Doriti sa fiti parteneri cu noi?

Publicitate, proiecte speciale, sponsorizari - Eduard Stancu, Director dezvoltare - eduard@marketingfocus.ro

Digital Marketing, Mobile Marketing, New Media - Anca Macoviciuc - anca@marketingfocus.ro

Interviuri – Mihaela Pantea – mihaela.pantea@marketingfocus.ro

Evenimente - evenimente@marketingfocus.ro

Stiri, communicate de presa - redactia@marketingfocus.ro

Marketingul este psihologie aplicată, spunea, după 14 ani de experiență în companii multinaționale, ca brand manager sau director de marketing Mihai Bonca. În 2015, a  fondat Brand Architects, un boutique de strategie, consultanță și training, cu care vine în ajutorul mărcilor și a companiilor pentru a le sprijini să câștige lupta competitivă prin poziționare și diferențiere. 

Trebuie să înțelegi bine piața, cetățenii republicii mărcii tale (alții ii denumesc “consumatori”) și etapa de viață a mărcii. Obiectivele de marketing ar trebui corelate cu diferențiatorii de brand (indicatori de equity) și cu cei de funnel ( n.r. pâlnie de conversie). Aici e mult de discutat, dacă este “top of funnel”, adică notorietate sau “bottom of funnel”, adică loialitate - explică Mihai la începutul colaborării sale ca trainer la Institutul de Marketing. Ce s-a schimbat în noul context și de ce managementul strategic de brand contează mai mult că oricând? Cum pot organizațiile construi branduri robuste și care sunt componentele cheie ale unui strategii sănătoase de brand? 

De ce strategia de brand rămâne un asset important pentru companii? 

Strategia ajută în luarea alegerilor, aliniaza oamenii și resursele, coordonează organizația pe câteva acțiuni cheie. Nu există o strategie “perfectă” ci una “optimă”, adaptată resurselor și organizației respective.

În cazul strategiei de brand, aceste alegeri aduc împreună marca alături de clientul potrivit, obținând maximum din această relație. Sunt două aspecte importante aici. În primul rând, din perspectiva clientului, nu orice marca i se potrivește. Apoi din perspectiva companiei, nici orice client nu este potrivit pentru marca noastră. Este ca un dans. Nu vreau și nici nu pot să dansez cu oricine de pe ring. Întrucât o marca devine profitabilă doar dacă poate crea o relație pe termen lung cu clienții săi (“customer lifetime value”) și nu orice client (sau dansator), își dorește acest lucru.

Această decizie de a reduce numărul de opțiuni de la “oricine” sau “toată lumea” la câteva categorii clare de clienți potențiali, crește semnificativ șansa de succes.

Dacă o organizație reușește să ia această decizie, deja trece la nivelul următor. Din păcate, încă sunt multe organizații care consideră că ar trebui să vândă către “oricine”, “oricum”, făcând “orice”. La final vor ajunge cu o marca mediocră, care oferă avantaje nediferențiate și vor avea prețul drept unicul argument de vânzare.

Fără decizii strategice conștiente, organizația va naviga fără direcție pe o mare din ce în ce mai agitată și mai incertă. Vom vedea din ce în ce mai multe mărci plecând nepregătite de la mal, doar ca să le găsim răsturnate în larg. 

În majoritatea covârșitoare a cazurilor, mărcile au ambiții egocentrice, orientate în interior

Care sunt componente principale ale strategiei de brand? 

Din perspectiva mea, sunt trei ingrediente importante ale unei mărci. 

Primul ingredient este arhitectura mărcii. Urmează principiile atractivității relaționale: elemente de design, încredere (atribute și beneficii), experiențe (emotiile și asocierile pe termen lung) și ideologia (principii, scop, valori). Această arhitectură relațională trebuie să aibă sens, elementele să se susțină și să se completeze unele pe celelalte. Nu în ultimul rând, marca trebuie să aibă un centru de greutate (gravitas), în unul sau mai multe puncte relaționale.

Al doilea ingredient este segmentarea, respectiv cine este clientul, sau mai clar, categoria de clienți. Aici ne uităm în principal la psihografie, nu la demografie, mai precis la vise, ambiții, tensiuni. Cu cât segmentul este mai omogen, cu atât va fi mai bine definit și mai diferențiat față de alte segmente de clienți, din perspectiva așteptărilor. Drept urmare, o marcă va putea adresa mai ușor nemulțumirile lor față de alte oferte existente din partea competiției. Dar în același timp, o omogenitate ridicată implicat un segment mai mic, mai nișat. Acest echilibru, între omogenitate și potențial (cât de mare este segmentul), este determinant în succesul unei mărci. Cu cât o marca este mai la început, cu atât va trebui să identifice un segment mult mai nișat, mai omogen și mai puțin servit de mărcile mari existente. În timp, companiile pot extinde segmentul. Dar la început trebuie să fie foarte clar și bine definit. Nu există o altă cale. 

Al treilea ingredient este povestea comună, respectiv modul în care o companie aduce marca împreună cu clientul. Aici vorbim de ambițiile comune și de narativitate. În majoritatea covârșitoare a cazurilor, mărcile au ambiții egocentrice, orientate în interior (de ex. să facă bani), nu în exterior, către clienți. Iar asta putem vedea și în narativitate, respectiv cum mărcile vorbesc doar despre ele însele. În mod normal, obiectivul principal ar fi să contruim o relație sănătoasă cu clienții noștri, iar profitul va fi rezultatul acestei relații.

În această triada, elementele unice din arhitectura mărcii (centrul de greutate și diferentiatorii), lucrurile pe care le știu despre clienți și competiția nu le cunoaște (insights) și povestea comună dintre marcă și audiență reprezintă “avuția” unei organizații. Factorul numit “timp” transformă această avuție în avantaje competitive. Ele determina semnificativ potențialul de creștere. 

Nici aici nu există o altă cale, decât răbdarea și construcția permanentă. Gandirea toxică numită “short-termism”, a cauzat transformarea omul de marketing din creator de relație în furnizor de lead-uri.

De ce strategia de brand rămâne o piatră de încercare încă pentru  multe companii? Care sunt principalele probleme, din experiența ta de practician? 

Primul și cel mai important motiv este “short-termism”, sau concentrarea unei origanizații în mod covărșitor pe rezultatele pe termen scurt. Această este “root-cause”, sursa problemelor.

Speranța de viață a unui CMO (Chief Marketing Officer) este de maxim trei ani. CMO-ul are de altfel și durata cea mai scurtă din Board. De ce? Pentru că marketingul este creator de relații pe termen lung. Succesul se vede în cele mai bune cazuri în trei-cinci ani. Nu poate și nici nu are cum să provoace minuni, iar actionarii nu au răbdare, vor creștere acum.

Este ca și cum vreau să câștig o medalie la Olimpiadă și cred că e suficient să mă antrenez 6 luni sau un an. Intr-o piață sunt doar câteva locuri care contează (podiumul), iar cei de acolo sunt foarte buni și foarte bine pregătiți. Cel mai probabil și-au petrecut mai mult de 10 – 15 ani antrenându-se din greu pentru medalie. Cele mai valoroase companii îndeplinesc acest criteriu: Apple are 44 de ani, Google 31, Amazon 27 de ani, Netflix 24, Facebook 17 ani, Tesla 17 ani. Nici aici nu există o altă cale, decât răbdarea și construcția permanentă.

Gandirea toxică numită “short-termism”, a cauzat transformarea omul de marketing din creator de relație în furnizor de lead-uri. E mult mai ușor să arăți rezultate tactice decât unele strategice. Țin să precizez că în companiile tradiționale “lead-generation” și eficiența procesului de vânzare era treaba Trade Marketing-ului, parte din departamentul de vânzări, în timp ce Brand Marketing-ul creștea mărcile.

Practic în acest moment, în multe organizații, marketingul face în principal performance, o acțiune corolară vânzărilor. Nu spun că “lead-generation” nu este important. Problema este însă că nimeni nu mai construiește mărci pe termen lung. Drept urmare skill-urile de strategie au cam dispărut. Mărcile au success azi, bonusuruile se încasează la final de an, apoi în câțiva ani urmează comoditizarea și jocul s-a cam încheiat. Urmează un M&A, o companie mai mare preia una mai mică, iar managerii pleacă în altă parte.

Nu întâmplător Amazon și Tesla, cele mai mari mărci care au apărut în ultimii 20 de ani, au construit încă de la început pe termen lung. Toată lumea vorbește cu invidie de succesul lor, însă nimeni nu se uită la fundație. Construcția a fost încă de la început solidă: “right-termism” (echilibrul dintre termen scurt și termen lung), avantaje competitive importante (centre de greutate în arhitectura de brand), nișă pe care au adresat-o la început, poveste comună cu clienții (orientarea religioasă pe “customer care” la Amazon și ideologia proaspătă a celor de la Tesla). 

Playbook-ul este la vedere, despre el vom vorbi în cadrul training-ului. 

Nu ratați masterclass-ul de brand management susținut de Mihai Bonca, disponibil și în noul abonament de training individual, varianta Lead. 

 

 

Sunteți plictisiți de texte care încep cu “în aceste vremuri incerte”? Există un nume pentru această reacție: Covid content overload.

În 2020, majoritatea companiilor care nu au putut să comunice cu clienții lor în persoană, au deschis canale de comunicare în online, social media sau în micro-comunități, astfel încât să facă părtași la mesajul lor deopotrivă consumatorii, angajații sau actionarii interesați. Hipergonflarea comunicării digitale nu a adus neapărat mai multă claritate sau apropiere ci, dimpotrivă, a condus la un “fatigue” generalizat: Zoom, Covid, online.... Acestă oboseală a mărit starea de incertitudine și de stres - ce a atins un scor de 58% (studiu Reveal/ Românii azi) – încât, spre sfârșitul anului, consumatorul român declara că nu mai dorește schimbare sau rezolvarea situației ci, caută în 2021 stabilitate și unitate socială. Cum “nu suntem mașinării raționale care simt, ci mai degrabă ființe emoționale care gândesc” (Daniel Kahneman), starea de spirit a consumatorilor are impact imediat asupra deciziilor de zi cu zi.

Pe termen lung însă, recunoaștem schimbările profunde atunci când la baza comportamentelor evidente ale consumatorilor stau modificări care țin de valorile lor. Vorbim azi despre valori ca nevoia de siguranță, conveniență, moderație, empatie, sustenabilitate. Ele se vor plasa pe agenda discursului brandurilor și vor conduce la modificări profunde în morfologia afacerilor, a construcției de produse noi, a experienței clientului și în lanțul valoric.

Cel mai pregnant exemplu este galopul comerțului online (+20,2% în 2020 vs 2019 în România, conform Statistica). 55% dintre cumpărători susțin că această creștere a comportamentul de shopping online e foarte probabil să se permanentizeze, în toate categoriile mari ca produse alimentare, tehnologie, retail, servicii financiare etc. (Studiu Euromonitor, 2020). Accelerarea digitalizării (online dar și offline, în magazine) - și a recuperarii distanței dintre strategia omnichannel și implementare - a lăsat însă companiile în off-side făță de clienți dezorientati, paralizați de multitudinea deciziilor, mai mult captivi decât liberi să aleagă și, după ce economiile din 2020 s-au cam epuizat, din ce în ce mai saraci.
Deși digital first este dezideratul demn de prima pagină a strategiilor comerciale îndrăznețe, realitatea este că acest obiectiv vine cu o problematică nouă a clientului care, nerezolvată, face ca digitalizarea să nu aducă beneficiile scontate.

De exemplu, cu cât digitalizarea devine modus operandi, cu atât consumatorul pierde controlul alegerii. Consumatorul se află, brusc, în fața unui display gigantic de branduri, produse, prețuri și promisiuni. E un caz parcă desprins dintr-un text clasic de economie comportamentala, la capitolul choice overload. Acest context a condus la decizii luate cu greutate, într-un timp mai lung, pline de dubii, amânate sau chiar anulate. La final, clientul rămâne buimac și de obicei nesatisfăcut pe deplin de alegerea făcută. Atunci când decizia este îngreunată, câștigă de obicei brandurile mari, populare (category defaults). Iată deci de ce e normal ca ponderea vânzărilor din e-commerce pentru companiile mari să fie importantă - de exemplu, L’oreal 25%, Nestle 12%, 10% pentru P&G sau Reckitt Benkiser. Practic, contextul de blocaj al deciziei prin prea multă informație, face ca brandurile mari să devină și mai mari, iar brandurile mici să supraviețuiască cu greu. Din +10, 6% creștere în valoare a pieței de FMCG în 2020, conform Nielsen, 78% din incasari merg către firmele mari (conform Coface&EY). Business-urile mici, dacă au reușit să supraviețuiască online, și-au format o piață prin micro-comunități și recomandare de social media.

Pe termen lung însă, nici brandurile mari nu vor mai putea juca doar cartea awareness-ului și rankingului bun în search. Consumatorii au nevoie de validare socială a alegerii și recomandări care să îi ajute în luarea deciziilor. Fie că vorbim despre jucătorii noi în e-commerce, ca food& drink, sau despre cei cu experiență (de exemplu fashion) toți se vor vedea obligați să investeasca în strategii de creștere a NPS-ului digital, în personalizarea ofertei și în prioritizarea brandurilor/produselor în focus. Coca-Cola, de exemplu, deja a anunțat că renunta la 200 de “branduri zombie”. Starbucks a demarat un amplu program în care folosesc inteligența artificială pentru personalizarea cafelei clienților, pe baza datelor de lifestyle și a comportamentelor istorice. În egală măsură, jucătorii mici – care, grație platformelor de tip Shopify au acces relativ repede la e-commerce - vor avea nevoie de mai multă coagulare a eforturilor de recomandare de către propria comunitate sau, odată cu relaxarea, vor pierde acest canal de vânzare și se vor întoarce (când?) în offline. Pâlnia alegerilor se va strânge și prin ea vor trece doar acele braduri care au validarea populară. Un produs care va fi iubit de 1000 de oameni va câștiga pe termen lung în fața unuia care este acceptat de 100,000.

O altă schimbare în lumea digital first este că tradiționalele categorii de produs devin secundare deciziei de conveniență logistică. Piața de consum (produse de înfrumusețare, farma, băuturi &alimentare, etc.) are astfel un denominator discriminant: cu sau fără livrare. Conveniența în online este noua loialitate. Știm că lanțul obișnuinței este prea slab să îl simți, până când devine prea puternic să te debarasezi de el. 20% dintre clienții de retail din Italia afirmă că renunță la serviciu dacă sunt nesatisfacuti de experiență online(McKinsey, 2020). Această schimbare morfologică a modelul de business va pune presiune pe profit, ceea ce pe termen lung va conduce la o reconfigurare a întregului lanț economic. Brandurile mari au înțeles că pot să ia drumul relației directe cu clientul. Nike, de exemplu, are deja 40% din vanzari globale din D2C și 22% pe nike.com. Afacerile direct către client (direct to consumer, D2C) vor schimba definitiv și modul în care brandurile se vor adresa consumatorilor, reconfigurând piața publicității și de media în general. Benedict Evans, vorbea anul aceasta la Davos, despre “Great Unbundling” (comunicare distribuită în mod direct) la care vom fi martori în marketing și comunicare.

În context de digitalizare pe primul loc, rolul brandurilor și al inovatiei de produs crește mai ales ca să justifice valorea corecte a bunurilor dar și pentru construcția relației emoționale cu consumatorii. Bazat pe comportamentul consumatorilor din 2020 putem însă să tragem concluzii premature. Consumatorii premium care nu au mai avut debușeu de cumpărături de plăcere (tip restaurant, travel, etc.) au migrat către affordable luxury (de exemplu vedem de 115% a pieței băuturilor online). Merită înțeles în detaliu ce anume din acest comportament va rămâne și după ce restricțiile de mobilitate vor fi ridicate. Totodată, blocați în casă, românii au consumat mai multe snacks-uri, deși ei vorbesc despre o atenție sporită pentru activități și produse de sănătate și well-being. “Clienții nu se gândesc la ceea ce simt, nu spun ceea ce gândesc și nu fac ceea ce spun”. (David Ogilvy) Inovația de produs va trebuie să înțeleagă dincolo de aparență comportamentelor curente și verbalizate de consumatori. În comunicare, mai ales pentru generația Z, se adaugă elemente noi în așteptările consumatorilor de la branduri, de tip implicare socială, sustenabilitate și responsabilitate. Brandurile au început să ia atitudine și crească tonalitatea vocii sau a faptelor ( vezi Campania Rom Vot, Cantină socială lansată de Kaufland sau Act for Good de la Carrefour) deși va trece mult timp până când aceste acte de comunicare să fie parte centrală a planurilor de marketing.

9,5% din gospodăriile din România au cumpărat cel puțin o dată un produs FMCG din online în prima jumătate din 2020, cu 50% mai multe față de anul precedent (Gfk, Sept. 2020) dar accesul la digitalizare nu are o distribuție uniformă. Peste 50% dintre cumpărători rămân ne-inițiați digital, segment ce va fi afectat tot mai mult de impredictibilitatea economică a viitorului apropiat. Digital first nu este, în mod cert, all clients first, iar brandurile vor avea nevoie de soluții de digitizare și educație digitală pentru o acest segment larg de cumpărători.

Anul trecut s-au produs schimbări cât într-o decadă, dar nu toate sunt la fel: unele temporare, altele contextuale, iar altele, așa cum este digitalizarea accelerată, vor schimba mediul de afaceri pentru un timp mai lung. Las deschisă întrebarea: dincolo de imperativul de transformare digitală a companiei tale, este business-ul tău la fel pregătit să pună clientul pe primul loc?

 Laura Mihăilă

Trainer  Institutul de Marketing

 

 

 

How to grow organizations with a strategic marketing approach? How could a certified marketing training and examination could help companies grow while growing marketing talent in their organizations? And who are the international trainers helping students to get an international marketing certification?  We’ve talked with our lead Tutor Jack Roberts, the marketing trainer and mentor for a large number of students who successfully passed advanced international marketing trainer programs.

Jack has over 30 years experience in marketing roles including Marketing Manager for Halifax plc and has the Diploma of the Institute of Direct Marketing as well as the CIM’s Certificate in eMarketing Excellence. As well as lecturing, training and assignment mentoring with the Oxford College of Marketing, he lectures part-time at Manchester Metropolitan University Business School. He believes that marketing is not just a set of communication tools and techniques – it is a way of doing business. 

In this noisy  digital and experience world why is it Strategic Marketing among the key still needed skills for the marketers?

Strategic Marketing creates the ability to think sensibly, widely and deeply within a logical framework. The reason why the world seems noisy is that there is too much reactive behaviour, whereas a clear strategy gives the marketer the ability to understand what’s really important and what they are trying to achieve. Then, when a possible opportunity arises they don’t have a knee-jerk immediate reaction but can see clearly how something fits so that they know whether it really is a valuable opportunity or just the latest new fad.

Strategic Marketing creates the ability to think sensibly, widely and deeply within a logical framework.

Oxford College of Marketing have embedded a very useful mock exam within its training support for Strategic Marketing Students that some students miss due to their busy schedule but it’s like an epiphany the vast majority that take it and successfully pass the exam after it? What are the key benefits of  this useful learning process  and why students should undertake it?

The exam is a nerve-racking event. Everyone is nervous before they sit it, no matter how well prepared they are or how much they know. If you add in the lack of knowledge of how to sit exams and answer questions, then the chances of passing start to become low. But doing the mock lets students see how to answer questions and they will have experienced an exam before having to do it ‘live’. So doing the mock gives both knowledge and confidence before sitting the exam, meaning they are more likely to pass it. It’s the act of doing the mock that gives the benefits though, rather than the result achieved in it.

What are still the key challenges we’re struggling with or manage to overcome  while studying for a CIM accredited training?

Time, it’s always time. There are actually very few students who struggle academically (although many think they are), it always seems to be time that causes the real problems. However long you think you need to spend studying a session or working on an assignment, increase it. Sometimes we are asked how long students should spend studying but the answer is always the same – as long as you have. More is better, but even a little is better than none.

 

More is better, but even a little is better than none

The second issue with time is how long a period it takes. I would say that from a group of classroom learners who start the qualification on day 1, around 50-60% will complete it within 12 months, most students need longer. Life happens and there are events that will stop students from studying. This is natural and to be expected. Take as long as it needs rather than rushing it and the issues with understanding the subject will vanish as the student then takes as long as necessary to gain the understanding.

What benefits brings the new Leadership Program to experienced marketers? How is it different from the other CIM certified training programs?  To what kind of needs, both individual and corporate or industry needs does it cater? What are the key learning points or key achievements   your students  got during this training?

It teaches students to think in the way that a Board of Directors would think. A Board wants clear, well thought-out proposals with relevant justification and no waffle or general background. So that’s exactly what the assignments ask students to provide – good clear analysis with sensible justifications, written in a very clear way – and with fewer words rather than more. Drawing out the pertinent points is a vital skill in doing this and it helps to ensure that we focus on what’s important in life, as well as work. We listen when people are clear and focused and it’s the essence of strong leadership. The level 7 qualifications help students develop this ability to identify what’s truly important and then focus on it.

In Romania, Philip Kotler’s classical book is the bible for marketers? What would you add to it if  you had to choose just one title?

I think Kotler is fine for understanding day-to-day marketing but it’s not enough for strategic-level marketing or understanding the full suite of organisational impacts or analysing the internal environment. My favourite for that is Exploring Strategy by Johnson, Whittington and Scholes or there is a new book for the Marketing Leadership Programme which I like called Strategic Marketing: Creating Competitive Advantage by West, Ford and Ibrahim. These books have less on tactical delivery and more on strategy and internal analysis which are necessary for the subjects I look after.

In a more and more digital world, strategic marketing planning remains on of the top of the skills that employers need and value. Every year, a new cohort of ambitious Romanian marketing professionals study with Institutul de Marketing and Oxford College of Marketing within a robust and structured marketing training program that includes eight weeks of consolidating theory and key strategic planning, implementation and monitoring tools, an intensive weekend with a trainer from UK . Then the theory is put into practice as they apply everything within a strategic marketing plan done in the context of their organization. To get an international certification with Chartered Institute of Marketing (CIM), the largest and most reputed global professional organization in the UK , they need to also pass a written exam at the British Council.  

Karl Sinnott from Oxford College of Marketing is returning in Romania for the second time to work with the Romanian practitioners on this issue and help them improve their strategic planning skills while advancing also on a career path as international certified practitioners. Karl has an extensive experience both as a teacher and as a marketing practitioner and is Head of PostGraduate Programs at the University of Chester.  

Which are the main knowledge and skills gaps and how does the Chartered Institute of Marketing (CIM) marketing training provides to support both marketing practitioners and their organizations?

Employers tell me all the time that they need marketers who understand strategy. The greater complexity of the worlds we live in demands more focus on strategy and considered reactions, rather than a continuous stream of operational and potentially conflicting, short-term decisions. Employers also need people who understand 'the numbers' and in a market place where digital is opening up opportunities, understanding metrics and return on investment (ROI) is also something that employers really value.

What are the main does and dont's for those aiming to complete Professional Marketing Diploma certification program from your experience as a tutor?  

I think there are some obvious points such as 'read the brief' and 'answer the question' and not what you think is the question. Your tutors and the support you are given should help with these potential challenges. I'd also say that justification is really important. The assessment briefs are written to test your knowledge and understanding of key concept so you must approach the questions in the brief with this in mind. If you can't find relevant concepts and theories in every part of your draft you need to review before you send on for comment. 

In Romania, Philip Kotler's books are the bible for marketing professionals? Which would be the top three books you would add to this? 

I like Nigel Piercy so any of his books on Marketing Strategy are good and we offer plenty of videos with him in our training program, as well as the free textbook within the CIM account. Malcom McDonald, Academic Advisor at Oxford College of Marketing is great for the details around planning. Johnson and Scholes is a very good more general text for strategy and covers many of the models and concepts in the CIM syllabus.

Which are the key changes impacting upon strategic marketing planning in this fast changing world that brings about the need for an "emergent strategy" and a continuous quest for sustainable competitive advantage sources?  

As consumers are provided more choice through digital the importance of brand and brand loyalty is challenged.

 

From GDPR to digital disruption, the world is a lot more complex and understanding the context in which we are developing strategic solutions, as well as how to develop relevant solutions for our marketing challenges is absolutely vital. I'd say that the digital environment is a key challenge and opportunity. As consumers are provided more choice through digital the importance of brand and brand loyalty is challenged. Finally from a global perspective, there are obviously some key challenges as we sway from a more global, open market place to one which, albeit temporarily (hopefully!), becomes more local and more difficult to enter.

Don't miss the chance to be among the few marketers that will attend an intensive weekend with Karl Sinnott within the only international accredited training in strategic marketing. 

 

Portalul Marketing Focus a fost lansat de Institutul de Marketing  cu scopul de a aduce un plus de informatie, idei si resurse de marketing atat profesionistilor de marketing, cat si celorlalti actori si departamente implicate in livrarea performantei de marketing: comunicare si relatii publice, resurse umane, IT, financiar,  relatii cu clientii si nu in ultimul rand management. 

Newsletter

Aboneaza-te pentru a fi la zi cu ultimele informatii din marketing.