Rusia a început războiul împotriva Ucrainei, în care au fost atacate mai multe orașe importante, iar sute de mii de cetățeni ai Ucrainei au trecut granițele în țările vecine, în special în Republica Moldova, România și Polonia, folosindu-le ca țări de tranzit către țările din vestul Europei.
Așadar, în contextul evenimentelor actuale din Ucraina, Reveal Marketing Research a derulat un studiu pentru a afla percepția românilor cu privire la realitatea actuală, dar și dacă s-au implicat sau intenționează să se implice în acțiuni de întrajutorare.
Acțiuni de caritate desfășurate de români în ultimul an
Conform studiului, opt din zece respondenți declară că au realizat acțiuni caritabile în ultimul an, în particular tinerii și persoanele cu venit mediu și mare. Când vine vorba despre modul în care s-au implicat, peste jumătate (55%) au declarat că au ajutat prin donarea de haine, produse sanitare, alimente neperisabile și alte produse esențiale, iar 43% au ajutat prin completarea formularului de redirecționare a 3.5% din impozitul pe venit.
Ajutorul românilor s-a îndreptat și către donarea de bani pentru cauze umanitare (38%) și ajutorarea persoanelor defavorizate din comunitate (31%). Pe ultimele locuri se află voluntariatul în cadrul unui ONG (13%) și activismul politic/social (8%). Bugetul anual alocat de către persoanele care aleg să doneze bani este de 453 de lei. Bugetul alocat este ridicat în rândul persoanele active cu vârste cuprinse între 35 și 44 de ani dar și în rândul persoanele cu venituri mari.
Acțiuni de caritate desfășurate de români în contextul evenimentelor actuale din Ucraina. Cele mai importante categorii de asistență
Alimentele (72%), serviciile de cazare (70%) și asistența medicală (55%) sunt categoriile de asistență considerate a fi cele mai importante pentru refugiații din Ucraina. În mai mare măsură persoanele peste 55 de ani consideră ca aceste tipuri de asistență sunt importante. Tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani consideră într-o măsură semnificativ mai mare că persoanele refugiate au nevoie de servicii de traducere (35%), comparativ cu total eșantion (18%).
În plus, doar 13% dintre respondenți consideră că refugiații din Ucraina au nevoie de asistență financiară, într-o măsură mai ridicată persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani.
Percepții despre ajutorul umanitar acordat
81% dintre persoanele intervievate consideră că Romania a fost proactivă în ajutorul acordat refugiaților din Ucraina iar 74% consideră că țările vecine Ucrainei au oferit ajutorul necesar acestora. De altfel, un procent de 55% dintre respondenți consideră că țările vecine României ne-ar ajuta într-un context similar.
6 din 10 români spun că și-ar oferi locuința pentru cazarea refugiaților dacă ar avea spațiul necesar, iar 57% declară că ar fi dispuși să își ofere timpul în mod voluntar pentru a ajuta situația refugiaților din Ucraina.
Persoanele cu vârste peste 55 de ani declară într-o măsura mai mică ca au simtit o presiune socială pentru a ajuta situatia refugiatilor din Ucraina.
Persoanele între 45 și 55 de ani declară într-o măsură semnificativ mai mare faptul că România a fost proactivă în ceea ce privește ajutorul oferit refugiaților din Ucraina. Persoanele între 35 și 44 de ani ar fi dispuși într-o măsură semnificativ mai mare să își ofere timpul în mod voluntar pentru a ajuta în situația refugiatților din Ucraina. Aceeași categorie de respondenți consideră că țările vecine României ne-ar oferi suportul într-un context similar.
Implicarea sectorului non-guvernamental
De la începutul războiului în Ucraina, sectorul non-guvernamental s-a implicat în sprijinirea refugiaților din Ucraina. Multe din ONG-uri au pornit noi campanii sau au modificat programele pe care le aveau în derulare, pentru a putea susține în acest nou context.
Întrebați fiind dacă au auzit de ONG-uri care în prezent desfășoară o serie de acțiuni pentru sprijinirea refugiaților ucrainieni, 80% dintre respondenții studiului declară că au auzit de astfel de ONG-uri dintre care, în topul celor menționate se numără Crucea Roșie, Unicef și Salvați Copiii.
”Este admirabil cât de repede s-au mobilizat românii, asociațiile și organizațiile de la declanșarea războiului din Ucraina pentru a veni în ajutorul familiilor din Ucraina, prin furnizarea de alimente, asigurarea serviciilor de transport, cazare și traducere. Este în egală măsură meritul tuturor românilor, ONG-urilor și Bisericii Ortodoxe Române care se implică în calitate de voluntari în orașele din apropierea punctelor de trecere a frontierei.”
– Marius Luican, CEO Reveal Marketing Research
Viitorul și siguranța României din perspectiva românilor
Studiu Reveal Marketing Research și-a propus, de asemenea, să evalueze nivelul de optimism și siguranță cu privire la viitorul României, dar și al Ucrainei, în contextul actual. Astfel că, aproape jumătate dintre respondenți (45%) se declară pesimiști cu privire la viitorul si siguranta României. Nivelul optimismului se plaseaza la 21%, cu un nivel mai ridicat în rândul bărbaților (25% vs 16% femei) și în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani (25%).
În ceea ce privește situația Ucrainei, peste jumătate dintre respondenți (55%) se declară pesimiști cu privire la viitorul și siguranța Ucrainei, în special persoanele cu vârste peste 55 de ani (63%). Optimiști cu privire la viitorul și siguranța Ucrainei sunt doar 13%, cu precădere tinerii cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani (18%).
We live in complicated times. Not only international relations are being tested, but also the economic resilience of companies and the emotional resilience of employees. More and more people are feeling the stress of an oversizing of danger.
Interpersonal relationships are tested by feelings that find a way to express themselves, including at work. Different opinions can degenerate into conflicts between colleagues, and conflicts sabotage team cohesion and productivity.
The role of leaders becomes even more important today as they can convey confidence, predictability, balance, openness, understanding the emotions associated with the situation of each employee.
In this turbulent context there is a reassuring remedy, empathy.
Being a leader is a daily test. This assumed role comes with sometimes difficult to satisfy requirements that put you face to face with your own limits. One of them should not to be the ability to be empathetic and compassionate towards the people you coordinate.
Why is empathy the limit that some leaders have? Because it is a component of the being little present in the development of the school. Math, physics, chemistry, history matter more.
Surely, perhaps theoretically, we have been taught that empathy means putting ourselves in the other person's shoes and seeing the world from his or her perspective. But really strong forms of empathy do not begin or stop here. They reach into all areas of our lives and work.
Unfortunately, there are some leaders who dismiss empathy as a form of weakness in workplace relationships. But empathy helps us to feel safe and secure, connected to others, and empowered to manage conflicts with availability and inclusion.
Good leaders not only solve problems as they arise, but are actively looking for ways to facilitate people's performance.
This smoothing of the road and the removal of obstacles requires empathy. It takes the ability to understand the "wiring" of the human mind, the needs and pace of people, and to respond accordingly.
This kind of proactivity makes leaders do their ”homework” so they can understand the people they coordinate with their challenges and strengths.
It can also involve corrective proposals for top management tasks and what is needed for the team to perform. As difficult as these things may be, the empathy shown and offered is the kind of investment in colleagues that will be rewarded for their full involvement.
Affective empathy is empathy that is based on emotion. When someone suffers with you or feels angry, it is emotional empathy at work. At the same time, there is a facet of empathy that balances emotion with reason. Cognitive empathy. It is about a certain coefficient of rational understanding of the other's perspective. It does not require emotion on our part, but it does require understanding and a desire to understand.
People can have high or low levels of both emotional and cognitive empathy, and there are no wrong ways to feel empathy.
However, it has been found that the best leaders are those with high cognitive and low emotional levels, as this allows them to engage empathetically with employees and their feelings and frustrations, without being drawn into their emotional struggle.
In conclusion
The best leaders build security and cultivate empathy. They make sure that the people on the team feel safe, that everyone feels that they are seen and appreciated for their contribution to the team's results.
Without psychological security, employees enter into confrontation of survival, leave the company or put under the sign of temporary projects, solutions, people, eventually failing.
In order to turn people's potential into results, the leader must encourage innovation, cooperation and train the empathy: theirs and that of their managers.
The inclusion of empathy in leadership is a conscious choice of leaders who are with the people in the company, especially at this time when our world is being tested.
Author: Rodica Lazăr, CEO Grafex
Source:grafex.ro
Trăim vremuri complicate. Nu doar relațiile internaționale sunt testate, dar și reziliența economică a companiilor și cea emoțională a angajaților.Tot mai mulți oameni simt stresul unei supradimensionări a pericolului.
Relațiile interumane sunt puse la încercare de trăiri ce-și găsesc debușeu pentru exprimare inclusiv la locul de muncă. Opiniile diferite pot degenera în conflicte între colegi, iar conflictele sabotează coeziunea și productivitatea echipei.
Rolul liderilor devine astăzi cu atât mai important cu cât ei pot transmite încredere, predictibilitate, echilibru, deschidere, înțelegerea emoțiilor corelate cu situația fiecărui angajat.
În acest context turbulent există un remediu liniștitor, empatia.
Să fii lider este un test de fiecare zi. Acest rol asumat vine cu cerințe uneori greu de satisfăcut care te pun față în față cu propriile limite. Una dintre acestea nu trebuie să fie capacitatea de a fi empatic și plin de compasiune față de oamenii pe care îi coordonezi.
De ce este empatia limita pe care unii lideri o au? Deoarece este o componentă a ființei puțin prezentă în dezvoltarea din școală. Contează mai mult matematica, fizica, chimia, istoria.
Sigur poate în plan teoretic, am fost învățați că empatia înseamnă să ne punem în pielea celuilalt și să vedem lumea din perspectiva lui. Dar formele cu adevărat puternice de empatie nu încep și nici nu se opresc aici. Ele ajung în toate domeniile vieții și muncii noastre.
Din păcate însă, există unii lideri care evacuează empatia ca formă de slăbiciune în relațiile la locul de muncă. Însă empatia ne ajută să ne simțim văzuți și în siguranță, conectați cu ceilalți și împuterniciți să gestionăm conflictele cu disponibilitate și incluziune.
Liderii buni nu doar rezolvă problemele pe măsură ce apar, ci caută în mod activ modalități prin care să faciliteze performanța oamenilor.
Această netezire a drumului și îndepărtare a obstacolelor necesită empatie. Este nevoie de capacitatea de a înțelege „cablajul” minții umane, nevoile și ritmul oamenilor și de a răspunde pe măsură.
Acest tip de proactivitate îi pune pe liderii ”să-și facă lecțiile” ca să înțeleagă oamenii pe care îi coordonează cu provocările și punctele lor forte.
De asemenea, poate implica și propuneri corective la sarcinile trasate de top management și ce este necesar pentru ca echipa să performeze. Oricât de dificile ar fi aceste lucruri, empatia demonstrată și oferită este tipul de investiție în colegi care va primi răsplata implicării lor depline.
Empatia afectivă este empatia care se bazează pe emoție. Când cineva suferă cu tine sau îți simte furia, aceasta este empatia afectivă la locul de muncă. Există în același timp și o fațetă a empatiei care echilibrează emoția cu rațiunea. Empatia cognitivă. Este vorba despre un anumit coeficient de înțelegere rațională a perspectivei celuilalt. Nu necesită emoție din partea noastră, dar necesită înțelegere și dorința de a pricepe.
Oamenii pot avea niveluri ridicate sau scăzute ale ambelor tipuri de empatie, afectivă și cognitivă, și nu există modalități greșite de a simți empatie.
Cu toate acestea, s-a constat că cei mai buni lideri sunt cei cu nivel empatic cognitiv ridicat și afectiv scăzut, deoarece acest lucru le permite să se implice empatic cu angajații și cu sentimentele și frustrările lor, fără a fi atrași în lupta lor emoțională.
În concluzie
Cei mai buni lideri creează siguranță și cultivă empatia. Ei se asigură că oamenii din echipă se simt în siguranță, că toți simt că sunt văzuți și apreciați pentru contribuția lor la rezultatele echipei.
Fără siguranță psihologică, angajații intră în confruntări de supraviețuire, părăsesc compania sau pun sub semnul provizoratului proiecte, soluții, oameni, eșuând în cele din urmă.
Ca să transforme potențialul oamenilor în rezultate, liderul trebuie să încurajeze inovația, cooperarea și să-și antreneze empatia: a lor și a managerilor.
Includerea empatiei în actul de conducere este o alegere conștientă a liderilor care sunt alături de oamenii din compania, mai ales în acest moment când lumea noastră este pusă la încercare.
Cum arată un viitor sustenabil? În perioada 19 - 20 octombrie, la București, va avea loc Climate Change Summit, ediția...
Festivalul Internațional de Film Transilvania a reunit la Cluj-Napoca, în perioada 9-11 iunie 2023, peste 120000 de participanți. Ajuns la...
Starea de spirit a unui festival și a publicului său se reflectă în comunicarea acestuia. Despre implicarea publicului și a...