la un an la altul.

Top 10 provincii din Spania

Locul

(din 54)

Provincia

Număr de locuitori

2023 puterea de cumpărare 

per capita
in €

Index naţional*

Index european*

1

Gipuzkoa

724,418

20,859

126.8

117.9

2

Madrid

6,750,336

20,652

125.5

116.8

3

Araba/Alava

334,412

20,494

124.6

115.9

4

Bizkaia

1,149,344

20,024

121.7

113.2

5

Barcelona

5,727,615

19,367

117.7

109.5

6

Burgos

355,045

18,911

115.0

106.9

7

Asturias

1,004,686

18,808

114.3

106.3

8

Navarra

664,117

18,733

113.9

105.9

9

Zaragoza

966,438

18,681

113.6

105.6

10

Valladolid

517,975

18,117

110.1

102.4

Sursa: © Puterea de Cumpărare GfK Spania 2023           *                                                                       * Indice pe locuitor: media europeană=100

Gipuzkoa, localizată pe coasta Bay of Biscay, a reuşit să se menţină primul loc în acest an. Cu 20.859 Euro, locuitorii provinciei celei mai mici din punct de vedere suprafaţă au cea mai mare putere de cumpărare din Spania şi sunt peste 27% faţă de media naţională. Pe locurile doi şi trei sunt Madrid cu 20.652 Euro şi Araba/Alava cu 20.494 Euro pe cap de locuitor. Locurile de la şapte la nouă s-au modificat în anul 2023. Asturias urcă două poziţii şi ajunge pe locul şapte cu 18.808 Euro pe cap de locuitor, în timp ce Navarra şi Zaragoza coboară fiecare un loc.

Insulele Baleare situate în largul coastei de est a Spaniei continentale sunt cele mai apropiate de media națională. Locuitorii acestui district au o putere de cumpărare de 16.579 Euro pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă aproape 0.8% peste media naţională.

La coada clasamentului sunt provinciile din sud estul Spaniei. Precum în anii trecuţi, cea mai mare arie geografică a Spaniei, provincia Badajoz, ocupă ultimul loc în clasament. Cu o putere de cumpărare de 12.183 Euro, locuitorii din Badajoz au la dispoziţie aproape 74% din media naţională.

Republica Cehă: Orașe mari cu o creștere sub medie a puterii de cumpărare și pierderi semnificative în clasament

Republica Cehă are o putere de cumpărare de 14.824 Euro. Țara continuă astfel tendința din ultimii ani în care se apropie de media europeană. Deși cehii sunt încă cu 16% sub medie, ei urcă două locuri, până pe locul 20 în clasamentul general european, așa cum au făcut-o deja în anul precedent.

Ca și în anii precedenți, Praga se află din nou în fruntea clasamentului puterii de cumpărare. Locuitorii acestui district au 20.292 Euro pe cap de locuitor disponibili pentru cheltuieli și economii, ceea ce este cu aproape 37% peste media națională. Aceasta înseamnă că locuitorii din Praga sunt cu aproape 15% peste media europeană.

Top 10 districte (Okresy) din Republica Cehă

Locul

(din 77)

District

Număr de locuitori

2023 puterea de cumpărare 

per capita
in €

Index naţional*

Index european*

1

Prague

1,357,326

20,292

136.9

114.7

2

Mlada Boleslav

133,876

15,679

105.8

88.6

3

Praha-zapad

158,235

15,591

105.2

88.1

4

Beroun

100,517

15,565

105.0

88.0

5

Benesov

102,228

15,532

104.8

87.8

6

Kladno

168,708

15,431

104.1

87.2

7

Pribram

117,554

15,392

103.8

87.0

8

Praha-vychod

198,312

15,289

103.1

86.4

9

Kolin

107,268

15,272

103.0

86.3

10

Nymburk

105,463

15,225

102.7

86.1

Sursa: © Puterea de Cumpărare GfK Republica Cehă 2023                                                                  * Indice pe locuitor: media europeană=100

Cu toate acestea, în afară de Praga, celelalte orașe mari Brno-mesto (Brno) și Plzen-mesto (Pilsen) sunt scoase din top 10 al puterii de cumpărare în acest an. În plus, orașele mari Ostrava-mesto (Ostrau), Liberec (Reichenberg) și Olomouc (Olomouc) pierd, de asemenea, unele locuri în clasament.

Noi în top 10 sunt cele două districte care se învecinează cu Praga – Praha-zapad și Praha-vychod – care ocupă locurile trei și opt, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 15.591 Euro și respectiv, 15.289 Euro. Pe locul doi în acest an se află Mlada Boleslav, care u urcat un loc și, cu 15.679 Euro, are cu aproape 6% mai mult venit disponibil pe cap de locuitor decât media națională. Districtul Kolin, pe de altă parte, a coborât de pe locul opt pe locul nouă.

În districtul Pelhrimov, potențialul de cheltuieli de 14.763 Euro pe cap de locuitor este cel mai apropiat de media națională. Ca și în anii precedenți, Jesenik, care se află în Moravia de Nord, la granița cu Polonia, ocupă ultimul loc în clasamentul districtului. Locuitorii acestui district au o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 12.254 Euro, ceea ce este cu aproximativ 17% sub media națională.

Polonia: Decalajul dintre regiunile cu putere de cumpărare slabă și puternică se adâncește

Polonia are o putere medie de cumpărare pe cap de locuitor de 10.903 Euro în 2023. Acest lucru plasează polonezii la puțin peste 38% sub media europeană, câștigând un loc până pe locul 29 în comparație cu celelalte 41 de țări.

Top 10 districte (Powiaty) în Polonia

Locul

(din 380)

District

Număr de locuitori

2023 puterea de cumpărare 

per capita
in €

Index naţional*

Index european*

1

Warsaw

1,861,975

17,980

164.9

101.7

2

Sopot

32,276

16,824

154.3

95.1

3

Wroclaw

674,079

14,987

137.5

84.7

4

Katowice

280,190

14,720

135.0

83.2

5

Poznan

541,316

14,619

134.1

82.6

6

Krakow

803,282

14,191

130.2

80.2

7

Bielsko-Biala

166,765

13,935

127.8

78.8

8

Gliwice

171,023

13,868

127.2

78.4

9

Piaseczno

212,129

13,787

126.5

77.9

10

Warsaw West

133,217

13,768

126.3

77.8

Sursa: © Puterea de Cumpărare GfK Polonia 2023                                                                                * Indice pe locuitor: media europeană=100

Clasamentul din Polonia este condus de districtul capitalei Varșovia. Cu 17.980 Euro pe cap de locuitor, puterea de cumpărare este cu aproape 65% peste media națională. Aceasta corespunde unui potențial de cheltuieli de aproape 2,7 ori mai mare decât cel al oamenilor din districtul cu cea mai mică putere de cumpărare. În Kolnenski puterea de cumpărare pe cap de locuitor este de numai 6.765 Euro, ceea ce înseamnă că populația districtului are cu 38% mai puțin decât media pentru cumpărături, chirie, electricitate și economii. Clasamentul districtelor din Polonia arată, de asemenea, că există în continuare un decalaj deosebit de mare între regiunile bogate și cele defavorizate. Doar 83 de districte au o putere de cumpărare peste medie pe cap de locuitor, în timp ce venitul net disponibil din 297 de districte este sub media națională.

Comparativ cu anul trecut, există o singură schimbare în top 10 în acest an: Tychy pierde trei locuri și coboară pe locul 13, în timp ce districtul Warszawski Zachodni la vest de capitala Varșovia se află acum pe locul zece, cu un venit net disponibil de 13.768 Euro pe cap de locuitor. Districtul Sokolowski este cel mai apropiat de puterea medie de cumpărare, iar locuitorii acestui district au la dispoziție 10.921 Euro pe cap de locuitor, ceea ce este cu aproximativ 18 Euro mai mult decât media națională.

Ungaria: Puterea de cumpărare este cea mai mare în Budapesta, în jurul acesteia și spre granița cu Austria

Într-o comparație europeană, Ungaria se situează pe locul 29 din cele 42 de țări examinate și, prin urmare, a reușit să își îmbunătățească poziția cu un loc față de anul precedent. Cu o putere medie de cumpărare pe cap de locuitor  de 10.834 Euro, Ungaria este cu aproape 39% sub media europeană.

La nivelul celor 20 de județe din Ungaria, nu s-au schimbat prea multe față de anul precedent. În top 10, doar Tolna și Vas schimbă locurile șase și șapte. Toate celelalte județe au reușit să-și apere clasamentul. Ca și în anii precedenți, capitala Budapesta ocupă primul loc cu un avans clar. Cu un potențial de cheltuieli de 14.020 Euro de persoană, locuitorii capitalei sunt cu peste 29% peste media națională.

Top 10 judeţe (Megyek) din Ungaria

Locul

(din 20)

Țara

Număr de locuitori

2023 puterea de cumpărare 

per capita
in €

Index naţional*

Index european*

1

Budapest

1,671,004

14,020

129.4

79.3

2

Komarom-Esztergom

301,492

11,879

109.6

67.2

3

Fejer

419,565

11,675

107.8

66.0

4

Pest

1,328,790

11,358

104.8

64.2

5

Veszprem

338,342

10,899

100.6

61.6

6

Tolna

208,044

10,410

96.1

58.9

7

Vas

249,812

10,379

95.8

58.7

8

Heves

287,533

10,213

94.3

57.7

9

Gyor-Moson-Sopron

471,309

10,206

94.2

57.7

10

Csongrad

391,207

9,957

91.9

56.3

Sursa: © Puterea de Cumpărare GfK Ungaria 2023                                                                              * Indice pe locuitor: media europeană=100

Ca și în ultimii ani, cinci din cele douăzeci de județe ale Ungariei continuă să aibă o putere de cumpărare peste medie în 2023. Toate acestea sunt situate fie în sau în jurul capitalei Budapesta, fie spre granița cu Austria. Cu un venit net disponibil de 10.899 Euro pe cap de locuitor, Veszprem este cu doar 0,6% peste media națională și, prin urmare, se apropie cel mai mult de aceasta.

În schimb, 15 sau trei sferturi din districtele Ungariei au o putere de cumpărare sub medie. Ca și în anii precedenți, ultimul loc este ocupat de județul Szabolcs-Szatmar-Bereg, unde locuitorii au o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 8.475 Euro, ceea ce corespunde cu aproape 22% sub media națională.

România: Decalajul puterii de cumpărare se adâncește

În România, puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în acest an este de 7.738 Euro. Asta înseamnă că românii sunt cu 56% sub media europeană și coboară două locuri, până pe locul 33.

Nu au existat modificări în clasament în primele 10 judeţe în acest an. Cu toate acestea, se poate observa încă o dată că decalajul dintre regiunile cu putere de cumpărare slabă și puternică din România se adâncește. Bucureștiul este clar pe primul loc, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 15.314 Euro, ceea ce înseamnă că locuitorii capitalei au cu aproape 98% mai multă putere de cumpărare decât media națională și de 3,8 ori mai multă putere de cumpărare decât locuitorii judeţului Vaslui, care are cea mai mică putere de cumpărare disponibilă pentru cheltuielile și economiile lor. Acolo, venitul net disponibil este de doar 4.010 Euro, ceea ce reprezintă aproape 52% din media națională.

Toate judeţele din top zece au o putere de cumpărare pe cap de locuitor peste medie. Judeţul Prahova, clasat pe locul zece, se apropie cel mai mult de media națională, cu un venit net disponibil de 7.836 Euro pe cap de locuitor, dar este încă cu aproape 1,3% peste acesta. Toate celelalte 32 de judeţe, care constituie mai mult de trei sferturi din toate judeţele, sunt sub media națională.

Despre studiu

Studiul "GfK Purchasing Power Europe 2023" este disponibil pentru 42 de țări europene la niveluri regionale detaliate, cum ar fi municipalitățile și codurile poștale, împreună cu date despre locuitori și gospodării, precum și hărți digitale.

Puterea de cumpărare este o măsură a venitului disponibil după deducerea impozitelor și a contribuțiilor caritabile și include, de asemenea, orice beneficii de stat primite. Studiul indică nivelurile puterii de cumpărare pe persoană, pe an în euro și ca indice. Puterea de cumpărare GfK se bazează pe venitul nominal disponibil al populației, ceea ce înseamnă că valorile nu sunt ajustate la inflație. Calculele se efectuează pe baza veniturilor și câștigurilor raportate, a statisticilor privind beneficiile guvernamentale, precum și a previziunilor economice furnizate de institutele economice, explică specialistul în GeoMarketing din GfK – an NIQ Company, Mirela Dogaru.

Consumatorii se bazează pe puterea lor generală de cumpărare pentru a acoperi cheltuielile legate de alimentație, trai, servicii, energie, pensii private și planuri de asigurări, precum și alte cheltuieli, cum ar fi vacanțele, mobilitatea și achizițiile consumatorilor. 

 

Published in Comunicate

Ce rol au influencerii în strategia generală de marketing de comunicare a Avon și cât de influenți sunt influencerii, în general? Ce înseamnă microinfluenceri și cum folosesc brandurile Buzzstore, primul serviciu de world of mouth marketing din România, care a împlinit în acest an 10 ani de activitate?  La “Marketing Talks”, locul în care vorbim cu experți, practicieni, oameni de marketing, pentru inspirație, exemple și know-how, Oana Sav discută cu Ana Nicolae Head of Communication, într-o ediţie susţinută de Buzzstore.

Pasionată de comunicarea cu sens și misiune, Ana coordonează strategia de PR și sustenabilitate Avon în România și Moldova, având grijă împreună cu echipa ei ca misiunea brandului de a crea o lume mai bună pentru femei să fie păstrată vie în fiecare zi. În 14 ani alături de brand a avut oportunitatea să se implice în campanii memorabile pentru consumatoarele de beauty, cum ar fi lansarea unei noi identități de brand alături de Simona Halep sau lansarea rujului Hydramatic alături de Irina Rimes. Nu în ultimul rând,  pentru Ana contează și proiectele cu impact pentru comunitate, care și-au propus obiective ambițioase de a schimba statistici, în primul rând, Cancel Cancer, caravana socială care oferă consultații gratuite pentru mii de femei este proiectul în care își pune în fiecare an energia și inspirația, amintind femeilor din România că frumusețea înseamnă, înainte de toate, grijă pentru sănătate.

Ce rol au influencerii în strategia generală de marketing de comunicare a Avon?

Bună, Oana, îți mulțumesc tare mult pentru invitație. Mă bucur că ai adus pe masă acest subiect influencerii și care  este strategia din spatele lor, cum a crescut această industrie, mai ales că este și unul dintre subiectele mele preferate. Și dacă ar fi să-mi descriu așa pe scurt rolul în Avon, aș spune că poate peste jumătate din timpul meu și al echipei pe care o coordonez le este dedicat, într-o formă sau alta, influencerilor. Deci, un subiect zic numai bun.  Mă întrebai despre rolul meu în Avon, eu sunt alături de brand de 13 ani, practic am crescut aici în Avon, încă din anul întâi sau doi de facultate. Trebuie să fac o numărătoare exactă și pot să-ți zic că mi-a plăcut fiecare oră petrecută aici. Pot să spun că am învățat foarte, foarte mult și că am avut ocazia asta să descopăr tot ce ține de marketing, PR, comunicare și, mai nou, influencers marketing.

Hai să vedem cum funcționează toate lucrurile astea, pentru că într-adevăr pare o poziție și un job de vis pentru orice om de marketing și comunicare, mai ales acum când brand-urile își caută un scop - purpose, ca să folosim această romgleză. Voi aveți atâtea activități de responsabilitate socială, sunteți o prezență activă și aveți o strategie globală, dar pe care ați localizat-o foarte frumos. Hai să ne întoarcem totuși la digital. Voi faceți foarte multe, dar toate au o componentă digitală. Nu vreau să nu vorbim și despre cum integrați online-ul cu offline-ul, pentru că toate funcționează împreună. Ce rol are digitalul pentru voi în strategia voastră? Și vorbeai de influenceri, cât de mult reprezintă în activitatea sa rolul influencerilor? De ce? Cum se leagă toate lucrurile în strategia voastră de business până la urmă? AVON  este global un business de 4 miliarde, peste 80 de țări, România e o țară importantă și performați peste media celorlalte. Cum contribuiți voi? Și tu care ai crescut în AVON și ai început să te implici în toate, comunicare, PR, marketing? Cum creează toate lucrurile aceastea un business sustenabil, crescător, cu misiune?

Suntem cu siguranță o companie care are la bază conexiunile între oameni.


Mă bucur că ai spus despre misiune pentru că este cumva exact ceea ce ne ghidează și înainte de a articula orice despre strategia de influencers, strategia de digital o să zic într-adevăr, ne lăsăm în permanență ghidați de misiunea asta și cumva și în companie. Dacă vei veni în companie, vei discuta cu oameni, indiferent de funcțiune. Vei merge poate în teritoriu, vei discuta cu reprezentanți, vei avea senzația asta că suntem ghidați  de o misiune, și anume ideea asta de a pune la lucru frumusețea ca să creăm o lume mai bună în jurul nostru. Și atunci o vei vedea cum efectiv se răsfrânge în fiecare bucățică de strategie pe care o punem la cale. Mă întrebai de digital și aici o să încep prin a spune că suntem cu siguranță o comunitate care se simte poate cel mai bine în offline de fapt.  Probabil și ai interacționat cu Avon prima dată răsfoind broșura noastră, poate te întâlnești cu noi pe la evenimente prin toată țara. Suntem cu siguranță o companie care are la bază conexiunile între oameni. Pentru noi, conexiunile sunt, cum să zic, efectiv asta ne hrănește. Ce-am văzut însă și cum am crescut, încă dinainte de pandemie făceam pași foarte consistenți înspre a digitaliza business-ul, dar odată cu pandemia, simt nevoia să punctez acest moment, efectiv a luat o amploare extraordinară tot ce ține de digitalizarea business-ului. Deci, în acel moment, de la a face activitatea de reprezentant Avon posibilă 100% digital, până la a ne asigura că brand-ul nostru este vocal, vizibil și memorabil pe toate canalele, pe toate touch point-urile digitale am făcut ca totul să se întâmple. Tot așa, pe parcurs ce au trecut anii și aș zice din nou că tot pandemia a accentuat tot trendul ăsta, tot așa am văzut crescând și industria de influencers marketing. Îți spuneam că sunt în companie de 13 ani și am avut oportunitatea să văd, de exemplu, unul dintre evenimentele noastre foarte dragi, Digital Divas, evenimentul nostru prin care vorbim, adunăm creator de conținut din beauty şi lifestyle, îi alimentăm cu inspirație, cu know-how, îi premiem, îi aplaudăm. Țin minte primele ediții când eram cu toții, poate 30-50 de persoane într-o sală, ne numărai pe degete practic și numărul de participanți de anul acesta din luna septembrie, când am numărat la Digital Divas by AVON peste 800 de participanți. Asta este un prim semnal, zic, al modului în care a crescut și industria de influencers marketing în  frumusețe și lifestyle în România în general, dar și o măsură a conexiunii noastre ca brand cu acest subiect.

Hai să ne întoarcem la voi, la business-ul vostru concret, pentru că până la urmă rămânem la digital, rămânem la influencers marketing și poate și definim ce înseamnă asta. Pentru că din nou, toate lucrurile care funcționează au funcționat, nu sunt noi. Până la urmă era vorba de relații. Acum avem și canale digitale, dar ai vorbit atât de frumos de ce faceți voi și există atâta confuzie între misiune, viziune. Iar PR Smith, unul dintre mentorii și trainerii noștri internaționali, ca să explice, să facă lumină, vine și spune "Misiunea e generoasă. Viziunea e egoistă", la voi poate le și articulăm clar și să nu uităm și de valorile voastre, pentru o strategie, o campanie reușită. Atuurile voastre vin și din asumarea unor valori care poate mă ajuți tu concret, care sunt la voi aceste dimensiuni: viziune, misiune, valori. Eu văd la voi, ca și client, democratizarea frumuseți ca misiune, acest suport pe care îl dați femeilor de peste tot, să fie independente. Cum comunicaţi, dincolo de ce poate să însemne un produs cosmetic. Da, nu doar funcțional, ci atâta alte lucruri: bucurie, încredere, până la urmă independență financiară dacă ești reprezentant AVON. Deci imi place mult pentru că voi aveți o linie roșie, strategia voastră cred că funcționează tocmai pentru că e asumată și se hrănește din această misiune și valori care chiar există. Pentru că e și aici o discuție. Până la urmă vindeți, nu? Despre asta este vorba. Și e o dezbatere cu sau fără misiune. Da, uite că la voi misiunea ghidează strategia?

Da, cu siguranță și mă întrebai de valori. Și atunci cred că dacă-ți spun trei cuvinte cheie, cred că pot rezuma întreaga filozofie din spatele business-ului. Vorbim odată de comunitate, de acest împreună și din nou, te asigur că oriunde vei întâlni un om din Avon, la birou sau poate în țară, poate una dintre echipele locale, vei simți acest spirit de împreună. Noi simțim cel mai mult în momentul în care ne conectăm la campaniile sociale pe care le susținem, pentru că sunt aceste două cauze pe care le hrănim și global și aici în România, lupta cu cancerul de sân și lupta cu violența domestică. Și efectiv vedem cum comunitatea noastră de reprezentanți, indiferent de țară, indiferent de oraș, se conectează în jurul acestor două cauze și efectiv alimentează fiecare proiect pe care noi îl facem cu energia lor. Vorbim apoi despre ce ai spus și tu ca “women empowerment, tot ce urmărim, ca business, prin fiecare produs pe care îl punem într-o trusă de frumusețe. Finalitatea este, de fapt, de a da aripi unei femei prin a-i facilita un câștig financiar sau nu doar atât, prin a-i facilita creșterea. Uite, vorbeam, de exemplu, cu tineri din generatia Z, eram curioși să vedem de ce sunt aproape de brand-ul Avon și ne spuneau, foarte interesant, că pentru ei este ca un fel de pregătire pentru primul lor job. Ne spuneau că învață să-și gestioneze bănuții, să-și organizeze o activitate, să țină o prezentare, să vorbească cu oamenii. Deci, practic, dezvoltare, nu neapărat financiar, ci și o formă de dezvoltare a ta, personală.

Și apoi am spus despre comunitate, am spus despre acest empowerment și vreau să menționez și spiritul inclusiv. Spunem că, prin natura business-ului ne adresăm doamnelor,  dar suntem o comunitate inclusivă, spunem că misiunea noastră este de a pune la lucru frumusețea, ca să creăm o lume mai bună pentru femei și pentru noi toți. Întotdeauna, acest noi toți este parte din filosofia noastră de business. Și când spun pentru noi toți, nu mă refer doar la bărbați, femei, mă refer la toate vârstele, toate tipurile de frumusețe, toate zonele din care putem fi sau orientări pe care le putem avea.

Se face lumină și probabil că de asta inspirați mai ușor în primul rând oamenii, că de asta vorbim de “employee engagement”, și la voi oamenii sunt parte din produsul vostru până la urmă și din serviciul vostru. Concret digitalul ce a adus pentru voi? Spuneai că și pandemia a accelerat digitalizarea. Noi vă urmărim și la nivel internațional ce faceți și foarte des personal, mai ales companiile care trebuie să ia decizii de distribuție digitală, cum lucrează cu anumiți intermediari din canalele digitale. Ce mi s-a părut genial în abordarea voastră la nivel internațional și sunt curioasă dacă ea funcționează și aici este cum susțineți online-ul cu offline-ul și cum acordați în continuare bonusuri și reprezentanților tradiționali din offline pe anumite regiuni, chiar dacă voi ajungeți acolo și cu canale digitale. Au fost probabil foarte multe decizii strategice legate de canale, de promovare, de preț și ce văd este că se întâmplă că puteți să luați cât mai mult din strategia voastră mare, dar și să o localizați. Văd şi aici o armonie frumoasă, care vă iese. Ce poti să ne spui? Pentru că nu întotdeauna lucrurile sunt atât de roz. Formula aceasta, denumită “ g-local” ( nr. aglutinat din global şi local ) nu funcționează întotdeauna. Peste tot sunt probleme, sunt conflicte. La voi pare așa roz ca și funda de la cauza pe care o susțineți? Chiar așa e?

Da, cred că un cuvânt foarte bun aici care ne descrie foarte bine este acela de sinergie. Și ce simt este ca pe măsură ce și business-ul a trecut prin mai multe etape de transformare, simt că pe de-o parte, local, funcționăm într-o sinergie mai puternică decât niciodată între funcții, de exemplu, și în modul în care am făcut, exact cum ziceai și tu, canalele să se completeze, efectiv să creeze o sinergie între ele. Tot așa să știi că și local, și global, suntem într-o sinergie, în ideea în care în momentul de față există această filozofie de a co-crea strategia companiei și au fost foarte multe layere care poate îngreunau decizia, dar nu mai există în momentul ăsta suntem mai aproape ca niciodată de echipa globală de exemplu și tot ce vedem ca proiecte, lansări, strategii din spatele brand-ului sunt co-create împreună cu piețele.

Cum funcționează? Sunteți recompensați pentru asta, sunteți implicați pentru că nu văd foarte des genul acesta de exemple. Folosim cuvinte frumoase, incluziune, cocreare, dar nu  întotdeauna funcționează și aduc și rezultate. În cât timp s-a întâmplat transformarea asta, pentru că iar vorbim de transformare digitală și văd că la voi chiar se întâmplă, amplificată de tehnologie și de toate aceste noi canale.

Da, aș spune tot așa, cred că tot perioada asta a pandemiei a coincis și cu această transformare a business-ului, mai ales că tot în perioada respectivă noi treceam la nivel internațional în grupul “Natura” și atunci a avut loc o etapă de transformare prin care am trecut. Mă întrebai cum se întâmplă concret partea asta de co-creare, ca să nu fie doar un cuvânt abstract pe care îl lăsăm pe masă. Ei bine, noi, de exemplu, România, avem această poziție de a fi printre top șase piețe cele mai mari din Avon și, împreună cu colegii noștri din celelalte piețe mari, avem oportunitatea să fim în aceleași forumuri cu colegii din echipa globală și pentru fiecare lansare de proiect, inițiativă mare, să putem să ne aducem aportul și să localizăm cumva sau să putem aduce pe masă discuțiile relevante local, în ideea în care un proiect global poate avea o formă, dar noi avem cu toții oportunitatea să contribuim și să îl facem ca,  în formatul lui final, de la idee până la implementarea lui, el să fie relevant pentru fiecare piață în parte. Să avem această ocazie să-i aducem sarea și piperul care să meargă la inima consumatorului din fiecare piață.

Hai să vedem concret cum v-ați transformat voi și cum se integrează acum online-ul cu offline. Cum s-a transformat business-ul vostru în lumea actuală. Așa cum noi ne-am propus să vorbim mai mult de influencer marketing și ce înseamnă asta? Era reclama din gură în gură, iar BuzzStore, partenerul vostru de influencer marketing, a fost prima agenție de ”word of mouth” din România. Până la urmă, voi aveați aceste comunități. Ele funcționau foarte bine în online, aveați broșura voastră care era un canal important în tot ce însemna promovare și distribuție, rețeaua asta de oameni pe care într-adevăr îi susțineți, pregătiți și au rol central în creștere a business-ului, acest mix că noi în marketing vorbim ca la bucătărie, de o rețetă cu mai multe lucruri. Mixul de promovare, care întotdeauna a avut și componente de online offline, vedem că acum totul funcționează mai bine împreună. Avem outdoor digital. Atât de multe materiale de promovare pot să aibă și o componentă digitală, reduce costurile și comunitățile acestea s-au mutat în online și vedem aici, pot. Ne-am bucura să ne spui dacă au fost și probleme, cum le-ați rezolvat, dar cred că, până la urmă, doar un business sănătos poate să crească şi să folosească aceste canale care aduc atâta transparență. Frumusețea vine din interior. Zicem noi că vorbim de un business de frumusețe, iar dacă lucrurile nu funcționau bine, social media nu poate decât să le amplifice.

Pentru noi, toată expansiunea social media a fost o mare oportunitate  și cred că pentru pentru fiecare brand în parte.

În primul rând, o să zic că pentru noi, toată expansiunea social media a fost o mare oportunitate  și cred că pentru pentru fiecare brand în parte. De ce? Pentru că ne-a dat oportunitatea să aducem consumatorul nostru exact în inima, dacă pot să zic așa, în inima strategiei de brand și inclusiv a strategiei media. Pentru că, întorcându-mă la influencers marketing, ce am văzut a fost cum de-a lungul anilor am trecut de la niște proiecte, poate punctuale, sau realizate mai mult intuitiv, am văzut cum efectiv, de la an la an, am dobândit mai mult know-how. Am început să tratăm influencers marketing exact ca pe o parte integrală din strategia noastră de media și simt că în momentul ăsta suntem în punctul în care tratăm influencerii și creatorii de conținut exact cu aceeași seriozitate cu care tratăm celelalte canale media, de exemplu, TV-ul, digitalul, canalele pe care comunicam până în momentul de față. Ce am văzut a fost cum influencerii au devenit din ce în ce mai mult parte integrantă și în momentul de față pot să spun că sunt în core-ul ( n.r. în centrul) strategiei noastre de media. Ne sunt parteneri, parteneri pentru a transmite, pentru a comunica identitatea brand-ului. Iar asta dintr-un motiv foarte simplu. În momentul în care ne uităm la studii, articole, vedem - și am ținut cu mine niște cifre pentru astăzi - cum jumătate dintre consumatoare, sunt convinse mai degrabă de recomandările oamenilor. Un studiu pe care l-am citit recent, dădea deja un procent de jumătate dintre consumatoarele de beauty care se lasă mult mai ușor convinse, inspirate de o prezență, de cineva care se aseamănă cu ele. De aici, la “word of mouth” marketing și tot așa. Undeva la jumătate declarau că înainte de a face o achiziție, citesc review-uri în social media, se uită să vadă ce povestesc creatorii de conținut pe care îi urmăresc despre produsul x. Și atunci este clar că influencerii, creatorii de conținut au câștigat o relevanță și o influență, pentru că mă întrebai și de influență la un moment dat, e clar că au câștigat o influență și un cuvânt de spus pentru consumatorii noștri. Și atunci și pentru noi înseamnă să-i tratăm exact cu această seriozitate cu care tratăm absolut orice alt canal media și să creăm în jurul lor o strategie.

Am început să tratăm influencers marketing exact ca pe o parte integrală din strategia noastră de media.

Acum, dacă ar fi să rezum această strategie foarte scurt și dacă aș avea o foaie și aș desena, aș desena-o ca pe o piramidă. Și mereu folosesc această această simetrie cu o piramidă. Poate o și desenăm, o adăugăm, pentru că întotdeauna vom avea acest mix,  în care la vârful piramidei avem numele mari, acei “A listeri”, influențatori de rang A care generează reach, notorietate.

Înainte de a intra în orice relație cu orice influencer, de orice dimensiune, trecem mai întâi colaborarea, prin acest filtru al valorilor comune. Nu ne lăsăm nici o clipă fermecați de numărul de followeri, ci de un conținut foarte calitativ.

Undeva, la mijloc, avem ceea ce noi numim mid influencer, oameni care au comunități, nu pe măsura numelor acestora. A-listerii, acei influențatori de rang A, sunt  mega influenceri. Un mega influencer este o persoană care și-a construit nu doar o bază de followers,  dar și-a construit o reputație care de foarte multe ori sparge granițele online-ului. Da, o vedem acum, de exemplu, pe pe Alina Ceușan, pe care noi o admirăm foarte mult, o vedem fiind gazdă la un show, la un show TV. Sunt aceste situații în care creatorii de conținut sparg granițele online-ului și te întâlnești cu ei și în alte medii și reușesc cumva să fie pe buzele publicului, publicului larg.

Înainte de a intra în orice relație cu orice influencer, de orice dimensiune, trecem mai întâi colaborarea, prin acest filtru al valorilor comune. Nu ne lăsăm nici o clipă fermecați de numărul de followeri, ci de un conținut foarte calitativ. Trecem întotdeauna prin acest filtru al valorilor. Are acest creator de conținut aceleași valori cu noi? Și dacă răspunsul este da, atunci trecem mai departe și ne uităm la followers engagement, conținutul pe care îl creează. Ne întâlnim, povestim, dar numai după ce avem această chimie a valorilor, mergând apoi către mijlocul piramidei. Aici găsim mid influencerii, cum îi numim, sunt acei oameni cu comunități nu atât de mari ca cei din vârf, dar care sunt specializați pe o anumită nișă. Da, poate sunt specializați în beauty sau lifestyle, travelling, sunt atâtea și atâtea domenii, dar întotdeauna această piramidă va fi așezată pe o bază care este formată din propria noastră comunitate. Întotdeauna la baza acestei piramide îi veți întâlni pe reprezentanții noștri pe care încercăm să îi creștem ca viitori nano creatori, inițial micro creatori. Apoi încercăm să le creștem prezența în online.

Bineînțeles, suntem în legătură exact cu cei care își doresc acest lucru. Dar nu, nu este ceva ce aplicăm pentru toată comunitatea de reprezentanți, ci pur și simplu suntem în căutarea acelora dintre ei care își doresc să facă primii pași în online, care își doresc să își formeze o prezență vizibilă și acolo venim în sprijinul lor. Creăm, de exemplu, programe de mentorat în care îi punem față în față cu A-listerii de care vorbeam mai devreme și îi ajutăm să învețe direct de la firul ierbii. Și, tot aici este și efortul ăsta de a le face disponibile produsele noastre înainte de a le oferi publicului larg și de a le oferi acest context în care ei să-și creeze content exact ca un creator de conținut consacrat, pe baza unui brief foarte serios, cu livrabile, din care ei, practic își creează content-ul.

Și apoi, ghidați de noi, îi vedem cum, de la campanie la campanie devin din ce din ce în ce mai buni.

Ana, care sunt ingredientele de succes al unei campanii bune cu influencer? Pentru că vedem că numărul campaniilor cu influencer crește, toată lumea le bifează, dar impactul scade. Nu toate campaniile funcționează. Și din nou, vorbim de mixul de comunicare. Nu te poți baza pe o singură idee, pe o singură tactică. De obicei funcționează într-un ansamblu cu mai multe canale, cu o logică în spate.  Care sunt ingredientele unei campanii de succes sau ce a funcționat la voi?

Oana, nu pot să îți dau o rețetă concretă. Pot să-ți spun însă ce funcționează în cazul nostru. Și aici să știi că recunosc că și noi suntem în curs de învățare și cred că în fiecare zi mai descoperim câte un secret pe care îl punem în strategia noastră de influencer marketing.

Vreau să încep cu autenticitatea și prin asta mă refer la a ne asigura că mixul de creator de conținut care ne promovează un produs, o inițiativă, cred cu adevărat în acel produs, în acel proiect sunt primii noștri consumatori, pentru că în momentul în care conținutul lor este acolo, pe toate ecranele, ei sunt ambasadori ai acelei campanii. Vorbim apoi despre mixul de creatori de conținut. Și aici aș recomanda întotdeauna să nu ne bazăm doar pe numele mari sau din contră, doar pe aceste conversații foarte credibile, foarte autentice, generate de micro creatorii de conținut. Aș recomanda întotdeauna să vedem care este mixul care funcționează pentru noi, ce ne dorim să generăm. Ne dorim mai degrabă reach și notorietate. Ne dorim poate să mergem direct în zona de performance și să alegem mixul de oameni exact aliniat la obiectivele pe care noi le avem pentru proiectul respectiv.

Și nu în ultimul rând, aș spune relevanța, indiferent de campania pe care o derulăm. Să ne întrebăm ce este relevant pentru audiența mea. Cu ce rămâne consumatorul meu în mod real din această campanie. De asta, de exemplu, în cazul nostru, unul dintre ingredientele pe care nu le ratăm, indiferent de context, este ideea asta de a susține și o cauză. Și sunt foarte multe momente în care creatorii de conținut care ne sunt alături pentru lansarea unor produse, tot ei se transformă și în niște ambasadori ai binelui, dacă pot să le spun așa, în momentul în care îi invităm să susțină și cauzele pe care noi le susținem. Și de cele mai multe ori, să știi că răspunsurile pe care le primim sunt pozitive. Se implică cu toată inima și ne ajută în felul ăsta să amplificăm un mesaj util pentru comunitate.

Întrebarea de final, cum măsurați succesul? La ce date vă uitați?

Să știi că aici am crescut anul aceasta, aș spune cum n-am văzut până acum şi asta pentru că avem o transparență în momentul ăsta, pe strategia de influencers marketing datorită tool-urilor care au apărut în piață. Aici ne-am aliniat și noi cu tool-urile noi care au apărut în piață și împreună cu colegii din alte țări, am realizat, am pus în practică raportări, tool-uri care ne permit în momentul ăcesta să agregăm vizibilitatea, să agregăm zona calitativă a conținutului, engagement-ul, impactul în KPI, care nouă să ne spună exact unde se situează campaniile cu creatori de conținut pe care le derulăm. Aici avem pe de-o parte norocul  de a avea tool-urile potrivite, dar pe de altă parte, să știi că ne uităm întotdeauna, chiar dacă poate părea mai subiectiv, întotdeauna ne uităm și la comentarii la cald, la cum preia comunitatea noastră aceste proiecte. Și nu, nu lăsăm niciodată doar rezultatele legate de vizibilitate să ne lase să credem că o campanie are succes. Întotdeauna luăm și legătura direct cu consumatorul, mai ales că avem acest noroc să avem consumatorul foarte, foarte aproape de noi , prin reprezentanții noștri.

Mulțumim mult de tot și neapărat o să facem o ediție doar pe aceste instrumente, aceste tool-uri de tehnologie și cum măsurăm succesul punctual. Mulțumim foarte mult.

Mulțumesc și eu.

Urmăriți interivul video și abonați-vă la Marketing Talks pentru inspiratie, exemple și întâlniri cu practicieni experimentați din domeniu.

Published in Interviuri

Cum și în cât timp te formezi ca om de PR și comunicare? Ce înseamnă corporate affairs și cum depășești provocările din domeniul competitiv al retailului? Într-un moment în care Carrefour preia magazinele Cora într-un amplu proces de rebranding, am realizat o ediție specială a podcastului “Marketing Talks” cu un specialist cu peste 20 de ani de experiență în comunicare, Camelia Popescu.

Camelia lucrează cu loialitate și consecvență pentru un brand care s-a remarcat cu o lansare spectaculoasă și a reușit să rămână tot timpul într-un pionierat și în zona atât de competitivă a digitalului Cora, intrat acum într-un proces de rebranding, alături de Carrefour. Un jucător care a marcat, de-a lungul evoluției sale campanii cu rezultate, initiative curajoase de transformare digitală și cu vânzări omnichannel. Camelia este unul dintre primii specialiști din România care s-au pregătit și s-au certificat în comunicare de criză, la trainingul avansat acreditat internațional de CIPR. Din 2012, Institutul de Marketing și-a îmbogățit portofoliul și cu programe de training în comunicare și relații publice, alături de partenerii săi din Marea Britanie.

Ce face un manager de PR și corporate affairs și cum te formezi ca om de comunicare?

Mă onorează tot ce ai spus despre mine și despre compania în care într-adevăr lucrez și m-am format timp de 21 de ani. În acest moment ocup poziția de Director de relații publice și afaceri publice, o poziție pe care noi am gândit-o imediat după criza Covid sau cumva în timpul crizei Covid. Atunci am simțit nevoia să avem o poziție dedicată acestui domeniu, acestui interes. Altfel, activitate de comunicare am făcut pentru Cora încă din 2004 când am fost numită managerul departamentului de advertising și comunicare.

E important de văzut ce face un manager de PR și corporate affairs și cum te formezi ca om de comunicare, ca specialist de relații publice, ce competențe și ce calități trebuie să ai?

Asta cred că este una dintre calitățile cele mai importante ale unui om de PR: să știe să asculte, să știe să să traducă.

Îți trebuie un pic de experiență și poate contraintuitiv, fiindcă oamenii se gândesc că oamenii de la comunicare ar trebui să vorbească foarte mult, dar oamenii de la comunicare ar trebui să știe să asculte foarte bine. Am șansa de a fi pe această poziție în boardul Cora și atunci mă simt ca un jurnalist care își ia știrile sau informațiile de la sursă sigură, de la prima sursă, după care vine rolul de comunicator per se în care iei mesajul brut și încerci să îl transformi și să-l transmiți diverșilor stakeholder-i, diverselor publicuri interesate de mesajul tău, pentru că un un PR trebuie să știe să traducă. Trebuie să știe să spună o poveste în jurul unei informații, să nu o deformeze, pentru că o spui tocmai ca informația să treacă la diversele publicuri țintă, nealterată. Asta cred că este una dintre calitățile cele mai importante ale unui om de PR: să știe să asculte, să știe să să traducă.

Spuneai că noua poziție pe care tu o ocupi s-a creat chiar într-o perioadă și mai provocatoare, mai ales pentru voi care ați fost în prima linie ca să oferiți lucrurile de care noi toți aveam atâta nevoie. Care sunt provocările într-un astfel de job și cum le depășești?

Publicul intern nu trebuie să afle absolut nimic din ziar. Publicul intern trebuie să fie acolo, să știe că totul se transmite transparent și cumva omul de la PR prin asta le asigură un calm în abordarea situației respective.

Starea de criză nu e ceva nou care a apărut în timpul COVID-ului sau după COVID, mai ales în retail. Retailul este o industrie care este sursă sigură de criză. Am simțit nevoia să formalizăm mai mult, să ne concentrăm mai mult pe relația cu diverșii parteneri. Când spun parteneri sau diverse publicuri cu care nu intrăm în contact, că sunt instituții locale, că sunt ONG-uri, că sunt alte instituții ale statului, că este vorba de un public foarte important în comunicarea de criză este publicul intern. Publicul intern nu trebuie să afle absolut nimic din ziar. Publicul intern trebuie să fie acolo, să știe că totul se transmite transparent și cumva omul de la PR prin asta le asigură un calm în abordarea situației respective. Întotdeauna o criză vine cu multă adrenalină, vine cu multă emoție de toate felurile și pentru a păstra calmul și al nostru interior înainte de a scrie ceva, înainte de a comunica ceva, înainte de a aborda o problemă trebuie să respirăm și nu trebuie uitat că în momentul în care apare o criză, business-ul trebuie să meargă înainte și atunci oamenii tăi au nevoie să știe ce se întâmplă, să știe că totul este pe mâini bune, că o să îi abordezi dacă ai nevoie de informații de la ei, pentru că de cele mai multe ori ai nevoie de informația de la firul ierbii, dar că pot în același timp să se concentreze pe business continuity.

Sunt lucruri care par normale și de bun simț, dar pe care adesea le uităm sau chiar ideea de a comunica intern rămâne adesea în urmă și apar probleme. Deci, pe voi vă ghidează ideea asta de a ține oamenii informați, de a-i ține calmi și de a-i păstra alături pentru această continuitate de business. Ce ți-a adus ție acest curs de comunicare de criză? Pentru că ai fost alături de practicieni cu experiență din România, din industrii sensibile, pentru că și industria voastră e o industrie în care foarte ușor poate să apară o criză, chiar dacă voi sau producătorii nu au nicio vină. Ce vi s-a părut util, dincolo de lucrurile pe care le știați și le făceați de ani de zile?

Când dai un pas înapoi, atunci altfel vezi experiența și altfel tragi și concluziile. Cursul m-a ajutat foarte tare, inclusiv să-mi formalizez concluziile pe care le poți trage dintr-o experiență de comunicare în epoca Covid, care e o probă de foc pentru un om de comunicare de criză

Cred că orice coleg de-al meu din domeniu, dacă privește cuprinsul cursului, sinopsisul nu cred că i se pare că e ceva ce nu a mai experimentat sau ce nu a mai citit. Nu este despre asta. Contează foarte mult să vezi cum au făcut alții, cum au răspuns alții, uneori cu altă cultură, alteori din altă industrie, să vezi și altă abordare. Cursul este participativ și atunci colegii îți pun întrebări, profesorul îți pune întrebări și mai e ceva, omul de PR de obicei este pasăre rară în companie și nu spun asta cu infatuare. Eu mă bucur și le mulțumesc în fiecare zi colegilor mei alături de care lucrez, directorului de magazin și directorului de servicii din bordul Cora, că lucrez alături de ei și îi simt în echipă și simt că sunt acolo cu ei, dar când ești alături de practicieni din domeniul tău, vorbești pe limba ta, fără să te mai străduiești să faci traducere și adaptare și atunci e ca o mândrie de castă care se instaurează. Eu am învățat foarte mult pentru că erau într-adevăr colegi din domenii complet diferite, dar știți, la creativitate se spune că trebuie să ne cultivăm acel lateral thinking. Asculți cum și ce au făcut alții și s-ar putea la un moment dat să îți vină o idee pe o problemă pe care tu trebuie să o rezolvi. De asta mi se pare important și de asta am și savurat cursul. Venea și după experiența COVID, care a fost un roller-coaster. Cu adrenalină suntem cu toții obișnuiți, dar a fost acea stare de incertitudine care plana și nu știai astăzi ce se întâmplă mâine, ce challenge-uri ai mâine, ce se schimbă, ce se întâmplă și asta a făcut cumva să pot să privesc și cu detașare un moment care a fost destul de complicat de dus. Când ești în mijlocul luptei nu mai realizezi. Când dai un pas înapoi, atunci altfel vezi experiența și altfel tragi și concluziile. Cursul pe mine m-a ajutat foarte tare, inclusiv să-mi formalizez concluziile pe care le poți trage dintr-o experiență de comunicare în epoca Covid, care e o probă de foc pentru un om de comunicare de criză

Vorbeai despre comunicarea internă și de ascultare. Ce asculți și cum te-au ajutat ascultarea colegilor, a publicurilor interne, dar și această atitudine în general, pentru că de aici vedem și noi diagnoza din relații publice. Să identifici corect care e problema sau care e oportunitatea, să comunici mai bine și în intern pentru că pentru voi, fiecare om, mai ales cei care au relație directă cu clienții, casierii, reprezintă imaginea voastră și sunt o parte din ce înseamnă customer experience.

Orice mesaj pe care vrei să-l transmiți în intern este o campanie pe care trebuie să o gândești by the book, cu toate regulile cu care gândești și o campanie de marketing.

Cred foarte, foarte mult în comunicare internă. Poate are legătură și cu faptul că mi-am început cariera în resurse umane. Are legătură clar și cu toată experiența din marketing și advertising și chiar cu experiența din CSR, pentru că într-adevăr, atunci când începi să faci comunicare internă este puțin din toate cele de mai sus. În ziua de astăzi,  nu mai poți să comunici intern dând o circulară. Orice mesaj pe care vrei să-l transmiți în intern este o campanie pe care trebuie să o gândești by the book, cu toate regulile cu care gândești și o campanie de marketing. Nu doar că-ți stabilești target-ul și canalele, dar trebuie să ai grijă de componenta digitală, spre exemplu, care este omiprezentă. Nu ai cum să nu faci în ziua de astăzi comunicare și în digital, mai ales că oamenii se așteaptă ca informația să vină la ei acolo unde pot ei să o acceseze, acolo unde sunt ei permisivi pentru informație, nu vor să o caute. Asta se întâmplă și cu clientul intern sau cu colegul din departamentul de alături sau cu colegul de la Cluj-Napoca, spre exemplu. Trebuie să creezi mediul ăsta în care mesajele companiei trec foarte fluid și pot fi ușor accesate. Colegii noștri nu trebuie să facă un efort pentru a afla ce campanii sunt în derulare sau ce așteptăm de la ei. Comunicarea internă și experiența din perioada Covid ne-au ajutat foarte mult, pentru că acum doi ani am trecut printr-o schimbare organizațională mare, cu schimbare de CEO și a contat foarte mult că aveam brodate deprinderile. Apropo de cursul de care ziceai și de ce e important pentru un om de comunicare, este pentru că îți lucrezi niște mușchi și nu contează că ai fost la sală zece ani, nu! Trebuie să nu faci pauză, pentru că mai ales în comunicarea de criză, totul este despre reacție și despre siguranța în momentul reacției pe care o poți căpăta doar prin foarte mult exercițiu. Eu de asta sunt adepta antrenării permanente și când spun antrenare nu înseamnă neapărat un curs, înseamnă să urmărești tot ce apare, înseamnă să te întâlnești cu colegii, înseamnă să-ți deschizi un pic orizontul, înseamnă să citești, să vezi cum au răspuns as alții în presă și să faci o analiză pe asta. Vorbim și de acei mușchi antrenați în mai multe domenii, pentru că e nevoie să răspunzi sau să comunici creativ, să comunici cu o poveste. Storytelling-ul pare unul dintre cuvintele acelea pe care toată lumea le folosește și care a devenit o marcă însă când spunem storytelling știm cu toții, mai ales cei din industrie, la ce facem referire și contează foarte mult felul în care îmbraci mesajul ca el să ajungă la publicuri diferite, pentru că inclusiv în comunicarea internă ai mai multe paliere, mai multe tipuri de echipe cu focus-uri diferite și atunci tu cumva trebuie să uniformizezi mesajul chiar daca echipele pot fi în orașe diferite. Fiecare oraș poate avea alte constrângeri, provocări care vin din mediul extern și atunci e important să fie cineva focusat pe mesajul pe care compania îl transmite. Sunt foarte mândră de câteva campanii pe care le-am făcut de inteligență colectivă. Noi suntem până în 30 de oameni în board și nu putem să avem tot timpul toate soluțiile și mai ales nu poți să vezi toate nuanțele dar atunci când pui pe tapet problema, situația, te ajută să le supui la vot, să vezi ce spun și oamenii care se ocupă zi de zi de lucrul respectiv într-un alt mediu decât cel în care lucrezi tu.

Trebuie să nu faci pauză, pentru că mai ales în comunicarea de criză, totul este despre reacție și despre siguranța în momentul reacției pe care o poți căpăta doar prin foarte mult exercițiu.

Practic, te referi la soluții și campanii pe care le-ai dezvoltat împreună cu aceste publicuri.

Da, așa cum în marketing sunt acele campanii crowdsourcing și consumer generated content. De aceea spuneam că sunt foarte multe similarități și granițele între domenii nu există, ci doar focusul pe care trebuie să-l ai pe un anume obiectiv sau pe altul, dar tool-urile sunt acolo. Tool-urile digitale te ajută foarte mult fiindcă poți să ai o conferință cu toții angajații în care vorbește CEO-ul, spre exemplu, sau o parte din bord în care prezintă un proiect sau face un proof of concept. Pot să spun din experiență că este o emoție care se transmite, chiar dacă se întâmplă într-un team live sau într-un zoom, pentru că se strâng oameni din toată compania și simți că toți ochii sunt ațintiți asupra ta. Ajută foarte mult digitalul, pentru că poți să replici experiențe cum este în marketing, social media și poți să replici platforme. Noi avem o astfel de platformă tip social media, internă, pentru angajații noștri, în care avem concursuri, în care încercăm să fim și noi angajații de la Cora, care fac împreună un anumit proiect, pentru că avem foarte multe proiecte de echipă acolo, dar și oamenii din spatele angajaților. Și așa, deși sunt colegi la Drobeta și colegi la Cluj-Napoca și colegi la Bacău, ajungi să îi cunoști cumva prin intermediul acestor mini-campanii interne. Ca o paralelă cu marketingul, sunt acele campanii de engagement. Oamenii joacă jocul, adică trebuie doar să creezi cadrul, să crezi în asta și să fie foarte autentică intenția ta. Este absolut extraordinar și spun asta, nu pentru că sunt om de marketing, ci nici eu nu m-am așteptat să fie așa o emulație. Ajută foarte mult, mai ales în momente cum sunt cele de care spuneam, cu schimbare organizațională, cu integrare într-un alt grup, cum trăim noi în acest moment în care trebuie să le arăți oamenilor că totul o să fie bine și că tu crezi în asta și că este absolut normal să creadă și ei, să le menții motivația permanent acolo, să simtă în continuare sentimentul de apartenență la echipă, la companie, pentru că până la urmă compania sunt oamenii care o reprezintă și atunci cu atât mai mult într-un proces de preluare cum experimentăm noi acum trebuie să avem grijă de oameni și mă simt privilegiată că am putut să fiu în acest moment, în această poziție, și că am putut să să experimentez asta.

Cât de greu a fost începutul, pentru că mulți nu au reușit să folosească deloc, darmite atât de bine, această platformă de engagement, mai ales dacă erau altele pe care le foloseau angajații? Cât simțiți că v-au ajutat în retenție, în loialitate? Voi aveți multe inițiative de loializare și către clientul final, dar știu că toate aceste activități de care tu zici și care sunt impresionante, vă ajută și în retenție într-un domeniu în care nu e ușor să păstrez oameni și este normal să existe o fluctuație.

Corect. Eu am 21 de ani la Cora și pot să spun că e o companie care pune focus foarte mult pe zona de intraprenoriat. Înseamnă că trebuie să facem lucruri dincolo de job description, că trebuie să gândim mai larg decât în pătrățica noastră, că putem să avem inițiative. Eu sunt de 21 de ani la Cora datorită acestor lucruri, că niciuna nu a semănat cu celălaltă, tocmai pentru faptul că am putut să fac mereu altceva în aceeași sferă. Tot ADN-ul nostru este loializare pentru că am lansat primul program de loializare structurat din retail-ul românesc și asta acum foarte mult timp, în 2006. Îmi aduc aminte că se întâmpla pe vouchere și acum, iată, vorbim de segmentare și de tot felul de platforme foarte avansate, care ne permit să vorbim pe limba fiecărui client în parte și să-i propunem exact așa cum și-ar dori, în modul cel mai seamless posibil exact ce și-ar dori. Cred că mare parte din colegii mei au rămas tot pentru acest spirit pe care îl avem într-o companie foarte structurată de altfel, dar cred că a ajutat și toată această atenție către oameni. Cora este un business de familie și asta s-a simțit până la ultimul lucrător comercial. O spun fiindcă asta am simțit și eu și se vede din faptul că peste 30% din oamenii pe care îi avem acum sunt oameni cu peste 10 ani vechime. Mi se pare o cifră foarte grăitoare pentru retenție într-un domeniu exact cum spui, complicat, cum este retail-ul.

Încheiem așa cu concluzia că dacă spunem că frumusețea vine din interior, în cazul vostru și în business, performanța vine din interior. Nu comunici extern până nu ai grijă de tot ce înseamnă publicul intern. Îți antrenezi permanent mușchiul performanței și înveți permanent. A fost o mare bucurie să te avem alături. Mulțumim foarte mult și vă invităm pe toți la mai multe campanii de comunicare de marketing cu rezultate și responsabilitate.

Urmăriți întregul interviu pe Marketing Talks. 

 

Published in Interviuri

Interviuri

Ce este şi ce nu este inovaţia de marketing?

Ce este şi ce nu este inovaţia de marketing?

Ce înseamnă și cum ne ajută inovația în marketing? Care este diferența dintre invenție și inovație? De ce este necesar marketingul inovațiilor? Ce bariere găsim frecvent în calea inovaţiei, dar...

Influencer marketing într-o rețea de 60.000 de comunicatori

Influencer marketing într-o rețea de 60.000 de comunicatori

Ce este și face face BUZZStore, poziționat ca prima agenție word of mouth din România și care aniversează deja 10 ani? Cum funcționează? Când și de ce aleg brandurile acest...

Influencer marketing cu logică, argumente și misiune

Influencer marketing cu logică, argumente și misiune

Ce rol au influencerii în strategia generală de marketing de comunicare a Avon și cât de influenți sunt influencerii, în general? Ce înseamnă microinfluenceri și cum folosesc brandurile Buzzstore, primul...

Un om de PR trebuie să știe să asculte, să traducă și să spună o poveste

Un om de PR trebuie să știe să asculte, să traducă și să spună o poveste

Cum și în cât timp te formezi ca om de PR și comunicare? Ce înseamnă corporate affairs și cum depășești provocările din domeniul competitiv al retailului? Într-un moment în care...

Extensii de brand și dezvoltare de produse noi

Extensii de brand și dezvoltare de produse noi

Cum ajungi să inovezi și să revoluționezi un produs despre care credeai deja că s-a spus totul? De ce este important să aloci resurse în cercetare, dar și care este...

Marketing management și comunicare integrată la Samsung

Marketing management și comunicare integrată la Samsung

Care sunt priorităţile de marketing ale unui lider în tehnologie cum este Samsung? Cum s-au schimbat aceste priorităţi? Dacă marketerii vorbeau în trecut în special de branding, advertising şi GRP-uri,...

Marketingul trebuie să fie în mijlocul business-ului

Marketingul trebuie să fie în mijlocul business-ului

Ce face un om de marketing bun într-o companie? Ce rol are şi ce trebuie să ştie? Cum diferă marketingul din asigurări de cel din real estate sau din vânzări?...

White Image: Cele mai bune rezultate vin din programele de loializare care implică reduceri de prețuri - Soluțiile de economisire câștigă teren

White Image: Cele mai bune rezultate vin din programele de loializare care implică reduceri de prețuri - Soluțiile de economisire câștigă teren

Odată ce datele “third party” vor dispărea, din 2024, majoritatea companiilor vor întâmpina dificultăți în loializarea clienților, iar cei avantajați vor fi cei care și-au mutat deja focusul pe colectarea...

Short Film Breaks - un festival care se desfășoară pe durata unui întreg an, titlurile selectate ajungând să se bucure de mai multe proiecții, în diferite companii

Short Film Breaks - un festival care se desfășoară pe durata unui întreg an, titlurile selectate ajungând să se bucure de mai multe proiecții, în diferite companii

George Gänæaard (regizor, scenarist și producător), Mihai Lupu (fondatorul Centrulul Român pentru inovație în dezvoltare locală și al EduCaB International) și Alin Boeru (scenarist și regizor) au dezvoltat un proiect...

„La BRD avem un obiectiv care constă în reducerea amprentei de carbon cu 50% în 2030” - Flavia Popa, Secretar General, BRD Groupe Societe Generale

„La BRD avem un obiectiv care constă în reducerea amprentei de carbon cu 50% în 2030” - Flavia Popa, Secretar General, BRD Groupe Societe Generale

Cum arată un viitor sustenabil? În perioada 19 - 20 octombrie, la București, va avea loc Climate Change Summit, ediția a doua, un proiect organizat de Social Innovation Solutions, organizaţie...

Portalul Marketing Focus a fost lansat de Institutul de Marketing  cu scopul de a aduce un plus de informatie, idei si resurse de marketing atat profesionistilor de marketing, cat si celorlalti actori si departamente implicate in livrarea performantei de marketing: comunicare si relatii publice, resurse umane, IT, financiar,  relatii cu clientii si nu in ultimul rand management. 

Newsletter

Aboneaza-te pentru a fi la zi cu ultimele informatii din marketing.