Doriti sa fiti parteneri cu noi?

Publicitate, proiecte speciale, sponsorizari - Eduard Stancu, Director dezvoltare - eduard@marketingfocus.ro

Digital Marketing, Mobile Marketing, New Media - Anca Macoviciuc - anca@marketingfocus.ro

Interviuri – Mihaela Pantea – mihaela.pantea@marketingfocus.ro

Evenimente - evenimente@marketingfocus.ro

Stiri, communicate de presa - redactia@marketingfocus.ro

Articole filtrate dupa data: Aprilie 2021

Cum s-au schimbat inițiativele de employer branding în vremuri de pandemie? Cum susții angajații să rămână aproape de la distanță? Cum susține HR-ul promisiunile de responsabilitate socială și marketing prin angajați implicați și motivați? De ce și oamenii de HR vorbesc jargonul marketingului și au nevoie de propuneri de valoare și insight-uri? Răspunsuri ilustrate cu exemple și bune practici găsiți în interviul cu Casandra Toma, Human Resources Business Partner la Servier.

Proiectele de responsabilitate socială și au devenit refugiul în această perioadă dificilă în care angajații din companie au avut parte de întâlniri și cu primul lor coleg ...virtual, Pierre într-un proiect special cu un naming perfect pentru o companie farma „Laboratorul de Bine”, platforma de engagement a companiei Servier.

În calitate de HR Business Partner în industrii hipercompetive, ai susținut și te-ai intersectat tot timpul cu funcția de marketing, atât în proiecte de training, cât și de comunicare internă sau employer branding. Care ar fi un top de trei proiecte, cele mai dragi din cariera ta?

Mi-ai lansat o provocare interesantă pentru că toate proiectele la care am lucrat sau lucrez îmi sunt dragi, poate și pentru că au avut un impact semnificativ în dezvoltarea mea ca profesionist în HR și în plus, sunt foarte diferite. Însă toate au avut o componentă importantă de engagement, au fost despre oameni și despre cum îi putem ajuta noi, ca organizație, să fie mai bine, mai buni, mai motivați.

Pot spune cu siguranță că proiectul care îmi este cel mai aproape de suflet este „Laboratorul de Bine”, platforma noastră internă de engagement, pe care am construit-o împreună cu o echipa mică, dar creativă și neobosită.

„Laboratorul de Bine” a pornit de la ideea de a crea un spațiu de conectare și de susținere reciprocă pentru colegii noștri, atât din punct de vedere profesional, cât și personal, într-o perioada de distanțare socială, în care este mai important decât oricând să fim aproape unii de alții. Obiectivul nostru a fost încă de la început să „creăm bine pentru noi și pentru ceilalți”, iar „rețeta” a fost creată de noi, pentru noi, „molecule noi” fiind adăugate „as we go” în funcție de feedback-urile primite de la colegi, dar și de mediul extern și provocările aferente.

Laboratorul este un proiect minunat și pentru că există foarte multă diversitate și libertate. Inițiativele din Laborator sunt concentrate pe trei direcții principale, în linie cu valorile companiei  - Dezvoltare personală, well-being&lifestyle și sănătate, iar formatul în care acestea se desfășoară este variat, în funcție de subiect, dar întotdeauna cadrul este informal și prietenos. Într-un setup de tip emisiune TV (precum Tedx), se desfășoară, de exemplu, una dintre cele mai de succes intervenții din Laborator – Discuții de Bine – unde ne-au fost alături până acum mulți colegi care și-au împărtășit pasiunile, reușitele personale și profesionale, precum și invitați externi. Pe lângă acest tip de emisiune, mai avem o întreagă colecție de abordări – Știrile din Laborator (prezentatoarele sunt colegele noastre), workshop-uri pe diverse teme de interes, sesiuni de sport, challenge-uri care susțin cauze sociale, Gale Digitale etc. Dar personajul principal din Laborator este Pierre, primul nostru coleg virtual, care împărtășește aceleași pasiuni, valori, preocupare pentru susținerea cauzelor sociale. Ba chiar colegul nostru, Pierre, are și o adresa de e-mail cu ajutorul căruia comunică cu cei aproape 300 de colegi din organizație. Pe scurt, Laboratorul a fost de la începutul pandemiei refugiul nostru, un loc al nostru.

Un alt proiect cu impact mare la care mă gândesc cu drag dintr-o altă companie în care am lucrat a vizat rebranding-ul intern și extern, precum și creșterea motivației și a performanței, prin up-skilling și dezvoltare de capabilități, a unui grup-țintă mare de angajați cu un rol esențial în core business. Și acesta a fost un proiect provocator, complex, alături de o echipă determinată, profesionistă.

Din perspectiva de employer branding (EB), aș spune că proiectul cu ajutorul căruia am descoperit cu adevărat puterea pe care o are și cum îți poți clădi o strategie ancorată în realitatea internă, dar și în piață, echilibrată, a fost cel care a condus la crearea unui employer value proposition (EVP) pentru compania la care lucrăm la acel moment și mai departe, la conturarea unui roadmap pentru următorii ani. A fost precum un curs intensiv de employer branding, dar, din păcate, proiectul nu a ajuns să fie și implementat, din considerente de costuri.   

Employer Branding nu înseamnă doar campanii externe de recrutare creative, ci și politici de HR aliniate, o cultură organizațională sănătoasă și angajați mulțumiți.

Care sunt din punctul tău de vedere cele mai reușite abordări sau campanii de employer branding în România? Sau exemple de bune practici? Dar de colaborare fructuoasă între marketing și HR în companiile în care ai lucrat sau altele pe care le admiri?

Una dintre cele mai faine campanii de employer branding pe care le-am urmărit de-a lungul timpului rămâne cea de la Heineken – The Candidate. E drept că nu a fost lansată în România, dar merită menționată ? Pe plan local, am remarcat și alte campanii creative, mai ales în zona de retail, cum ar fi „Hire like a Pro & dl Zaur”, care a avut și o componentă de educare a pieței.

Din păcate (sau din fericire), atunci când lucrezi în HR și rolul tău presupune și multă recrutare și deci, interacțiune permanentă cu oameni din alte companii, chiar industrii, ajungi să ai insight-uri despre multe companii din piață și asta pe mine m-a făcut să privesc mai departe de campaniile de brand de angajator ale acestora. Deci cred în continuare că cel mai valoros branding este cel pe care ți-l pot face angajații tăi atunci când vorbesc cu prietenii despre job, șef, cultură, colegi, dar și foștii tăi angajați. Una dintre cele mai relevante recomandări de bune practici, din punctul meu de vedere, este alinierea mediului intern cu cel extern, să ne concentrăm eforturile mai întâi în interiorul organizației, de unde putem culege feedback-uri și insights valoroase, pe care să construim și în extern. Employer Branding nu înseamnă doar campanii externe de recrutare creative, ci și politici de HR aliniate, o cultură organizațională sănătoasă și angajați mulțumiți.

În ceea ce privește colaborări de succes cu echipe de marketing, un exemplu concret este chiar cel de-al 2 lea proiect menționat mai sus, ce a venit ca idee din partea colegilor din marketing.

Pe lângă acest exemplu, pot spune că de fiecare când am apelat la colegii din marketing și brand communication, indiferent de compania în care am lucrat, am găsit deschidere, colaborare și disponibilitate de a se implica în proiecte și inițiative de Employer Branding.

În general, sunt de părere că, deși brandul de angajator este, de obicei, sub umbrela HR-ului, este important să fie aliniat cu strategia de brand și de comunicare a companiei.

Care este Employer Value Proposition (EVP) în compania în care lucrezi acum și care sunt provocările în susținerea ai cu realități și fapte? Cum le depășiți?

Viziunea companiei noastre este centrată pe deservirea nevoilor pacienților, prin progres terapeutic, la care poate contribui fiecare dintre noi, indiferent de țară, rol sau departament. Pentru că suntem o companie independentă (guvernată de o fundație) și pentru există o viziune pe termen lung, fiecare dintre noi se poate identifica cu această, dacă suntem preocupați de provocările actuale și de mâine ale sănătății. Iar acestea se pot soluționa doar prin inovație, lucrul în echipe motivate și performanță.

Atunci când colegii de la grup au demarat acest proiect (de creare a unui EVP global), am fost foarte fericită să constat că lucrurile pe care noi, local, le vedeam și le simțeam deja de mult timp, au devenit parte din employer brand promise. Prin urmare, în această perioadă, provocarea vine din menținerea angajaților conectați unii cu ceilalți și la organizație, iar pentru aceasta, avem Laboratorul și restul inițiativelor de engagement.

fiecare dintre noi poate contribui activ la îmbunătățirea culturii și a mediului de lucru.

Ați fot recompensați la nivel de companie cu o certificare onorantă și prestigioasă, Top Employer Europe 2021. De ce și pentru ce? Cum susțineți viziunea și strategia în România? Care sunt principalele proiecte la care lucrați acum?

Servier, atât la nivelul mondial, cât și la nivel local, are o abordare constantă în ceea ce privește angajații – aceștia sunt mereu în centrul acțiunilor și în topul orientărilor/direcțiilor strategice, alături de pacienți. Prin urmare, strategiile și politicile de HR, atât locale, cât și globale susțin dezvoltarea angajaților, demonstrează preocupare pentru menținerea unui echilibru work-life, pentru un climat sănătos la birou, pentru o cultură bazată pe feedback.  

Pe lângă certificarea obținută la nivel european, și noi, la nivel local, am primit certificarea „Best Place to Work” for în România, chiar în vara lui 2020, ceea ce vine ca o confirmare în plus a faptului că și pe plan local, grijă pentru angajați și bunăstarea lor este prioritară.

În programul nostru, Laboratorul de Bine, care a ajuns deja la sezonul 2, chiar acesta este focusul – să creăm bine pentru noi și pentru ceilalți.

În plus, în fiecare an, cam în această perioada, desfășurăm sondajul Gallup, care măsoară satisfacția angajaților și este urmat de fiecare dată de un plan de acțiune la nivel de departament, construit și implementat împreună cu colegii din fiecare echipa. Prin urmare, fiecare dintre noi poate contribui activ la îmbunătățirea culturii și a mediului de lucru.  

Pe lângă acestea, avem în plan inițiative pe zona de Diversity & Inclusion, dar și CSR și oportunități de voluntariat pentru colegii noștri. În plus, planificăm implementarea la nivel local al unui nou model de leadership – Servier Leadership Model – un proiect amplu și de durată.

indiferent de industrie și companie, creativitatea, inovația, orientarea către client și experiența acestuia (customer experience), alături de planificare, sunt elementele esențiale.

Sunteți o companie atentă la nevoile de training de marketing al echipei, atrageți și creșteți talente, sprijiniți managerii cu competențe strategice și de leadership.  Care sunt cele mai apreciate și căutate competențe la profesioniștii de marketing din companiile în care ai lucrat?

Într-adevăr, unul dintre punctele importante în strategia de HR, dar și în agenda managementului companiei, este dezvoltarea oamenilor atât din perspectiva competențelor funcționale, dar și ale celor „soft”.

Dacă mă gândesc strict la competențele necesare într-un rol de marketing, aș spune că indiferent de industrie și companie, creativitatea, inovația, orientarea către client și experiența acestuia (customer experience), alături de planificare, sunt elementele esențiale.

La Institutul de Marketing, promovăm , susținem și oferim programe de pregătire continuă (continuous professional development programme, CPD) Care sunt beneficiile și provocările programelor de pregătire continuă, din experiența ta? Mai ales acum, în pandemie?

Cred că în această perioada (de pandemie), când suntem în permanență în fața laptop-ului, în call-uri, workshop-uri etc, este foarte importantă durata cursurilor sau a intervențiilor din zona asta. Apetitul pentru cursuri ce se întind pe durata întregii zile a scăzut foarte mult, însă observ la noi în organizație că sunt apreciate mai degrabă abordările de tip „pastile de învățare”, cu o durata mult mai redusă, dar cu interacțiune live, chiar dacă online. În egală măsură, abordarea de tip „self learning” am văzut că nu prea funcționează, tocmai din cauza motivului menționat anterior. Este foarte greu ca după 9-10 ore petrecute în fața ecranului, să mai găsești energia de a sta tot în față lui pentru a urmări un curs, oricât de interesat ai fi de subiect.

Prin urmare, din punctul meu de vedere, diferența o face formatul și abordarea cursurilor, în acest context.

 

Published in Interviuri
Marți, 20 Aprilie 2021 12:21

Mamele şi brandurile pentru copii

Mamele reprezintă un grup demografic incredibil de puternic. De altfel, mamele alcătuiesc unul dintre cele mai mari grupuri de consumatori din lume, în special pentru industria FMCG. Pentru a ajunge cu succes la acest public este nevoie de o înțelegere mai bună a modului în care acesta evoluează.


În acest sens, ne-am întrebat ce anume trebuie să știe brandurile pentru a avea o înțelegere mai bună a modului în care mamele își văd rolurile, activează în mediul online, consumă conținut media și cumpără produse. Mai mult decât atât, ce surse, formate și abordări sunt cele mai eficiente?


Cel mai recent studiu Exact Business Solutions, realizat în martie 2021*, dezvăluie o serie de informații interesante care răspund la câteva dintre aceste întrebări, pentru a veni în sprijinul brandurilor care vor sa își înțeleagă mai bine targetul: 

Decizia de cumpărare

În primul rând, este deja știut faptul că mamele cheltuiesc des și mult când vine vorba de copii. În cadrul gospodăriei, pentru aproape 60% dintre mamele intervievate, responsabilitatea cu privire la cumpărăturile pentru copii le revine exclusiv lor, în timp ce aproape 40% beneficiază de ajutorul unei alte persoane. 

Aspecte importante ale unui brand sau produs pentru copii

Calitatea reprezintă principalul aspect căutat de mămici la un brand pentru copii, însă este de asemenea important ca raportul calitate-preƫ să fie unul bun. În acelasi timp, respectivul brand trebuie să inspire încredere.

De asemenea, pentru aproape jumătate dintre mamele intervievate, contează recenziile bune ale produselor pe care le au în vedere a le cumpăra. 

Sursele de informare

Este important de luat în calcul pentru brandurile care produc articole destinate copiilor că, în egală măsură (30%), mămicile consultă atât cărți de specialitate, cât și bloguri, respectiv comunități online, însă majoritatea (77%) cer părerea medicului pediatru atunci când doresc să cumpere produse pentru copii.

O altă sursă importantă de informare este internetul: peste 60% dintre mame caută pe internet informații relevante cu privire la produsele destinate copiilor. 

Tipare de cumpărare

Aproape 60% dintre mamele participante la studiu aleg cu atenƫie produsul pe care îl cumpără, 38% apreciază mersul la cumpărături si tot atâtea cumpără doar produse de calitate. Loialitatea faƫă de brandurile destinate copiilor este remarcabilă: doar 22% încearcă branduri și produse noi tot timpul. 

Ambasadori de brand

Deși atunci când sunt multumite de un brand, doar 30% dintre mame postează un review pozitiv, cu toate acestea peste 90% dintre ele îl recomandă prietenilor și rudelor. 

În concluzie, mamele reprezintă un target foarte complex, prin urmare sunt încă multe de cercetat și aflat despre el, mai ales când vine vorba de strategia de marketing a companiilor. Pentru informații mai aprofundate, însă, studiile trebuie personalizate, în concordanță cu specificitățile fiecărui brand în parte.

  

_________________________________________________________________

*Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 175 femei din mediul urban, cu vârste cuprinse între 18-65 ani, mame a cel puțin un copil și utilizatoare de internet

 

Published in Noutati

Digital Health Index / Indicele de Sănătate Digitală, un instrument propriu de măsurare a sănătății brandurilor în digita a fost creat special pentru a pune la dispoziția clienților, în timp real, informații relevante despre starea brandurile acestora - de la radiografierea brandurilor și a concurenței până la diverse predicții în scopul luării celor mai bune decizii de business.

Pe baza DHI sunt generate clasamente lunare dedicate mai multor industrii-cheie, plecând de la punctajul rezultat. În această primă etapă, s-a luat în calcul Q1 2021 în comparație cu Q4 2020, cu scopul de a surprinde cât mai clar evoluția industriilor pe baza deciziilor lor digitale.

Primele categorii analizate sunt Auto, Banking, Retail, Telecom și se găsesc pe www.digitalhealthindex.ro. Următoarele categorii vor fi expuse pe site până la finalul acestei luni, iar analiza acestora se va regăsi și în infografice. 

După un 2020 care le-a afectat radical modul de viață, românii se simt izolați și, mai mult decât oricând, declară că nu se mai simt ei înșiși. 83% spun că nu mai simt că au o conexiune cu brandurile (surse: GWI 2020 si SNA Focus). Trecerea inevitabilă la online: cursuri online, cumpărături online, mese online de familie, nu a făcut decât să contureze necesitatea unui nou tip de măsurare care să evalueze în mod clar, la zi, prezența digitală a unui brand. 

Bazat pe multiple surse de date, DHI este un instrument modern, complex, de radiografiere și măsurare calitativă și cantitativă a tuturor indicatorilor de brand, de poziționare a brandurilor și a concurenței acestora, pentru a ajuta la restabilirea conexiunii dintre consumatori și branduri. 

“Dacă, atunci când iei decizii, nu știi ce se întâmplă cu brandul tău și te bazezi doar pe modele de marketing de acum 2-3 ani, n-ai făcut absolut nimic. Brandurile au nevoie de date proaspete, actuale, care să reflecte ceea ce se întâmplă astăzi sau cel puțin în săptămâna curentă. Altfel, Always-On Marketing devine Always-Late Marketing.

Digital Health Index vine odată cu noua epocă a măsurării, integrând milioane de date în timp real, cu mare potențial în viitoarele decizii de business ale clienților noștri: de la prioritizarea canalelor media, obținerea unui content mai bun, până la strategii de comunicare mai eficiente”.

Teddy Dumitrescu,

CEO, Publicis Groupe România 

CUM SE CALCULEAZĂ DHI ? 

Digital Health Index / Indicele de sănătate digitală este alcătuit din trei scoruri principale, fiecare reprezentând 1/3 din DHI. 

1. Digital Power Score / Scorul de Putere Digitală măsoară cât de interesant este brandul respectiv pentru consumatori așa cum se manifesta online 

2. Content Power Score / Scorul de Putere a Conținutului măsoară prezența on-line a unui brand, pornind de la sursele mențiunilor din spațiul digital.ro și face o pondere cu impactul pe care îl au aceste mențiuni (viewership). Cu alte cuvinte, nu este suficient să ai apariții în online, ele trebuie sa fie și puternice pentru a obține un scor mai mare. 

3. Conviviality Score / Scorul de Convivialitate măsoară nivelul de empatie a unui brand dat de câte interacțiuni pozitive are acel brand în Social Media. 

“Digital Health Index este un indicator ce măsoară cantitativ și calitativ sănătatea unui brand în digital. Odată cu crearea lui, am reușit să identificăm acele surse de date care raportează concomitent aceiași indicatori atât pentru brandul ales, cât și pentru competitori, cu scopul de a ghida clienții către o comunicare relevantă pentru un public în perpetuă schimbare. Faptul că ne uităm la engagement-urile din social media agregate pe mai multe branduri și în timp real este un diferențiator considerabil pe piața din România”.

Alexandra Caciur,

Head of Data & Business Intelligence, Digitas România 

Indicele de Sănătate Digitală este unul dintre rezultatele procesului transformării digitale a Grupului Publicis, în scopul optimizării la maximum a investițiilor clienților în comunicare. Soluțiile Grupului sunt bazate pe econometrie, Data tools, identificarea ROI-ului investiției de comunicare în generarea de vânzări sau impactul în indicatorii de brand.

 

Published in Noutati

Guvernele naționale au decis soarta piețelor de carte din Europa în timpul pandemiei: unde librăriile au fost deschise și statul s-a implicat, inclusiv prin achiziții, pierderile sectorului editorial au fost limitate. România a înregistrat o scădere de 10%, în linie cu alte piețe din Europa Centrală și de Est. Pirateria digitală a avut de câștigat. Numărul de titluri noi a scăzut, iar editorii s-au concentrat pe bestsellere.

Federația Editorilor Europeni a dat publicității recent un raport asupra efectelor pe care pandemia le-a avut asupra pieței de carte europene. Raportul, care este disponibil acum și în limba română, se bazează pe sondajele și studiile făcute pe piețele de carte din diverse țări europene.

Deși în raportul redactat după prima jumătate a anului 2020 (disponibil aici), din cauza perioadelor mai lungi sau mai scurte de carantină instituite în diferite țări (perioade în care librăriile fizice au fost închise, iar târgurile de carte au fost anulate), se preconizau pierderi de 15-25%, evaluarea pe întreg anul 2020 indică un rezultat mult mai bun în majoritatea țărilor: pierderea globală a sectorului de carte european s-a situat mai degrabă între 2% și 5%. După relaxarea restricțiilor, oamenii s-au reîntors în librării ca să cumpere cărți, parțial și din solidaritate cu librăriile de proximitate. Experiența perioadelor de carantină i-a făcut, de asemenea, pe proprietarii de librării să-și consolideze prezența în online, fapt care a avut ca efect limitarea scăderilor estimate la mijlocul anului trecut.

O privire de ansamblu ne arată faptul că până la sfârșitul lunii octombrie, vânzările au scăzut cu 4% față de 2019 în Franța și cu 6% în Letonia, în timp ce decalajul a fost aproape complet acoperit în Italia, printr-o intervenție consistentă a statului, care a achiziționat masiv pentru bibliotecile publice. Țările care au înregistrat rezultate bune în a doua jumătate a anului, precum Țările de Jos, Suedia, Norvegia și Finlanda, au rămas constante, în timp ce țări precum Portugalia (minus 17%), Ungaria (minus 20%) sau România (minus 10%) s-au găsit, la final de 2020, în grupul celor mai afectate piețe.

În urma studiului s-au evidențiat trei categorii de jucători pe piața de carte, câștigătorii, cei care nu s-au putut adapta noii situații şi cei care au supraviețuit perioadei.

Experiențe diferite au arătat, de asemenea, că șansele sectorului de a se adapta la situație au fost sporite mult prin sprijinul adecvat și direcționat din partea autorităților publice. Faptul că li s-a permis librăriilor să rămână deschise sau au fost redeschise nu numai că a stimulat vânzările, dar inițiative specifice – cum ar fi achiziționarea masivă de cărți de către biblioteci din librăriile locale – au fost extrem de utile pentru întregul lanț valoric din țările care s-au confruntat cu dificultăți. Pe de altă parte, lipsa sprijinului și a înțelegerii din partea guvernelor nu a făcut decât să agraveze situația autorilor, editorilor și librarilor în țările cele mai afectate de criză.

În Germania, librăriile clasice au avut pierderi de 8,7% (de aproape patru ori mai mult decât media comercianților cu amănuntul din sector), iar în Austria, vânzările acestora au scăzut cu 12,8% (de aproape trei ori mai mult decât media).
Vânzările prin internet au atins 55-60% din totalul vânzărilor în Polonia; s-au dublat în Letonia, crescând de la 5% la 10%; au crescut cu 50% în Portugalia, ponderea lor mergând de la 8% la 12%. Acest lucru demonstrează faptul că, în general, țările cu o infrastructură de vânzări online mai slabă au avut mai mult de suferit.

Așa cum era de așteptat, vânzările de e-bookuri și audiobookuri au crescut în aproape toate țările participante la sondaj. De asemenea, și pirateria digitală a cunoscut, din păcate, o creștere îngrijorătoare.

Mai puține titluri noi, mai puțini autori noi

Există o mare incertitudine cu privire la potențialul tendințelor apărute în 2020 de a se perpetua și după sfârșitul crizei, precum și cu privire la efectele pe termen lung ale acestei situații. Cel mai îngrijorător este modul în care mai multe dintre aceste tendințe pot afecta negativ diversitatea culturală: au fost publicate mai puține titluri, a crescut concentrarea în comerțul cu amănuntul online, librăriile clasice au fost în majoritatea lor extrem de afectate, la fel ca editorii mai mici și autorii mai puțin cunoscuți.

Incertitudinea prelungită are și ea efecte negative: amenințarea carantinării anumitor regiuni este constantă, în unele cazuri librăriile se deschid și se închid la fiecare câteva săptămâni, măsurile de sprijin lipsesc uneori sau sunt greu de obținut, problemele de lichidități abundă și posibilitatea organizării de evenimente pare încă îndepărtată – mai multe târguri de carte au fost deja amânate sau anulate în 2021.
Cu siguranță, sectorul are nevoie de tot sprijinul pe care autoritățile publice îl vor putea acorda; acest sprijin ar trebui să se aplice întregului lanț valoric, de la creatori la cititori (cu măsuri care să susțină și cererea, nu doar oferta), în numele protejării diversității sectorului și a diversității culturale în general.

Raportul publicat de Federația Editorilor Europeni poate fi consultat în întregime pe site-ul Asociației Editorilor din România.

Asociaţia Editorilor din România a fost fondată în 1991 şi este principala asociaţie profesională a editorilor de carte din România, care reuneşte editori din toate domeniile de interes cultural.
Asociaţia Editorilor din România îşi propune în mod special să promoveze lectura de carte de calitate şi scrisul, să uşureze accesul cititorilor la carte din punct de vedere material şi informaţional contribuind astfel la o liberă circulaţie a ideilor, precum şi la integrarea culturii şi limbii române în circuitul mondial de valori.

Asociația Editorilor din România se află sub egida Federației Editorilor din România, care este membră a Federației Editorilor Europeni (Federation of European Publishers).

Published in Noutati

Interviuri

BARBU MATEESCU, sociolog: „statisticile nu spun totul”!

BARBU MATEESCU, sociolog: „statisticile nu spun totul”!

Oamenii de marketing îşi fac şi diagnozele şi cu ajutorul sociologilor.  Care sunt cele mai importante lucruri de care trebuie să ținem cont în solicitarea și analiza datelor, dar mai...

„Marketerul trebuie să fie atent la tot ceea ce se întâmplă în jurul său și să aibă o abordare multidisciplinară” – Laurențiu Faur, Panasonic

„Marketerul trebuie să fie atent la tot ceea ce se întâmplă în jurul său și să aibă o abordare multidisciplinară” – Laurențiu Faur, Panasonic

Capacitatea de anticipare a schimbărilor din piață, flexibilitatea și adaptabilitatea necesare pentru a putea răspunde rapid acestora, atenția la clienți și personalizarea interacțiunilor și ofertelor reprezintă unele din cele mai...

„Succesul în marketing înseamnă să înțelegi consumatorul și să comunici autentic” - Marcela Cioban, Klintensiv

„Succesul în marketing înseamnă să înțelegi consumatorul și să comunici autentic” - Marcela Cioban, Klintensiv

Care sunt elementele de care depinde succesul în marketing, cum se poate împleti experiența de învățare pentru o certificare internațională cu provocările unui job solicitant și cu ce provocări vine...

„Reacția clienților este cel mai bun barometru” – Laura Crintea, ING

„Reacția clienților este cel mai bun barometru” – Laura Crintea, ING

Ce este și ce face un Agile Coach? Ce rol are Customer Experience și de ce este importantă o certificare în domeniu? Pentru Laura Crintea, Agile Coach, Transformation Office, ING,...

„De la stilul de leadership la strategia de business, people centricity e singura opțiune” - Mona (Romașcanu) Ilie, Upswing

„De la stilul de leadership la strategia de business, people centricity e singura opțiune” - Mona (Romașcanu) Ilie, Upswing

Pentru Mona (Romașcanu) Ilie, Head of Content la Upswing, atenția la nevoile oamenilor este prioritară în content marketing și nu numai. Mona e om de marketing și comunicare și de...

Marketing, publicitate și antropologia consumului, cu Florin Dumitrescu

Marketing, publicitate și antropologia consumului, cu Florin Dumitrescu

Cum ajută meșteșugul textului bine gândit și scris la rezultate de marketing? Am învățat să ne evaluăm performanța uităndu-ne la GRP, la reach și la frecvență, însă, fără strategie, fără...

Rezultatele proiectelor de marketing sunt definite de oamenii cu care lucrezi zi de zi

Rezultatele proiectelor de marketing sunt definite de oamenii cu care lucrezi zi de zi

Andrada Mandache a făcut trecerea de la agenție la client, alăturându-se echipei Noriel într-o perioadă de creștere și efervescență. Coordonează în prezent în calitate de HQ Regional Marketing Manager, o echipă de...

„Ne adaptăm constant la nevoile și așteptările consumatorilor și urmărim simplificarea proceselor și organizarea informațiilor.” - Cristian Eugen Radu, Electrica Furnizare

„Ne adaptăm constant la nevoile și așteptările consumatorilor și urmărim simplificarea proceselor și organizarea informațiilor.” - Cristian Eugen Radu, Electrica Furnizare

Care au fost cele mai mari provocări de marketing pentru o companie din domeniul energiei electrice, de la debutul pandemiei? Aflăm de la Cristian Eugen Radu, directorul Diviziei Marketing Electrica...

Adriana Handaric - specialist în marketing, antreprenoare, familistă şi ONG-istă

Adriana Handaric - specialist în marketing, antreprenoare, familistă şi ONG-istă

Adriana Handaric a urmat modulul Marketing and Digital Strategy. Desi este un antreprenor ocupat, îşi găseşte timp pentru perfecţionare şi pregătire continuă. La ultimul curs de Product Marketing la care...

Ce înseamnă customer experience management și ce avantaje aduce companiilor?

Ce înseamnă customer experience management și ce avantaje aduce companiilor?

Customer experience și customer experience management nu este o zonă în care să existe soluții sau rețete magice, în schimb, este o zonă pe care dacă o faci bine, aduci...

Portalul Marketing Focus a fost lansat de Institutul de Marketing  cu scopul de a aduce un plus de informatie, idei si resurse de marketing atat profesionistilor de marketing, cat si celorlalti actori si departamente implicate in livrarea performantei de marketing: comunicare si relatii publice, resurse umane, IT, financiar,  relatii cu clientii si nu in ultimul rand management. 

Newsletter

Aboneaza-te pentru a fi la zi cu ultimele informatii din marketing.