Doriti sa fiti parteneri cu noi?

Publicitate, proiecte speciale, sponsorizari - Eduard Stancu, Director dezvoltare - eduard@marketingfocus.ro

Digital Marketing, Mobile Marketing, New Media - Anca Macoviciuc - anca@marketingfocus.ro

Interviuri – Mihaela Pantea – mihaela.pantea@marketingfocus.ro

Evenimente - evenimente@marketingfocus.ro

Stiri, communicate de presa - redactia@marketingfocus.ro

Biz a lansat Top PR România 2022, clasamentul celor mai performante agenții de PR 2022, cea de-a zecea ediție a studiului realizat de Unlock Market Research.

Topul măsoară performanțele de business ale agențiilor de PR din România, corelate cu felul în care acestea sunt percepute de companiile care plătesc pentru servicii de consultanță în comunicare.

Top PR România este realizat în baza colectării și analizei indicatorilor care vizează măsurarea performanțelor de business ale agențiilor de PR și a imaginii pe care acestea o au în rândul companiilor cu care lucrează.

La fel ca în edițiile anterioare, clasamentul nu este doar despre cifra de afaceri, profitabilitate sau fee-uri și doar despre evaluările din partea clienților, ci le cuprinde pe toate acestea, în baza unui algoritm dezvoltat în parteneriat cu compania de cercetare Unlock.

Top 30 de agenții de PR și toată metodologia care stă la baza cercetării realizate de Biz și Unlock Market Research se vor regăsi integral în numărul 368 al revistei Biz, care apare pe piață în luna noiembrie. Studiul a luat în calcul exclusiv agențiile de PR din România.

Prima poziție a acestei ediții este ocupată, la egalitate, de două agenții: Golin România și McCann PR. Pe podium au mai urcat MSL The Practice și, în premieră, WefflerMark.

Următoarele agenții de PR din top 10 sunt, în ordine: The Public Advisors, GMP PR, SmartPoint, Rogalski Damaschin Public Relations, OXYGEN, Decisepoate și Porter Novelli România.

Top 10 PR 2022

Studiu Biz & Unlock Market Research

Premiile Galei BIZ PR Awards 2022

Premiile acordate pe baza studiului prezentat în exclusivitate în cadrul galei „Biz PR Awards 2020”

Locul 1: Golin România

Locul 1: McCann PR

Premiul pentru profitabilitate: GMP PR

Profesionistul PR al anului: Alina Bratu, Managing Partner, WefflerMark

Premii speciale pentru campanii și proiecte

PR Impact: Aluziva – Pentru eforturile extraordinare de a ajuta refugiații din Ucraina

Educație în banking: Campania Financial Intelligence – BCR

Inovație în comunicarea HR: Campania Grand Job Experience – Kaufland

Inovație și comunicare creativă: Proiectul „The Uniq Book of 76 Expressions” – glo

Strategie inovatoare: Campania de lansarea a brandului Kozel – URSUS

Implicare socială și impact în comunitate: Campania „De Netestat” – Rețeaua VIF și DDB România

Creativitate în colaborarea cu creatorii de conținut: Proiectul Fizz Up Studios – Pepsi

Inovație în digital: Proiectul „22 Epic Nights” – Samsung

Susținerea comunității de business: Campania „Avem de repornit o țară” – Raiffeisen Bank

Trofeele oferite laureaților au fost realizate de sculptorul Ovidiu Toader.

Topul complet va putea fi citit în revista Biz (ediția tipărită) nr. 368: https://www.revistabiz.ro/abonament-revista/

 

Oamenii de marketing îşi fac şi diagnozele şi cu ajutorul sociologilor.  Care sunt cele mai importante lucruri de care trebuie să ținem cont în solicitarea și analiza datelor, dar mai ales în raportarea la public, dincolo de statisticile seci?  Sociologul Barbu Mateescu ne explică mai multe despre precauțiile necesare, diferențele importante care deseori ne scapă, exemplele și lecțiile istoriei, dar și despre nevoia acută de a realiza cercetări calitative care să ne sporească gradul de cunoaștere și înțelegere.
Barbu Mateescu s-a născut în 1981, la București. Douăzeci și patru de ani mai târziu a absolvit University of Pennsylvania (facultatea de sociologie, studii de lungă durată). De atunci lucrează în domeniile sociologiei politice/electorale precum și în dezvoltarea urbană și regională. În prezent locuiește în Cluj-Napoca, ceea ce nu-l face „clujean” sau „ardelean”, ci pur și simplu un om fericit.

Care ar fi precauţiile cu care ar trebui să ne uităm la date, studii şi sondaje?

Ooo, zeci de lucruri de zis aici! Și de aceea primul sfat e să lucrezi cu un sociolog. După cum vei vedea mai jos, cercetările sociologice sunt un lucru în care-ți poți prinde ușor urechile. Nu „merge și așa”. Inteligența nativă nu e de folos atât de multe ca în alte situații. Din nefericire.

Mă concentrez pe patru lucruri, ca să nu abuzez de timpul cititorului:

1. Cercetarea sociologică e o poză care trebuie să fie precisă. Spre deosebire de o poză clasică, o eroare de un fel sau altul poate deregla toată imaginea sau o poate deregla ici-colo, în părțile esențiale. Mare grijă, deci, la metodologie. Sondajele telefonice au rată mare de non-răspuns. Sondajele față-în-față efectuate la locuințe între orele 13 și 15 (de care nu mai poate fi vorba în pandemie, dar ca exemplu) ratează publicul care e la muncă. Un sondaj care ia 13 zile să fie finalizat e vulnerabil la schimbarea circumstanțelor în timpul cercetării, cum ar fi un eveniment trist și grav având de-a face cu subiectul sondajului și puternic mediatizat, care are loc în ziua a 5-a, sau o campanie „inamică” de publicitate lansată în ziua a 10-a.

2. Când vezi procente întreabă-te întotdeauna „din ce?”. O valoare în procente nu e absolută. Pare, întrucât e un număr acolo („șaptezeci și doi”), dar asta e o iluzie. Chiar și rostim relativizarea: „douăzeci și trei LA SUTĂ”. Prin referire la care total e calculată valoarea procentuală? Așa poți descoperi că un studiu „despre români” este de fapt realizat strict și doar în rândul românilor din mediul urban, deci ignori cam 40% din populație care nu seamănă deloc cu universul cercetării, cu cei 60% intervievabili. Sau că un studiu „despre femeile din mediul urban” a fost realizat pur și simplu cerând la întâmplare pe Facebook unor femei să completeze chestionarul, fără o ponderare (ex. poate că femeile din orașele mici și medii sunt subreprezentate).

3. Mare atenție la ordinea întrebărilor într-o cercetare clasică. Efectul nedorit poate fi inducerea unor păreri în oarecare măsură neautentice. Dacă întrebarea a 7-a dintr-un sondaj are de-a face cu disponibilitatea de a consuma ciocolată, pot avea dispuneri diferite ale răspunsurilor în funcție de drumul pe care l-am urmat: am întrebat respondentul în întrebările 1-6 despre sănătatea proprie, cât de des merge la medic și auto-evaluarea riscului de a fi diabetic(ă) SAU despre ce face ca să se distreze, dacă simte că are nevoie de mai multă satisfacție/fericire, dacă se răsfață vreodată încălcând dieta?

4. Lucrez mult cu date statistice. Și toată lumea le iubește, întrucât cifrele (dar de fapt: valorile procentuale, vezi mai sus) par să ofere siguranță. Într-o lume incertă, plină de dubii și de dileme dificile, 33 e 33 și 58 e 58. Dar de fapt cercetările calitative oferă insight-urile cele mai bune. Acum, în pandemie, sunt greu de realizat. Dar e mare nevoie de ele.

Dar lucrurile de care ar trebui să țină cont toți marketerii înainte de a a-și stabili targetul, luând în considerare contextul socio-economic actual și impactul pandemiei?

Situația e în flux din toate punctele de vedere, deci ezit să mă pronunț în mod răspicat. Cred însă că stabilitatea/ predictibilitatea, compasiunea/ empatia, susținerea de tip matern sunt importante acum. Poate și carpe diem, în funcție de grupul țintă și de ce încerci să-i oferi.

De unde îţi iei informaţiile pentru analizele tale? Dincolo de analizele studiile proprii, tactice, strategice, ni se pare că niciodată că avem informaţii suficiente şi exacte când punem cap la cap date pentru decizii de marketing. Unde ar trebui să ne uităm constant, ca oameni de marketing şi cum? Mai ales că nu avem date exacte oficiale nici măcar privind numărul locuitorilor, ca să nu mai vorbim de venituri, ocupații și interese precise. Mulţi jucători din FMCG şi retail şi-au sintetizat cu ajutorul oamenilor din teren sau sondajelor in-house propriile estimări cu privire la venituri, care scapă statisticilor oficiale. 

Pun accentul pe acțiuni, activități și output-uri, care sunt măsurabile în cea mai mare parte. De exemplu, avem o aproximare bunicică a populației neoficiale a marilor orașe pe baza voturilor pe liste suplimentare la europarlamentare și prezidențiale (= pe acele liste votează oamenii care nu au adresa din cartea de identitate în localitatea în care votează).
Folosiți nașterile, consumul de energie electrică, consumul de apă, achizițiile de locuințe, cifrele de afaceri ale business-urilor, consumul de lucruri simple, dar fundamentale (pâine, hârtie igienică). Nu există o soluție perfectă aici, fiecare după nevoi, interes și puteri.

Ce ne scapă de obicei? Care sunt capcanele în care cădem deseori şi noi cei care lucrăm în marketing, dar şi presa care rostogoleşte adesea generalizări precum: românii, europenii, mamele…

Mă concentrez asupra României în acest răspuns.

  • Ignorăm diferențele dintre generații: tinerii colaborează bine, formează echipe relativ ușor și n-au târșa anti-civică a vârstnicilor. Ignorăm diferențele dintre orașele mari și restul țării, diferențe care în plan economic sunt de cam 40-50 de ani în funcție de indicatorul folosit.
  • Ignorăm că Bucureștiul are dinamici aparte, care-l separă total de restul țării, deseori în bine, uneori în rău, aproape ca și când ar fi o țară în sine (ca exemplu amuzant și frecvent, aproape toate status-urile critice de pe Facebook care sunt scrise de bucureșteni și care încep cu „uite cât de groaznici/ nesimțiți/ necivilizați sunt românii” fac vorbire de fapt doar despre București și bucureșteni, crede-mă, nici nu bănuiești cu câtă stupefacție le citim noi, ceilalți).
  • Ignorăm diferențele colosale de atitudine dintre Transilvania și rest: cât timp locuiam în București știam asta la nivel rațional, dar nu puteam înțelege cu adevărat dimensiunile fenomenului; pesimismul cu privire la viața proprie și cu privire la România („asta e, n-ai ce să faci, suntem o țară de c...t”) e mult mai mic, spre inexistent.
  • Ignorăm ponderea imensă a românilor care au Internet și au cont de Facebook și deci gândim încă România profundă în termenii de sat dalb și pur, cu cămășuță albă și păduchi în cap (când de fapt blugii sunt prevalenți, copiii joacă FIFA și bunica e pe Zoom cu fiul ei aflat la muncă te miri unde).
  • Ignorăm viteza europenizării și (deci) creșterea standardelor populației – mai ales în zonele mai sărăcuțe ale țării.

Cum să facem să nu ne scape nuanţele, diferenţele, între urban şi rural, între diversele zone ale ţării?

  • Un bun punct de pornire e să privim cu scepticism datele furnizate în termen de județe. It's a trap! Un municipiu solid poate ridica artificial media unui județ cu un mediu rural aflat într-o situație groaznică: vezi județul Iași. Valul vertical de localități de pe malul mării are altă personalitate și economie decât celelalte localități din județul Constanța. Județul Suceava e de fapt o zonă compusă din două lumi, cu două economii, culturi și forme de relief aparte, iar Neamț-ul din trei. Exemplele sunt multe.
  • Un alt lucru care ajută: călătorește și chiar călătorește mult. 3 ani sau 5 pot schimba semnificativ aspectul și atitudinea unei localități, am pățit asta pe pielea mea: Timișoara în 2018 era un dezastru urbanistic și administrativ, acum s-a întremat.
  • Evită judecățile tranșante despre locuri pe care nu le-ai văzut: statisticile nu spun totul.

Încă ne uităm prea mult la demograficele seci şi prea puţin la credinţe, atitudini, valori. Ce atitudini fac diferenţa în comportamentele pe care marketingul general, dar şi cel politic pot să le influenţeze?

Listez câteva, cititorii pot să selecteze ce consideră interesant:

1) Raportarea la proasta funcționare a statului, funcționare proastă atât obiectiv cât și relativ. Acest aspect important al societății românești – aș zice chiar chintesențial – produce neîncredere, pusee de anarhie dar și de individualism, încărcarea cu semnificație a comunităților parastatale, mișcări de reformă și aspirații puternice.

2) Gradul de neîncredere – variabil în funcție de o serie de aspecte - în „celălalt”-ul generic (L'enfer c'est les autres, zicea Sartre). De aici, pentru o parte a societății: refugierea fără egal într-o țară europeană în familie și prieteni apropiați.

3) Disonanța dintre atitudini și exprimarea lor. Distanța între declarație și acțiune în România este uneori surprinzător de mare.

4) Polarizarea. În continuarea punctului anterior, multe comunități de idei scad numeric, dar devin mai conștiente de propria misiune (“small and proud”). De exemplu, credința religioasă în România era până la pandemie într-o puternică și rapidă erodare, fără precedent în ultimele decenii, dar discursul conservator era la apogeu ca forță și vizibilitate. Acest lucru se întâmplă în multe, multe alte domenii. Majoritățile aparente, formale, inerte, se convertesc în minorități vehemente și autentice.

Ai observat schimbări semnificative în analiza și structurarea datelor în ultimii ani? Protecţie şi obedienţă versus iniţiativă şi independenţă, stânga dreapta, nostalgie faţă de trecut? Ce studii pot aduce mai multă lumină aici? Ex. World Values Survey

Nostalgia față de trecut este în ascensiune întrucât suntem în multiple crize în acest moment.
Disonanțele dintre industrial și post-industrial se adâncesc. Ca și SUA (votanții lui Trump) sau UK (Brexit) începem să avem și noi, parafrazându-l pe Caragiale, dezorientații noștri, supărații noștri, nostalgicii noștri.

Am scris despre World Values Survey aici. Pentru cine n-are timp să citească: București+Ilfov e în scădere de creativitate, peste clasa de mijloc a capitalei începe să se așeze burtica, frica de a pierde ce ai deja suprascrie pofta de risc și ascensiune. Ceea ce e natural, acumulările materiale și financiare au fost și sunt masive. Moldova și Muntenia (exclusiv București+Ilfov) devin din ce în ce mai independente, mai critice, mai puțin tradiționaliste.

Lunile trecute, Pro TV a anunțat o schimbare în stabilirea publicului commercial. Cum arată, de fapt, publicul comercial, din România?

În sociologie termenul nu există, nu e ceva științific, e ceva ce se rostește în marketing. Discutând despre inițiativa Pro TV: e corectă, în sensul în care ia în calcul și îmbătrânirea populației. Atenție însă, dacă înțeleg bine, dorind să introducă publicul din „falsul rural” (adică din suburbii) au introdus și oamenii de 29 de ani din ruralul ialomițean, de exemplu. Atunci noul public comercial al Pro TV este mai mare dar și mai puțin educat și mai... sărac. Deci poate mai puțin comercial, LOL.

Cum arată acum și cum arată colaborarea ideală dintre sociologie și marketing?

Nu am o colaborare constantă cu departamente de marketing, iar cea mai mare parte a activității mele nu implică departamente de marketing, deci îmi este greu să răspund.

Ce îţi place şi ce te enervează în campaniile de marketing la care eşti expus din postura de consumator?

Vârsta mediană în România e 42 de ani (adică jumătate din populație are sub și jumătate peste). Vârsta mediană a * adulților * e desigur mai mare. Iar eu am 40, deci sunt sub medie, sunt „mai tânăr decât românul mediu” și de asemenea „mai tânăr decât adultul mediu”. Și totuși mi se pare că marea majoritate a campaniilor de marketing din România se adresează oamenilor de până în 30 de ani. Demografic vorbind, ei sunt mai puțini ca oricând în ultimul secol, puterea de cumpărare e mare tocmai după 30 de ani și totuși am senzația că mi se adresează foarte puține mesaje. Nici nu vreau să știu ce gândește un om și mai vârstnic decât mine, care are 45 ani sau de 55!

Poate că sunt subiectiv și percep lucrurile greșit. Poate contează că locuiesc în Cluj-Napoca, una dintre cele mai tinere localități din România (ca vârstă medie sau mediană a rezistenților) și de aceea sunt expus la disproporționat de multe mesaje adresate tinerilor.

Ne poți oferi câteva recomandări de lectură pentru marketeri și nu numai?

Nu recomand cărți anume, cât subiecte. De exemplu: figuri interesante, care au avut succes în circumstanțe potrivnice. Învață, la ce nivel dorești și cât de mult poți, despre Marie Curie, Friedrich cel Mare, Churchill, prințul Eugen de Savoia, Robert E. Lee, Simon Bolivar. Ce au făcut bine? Când au greșit - ce au greșit și cum s-au remontat? Desigur și: ce se poate aplica în viața mea profesională din ce s-a întâmplat respectivei persoane?

Citește despre procese și sisteme, precum Revoluția Franceză, prăbușirea țarismului în Rusia, evoluția industrializării în timpul și din cauza primului război mondial, dezvoltarea IT-ului în SUA, ascensiunea și stingerea Cartaginei, cursa spațială dintre SUA și URSS – lumea din jurul tău va deveni mai bogată, vei înțelege altfel societatea și provocările cu care te confrunți zi de zi. După cum vezi, pun accentul pe istorie – nu tot ce se întâmplă în ziua de azi e relevant, nu toate lecțiile bune sunt în prezent, iar istoria are avantajul că nu oferă happy ending-uri, deci nu există scenariști care să conducă lucrurile spre un final artificial.

Care sunt cele mai importante trei sfaturi pe care ai putea să le oferi pentru researcheri și marketeri & comunicatori deopotrivă?

1) Conștientizează că România trece de cam două decenii prin schimbări foarte rapide și că asta tasează și obosește. Va veni un moment dat când nu vei mai înțelege lucruri. E important să te oprești * tu * atunci, mai degrabă decât să-ți zică alții sau să se sfărâme proiecte sub atingerea ta.

2) Pariază pe tineri. Dă-le încredere. Ajută-i să învețe din greșeli - e natural să comită greșeli și trebuie să-ți formezi reflexul (nu chiar atât de natural) să-i educi vizavi de ce au greșit ca să nu se mai repete.

3) Problema cronică a management-ului românesc e hiper-personalizarea Șefei/ Șefului ca persoană mitologizată... inclusiv de Șefă însăși sau Șef însuși! Trebuie, însă, să delegi. Ești smart, ai experiență, ai conexiuni socio-profesionale extraordinare, clădite în ani și ani pe care trebuie să le menții. Dar trebuie să nu-ți asumi tot. Altfel fie familia, fie somnul și sănătatea fizică, fie cea psihică cedează, mai devreme sau mai târziu. Nu, nu ești Wonder Woman sau Superman, ai nevoie și de timp pentru tine.

***

Pentru a planifica și implementa cu succes campanii de marketing, cercetarea, datele și corecta lor interpretare reprezintă o prioritate. Cursul Planificarea campaniilor, acreditat internațional, asigură participanților o mulțime de instrumente și resurse, îi ajută să identifice și să execute tactici de campanie, îi învață cum să aleagă sau să colaboreze cu agențiile și furnizorii de specialitate și să gestioneze relațiile cu aceștia, dar și resurse tehnice și creative, precum și bugete de comunicare. Pentru mai multe detalii vă stăm la dispoziție cu informații și consiliere gratuită la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

 

Pe parcursul anului 2018, consumatorii nu au mai redobandit increderea in economie pe care au avut-o in 2017. Romanii au devenit reticenti pe fondul tensiunilor de pe piata monetara (cresterea ROBOR) si a situatiei economice incerte. Prin urmare, indicatorul Climatului de Consum masurat de GfK este inca negativ, situat in zona de pesimism (-20.7).

La nivelul Uniunii Europene, consumatorii sunt preocupati de scaderea nivelului de trai - protestele "Vestelor Galbene" din Franta sau manifestarile impotriva rasismului din Italia, cresterea pretului petrolului si Brexit – evenimente care au dus la coborarea indicelui de incredere pana la -6.

Indicatorul privind increderea consumatorilor romani este determinat de previziuni pesimiste la majoritatea capitolelor. Doar 11% cred intr-o evolutie pozitiva a economiei si in acelasi procent se asteapta ca rata somajului sa scada in urmatorul an. Cu toate acestea, romanii arata ceva mai mult optimism atunci cand vine vorba despre asteptarile privind situatia propriilor finante. Aproape un sfert dintre ei au incredere ca aceasta va arata mai bine, fata de 19% anul anterior.

Chiar daca piata FMCG si cea electro-IT au marcat cresteri in 2018*, consumatorii se arata reticenti cand vine vorba despre achizitia bunurilor de folosinta indelungata pe viitor. Pentru anul 2019, 4 din 10 romani (42%) declara ca isi vor micsora bugetul pentru achizitii precum mobila, masina de spalat, etc., aproape la fel de multi fiind cei care spun ca isi vor mentine constant bugetul pentru astfel de achizitii (41%). Doar 10% dintre romani si-au exprimat intentia de a investi mai mult decat pana acum.

Dintr-o perspectiva mai larga, consumul casnic de bunuri de larg consum va fi mentinut in continuare de cresterea venitului disponibil al populatiei, un impact care poate fi compensat de inasprirea termenilor de creditare.

Profesionistii romani care lucreaza in strainatate se confrunta, deseori, cu provocari care „tin in mare masura de intelegerea si adaptarea la cultura locala”, dupa cum spune Iulia Cornigeanu, Research Director in cadrul Join the Dots UK. Pasionata fiind de sociologie, Iulia a activat mai bine de 14 ani in domeniul cercetarii de piata, atat in agentie cat si de partea clientului, ocupand diverse pozitii de management sau consultanta.
In Marea Britanie s-a adaptat rapid, iar bagajului informational imens cu care a venit din Romania, i-a adaugat o multime de lucruri noi si interesante pe care le-a deprins rapid. Mai ales ca, in domeniul cercetarii de marketing, cursurile de specializare sunt extrem de importante, influenta digitalului este prevalenta, atentia companiilor fata de confortul angajatilor este evidenta, iar spiritul de industrie este dominant.

 
Care sunt, din punctul tau de vedere, cele mai importante diferentele dintre piata si job description-ul din Romania vs piata si cel din compania in care lucrezi acum? Dar in ceea ce priveste mediul de lucru?
 
Desi sunt aici de putin timp, pot spune ca sunt cateva aspecte care se remarca imediat, cel putin din experienta mea de pana acum. In primul rand, exista o preocupare autentica pentru confortul si bunastarea angajatilor, un detaliu important pentru industriile creative, solicitante din punct de vedere mental. Iar exemplele variaza de la accesul facil la optiuni precum un  program realmente flexibil, lucrat de acasa, sesiuni sau chiar cursuri de well-being,  pana la detalii aparent minore precum pozitia pe scaun sau incurajarea pauzelor „de monitor”. Cumva, iti vine mai usor sa controlezi balansul intre viata personala si cea profesionala.
Tind sa cred ca diferentele din fisa postului sunt mai degraba o reflexie a modului in care functioneaza industria de research aici. De exemplu, gradul ridicat de specializare (la nivel de categorie sau chiar metodologie) este dominant (aici, dar si in alte piete mari, mature), iar asta inseamna ca rolurile sunt bine definite si impartite, avand o delimitare clara a ariilor de responsabilitate. Lipseste, insa, contextul in care „faci de toate” – context care in Romania iti creioneaza si oportunitati profesionale greu de ignorat. Atentia acordata invatatului (nu doar in scop profesional, ci si personal) este un alt aspect demn de mentionat, mai ales ca este privit (si implementat) ca o responsabilitate comuna a angajatorului si angajatului.
 
 
Care ar fi cele mai inteligente sau inspirate abordari de marketing care ar trebui luate in seama mai mult si des in Romania?
 
Cred ca Romania are deja exemple bune de impartasit, atat din punctul de vedere al strategiei cat si pe partea de implementare. Poate suna banal, insa, cred cu tarie ca acum mai mult ca oricand esecul sau succesul unei initiative de marketing tine foarte mult de respectarea factorilor de igiena, a lucrurilor de baza precum targetare, pozitionare sau implentare cu precizie si acuratete. Presiunea de timp, rapiditatea cu care trebuie sa lansezi, implementezi sau sa confirmi niste rezultate te pot impinge pe scurtaturi decizionale care te izoleaza de consumatorii pe care trebuie de fapt sa ii „seduci”. Iar jocul seductiei dintre branduri si consumatori este din ce in ce mai mult un joc al nuantelor si fineturilor in care marci locale sau mici antreprenori castiga teren prin flexibilitatea si empatia de care dau dovada.
 
 
Cum au evoluat instrumentele de lucru si tehnologiile cele mai utile in munca ta? Dar tipul de produse sau solutii ale companiei? Cu ce probleme te-ai confruntat?
 
Ma consider norocoasa ca am avut ocazia sa lucrez mereu in companii inclinate spre inovatie si dispuse sa investeasca in testarea si lansarea de noi tehnologii sau metodologii, atat in Romania cat si aici in UK. Desigur, trebuie sa tii cont si de specificul local – daca in Romania studiile de tip F2F si CATI au o pondere importanta, in UK online-ul este dominant, fara a stirbi acuratetea rezultatelor. Imi place foarte mult deschiderea clientilor catre abordarile hibride, mult mai usor de implementat acum, in plin avans al tehnologiei. Provocarile tin insa de modul in care livrezi rapid un raspuns succint si actionabil, fara sa faci compromisuri din punct de vedere metodologic.
 
Cum e sa lucrezi ca profesionist de marketing roman in strainatate? Care sunt provocarile? Dar avantajele?

Romania a fost pentru mine o scoala foarte buna, am venit cu un bagaj imens – pe care, insa, trebuie sa-l inghesui acum intr-o poseta, daca-mi permiteti comparatia. Sunt multe lucruri noi si interesante de invatat, de aplicat si de testat aici – iar asta e unul dintre motivele pentru care mi-am si dorit aceasta schimbare. Provocarile tin in mare masura de intelegerea si adaptarea la cultura locala – atat in plan profesional, cat si personal. Ce imi place foarte mult aici, un detaliu care simt ca lipseste inca in Romania – „spiritul de industrie”, atat la nivelul agentiilor cat si al clientilor. E drept, asta vine la pachet cu o responsabilitate sporita si o presiune ceva mai mare pe client service si calitate, insa, beneficiile sunt multiple, de ambele parti ale baricadei.  
 

Pentru profesionistii romani care lucreaza in strainatate, conditiile de lucru si competitivitatea sunt primele pe lista diferentelor majore care influenteaza activitatea si motivatia. Pentru Mihai Ciuta, Senior Research Manager la Nielsen UK, adoptarea noilor tehnologii si folosirea lor pentru a intelege mai repede si mai bine comportamentul consumatorilor se vad mult mai bine la Londra. 

Care sunt diferentele majore dintre piata, job description-ul si mediul de lucru pe care le-ai observat?

Din experienta personala, la fiecare loc de munca se asteapta sa iti folosesti toate abilitatile pentru a performa pe o anumita pozitie, in functie de proiectele in care esti implicat. De asemenea, schimbarile organizatorice sau de strategie prin care trec firmele ca urmare a replierii lor la contextul economic si concurential presupun si o flexibilitate din partea angajatilor. Depinde de fiecare cat este de dispus sa raspunda la nevoile companiei in care lucreaza si sa caute solutii pentru a le rezolva sau sa se ancoreze mereu de cadrul general al fisei postului pentru a ramane in continuare in zona de confort.

Din punctul de vedere a conditiilor de munca in Marea Britanie am intalnit o preocupare mai mare a angajatorului pentru confortul la locul de munca (e.g. ergonomie, spatiu personal, facilitarea comunicarii intre angajati), flexibilitate in privinta locului de munca (e.g. se incurajeaza munca de acasa sau de la distanta, in functie de specificul pozitiei respective).
 
Cum au evoluat instrumentele de lucru si tehnologiile cu care lucrezi, dar si tipul de produse sau solutii ale companiei?
Lucrand in domeniul cercetarii de piata un lucru important mi se pare adoptarea noilor tehnologii si folosirea lor extinsa pentru a intelege mai repede si mai bine comportamentul consumatorilor. Cred ca si in Romania pot fi adoptate usor astfel de tehnici (sunt agentii si clienti care deja au facut-o), insa, trebuie gasit mereu un echilibru intre instrumentele de cercetare moderne si cele traditionale in functie de populatia tinta si obiectivele de business la care trebuie sa raspunda cercetarea. De asemenea, un aspect important este bugetul pe care companiile beneficiare sunt dispuse sa il investeasca pentru a avea acces la aceste servicii.
 
Cum e sa lucrezi ca profesionist de marketing roman in strainatate? Care sunt provocarile? Dar avantajele?

Cred ca cele mai multe provocari sunt determinate de diferentele culturale si aceasta a presupus o flexibilitate si adaptare ridicata din partea mea. E un proces de invatare care imi place si care mi-a deschis mult mai mult ochii la ceea ce se intampla in jurul meu. Un avantaj al pozitiei in care sunt si care e legat si de specificul locului de munca este expunerea la o varietate de produse si servicii de cercetare de piata. Nevoile clientilor sunt, de asemenea, foarte complexe, si in acelasi timp acestia sunt mai deschisi spre o cooperare mai stransa cu agentiile de cercetare care isi asuma tot mai mult rolul consultativ. Pana acum am lucrat de ambele parti ale "baricadei" si aceasta constituie un atu de care ma folosesc in tot ceea ce fac.

Care sunt provocarile pe care le infrunta profesionistii romani care activeaza in strainatate si care sunt cele mai potrivite abordari de marketing in 2018, aflam de la cursanti CIM care au reusit cu succes sa dezvolte strategii si solutii de impact in domeniu. Claudiu Runcan, Senior Marketing Professional intr-o importanta companie de IT din Cehia, remarca faptul ca diferentele dintre pietele europene sunt evidente, luand in calcul un factor important – cultura locala, insa, trendul digitalizarii este comun, la fel nivelul ridicat al promotiilor, dar si interesul fata de intelegerea si satisfactia clientului.

Care sunt diferentele majore dintre piata si job description-ul din Romania vs piata si job description-ul din compania in care lucrezi? Dar mediul de lucru?
Intrebarea aceasta parea mai simpla cand am citit-o prima data. Dupa aceea mi-am dat seama ca intai trebuie sa ma gandesc la diferentele dintre piete si apoi la cele dintre job-urile pe care le-am avut in Romania vs. jobul pe care il am in Cehia. Sa incepem cu pietele, care desi ar parea similare pentru ca vorbim despre doua piete Est Europene (chiar daca cehii m-ar contrazice spunand ca este vorba de Europa Centrala) sunt totusi destul de diferite.
Cehii sunt in continuare niste traditionalisti ce consuma cu mandrie si respecta produsele locale sau asa numitele "local jewels", si vorbesc aici despre produse diverse, incepand de la bere (Pilsner Urquell - o mandrie nationala), Skoda sau dulciuri cu istoric (ex. Lentilky) .
Romanii pe de alta parte au fost foarte deschisi sa adopte ideile importate (englezisme, americanisme etc) , ceea ca a facut ca brand-urile locale sa isi piarda din stralucire. Romanii cumpara Dacia doar daca nu isi permit un alt autoturism, nu cred ca suntem mari consumatori de ROM (ma refer la dulciuri) si preferam sa cumparam produse de import din marile lanturi comerciale, de aceea toate brandurile locale duc o grea lupta de supravietuire.
Desi focusul spre produse este unul diferit, totusi putem gasi un punct comun intre cele doua piete, si anume nivelul ridicat al promotiilor. La fel ca si in Romania, rata activitatilor promotionale (in general in FMCG) ajunge pana la 40%, ceea ce inseamna ca aproape unul din doua produse trebuie sa aiba un tip de discount.
Trecand spre urmatoare parte a acestei intrebari, in Romania am lucrat in market research cu clienti care activau pe piata locala si care se confruntau cu problemele clasice (concurenta, modificari de taxe, deschideri de noi magazine, fuziuni intre companii etc). In Cehia am venit pentru a prelua un rol regional (tot in marketing research) unde am intalnit diverse companii care se concentrau pe doua elemente majore: armonizarea strategiilor de marketing pentru mai multe piete din Estul Europei (fiecare avand specificul local) si gasirea unei culturi organizationale comune (avand in vedere mediile diverse din care proveneau angajatii lor). Drept urmare, dintr-un job in care aveam rol de consultant am trecut catre unul in care trebuia sa fac mai mult account management si sa inteleg cum evolueaza structura clientilor cu care lucram.
Intre timp am schimbat industria in care activez si acum ma acomodez intr-o echipa de marketing global in domeniul IT.

In ceea ce priveste mediul de lucru, am fost frapat de un lucru: chiar daca lucram intr-o companie multinationala si aveam clienti ce erau companii multinationale, 99% din comunicarea in marketing se face in limba ceha. Prezentarile se tin in limba locala si deck-urile de suport sunt facut in aceeasi limba. In Romania, chiar daca sustineam o prezentare in limba romana, power point-ul pe care il aveam era 100% in limba engleza. Cred ca acest punct este in stransa legatura cu traditionalismul.

Care ar fi cele mai inteligente abordari de marketing care ar trebui replicate mai mult si des in Romania?
Nu pot sa spun ca sunt mari diferente intre abordarile de marketing din Romania si Cehia, cel putin in FMCG. Poate ar trebui sa punem mai mult accent pe industria locala si sa sustinem (prin campanii de marketing) eforturile producatorilor, pentru a ajuta economia tarii. Piata tinde spre o globalizare a strategiilor de marketing (lucru cu care nu sunt neaparat de acord), drept urmare in viitor diferentele vor fi si mai mici. Este o parere personala, iar ceilalti colegi din marketing sunt liberi sa ma contrazica.

Cum au evoluat instrumentele de lucru si tehnologiile cu care lucrezi/ cele mai utile in munca ta? Si cum a evoluat tehnologic tipul de produse sau solutii ale companiei si cu ce probleme / provocari te-ai confruntat?
Orice mare companie se foloseste de diverse tool-uri sau are contracte cu terti care furnizeaza tehnologii de lucru. Insa, avand in vedere ca in munca de zi cu zi in marketing nu folosim "rocket science" ci Office, Skype, E-mail si telefon (plus alte software-uri/ aplicatii dedicate) nu cred ca trebuie sa ne asteptam la evolutii majore. Intr-adevar, datorita faptului ca suntem conectati oriunde si oricand (mai ales prin telefonul mobil) pot spune ca am observat tot mai multi oameni lucrand remote. 
In ceea ce priveste evolutia tipului de produse sau solutii, este o discutie mult mai complexa si difera de la o companie la alta sau de la o industrie la alta. In general, ce pot spune este ca am observat  trendul global de digitalizare, care este un topic discutat in toate marile companii. 

Cum e sa lucrezi ca profesionist de marketing roman in strainatate? Care sunt provocarile? Dar avantajele?
Parerea mea este ca meseria in sine nu difera daca o faci din Romania sau din alta tara. Pana la urma "regulile jocului" sunt aceleasi pentru toti si marjoritatea cauta sa obtina aceleasi rezultate: cresterea notorietaii produsului lor pentru a influenta vanzarile intr-o anumita piata. Ceea ce ne influenteaza cel mai mult este mediul de lucru.
Aici apar cele mai multe provocari, pentru ca intr-adevar cultura este diferita in fiecare tara, si dupa cativa ani de experienta intr-un mediu multi-cultural deja pot face profilul unor oamenii din diverse tari.
In meseria noastra, interactionam cu colegi, clienti sau terte parti care se manifesta diferit in functie de mediul de care apartin. Unii sunt mai agresivi, altii mai prietenosi, altii sunt mai greu de citit. Cred ca, in general, colaborarea cu oamenii si atingerea unui scop comun reprezinta una dintre provocarile majore in marketing.
Avantajele cred ca sunt evidente cand vorbim despre orice schimb de experienta. Este la fel ca atunci cand eram la scoala, cand mergeam cu un bagaj de cunostinte intr-un alt loc unde invatam ceva nou, dar si transmiteam cunostintele noastre mai departe. Uneori, o abordare simpla poate rezolva o problema mult mai repde sau alteori trebuie sa gasim solutii complexe pentru a ajunge la rezultatul dorit. Cred ca, dupa aceasta experienta, pot face diferenta intre momentele in care trebuie sa actionez rapid si eficient sau cele in care trebuie sa construiesc un plan care sa duca la anumite rezultate.
 
Mai simplu spus: cand pleci undeva ai avantajul faptului ca aduci ceva nou, la care oamenii nu au fost neaparat expusi, iar cand sau daca te intorci ai avantajul experientei castigate in diverse medii de lucru.

Cat de mult  crezi ca te ajuta in munca ta de specialist de marketing in strainatate un curs curs acreditat CIM?
Foarte recent, in noul meu job am facut un training pentru un tool de digital marketing. Primii pasi ai acelui training au reprezentat bazele puse de unul din primele module pe care le-am studiat pentru CIM (Managing Marketing Process), si imi aminteam exact materialele pe care le-am studiat acum aproape 5 ani, asadar cred ca asta spune tot!

Exista si o vorba care in engleza suna mai bine "every day's a school day", drept urmare consider ca orice curs care ne poate aduce un plus de cunostinte este intotdeauna binevenit, mai ales cand rezultatul este o acreditare recunoscuta international. 

 

 

Potrivit cifrelor si estimarilor principalilor jucatori din comertul electronic romanesc impreuna cu GPeC, valoarea cumparaturilor online a ajuns la 2,8 miliarde de euro in 2017, cu peste 40% mai mult decat in 2016, cand s-au inregistrat 1,8 – 2 miliarde de euro. Acest lucru ar insemna ca romanii au cheltuit, in medie, 7,67 milioane de euro in fiecare zi din an pentru cumparaturi prin internet.

Valoarea de 2,8 miliarde de euro face referire strict la e-tail, adica la produsele fizice (tangibile) care au fost comandate online. Nu sunt incluse serviciile, platile de facturi la utilitati, biletele de avion, vacantele, rezervarile hoteliere, biletele la spectacole sau la diferite evenimente, continutul download-abil etc. Daca le-am adauga si pe acestea, valoarea totala a achizitiilor online ar creste considerabil.

 

E-Commerce Share din total Retail: 5,6%

Cresterea de aprox. 40% de la un an la altul inregistrata de piata romaneasca de e-commerce este una din cele mai mari cresteri la nivelul Uniunii Europene. Valoarea pietei de e-commerce din totalul pietei de retail se situeaza la aprox. 5,6%, in crestere fata de 4%, cat se inregistra in 2016. Cu toate acestea, procentul este inca mic comparativ cu tarile dezvoltate, dar arata potentialul urias de crestere al pietei romanesti de comert electronic.

GPeC este, de 13 ani, cel mai important eveniment de e-commerce din Romania care, printre altele, centralizeaza datele si publica in fiecare an raportul oficial al pietei romanesti de comert electronic. Iata care sunt principalele cifre si statistici pentru anul recent incheiat.

 

Peste 11 milioane de internauti si o rata de penetrare a internetului mobil de 85%

Potrivit ultimului raport ONU (UN Department of Economic and Social Affairs), populatia Romaniei a scazut de la 19,4 milioane de locuitori in 2016 la 19,1 milioane de locuitori in 2017. Dintre acestia, peste 11 milioane sunt utilizatori de internet, conform ultimului raport al Institutului National de Statistica pentru primul semestru al anului 2017.

Rata de penetrare a internetului a crescut usor comparativ cu 2016, statisticile ANCOM aratand ca sunt 4,6 milioane de conexiuni internet fix in banda larga (+6% fata de 2016) si 16,6 milioane de conexiuni internet mobil in banda larga (+13% fata de 2016). Astfel, rata de penetrare a internetului fix la 100 de gospodarii este de aprox. 55%, iar rata de penetrare a internetului mobil la 100 de locuitori este de 85%.

 

44% din utilizatorii de internet din mediul urban au facut cumparaturi online cel putin lunar

In aprilie 2017, GPeC impreuna cu compania de cercetare de piata iSense Solutions au derulat un studiu in randul utilizatorilor de internet pe un esantion de 1012 repondenti – esantion reprezentativ la nivel urban in functie de varsta, sex, marimea localitatii si regiune.

Potrivit studiului, 44% din utilizatorii de internet din mediul urban au facut cumparaturi online cel putin lunar, iar 62% dintre acestia au varste cuprinse intre 18 si 34 de ani.

Cumparatorii online viziteaza 9 magazine pe an cu o frecventa de 3-4 ori pe saptamana, in timp ce non-cumparatorii viziteaza 5 magazine online in decursul a 12 luni, cu o frecventa mai mica (1 data pe saptamana). Cu alte cuvinte, magazinele online sunt vizitate destul de des chiar si de cei care nu au facut inca pasul spre cumparare.

Principalele motive invocate de cei care nu au cumparat online sunt, in ordine: neincrederea ca produsele prezentate pe site corespund realitatii, imposibilitatea de a vedea, testa si proba produsele inainte de achizitie, neincrederea in calitatea serviciilor magazinelor online si plata taxelor de transport suplimentar fata de pretul produsului atunci cand acesta este achizitionat online.

De cealalta parte, cumparatorii online prefera shopping-ul prin internet pentru ca: economisesc timp, oferta de produse este mai bogata, pot compara produsele usor, este mai ieftin si mai comod online.

 

Peste 7.000 de magazine online in Romania

Din punct de vedere al numarului de magazine online, acesta a crescut semnificativ de la aprox. 5.000 de magazine in 2016, la peste 7.000 de magazine online in 2017. Potrivit oficialilor eMAG tendinta de crestere se va accentua in 2018, estimandu-se dublarea numarului de comercianti online la aprox. 14.000 – 15.000.

Potrivit ultimelor cercetari, exista deja aprox. 25.000 de website-uri pe domenii .RO care au functie de “adauga in cos”, asadar pot fi considerate magazine online – dar traficul mic inregistrat de acestea le face nesemnificative in peisajul e-commerce autohton. Astfel, doar cele 7.000 de magazine sunt suficient de relevante din punct de vedere trafic si comenzi pentru a putea fi luate in calcul.

 

Principalele categorii de produse vandute in 2017 si valorile medii ale comenzilor

Topul principalelor categorii de produse vandute online in 2017 (exclusiv e-tail) este, in ordine: produsele din gama Electro-IT&C (ex.: PC si componente PC, notebooks, tablete, telefoane mobile, electronice si electrocasnice etc.), produsele de tip Fashion & Beauty (imbracaminte, incaltaminte, accesorii, cosmetice, parfumuri, ceasuri etc.), produsele pentru casa si decoratiuni, cartile precum si produsele destinate copiilor (de la jucarii pana la articole pentru copii de tip: carucioare, vestimentatie, consumabile etc.).

Clasamentul este similar cu anul 2016, dar potrivit estimarilor principalilor jucatori, verticala de Fashion creste acelerat si va devansa produsele din gama Electro-IT&C in aprox. 5 ani, devenind principala categorie de produse comercializate online din punct de vedere volum generat. De asemenea, categoria de produse Home & Deco are un potential urias de crestere.

O particularitate importanta a anului 2017 consta in cresterea valorii produselor achizitionate online, explicata prin cresterea salariilor si, deci, orientarea consumatorilor catre produse de calitate mai buna. De asemenea, a crescut si numarul de produse achizitionate la o cumparatura si, implicit, valoarea medie a tranzactiilor.

Pe segmentul Electro-IT&C, valoarea cosului mediu a crescut de la 669 lei in 2016 la peste 800 de lei in 2017, cu anumite momente din an (ex.: Black Friday) cand valoarea s-a apropiat sau chiar a depasit pragul de 1.000 de lei.

De asemenea, cresteri semnificative ale cosului mediu s-au inregistrat si in segmentul Fashion, de la 161 de lei in 2016 la 250–300 de lei in 2017, in functie de anumite momente din an si de tipul de produse comercializate (brand – unde valorile sunt mai mari vs. non-brand – produse cu valoare mai mica).

Pe categoria Home & Deco valoarea medie a tranzactiei este similara cu cea din 2016, respectiv aprox. 480 de lei.

In cazul librariilor online, valoarea medie a cosului variaza intre 80 si 100 de lei, fiind intr-o usoara crestere comparativ cu 2016. Doar in cazul articolelor pentru copii (puericultura), valoarea medie a tranzactiei este pe un trend descendent de cel putin 3 ani, continuand sa scada usor si in 2017 de la 203 lei la 195-200 lei.

 

70% din traficul magazinelor online este generat de telefoanele mobile

“Mobile” a continuat sa fie principalul trend al anului 2017, iar tendinta se va pastra si in 2018. Principalele magazine online romanesti au inregistrat cresteri semnificative de trafic generat de dispozitivele mobile: aprox. 70% din vizitele pe site-uri se fac de pe mobil in detrimentul desktop-ului, cifra fiind cu 20% mai mare decat in 2016.

Generatia Millennials este cea care impinge procentele tot mai sus, majoritatea tinerilor facand cunostinta cu internetul direct pe telefonul mobil si rareori pe desktop.

In cazul magazinelor online care au aplicatii de mobil dedicate, rata de conversie generata de dispozitivele mobile a depasit deja desktop-ul. In schimb, in cazul magazinelor online “mobile friendly”, unde vizitele se fac din browser, rata de conversie de pe mobil este inca la jumatate fata de desktop.

Tot mai multe magazine online romanesti au inteles trend-ul si si-au optimizat site-urile pentru dispozitivele mobile, dar slaba optimizare a temei de mobil care genereaza timpi mari de incarcare ramane inca principala provocare a majoritatii magazinelor online autohtone.

 

Pretul mic, notorietatea magazinului si timpul de livrare cat mai scurt – principalii factori in luarea deciziei de cumparare

Potrivit studiului GPeC si iSense Solutions, principalii factori in luarea deciziei de cumparare sunt, in ordine: pretul cat mai mic, increderea pe care o confera magazinul (brand reputation), timpul de livrare cat mai scurt, claritatea si calitatea informatiilor de pe site, ergonomia site-ului (usurinta in navigare si in procesul de cumparare si estetica site-ului), politica de fidelizare a magazinului online.

Un cumparator online a facut, in medie, 8,7 achizitii in decursul anului trecut – in crestere fata de 2016 cand media era de 8,4 achizitii, dar si fata de 2015 cand cifra se situa la 8,2 achizitii/an.

 

Procentul de plati prin card a crescut, dar rambursul ramane la putere

Metoda de plata preferata a romanilor ramane rambursul intr-o proportie covarsitoare de aprox. 85%. Totusi, potrivit informatiilor furnizate de principalii procesatori de plati PayU si mobilPay, procentul platilor online prin card a crescut semnificativ de la aprox. 8% in 2016 la 12-14% in 2017. Diferenta de 1-2 procente pana la 100% este data de alte metode de plata precum online banking, micro-plati prin sms etc.

Potrivit estimarilor principalilor procesatori, volumul total al platilor online prin card a depasit pragul de 1,1 miliarde de euro in 2017, in crestere comparativ cu 2016, cand s-au inregistrat 745 de milioane de euro (sursa: RomCard).

 

Vanzari de peste 200 de milioane de euro doar de Black Friday 2017

Potrivit ARMO (Asociatia Romana a Magazinelor Online), in weekend-ul de Black Friday (17-19 noiembrie 2017), romanii au cumparat produse de peste 200 de milioane de euro, cu 35% mai mult fata de valoarea de 130 de milioane de euro inregistrata in 2016. Cresterile de Black Friday sunt semnificative de la an la an: 75 mil. EUR Black Friday 2014 – 100 mil. EUR Black Friday 2015 – 130 mil. EUR Black Friday 2016 – 200+ mil. EUR Black Friday 2017.

Tot mai multe magazinele online aleg sa desfasoare campanii de tip Black Friday (de multe ori, sub alte denumiri) pe tot parcursul anului. Potrivit acestora, indiferent de titulatura sub care se desfasoara campaniile de discount-uri, acestea aduc cresteri in vanzari de aprox. 25-30%.

“Anul 2017 a fost un an spectaculos pentru comertul online romanesc, inregistrandu-se o crestere semnificativa de aprox. 40% comparativ cu 2016 si atingand, astfel, pragul de 2,8 miliarde de euro doar e-tail, fara servicii. Este un salt urias care ne arata apetitul tot mai mare al romanilor pentru cumparaturile online si, mai ales, potentialul de crestere accelerata a e-commerce-ului autohton”, spune Andrei Radu, Founder & CEO GPeC. “Chiar daca Romania nu se ridica inca la nivelul altor piete mature din Uniunea Europeana, nu trebuie neglijat deloc ritmul si potentialul de crestere care ne poate duce pana in 2020 la o piata de peste 5 miliarde de euro”, adauga el.

---------------------

Sursele cifrelor si estimarilor de piata publicate in acest raport sunt (in ordine alfabetica): ANCOM, ARMO, Breeze Mobile, eMAG, GPeC, Institutul National de Statistica, iSense Solutions, mobilPay, PayU, RomCard, United Nations Department of Economic and Social Affairs.

 

 

 

30 martie 2017, Bucuresti – Saptamana trecuta a avut loc, la  Universitatea de Studii Economice (ASE Bucuresti), a cincea editie BEST OF ESOMAR ROMANIA 2017, eveniment dedicat industriei de cercetare de piata locale. Tematica editiei aniversare a fost “Trenduri de piata in Romania”.

Vorbitorii au abordat o gama diversa de subiecte: Care sunt trendurile de consum in Romania? Cum sa le interpretam si reinterpretam? Cum sa fim diferiti, sa inovam si sa ne conectam cu consumatorii moderni? Care sunt tendintele pietei in randul tinerilor romani?

Programul a gazduit o agenda dinamica sustinuta de reprezentatii celor mai importante agentii de cercetare prezente in Romania, precum si de catre cei doi speakeri internationali: 

  • Steve Wigmore, Director, Technology Research, Lightspeed, Marea Britanie
  • Tom De Ruyck, Managing Partner, InSites Consulting, Belgia (Keynote Speaker) 

Evenimentul a fost deschis de catre Alina Serbanica, Reprezentant ESOMAR pentru Romania, care a marcat importanta acestei editii aniversare – “5 ani Best Of ESOMAR”, atat pentru cercetatori (practicienii din industria de cercetare de piata), cat si pentru clienti – cei care beneficiaza de serviciile de cercetare de piata, intr-un context in care la inceputul acestui an ESOMAR a implementat noul cod international de etica si deontologie profesionala al industriei (ICC Code ESOMAR – Ianuarie 2917). ESOMAR se implica in mod activ in reglementarea industriei, in promovarea si cascadarea standardelor si practicilor de industrie care sa confere calitate, validitate si consistenta metodologiilor si analizelor de cercetare de piata pe care agentiile le ofera clientilor sai. 

Invitatul special Tom De Ruyck, Managing Partner, InSites Consulting, Profesor la IESEG din Belgia a deschis seria prezentarilor.

Ce sunt insight-urile? Cum le comunicam? Dar, si mai important, cum putem sa le folosim in business-ul nostru? Pentru ca, mai mult ca oricand, masurarea impactului este vitala pentru agentiile de servicii de marketing profesioniste. Conform unui studiu de piata realizat recent despre impact, doar 45% dintre specialistii in prognoze si profesionistii de marketing cred ca cercetarea de piata reuseste sa schimbe atitudinile si deciziile de marketing. Intrebarile «de un milion de dolari» par a fi: cum declansam aceste actiuni semnificative in intreaga organizatie pentru a crea un impact pozitiv asupra afacerii? Si cum specialistul in inovatii poate face acest lucru in mod eficient si practic?  

Prezentarea Oanei Popa Rengle de la Anamnesis ne propune sa privim brief-urile de research ca pe povesti dominante in organizatiile clientilor, care nu surprind neaparat realitatea obiectiva a relatiei dintre consumator si brand si nu lasa loc unor interpretari diferite. De aici, fenomene precum dificultatea de a identifica insight-uri noi, senzatia de saturatie, de stagnare, de lipsa de valoare adaugata din research. Oana propune tehnici din psihoterapia narativa pentru a sonda, in datele de research deja existente pentru a gasi povesti noi, alternative care sa deconstruiasca aceste povesti dominante saturate problematic.

 Pentru a inova in mod relevant, trebuie sa intelegem directia spre care se indreapta piata. Aici intervine analiza tendintelor de schimbare a stilurilor de viata, comportamentelor si atitudinilor.

Anca Zamfirescu, Senior Research Consultant, GfK Romania, a vorbit in prezentarea ei despre cateva tendinte si sub-tendinte de consum importante pe care brandurile le pot utiliza pentru a inova si pentru a se conecta cu consumatorii moderni in moduri noi, mai eficiente. Pentru a vedea cum pot fi aceste tendinte puse in practica, Anca a oferit exemple de produse, de servicii si de campanii de comunicare care utilizeaza deja fiecare trend.

Tendintele prezentate sunt rezultatul unor modificari pe termen lung in comportamente, atitudini si valorile care stau la baza acestora. Ele pot fi folosite in mod strategic, deoarece sunt valabile pentru perioade lungi de timp si influenteaza modificari reale in modul in care consumatorii interactioneaza cu brandurile.

Principalul proiect care analizeaza schimbarile in stiluri de viata si atitudini este GfK Consumer Life, care se deruleaza in peste 25 de tari, inclusiv in Romania. 

Ellis Suban, Managing Director ElQual, a prezentat un inovativ studiu de caz cu tematica „Human Brain vs Automated Research”, abordand conexiunea dintre latura cognitiva si tehnologie, dintre emotional si rational, printr-o perspectiva ce ne-a facut sa ne gandim daca modelele generate de calculator si instrumentele de prelucrare a datelor cu algoritmi statistici sunt limitate in analizele pe care le utilizeaza, daca pot imita gandirea umana sau este creierul uman unic in abilitatea sa de a oferi profunzime si interpretari complexe in timp ce observa si coreleaza perceptii subtile? 

Ioan Simu, director general Mercury Research a vorbit despre cum a evoluat piata IT&C in ultimii 10 ani, precum si despre tendintele viitoare care se prefigureaza din analiza ultimilor ani. Informatiile prezentate au provenit din studiul sindicalizat res!com, unic in Romania, care monitorizeaza inca din anul 2006 evolutia serviciilor de telecomunicatii, a bugetelor alocate de utilizatori, precum si continutul media accesat  pe Internet.  Perioada 2006 - 2016 a fost marcata de o diversificare accelerata a serviciilor oferite de jucatorii de telecom, si de o orientare treptata, care se va accentua in viitor, a utilizatorilor catre furnizorii de continut.  Ultima decada a inseamnat o crestere de 20% pentru piata de telecomunicatii, serviciile de Internet cunoscand o transformare majora.

 Traian Nastase, Managing Partner iSense Solutions, a avut prezentarea cu titlul: “How to be different in a world of indifference”.

In conditiile in care acum timpul consumatorului modern este foarte limitat si acesta este expus la aproximativ 5000 de mesaje de comunicare zilnic, principala problema a brandurilor este cum sa reuseasca sa capteze atentia consumatorului si sa se diferentieze in fata lui.

Bazandu-se pe iSense Solutions Modern Trends Tracker, prezentarea a abordat 7 din cele peste 25 de tehnici de diferentiere si inovatie identifitate de compania iSense Solutions: Fear of missing out, Perfect imperfect, Nevoia de relaxare, Social bubble, Nevoia de independenta, Familia moderna, Pattern interruption. 

Daniel Enescu, Chairman of the Board, Kantar Millward Brown, a discutat despre tendintele in comunicare si despre regulile atragerii atentiei in mediul online. In contextul in care acest mediu de comunicare incepe sa beneficieze de investitii in crestere, este necesar sa tinem cont de 3 tendinte care influenteaza receptivitatea fata de reclame: mobilitatea, nevoia de control (exista o deschidere mai mare fata de reclamele care permit evitarea) si adblockalypse. Aceste tendinte supun reclamele la provocari, iar o reclama foarte buna in offline ar putea sa nu functioneze deloc in mediul online. Mediul digital ofera insa si oportunitati de sharing - o expunere mai mare, fara costuri media. Cele peste o suta de mii de reclame pre-testate cu Link – instrumentul Kantar Millward Brown de pre-testare de reclame – au aratat faptul ca, pentru a deveni virala, o reclama are nevoie sa fie in primul rand foarte diferita, apoi foarte placuta sau antrenanta. O posibila reteta de succes, asa cum o confirma si reclamele testate cu Link for Digital, consta in utilizarea unuia sau a mai multor ingrediente LEGS (laughing out loud, edgy, gripping si/sau sexy) – evident, cu conditia sa fie alese cele potrivite pentru brand.

 Olivia Petre, Corporate & New Business pentru platforma de teste educationale standardizate BRIO, a prezentat principalele tipologii de parinti si de elevi romani, in functie de implicarea lor in procesul de invatare. Pornind de la un studiu calitativ si cantitativ, prezentarea a evidentiat totodata opiniile parintilor si elevilor privind metodele subiective folosite in scoli si licee pentru evaluarea cunostintelor, comparativ cu metodele digitale standardizate. Un trend incurajator este cresterea segmentului de parinti preocupati de situatia scolara a copilului si implicati in activitatea acestuia, precum si deschiderea elevilor romani catre testarea digitala prin metode standardizate precum sistemul Brio.

Alina Gheorghe, Client Service Manager Daedalus New Media Research a prezentat un studiu de caz realizat la nivel regional pe un esantion de 2300 parinti din mediul urban inscrisi in panelul Daedalus Online in Romania, Bulgaria, Serbia, Grecia, Croatia, Cehia, Slovacia si Ungaria. Subiectele analizate au facut referire la decizia privind alegerea brandurilor de alimente si bauturi consumate in cadrul familiei, la consumul de alcool si tutun in randul minorilor, la vaccinarea obligatorie a copiilor, la religia in scoli si homeschooling si accesul la internet al copiilor din categoria de varsta 6-15 ani. Studiul de caz a evidentiat ca in Romania in mediul urban parerile copiilor sunt validate de catre parinti mai mult decat in celelalte tari din regiune si ca penetrarea smartphone-urilor in randul copiilor 6-15 ani este semnificativ mai mare decat media pe regiune (60% vs. 51%). De asemenea, opiniile  si perceptiile parintilor din Romania urbana sunt similare cu cele ale parintilor din celelalte tari analizate (esantioane comparabile) referitor la homeschooling, vaccinare obligatorie si educatia financiara in scoli.

Ioana Bobe si Alexandra Sandu, Senior Qualitative Researchers de la ISRA Center, au pus cap la cap informatii din ultimii doi ani de cercetari calitative despre familii, pentru a intelege cum este definita copilaria astazi, ce impact are aceasta definitie asupra stilurilor de parenting si cum populeaza copiii acest concept. Indepartandu-se atat de modelul unei copilarii laissez-faire, unde copii sunt stapani si primesc tot ce-si doresc, dar si de modelul de copilarie emergent in ultimii ani, axat pe performanta si evolutie continua, parintii de acum se inhama la o munca de reimaginare si renegociere a copilariei. Ca model ideal, copilaria actuala trebuie sa livreze in continuare dezvoltare personala pana la cel mai mic aspect, recuperand insa bucuria si relaxarea copilariei de altadata. Un demers de recastigare a jocului din partea parintililor care merge in raspar fata de chiar viata digitala a copiilor, angajati full-time intr-un proces de branding personal online. 

Prezentarea Emergentul de azi poate deveni norma de maine”, sustinuta de Adina Ghiocel-Pascu, Client Service Manager, Ipsos si Georgiana Badarau, Consumer Insights and Prospective Analyst Renault – a prezentat cele mai semnificative trenduri emergente, ce au potential de dezvoltare in urmatorii ani: varstele captive (imbatranirea demografica si nevoia marcilor de a adresa seniorii prin produse si servicii dedicate); Viata lunga si prospera - interesul sporit al consumatorilor fata de sistemele de auto-monitorizare a starii de sanatate; Valorificarea si prioritizarea propriilor interese, prin valori precum asertivitate si incercarea de a demonta fluxul “metro, boulot, dodo” (expresia franceza consacrata pentru ciclul drum-serviciu-casa); Reconectarea sub forma micro-comunitatilor, grupuri de consumatori grupati in jurul unor interese comune: parenting, calatorii, educatie alternativa, sport sau cooking; Conceptul de premium vazut drept seductia ratiunii - transferul de la un consumator premium definit prin educatie, varsta, venit sau mediu de rezidenta la un consumator premium definit prin stil de viata, mentalitate, ancorare in beneficii functionale.

Iulia Cornigeanu (Director Executiv, KANTAR TNS Romania) si Rodica Mihalache (Head of Consumer & Business Insights, Starcom Media) au dezvaluit publicului ce schimbari au avut loc in perceptia despre Black Friday si cum acesta si-a pierdut din farmec treptat, devenind mai degraba apanajul cumparatorului rational. Daca zona de IT&C stagneaza, resimtind din plin presiunea asteptarilor mari in ce priveste discounturile acordate, partea de Beauty/ Cosmetics castiga teren, investitiile in GRP dedicate Black Friday aducand o crestere insemnata in intentie si in achizitie. In 2016 s-a observat o prezenta mai activa a jucatorilor de mici dimensiuni in timpul Black Friday, fapt reflectat si in perceptia consumatorilor prin cresterea numarului celor care au mentionat problemele tehnice ale site-urilor printre motivele care i-au facut sa se razgandeasca/ sa nu mai finalizeze o achizitie. O solutie ar putea fi implementarea unui program pentru discounturi (de exemplu dimineata televizoare, seara frigidere) pentru a evita aglomeratiile de dimineata si implicit problemele tehnice. Black Friday Unraveled, proiectul realizat de Starcom Media in colaborare cu KANTAR TNS, are o metodologie aparte, analizand perceptiile si comportamentul a 1400 de utilizatori de Internet inainte si dupa Black Friday, atat in 2015 cat si 2016. 

Al doilea invitat special al conferintei, Steve Wigmore, Director – Research Technology, Lightspeed din Marea Britanie, a aratat ca cercetarea de piata prin intermediul sondajelor online se confrunta cu provocarea semnificativa de a mentine respondentii implicati in timp ce colecteaza cantitatea de date necesara ca sa poata efectua studiul. Desi nu exista in mod necesar o relatie liniara inversa intre cantitatea si calitatea datelor colectate, cei doi factori sunt intrinsec legati. Acest lucru este valabil in special pentru respondentii care completeaza sondaje folosind smartphones si alte dispozitive mobile. Aceasta lucrare incearca, inainte de toate, sa analizeze implicatiile lungimii si repetarii sondajelor asupra calitatii raspunsurilor inainte de a discuta o serie de metode practice si stiintifice care pot ajuta la identificarea modului in care aceste sondaje pot fi scurtate si facute mai interesante. Cu toate ca aceste metode vor duce la o cantitate mai mica de date colectate, Steve a argumentat ca acest lucru va fi compensat de o crestere a calitatii datelor.

Lego ramane unul dintre cele mai iubite si relevante branduri globale si cel mai puternic brand global in 2015 in categoria sa, conform  evaluarii Brand Finance. Cum construiesti insa un brand global relevant? Aceasta a fost tema ultimului numar al revistei CIM Catalyst, care pune sub lupa si cateva dintre principiile si ingredientele cheie din spatele succesului marcii daneze din ultimii ani.


“Marketingul global de succes este despre colaborare, structuri organizationale puternice si o viziune puternica despre brand. Abilitatea de a lucra cu ceilalti este vitala. In opinia mea, niciun brand nu mai poate obtine o acoperire globala fara colaborare, adica fara a se asigura ca intreaga organizatie lucreaza strans impreuna. Astazi, abordarile personalizate sunt importante pentru consumatori si este important sa fii cate se poate de bine infipt in realitate si sa intelegi cum sa fii relevant la nivel local. Un om de marketing cu o abordare globala trebuie sa iasa din turnul de fildes” - explica Julia Goldin, CMO  Lego in Marea Britanie.

Misiunea asumata Lego este sa inspire generatiile viitoare de utilizatori. Misiunea nu este insa doar o insiruire de cuvinte, trebuie transupusa in actiune. Lego trebuie sa sustina si sa formeze inca de acum “constructorii” viitorului, pe baza valorilor sale cheie: creativitate si imaginatie. Multe branduri isi doresc sa devina cu adevarat globale, insa nu au valori si o viziune puternica care sa le ghideze.

Marketingul global de succes este despre colaborare, structuri organizationale puternice si o viziune puternica despre brand.

Pentru Lego, coerenta, consistenta si legatura stansa cu copiii sunt elementele cheie in strategia globala. Pentru aceasta, cel mai important lucru este sa ramana aproape de fiecare piata in parte si sa faca eforturi permanente pentru a intelege schimbarile de comportament si diferentele locale. Ca urmare, la nivel local, atentia nu cade pe impunerea procedurilor globale centrale, ci pe construirea si incurajarea capabilitatilor locale legate de intelegerea clientilor. Adica, pe identificarea instrumentelor ce pot fi folosite local pentru a aduna insight-uri care pot aduce suport in dezvoltarea portofoliului de produse si a strategiei de marketing.

“Mai intai de toate, este vorba despre cum generezi insight-uri de-a lungul intregului proces de dezvoltare de produse, pentru a te asigura ca obtii rezultate solide. In al doilea rand, este vorba despre cum masori succesul in piata. Pe parcursul dezvoltarii produselor, vorbim cu copiii permanent. E nevoie sa-i vedem in actiune, sa-i vedem cum folosesc produsele noastre, nu e de ajuns doar un chestionar cantitativ. (...) Este vorba  despre intelegerea modului in care ei traiesc si cum se schimba viata lor, care le sunt nevoile si interesele.” - precizeaza Goldin. Acest lucru se intampla  la Lego printr-o combinatie de focus grupuri, studii etnografice si observatie.  

“Marketingul este o parte integranta a modului in care abordam experienta oferita consumatorilor la Lego”- spune Julia Godin, CMO la Lego. Odata ce un produs a fost lansat, il evaluam folosind Net Promoter Score-ul (NPS). Este un instrument foarte important pentru ca ne permite sa evaluam cat de dornici de a ne recomanda sunt clientii nostri si sa evaluam calitatea experientei pe care o au cu produsele. Pe urma, folosim instrumente prin care masuram ce se intampla cu adevarat in piata - in ce fel doresc copii sa atinga sau sa cumpere produsele. Cand este vorba despre cum evaluam succesul, acesta este ultimul moment de adevar” - spune Godin.

Interviul complet in revista Catalyst, editata de Chartered Institute of Marketing (CIM). 

A fost publicat de curand un white paper Euromonitor: „Top 10 Global Consumer Trends for 2017”.  Ca orice raport de trenduri, el nu reprezinta o pereche de lentile care schimba brusc peisajul din jur, insa pot focaliza atentia asupra unor comportamente care tind sa devina mai vizibile.

Spicuind din el, se remarca in primul rand trend-ul de extinctie a consumatorului ‘mainstream’. Consumatorii – identitatea si nevoile lor – sunt in flux. Iar acest lucru deriva din si se traduce prin urmatoarele:

  • Putem vorbi despre ‘Midorexie’ – sau cum de la o varsta incolo alegem sa nu ne mai conformam criteriilor sau comportamentelor dictate de ea. Ignorand conotatiile negative din zona ‘fashion related, trend-ul surprinde nevoia de a ramane relevant si de a nu fi discreditat sau stereotipat in baza anilor din buletin. 
  • Nisarea sau ‘segment of one’ despre care se tot discuta de ceva vreme, implica nevoia de autenticitate prin recunoasterea diversitatii si prezentarea oamenilor ‘ca mine’. Gata cu imaginile retusate, siluetele imposibile si testimonialele scriptate. (Ca nota personala, daca in 2014 am adoptat conceptul ‘Mychiatry’ de la trend watching  -  mintea este noul corp -   anul asta ma simt atrasa de ‘Wabi-sabi’ evidentiat de Euromonitor).
  • In cadrul familiilor, rolurile de decident, influentator si gatekeeper se schimba in functie de produs iar copiii, consumatori in training, sunt din ce in ce mai implicati in decizii si crescuti sa fie consumatori selectivi, intr-un ecosistem din ce in ce mai digitalizat. 

Tehnologia nu putea ramane neglijata, si ea reprezinta al doilea pol de focalizare:

  • Wellness/health apps, produse Smart Home si tehnologii AI continua sa isi creasca adeptii, insa ideea de siguranta/securitate continua sa fie atat un beneficiu cat si un punct tensionat in utilizare
  • Aplicabilitatea cea mai mare a mediului digital ar trebui sa fie in suport post-purchase dar si in consumer networks create in jurul produsului sau marcii. Prin achizitiile lor, consumatorii cauta durabilitate, sustenabilitate si mentinerea ‘in viata’ a experientei cu produsul care trebuie sustinuta prin comunicare consumator-marca si consumator-consumator
  • Nevoia de pauza de la conectivitatea permanenta incepe sa fie resimtita acut dand nastere perioadelor si ofertelor pentru digital detox vacation

Detalii mai multe si exemple gasiti rasfoind/scroll-uind pe indelete materialul disponibil. Iar daca va intereseaza si altele cu aceeasi tema:

Pagina 1 din 2

Portalul Marketing Focus a fost lansat de Institutul de Marketing  cu scopul de a aduce un plus de informatie, idei si resurse de marketing atat profesionistilor de marketing, cat si celorlalti actori si departamente implicate in livrarea performantei de marketing: comunicare si relatii publice, resurse umane, IT, financiar,  relatii cu clientii si nu in ultimul rand management. 

Newsletter

Aboneaza-te pentru a fi la zi cu ultimele informatii din marketing.