Articole filtrate dupa data: Septembrie 2022

Cum a demarat E.ON România un program de customer experience cu inițiative premiate în străinătate sau devenite reper pentru grup la nivel internațional? Cum s-a creat și dezvoltat echipa? Care sunt pilonii strategiei? Cum se măsoară succesul?

Aflați mai multe de la Alina Dîmbean care conduce echipa de customer experience a E.ON România, înfiinţată în 2017, formată astăzi din 10 experți care asigură sprijin întregii organizații. Alina a absolvit cu succes un program de certificare acreditat de Chartered Institute of Marketing (CIM) şi a obţinut, alături de echipa sa premii la competiţiile internaționale de profil precum South East Europe Customer Experience Awards, unde a devenit recent şi membru al juriului. Marketing-ul a venit ca o alegere firească și naturală. Totul a început în 2009, când a fost înființată prima echipă de dezvoltare produse în E.ON Romania, când,  alături de alți doi colegi, avea misiunea de a transpune nevoile clienților în produse noi, inovatoare și profitabile.

Interviul face parte din seria de interviuri „Ask The Data”, realizată în parteneriar cu SAS, lider global în soluții de analiză de date.

Cea mai bună experiență pe care o poți oferi unui client este aceea ca el să nu știe că exiști și să nu aibă nevoie de tine.

Ce înseamnă Customer Experience pentru E.ON și care sunt pilonii strategiei?

Pentru noi, customer experience înseamnă să punem clientul în centrul tuturor activităților pe care le facem. Ne dorim ca el să aibă o interacțiune cu noi cât mai ușoară și simplă. În industria noastră, cea mai bună experiență pe care o poți oferi unui client este aceea ca el să nu știe că exiști și să nu aibă nevoie de tine. Scopul nostru este să avem o colaborare cu clienții, care să fie bazată pe încrederea pe care ei ne-o acordă, iar noi ne străduim prin fiecare acțiune pe care o facem să nu o pierdem. De asemenea, ne dorim să oferim prețuri corecte, produse și servicii de calitate, cât mai customizate, bazate pe nevoile lor, iar atunci când au nevoie de ajutorul nostru și interacționează cu noi, să putem să le oferim răspunsuri rapide, la obiect, și să le rezolvăm problemele într-un timp foarte scurt.

Cum v-ați organizat și cum ați gândit strategia? Cum ați creat un “roadmap” pentru  a ajunge de la dorințe la rezultate?

Sunt multe lucruri care se întâmplă în spate, dar cel mai elocvent exemplu este modul în care suntem organizați în jurul acelor  „customer journeys” (n.r. trasee relevante pe care le parcurg clienții). Astfel, am construit echipe care lucrează pe astfel de călătorii.

De exemplu, avem oameni care lucrează pentru călătoria I pay (eu plătesc), I join sau I complain, toate aceste echipe sunt compuse din echipe cross funcționale, care aduc know how-ul potrivit exact la momentul și în locul în care este nevoie. Există câte un membru al departamentului de customer experience în aceste echipe, pentru a aduce acel balans între vocea business-ului, care își dorește profitabilitate și costuri cât mai scăzute și vocea clientului. Echipele cross funcționale, de “journey” au în gestiune câte o călătorie pe care o construiesc de la început, până la sfârșit și se ocupă de experiența clientului pe fiecare touchpoint (punct de contact) pe care clientul îl are cu noi.

Voi ați pornit de la obiectivele de business, afacerile întotdeauna își doresc să crească veniturile, să reducă costurile, să crească satisfacția și loialitatea clienților, iar dovada că ați reușit să atingeți acest deziderat de ”customer centricity” a fost că voi ați plecat exact de la probleme, “pain points”, „frictions”. În zona aceasta de utilități vedem în urma studiilor că tot ce este legat de facturi reține primul loc în rândul ”problemelor”, iar voi v-ați uitat la aceste customer journey, care puteau să însemne, în primul rând, venituri pierdute (lost revenue). La nivel global 4,7 trilioane de dolari ar fi în risc din cauza experienței necorespunzătoare oferite clienților. Voi ați reușit să identificați momentele care contează.

Cum ați adoptat modul de lucru “agile” în echipele cross funcționale?

Da, utilizăm metodologia „agile” în cadrul echipelor cross functionale, deoarece acestea au ca obiectiv să livreze cât se poate de repede. Există și SLA (n.r. service level agreement) prin care toată compania reușește să fie în spatele acestor echipe, tocmai ca ele să poată să livreze în cel mai scurt timp, cele mai bune rezultate, atât pentru business cât și pentru clienți.

Toate acțiunile pe care le întreprindem pornesc de la o problemă a clientului, de la o nevoie sau de la o așteptare a acestuia, ceea ce nu este un lucru ușor, pentru că aceste nevoi sunt în continuă creștere și clienții sunt mai educați și au așteptări din ce în ce mai mari.

Competitorii noștri nu mai sunt doar competitorii direcți, din industria în care activăm, ci sunt din întreaga industrie de servicii. Clienții noștri se așteaptă să primească de la noi servicii de înaltă calitate, așa cum primesc de la furnizorul de telefonie sau de la bănci. Din fericire, avem foarte multe exemple bune de la care învățăm și spre care să tindem cu toții. Industria energetică nu este una foarte dinamică, dar asta ne provoacă să ținem ritmul cu ceilalți, dar și să tindem spre a fi mai buni în fiecare zi. Ne dorim să punem la dispoziție clienților cât mai multe canale prin care să interacționeze cu noi, iar călătoria parcursă alături de noi să fie una cât mai plăcută.

Mai mult decât atât, la baza echipelor cross funcționale stă vocea clientului. Primim datele din studii, se face o analiză și se trimite către echipe, care ulterior gândesc anumite inițiative. Avem un flow care reprezintă o poveste începută de la vocea clientului, urmată de datele colectate de departamentul de customer insights, apoi, noi din echipa de customer experience le ducem către oamenii din operațional, unde îi ajutăm să dezvolte diferite inițiative, care apoi îi sunt comunicate clientului, tocmai pentru a încheia povestea. Prin acest mod, le arătăm clienților noștri preocuparea constantă pe care o avem pentru problemele lor.

Am simțit nevoia să oferim clienților mai mult decât energie.

Ați construit departamentul de Customer Experience la E.ON în 2007. Cum ați început? Care au fost inițiativele pornite de la datele și informațiile de la clienți? La ce date v-ați uitat și ce pași ați facut?

În primul rând, odată cu dezvoltarea de produse și servicii, am simțit nevoia să oferim clienților mai mult decât energie, drept urmare am pus bazele acestui departament în urmă cu cinci ani.  

De exemplu, una dintre soluțiile pe care le oferim este de home heating, prin care un client poate să-și achiziționeze o soluție de la noi, care include întreg pachetul de la boiler până la instalare și racordarea la gaze și electricitate. Când am dezvoltat această soluție, a fost prima inițiativă de acest gen, moment în care am început să lucrăm în modul Agile și cu elementele de design thinking.

Totul a pornit de la client, a fost prima dată când s-au făcut studii concrete și aplicate pe client, s-au desenat acele personas, s-au făcut interviuri cu clienții, unde au fost identificate nevoile lor și ce și-ar dori ei de la o astfel de soluție. Am analizat răspunsurile lor și le-am pus într-o inițiativă care a fost testată cu câțiva consumatori, înainte de lansare. Au fost mai multe etape în care clienții au testat produsul, prin urmare, au trecut prin experiența de a instala o astfel de soluție, după care, noi am încorporat feedback-ul pe care l-am primit de la ei și am ajuns la o soluție care este și în ziua de azi una dintre cele mai bine primite de către clienții noștri.

Atunci am realizat că pentru a avea clienți fericiți, trebuie să avem angajați fericiți.

Acum ceva timp am inițiat un workshop la nivel de companie pentru angajații noștri. Cum a început totul? Clienții ne spuneau că își doresc să fie tratați cu prioritate în unele momente, să le fie înțeleasă problema și să nu trebuiască să aștepte foarte mult. Atunci am realizat că pentru a avea clienți fericiți, în primul rând, trebuie să avem angajați fericiți. Din această perspectivă, considerăm angajații ca fiind primii ambasadori ai companiei. Drept urmare, facem toate eforturile cu echipele de HR, să oferim cadrul potrivit angajaților și colegilor noștri, în special celor din frontline.

Am dezvoltat un program, în care luăm fiecare echipa să vedem care sunt nevoile ei în relație cu clienții cu care interacționează, dezvoltăm un training, care este pliat exact pe nevoile echipei, cu exemple clare cu care ei se întâlnesc zi de zi, pe care apoi, le transpunem într-un material de training. Dacă este cazul, îi ajutăm să rescrie anumite documente sau informații pe care le transmit către clienți. Workshop-ul este cu roleplay, în care ei ajung să creeze împreună cu noi, un mod de lucru care să ajute apoi toți colegii în interacțiunea pe care o au cu clienții. Aceasta este una dintre cele mai de succes inițiative ale noastre, iar acum este inclusă în pachetul de training obligatoriu la nivelul de companie.

Este o inițiativă dezvoltată de voi, aici în România, care a fost preluată de grup ulterior?

Da, așa este. Am o echipă minunată care a dezvoltat pas cu pas acest training pentru care am fost premiați la două competiții internaționale de customer experience, ceea ce ne-a dat și mai multă încredere că suntem pe calea cea bună, iar eforturile noastre sunt apreciate și cu siguranță vom avea succes, ceea ce s-a și dovedit ulterior.

La ce indicatori de performanță vă uitați? Cum ai construit și dezvoltat echipa?

În acest moment am o echipa de 10 oameni foarte delicați și dornici să facă lucrurile mai bine. Am început aproape de la zero, din anul 2017. Acum avem mai multe journey-uri de care ne ocupăm. În sarcina noastră intră atât partea comercială, de furnizare, cât și partea tehnică. Avem journey-uri separate pe cele două business-uri ale noastre. Fiecare avem și echipe Agile care sunt construite în jurul acestor journey-uri, dar avem și echipele de produs, care la rândul lor funcționează după aceleași principii Agile și care sunt compuse din echipe cross funcționale. Avem întregul buy-in al management-ului nostru, drept urmare orice inițiativă mare are la bord și câte un membru din echipa de customer experience.

Nu este suficient să te uiți doar la indicatorii legați de client.

La nivel de companie, aveți foarte multe date, ce faceți cu ele?

Colegii de la customer insights, rulează multe studii, pe lângă cele de NPS (n.r. net promoter score) pe care le facem pe partea de călătorie a clientului, mai urmărim și un „Benchmark NPS” sau ,,NPS strategic” cum îl numim noi. Acesta ajută la comparația cu competitorii noștri, este un NPS care măsoară percepția asupra brand-ului, deoarece aproximativ o treime din clienții intervievați interacționează efectiv cu noi. De aici extragem puterea brandului și a acțiunilor pe care le facem și rămân în mintea clienților.

Lecția pe care am învățat-o și care a adus multe beneficii reprezintă faptul că nu este suficient să te uiți doar la indicatorii legați de client. Avem un sistem BSC (n.r. balanced scorecard) pe care îl urmărim și mai mult decât atât, utilizăm acele dashboard-uri pe care le construim. Ne uităm în oglindă, pe de-oparte la ce își doresc clienții și pe de altă parte la procesul intern.

Un alt lucru foarte important pe care îl facem este reprezentat de acele dialoguri de performanță. Utilizându-ne de cei cinci piloni ai balanced scorecard, construim dashboard-uri pe care le aducem în atenția managementului. Se discută trendurile pe care le înregistrăm, identificăm unde sunt acțiuni de luat și ce facem pentru fiecare dintre ele.

Alina, ce fel de tipuri noi de research ați folosit și v-au ajutat să faceți pași înainte?

Pe timpul pandemiei, având în vedere că nu am mai putut face acele „customer images” pe care le făceam în format fizic, am trecut în online. Colegii de la customer insights au construit comunități online, unde grupuri de clienți sunt dispuși să ne dea feedback pentru anumite probleme pe care le prezentăm către ei sau anumite spețe pe care vrem să le testăm cu ei. În acest fel obținem feedback imediat.

De asemenea, facem survey-uri lunar, mai avem și studii de mystery shopping care, pe de o parte ne provoacă, dar pe de altă parte ne oferă și momente de bucurie, în care constatăm că reușim de fiecare dată să fim printre primii în percepția clienților noștri.

Elaborăm și alte studii de brand și brand perception, le centralizăm pe toate, luăm datele relevante și construim acele dashboard-uri care să fie relevante pentru diferite echipe din organizație.

Alina, cum puneți în valoare inițiativa balanced scorecard? Ce înseamnă balanced scorecard pentru voi? Când ați început să folosiți acest instrument de planificare și evaluare și unde sunteti acum?

Balanced scorecard ne permite să echilibrăm perspectiva clientului cu cea financiară, cea operațională cu nevoia de învățare și inovație. Mai mult decât atât, am adus și perspectiva  „health and safety”, al cincilea pilon în balanced scorecard în varianta noastră.

Sistemul a fost implementat acum mulți ani, nu am fost scutiți de provocări. Pentru noi, a fost important să avem o singură sursă de informare despre date, ca toată lumea să vorbească despre aceleași cifre. Ingredientul secret a fost partea de schimbare culturală pe care am atașat-o acestui instrument. Am introdus dialogurile de performanță, în care echipele relevante, au întâlniri lunare, unde pe baza unui dashboard construit în timp, discută indicatorii de performanță urmăriți. Ne-am dorit să avem un cadru de discuție constructivă pe baza rezultatelor pe care le avem.

Experiența clientului este noul câmp de luptă în orice piață.

Ce sfat i-ai da unei persoane care este la început în a folosi datele pentru customer experience?

Experiența clientului este noul câmp de luptă în orice piață, îi îndemn să asculte vocea clientului și să facă ceva. Noi încercăm să înțelegem care este cauza care a condus la o percepție mai negativă asupra noastră și mergem pe firul logic al lucrurilor și ulterior implementăm inițiative care să ajute la schimbarea în bine. În ultima etapă monitorizăm din nou datele pentru a verifica daca am ajuns la rezultatele dorite.

Alina, ești un profesionist ocupat, cu o poziție înaltă în ierarhie, cu o agendă plină, ai o familie frumoasă, cum găsești răgaz să te perfecționezi într-o perioadă în care schimbarea este singura constantă? Ai urmat un program provocator și alături de noi, cum reușești?

Consider că dacă faci ce îți place găsești întotdeauna timp pentru a face lucrurile mai bine. Nu a fost ușor, a trebuit să studiez în weekend sau după program, cred că este și în natura mea să nu mă opresc niciodată din învățat.

M-a ajutat să construiesc o strategie.

Ce a adus valoros training-ul CIM (n.r. Chartered Institute of Marketing) față de celelalte training-uri la care ai participat?

Mi-a plăcut că m-a ajutat să structurez mai bine lucrurile. Am multă experiență în spate, dar modul în care făceam lucrurile, nu era atât de structurat, față de cum este acum, în urma acestor cursuri. Cursul mi-a adus exact ce aveam nevoie, m-a ajutat să construiesc o strategie, ”Ce îmi doresc să facem?”, ”Cum îmi doresc să facem?”. Am apreciat faptul că m-a forțat să fiu mai structurată în acțiunile pe care le fac și să am o altă abordare mult mai consecventă și mai logică a lucrurilor.

De zece ani, InfluenceMe powered by Starcom România este primul și singurul studiu al industriei de comunicare din România, care documentează evoluția influencer marketing-ului dintr-o perspectivă 360. Bazat pe o metodologie complexă, studiul reunește atât perspectiva cantitativă asupra fenomenului, cât și rafinarea calitativă a observațiilor cu potențial de insight.

Într-un context al industriei de comunicare în care influencer marketing-ul, ca disciplină, tinde către profesionalizare, ediția aniversară a studiului InfluenceMe devine și cea mai complexă analiză a fenomenului local de influență. Complexitatea vine, pe de-o parte, din volumul impresionant de campanii analizate (dublu față de anul trecut). Pe de altă parte, din analiza calitativă, extrem de granulară, a fiecărei campanii în parte, pentru a înțelege contribuția fiecărei componente (influencer, mesaj, treatment vizual) în zona de purchase funnel.

Care mai este definiția influencerului în 2022? Dar rolul lui? Ce aduc creatorii de conținut într-o campanie și cum evaluăm rezultatele? Există un număr optim de influenceri pe care un brand ar trebui să îi implice în campaniile de influencer marketing pentru a-si atinge obiectivele? Care sunt campaniile cu cele mai bune rezultate?

Toate aceste întrebări își găsesc răspunsurile în studiul InfluenceMe 2022.

„Există un interes debordant al industriei de comunicare pentru influencer marketing. Și odată cu acest interes EXISTA și o nevoie de profesionalizare a domeniului. InfluenceMe2022 este o oglindă a realității, care ne arată că suntem, încă, foarte departe de acest ideal. Deși am inventariat sute de campanii, am observat că indicatorii esențiali, care ar trebui să fie revendicați de influencer marketing – cei care au la bază povestea, conexiunea umană, relevanța – sunt pe-o pantă abruptă, în cădere liberă.

Brandurile sunt mai deschise ca niciodată să acceseze acest canal, pe care îl numim influencer marketing. Iar piața este mai dispusă, ca oricând, să livreze influență și influenceri.

În goana acesta, contra-cronometru, oare se mai uită cineva la strategie? Oare mai dezvoltă cineva concepte creative sau măcar idei fundamente pe vreun insight?

Într-o lume a cărei nevoi de escapism, de poveste și de frumos este vitală, influencer marketing-ul este esențial. InfluenceMe 2022 este martorul acestui trend și, totodată, semnalul de alarmă că influența nu se vinde la kilogram, ci este nevoie de strategie în spatele oricărei inițiative și de o foarte bună înțelegere a contextului social și a comunităților”. Andreea Lupu, Strategy & Innovation Director Starcom România & Head of Publicis Influence

Rezultatele studiului InfluenceMe 2022 au fost prezentate în premieră în cadrul Influencer Marketing Conference, evenimentul care aduce în fiecare an valoare industriei de comunicare.

Numărul campaniilor de Influencer marketing crește exponențial, dar atribute precum „loialitatea” și „lovability-ul” scad.

Fenomenul de influencer marketing se află pe un trend ascendent. Oamenii au nevoie, mai mult ca oricând, de conexiunea umană. Au nevoie de o voce relevantă care să le spună o poveste și nu doar un beneficiu de produs. Deși numărul campaniilor de influencer marketing crește, în tandem cu interesul consumatorilor, relevanța lor scade în situațiile în care acestea sunt gândite tranzacțional.

Rolul influencerului în percepția utilizatorilor de internet

Utilizatorii de internet din mediul urban continuă să declare că rolul unui influencer este cel de a inspira, de a promova un stil de viață sănătos și de a educa.

Factorii care determină o campanie de succes

În 2022, campaniile cu cele mai bune rezultate pe întregul purchase funnel sunt cele care au la bază o idee creativă, o poveste sau care prezintă un produs sau un beneficiu într-o manieră nouă, relevantă pentru comunitate.

Pe indicatorul de notorietate, cele mai bune rezultate au fost înregistrate de campaniile cu influenceri care au avut și suportul campaniei TV sau a altor medii tradiționale (Outdoor, Radio).

Au stimulat curiozitatea în special campaniile cu influenceri din categoriile de gadgets (wellness & tech), beauty, telecom şi electronice (îngrijire personală). Totodată, au înregistrat un scoring foarte bun campaniile cu influenceri care au evidenţiat noutatea produsului, cele care au promovat și explicat produse cu beneficii mai complexe și cele care au promovat categorii de produse care îmbunătăţesc/simplifică stilul de viaţă al oamenilor.

Campaniile cu influenceri care au obţinut un consideration peste medie, au fost cele care au fost concepute pornind de la o nevoie a comunității. Și care veneau cu o rezolvare sau cu inspirație.

Campaniile care îi determină pe consumatori să cumpere produsul/ serviciul în 2022, sunt cele cu accent pe povești personale, pe utilitatea produsului, dar în special pe utilitatea conținutului creat de influencer pentru comunitatea sa.  CSR-ul și, în general, campaniile care fac apel la partea de sustenabilitate socială sunt în topul preferințelor atunci când evaluăm campaniile de influencer marketing.

Loialitatea față de brand se construiește în 2022 prin campanii cu influenceri care reușesc să creeze conexiuni emoționale între brand și consumator. Iar acest lucru, conform analizei, se întâmplă atunci când campania are o idee creativă la bază și un mod original de a transmite conexiunea cu brandul.

Relevanța brandului crește prin campaniile cu influenceri care educă consumatorii prin experiențe, conținut util și/ sau distractiv (seriale digitale, podcast-urile, folosirea actorilor în comunicare).

Podcast-urile reprezintă unul dintre cele mai îndrăgite formate și, totodată, un spațiu generos de manifestare pentru brandurile care aleg să își spună povestea prin conținut relevant, nu doar printr-o simplă expunere de produs. În studiul de anul acesta, podcast-urile au un capitol dedicat, care analizează extrem de minuțios contribuția acestui timp de conținut în mixul de marketing și comunicare.

„Complexitatea studiului de anul acesta a crescut: de la numărul mare de campanii trackuite, până la modalitatea complexă de analizare a lor și comparația continuă și constantă cu rezultatele anilor anteriori. Focusul a fost pe zona acționabilă și pe transformarea tuturor observațiilor în insight-uri relevante pentru branduri.

Una dintre observațiile principale ale studiului InfluenceMe2022 fiind legată de importanța înțelegerii audienței și, respectiv, a comunităților. Unele dintre cele mai puternice campanii de influencer marketing fiind cele care au vizat interesele şi pasiunile comunităţii”. Andreea Zanfir, Head of Consumer Insights Starcom România.

Metodologie

Studiul a fost realizat de agenția de media Starcom România, prin metodologia online Ad Impact, pe un eșantion de 1200 persoane, de sex feminin și masculin, cu vârsta peste 18 ani, utilizatori de internet, din mediul urban, în perioada august - septembrie 2022.

Vara aceasta a fost una extrem de frumoasă pentru sportul românesc şi mulţi sportivi s-au aflat în situaţia de a se autodepăşi de nenumărate ori. Cu siguranţă ideea de versiune îmbunătăţită a sinelui nu este limitată la domeniul sportului şi am profitat de această ocazie pentru a discuta despre subiect cu Roxana Tudor, Marketing Manager la unul din cei mari mari furnizori de energie din România şi absolvent al cursului CIM (Chartered Institute of Marketing) – Digital Strategy, prin intermediul Institutului de Marketing.

Roxana a împărtăşit cu noi de ce îi place să lucreze în marketing, instrumentele care o ajută în organizarea activităţii, atracţia faţă de studierea comportamentului consumatorului şi de ce consideră că învăţarea continuă reprezintă cheia succesului.

Ce te-a determinat să alegi un job în marketing?

Pare că am ştiut ce îmi doresc de la viaţă încă din studenţie, pentru că am urmat chiar cursurile Facultăţii de Marketing. La 20 de ani, marketingul mi s-a parut „cool”, pentru că structuri de marketing probabil aveau atunci doar companiile multinaţionale în care visam să lucrez. Acum, în schimb, pot să afirm că am ales sa fac o carieră în marketing pentru că îl asociez cu libertatea de exprimare într-un mod creativ, dinamic, mereu nou şi cu multe provocări.

Dar nu am făcut marketing dintotdeauna. Mi-am început cariera în vânzări, la 22 de ani, într-o multinaţională din domeniul telecomunicaţiilor. Am făcut parte mai întâi din echipa de Sales & Customer Service pentru B2C, unde am fost în top 10 cei mai buni vânzători din ţară. Apoi, am ales să îmi lărgesc orizonturile şi spre segmentul B2B. În cei opt ani în care mi-am desfăşurat activitatea în acea companie de top, am avut şansa să învăţ cum se pot face lucrurile la cel mai înalt nivel, am interacţionat şi am lucrat cu oameni care şi-au pus amprenta asupra dezvoltării mele si m-au determinat să evoluez. Datorită experienţei acumulate, mi-am dat seama ce domeniu mă atrage cel mai mult şi m-am decis să urmez o carieră în marketing. Astfel, am debutat pe o poziţie de Specialist de Marketing la unul dintre cei mai mari furnizori de energie din România, iar de cinci ani sunt managerul departamentului.

Cum îţi organizezi ziua ca Marketing Manager?

Există o rutină pe care o am, cum probabil are fiecare dintre noi în ceea ce priveşte activitatea zilnică. Când sunt la birou şi nu lucrez de acasă, îmi încep ziua cu cafeaua de dimineaţă cu echipa, pentru un vibe bun şi energie pozitivă. Empatizarea pe orice subiect apropie oamenii, iar echipa este mai unită şi mai responsabilă. Ca manager în marketing, am un calendar clar de campanii, cu sarcini, responsabili şi termene definite. Altfel, nu mi-aş putea desfăşura activitatea, fiind responsabilă de crearea şi implementarea strategiei de marketing, online și offline, pentru produsele și serviciile energetice.

Ce instrumente te ajută în activitatea zilnică?

Folosesc foarte mult Trello, un instrument de management de proiecte care m-a ajutat să îmi gestionez mai eficient activităţile, să monitorizez sarcinile şi gradul de realizare a acestora pentru că are un calendar şi etichete pentru fiecare membru.  Îmi place că este un instrument vizual şi interactiv, care transmite notificări, reminders şi oferă în plus alte lucruri utile precum, liste noi de activităţi, acces diferenţiat între membri sau posibilitatea de a ataşa documente. Îl consider un lucru bun pe care mi l-a adus pandemia, fiind extrem de util când lucrezi de acasă.

Exclusiv în zona de digital mă ajută Supermetrics, pentru că preia datele din Google Analytics, Google Ads, Facebook, Instagram, YouTube sau alte platforme şi le transportă într-o platformă personalizată de raportare a campaniilor, fiindu-mi astfel mai uşor să monitorizez şi să compar traficul, conversiile sau să analizez comportamente.

Care sunt sursele tale de inspiraţie zilnică?

Îmi place să studiez comportamentul consumatorului, mă fascinează şi mă inspiră totodată. Poate şi pentru că am fost atrasă de latura psihologică, analizez modelele de comportament şi încerc să îmi dau seama ce le-ar putea influenţa deciziile de cumpărare. Echipa mea și oamenii cu care colaborez reprezintă, de asemenea o sursă de inspiraţie pentru mine şi învăţ în permanenţă ceva de la ei, fiind temperamente diferite, cu specializări diverse.

Dacă vorbim de publicaţii, mă inspiră informaţiile de pe https://www.davechaffey.com/  , https://www.wordstream.com/ şi https://www.smartinsights.com/. Sunt un mare fan Dave Chaffey şi revin, de fiecare dată, când am de făcut un proiect, la cărţile lui: „Digital Marketing, Strategy, Implementation and practice” şi „Digital Marketing Excellence, Planning, Optimizing and Integrated Online Marketing”.

A schimbat ceva pandemia în modul în care lucrezi sau te inspiri zilnic? Dacă da, ce anume?

După aproape doi ani de trăit într-o pandemie globală, am evoluat atât în calitate de consumatori, cât şi în calitate de angajaţi ai unei companii, care a fost nevoită să ţină pasul în mod accelerat cu lumea digitală. Este cât se poate de clar că, dacă nu satisfacem noile preferinţe şi nevoi ale consumatorilor, ei vor găsi o alternativă. Am adoptat o abordare omnichannel, încercând să oferim soluţii şi servicii menite să faciliteze comunicarea cu clienţii, să dăm acces la servicii adiacente energiei electrice şi gazelor naturale, simplu, rapid, cu accentul pus pe latura online. De asemenea, avem un interes puternic pentru iniţiativele ecologice şi pentru sustenabilitate. Întregul context ne determină să fim mai atenţi cu mediul, să utilizăm şi să promovăm energia verde, să transmitem recomandări pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice, prin campanii de conştientizare, organizate la nivel naţional, dar şi prin campanii locale în care am ajutat, prin acţiuni concrete, consumatorii vulnerabili. Consumatorul post-pademie are un interes mai mare pentru brandurile prietenoase cu mediu, care dovedesc o grijă reală faţă de societate. Totodată, este mai preocupat de starea sa de bine si, de aceea, trebuie să ne adaptăm la aşteptările sale. Interacţiunile directe sau online cu aceştia au un impact decisiv asupra loialităţii şi încrederii clienţilor în noi.

Care a fost cea mai mare provocare profesională avută în ultimul an? Ce crezi că te-a ajutat să-i faci faţă?

Pe lângă activitatea mea curentă, anul acesta am accepat provocarea de a face parte dintr-o echipa de traineri a unei companii care livrează cursuri pe suport video în diferite arii de business, dedicate tinerilor antreprenori. Eu am acoperit sfera de marketing. Nu am stat pe gânduri, fiind o experienţă extraordinară care mi-a oferit oportunitatea să împărtăşesc din know-how-ul meu şi altora, să vorbesc despre meseria mea, de care sunt pasionată. Ceea ce m-a ajutat să fac faţă a fost determinarea de a mă autodepăşi, pentru că am ieşit din zona de confort şi am luat contact pentru prima dată cu o cameră video. În plus, am simţit o responsabilitate foarte mare în realizarea materialelor de curs, ele fiind în esenţă o carte de vizită. Trebuie să fii coerent şi să te pui în pielea cursanţilor, să vezi dacă limbajul pe care îl foloseşti este sau nu pe înţelesul lor. Cred că putem realiza orice, atât timp cât ne propunem şi ne stabilim ţinte şi obiective şi muncim pentru a le atinge.

Cum integrezi învăţarea în activitatea curentă?

Sunt de părere că marketerii trebuie să înveţe în permanenţă şi să se adapteze la noutăţile pieţei dacă îşi doresc să aibă success. De-a lungul timpului am urmat mai multe programe de training şi am obţinut o certificare internaţională în Digital Strategy, acordată de CIM, cu sprijinul Institutului de Marketing. După această experienţă am reuşit să dezvolt în cadrul organizaţiei, în care îmi desfaşor activitatea, o strategie de marketing digital mai complexă, care ne-a ajutat să ne diferenţiem în piaţă, să construim şi să menţinem relaţia cu clienţii, indiferent de canalul de comunicare agreat de consumatori, exact în momentul în care a debutat pandemia. Până atunci, accentul nu a fost pus pe zona de digital pentru că peste 50% dintre clienţii de energie sunt traditionalişti şi am observat o foarte mare rigiditate în adoptarea canalelor digitale.

 Marketingul este un domeniu care evoluează rapid şi chiar dacă nu mi-aş propune să învăţ, m-ar împinge contextul să o fac. Acest mediu dinamic şi provocator mă face să îmi menţin mintea ageră, să fiu la curent cu tendinţele, să studiez consumatorul şi noile metode digitale prin care putem îmbunătăţi experienţa clienţilor.

Ce cursuri ai recomanda unei persoane care îşi doreşte să aprofundeze domeniul marketingului?

Domeniul marketingului este vast, dar cred că, mai întâi, e important să ne decidem care parte a sa ne atrage mai mult. Ȋn cazul meu, am acoperit de-a lungului timpului cam toate ariile de marketing şi mă simt norocoasă că am avut această oportunitate. Recunosc însă că cel mai mult mă atrage digital marketingul, motiv pentru care am şi studiat în profunzime conceptele de strategie digitală. M-au ajutat mult cursurile urmate în colaborare cu Institutul de Marketing, de lungă durată şi în varianta blended learning. Deşi, iniţial, am avut sentimentul că nu voi reuşi să le finalizez, fiind un modul care s-a desfăşurat mai mult în mediul online, faptul că ei mi-au oferit suport permanent şi au fost implicaţi, m-a determinat să acord mai multă atenţie studiului, într-o perioadă aglomerată din punct de vedere profesional. Cursurile au fost practice, cu studii de caz, care m-au făcut să mă documentez pentru că altfel nu aveam cum să finalizez lucrarea de diploma. De aceea, recomand oricărei persoane care doreşte să-şi aprofundeze cunosţintele de marketing, să caute cursuri care au şi o parte practică şi să se gândească totodată, cum ar aplica cele învăţate în activitatea de zi cu zi.

Care sunt principalele 3-5 lucruri care crezi că te-au ajutat în acest domeniu?

Poate nu neapărat în această ordine, dar cred că m-au ajutat: determinarea, perseverenţa, dorinţa de a mă autodepăşi, gestionarea timpului şi disponibilitatea de a învăţa permanent. Consider că secretul unui proiect de succes este să îţi urmăreşti obiectivul final şi să îl vizualizezi îndeplinit. Poziţionându-mă aşa, am hotărârea necesară pentru a-mi dezvolta cunoştinţele şi pentru a gestiona eficient distragerile zilnice, fără să mă las copleşită de diferite piedici care apar în mod inevitabil. Un „To do List” şi o orientare către soluţii mă ajută să fiu eficientă şi să respect termenele. E important, de asemenea, să ne cunoaştem şi să fim obiectivi, să ne analizăm reuşitele sau eşecurile, să tragem concluzii şi să luăm măsuri de îmbunătăţire. Când suntem competitivi cu noi înşine, evoluăm. Cunoscându-ne minusurile, ştim în ce zonă e nevoie să aprofundăm.

Care au fost provocările/lecţiile din care ai învăţat cel mai mult?

Cel mai mult am învăţat din situaţiile profesionale noi, neprevăzute generate de context. Acestea sunt cele mai bune lecţii pentru mine, cele care mă provoacă să devin o versiune mai bună a mea. Pot da exemplu o situaţie recentă, în care am fost nevoită să studiez concepte de user interface sau user experience, acesta din urmă oscilând cumva între marketing, design, project management şi psihologie, pentru a face faţă unui nou proiect pe care îl pregătim pentru consumatori, în care am rolul de Project Manager.

GPeC a monitorizat îndeaproape evoluția comerțului online românesc pe parcursul anului 2022, consultând constant principalii jucători din domeniu: magazine online, companii de curierat, procesatori de plăți, platforme de e-commerce și companii de tehnologie. Potrivit informațiilor centralizate de GPeC, sectorul de e-commerce românesc ar putea crește cu aprox. 10% în 2022 comparativ cu 2021 în ceea ce privește numărul de comenzi livrate de magazinele online către consumatorii finali.

De 17 ani, GPeC promovează sectorul e-commerce din România adunând în jurul său cea mai mare comunitate de magazine online și organizând principalele evenimente de comerț online și digital marketing din țară.

Potrivit reprezentanților companiilor de curierat, imediat după izbucnirea războiului din Ucraina, comerțul online a cunoscut un recul care s-a întins pe o perioadă de câteva săptămâni. Astfel, numărul de comenzi al magazinelor online a scăzut cu până la 40% pe fondul situației de incertitudine generate de război. De asemenea, traficul înregistrat pe site-urile de e-commerce a scăzut semnificativ în primele zile de după declanșarea războiului, atenția publică fiind îndreptată spre sursele media de informare cu privire la situația din Ucraina.

După șocul resimțit în luna martie, trend-ul ascendent din e-commerce a revenit, iar la finalul lunii mai 2022, numărul de comenzi livrate de magazinele online se apropia de nivelul înregistrat în mai 2021. Începând cu luna iulie, la nivel macro al pieței, se înregistrează constant depășiri ale volumelor din aceeași perioadă a anului trecut, iar așteptările sunt mai mari pentru ultimul trimestru al anului – de regulă, cel care aduce volume mari de vânzări magazinelor online datorită campaniilor de Sărbători.

Opinia generală a principalilor jucători din piață consultați de GPeC este că e-commerce-ul românesc va crește în 2022 cu aprox. 10% față de 2021. Situația la zi a comerțului online românesc va fi dezbătută pe larg în cadrul evenimentului GPeC SUMMIT care va avea loc pe 26 septembrie la București.

Repere și trend-uri importante în Comerțul Online Românesc

• Comerțul electronic din România reprezintă 9-12% din total retail, potrivit GlobalData (9%) și Euromonitor (12%). În 2021, e-commerce-ul românesc a însemnat 6,2 miliarde EUR, în creștere cu 10% față de 2020 când s-au înregistrat 5,6 miliarde EUR.

• Dacă în perioada pandemiei categoriile de produse cu cele mai mari creșteri în e-commerce țineau de lucrul și traiul de acasă (laptop-uri, televizoare, frigidere, mobilier, decorațiuni etc.), odată cu ridicarea restricțiilor din 2022, au revenit în centrul atenției produsele și serviciile legate de activitățile outdoor precum travel, fashion sau beauty. De pildă, pentru agențiile de turism online, 2022 a depășit deja nivelul anului 2019 (înainte de pandemie și restricții) fără ca anul să se fi încheiat încă.

• Câștigători în e-commerce vor fi comercianții care anticipează bine cererea și își asigură stocul propriu din timp pentru că, deși s-au mai remediat față de momentul izbucnirii războiului din Ucraina, încă există probleme de stocuri sau pe lanțul de aprovizionare, de aceea doar cei care au produsele în stoc vor putea face livrări rapide - așa cum se așteaptă consumatorii finali.

• Livrarea la lockere este una din principalele tendințe ale anului - consumatorii își doresc conveniență și independență față de programul curierului, de aceea magazinele online ar trebui să se integreze și să ofere modalități alternative de livrare (cum sunt lockerele) față de livrarea clasică door-to-door.

• Un alt trend important este implementarea soluțiilor de creditare de tip BNPL (Buy Now, Pay Later) mai ales în contextul situației economice actuale în care consumatorii devin mai chibzuiți în privința achizițiilor scumpe. Magazinele online care au implementat astfel de soluții afirmă că au înregistrat creșteri ale ratei de conversie.

• Pe lângă campaniile de marketing de achiziție de nou trafic, magazinele online ar trebui să se aplece cu mai multă atenție asupra programelor de loializare și de retenție a clienților existenți și pe extinderea către noi canale de vânzare precum marketplace-urile sau cross-border (vânzarea în afara granițelor României).

• Potrivit Eurostat, 32% dintre consumatorii europeni cumpără online de la magazine de peste hotare (cross-border), fapt care demonstrează apetitul pentru cumpărături de pe o piață unică europeană, din afara limitelor georgafice ale fiecărui stat.

“Comerțul online românesc își continuă ascensiunea și este încă o piață permisivă pentru noi jucători pe aproape orice verticală de business. Magazinele online ar trebui să adopte motto-ul <Think Big> și să își diversifice canalele de vânzare și gama de produse, să se extindă la nivel internațional și să se axeze pe construirea de comunități în jurul brand-ului lor, fiind proactive și venind în întâmpinarea clienților cu rapiditate, conveniență și servicii de calitate”, spune Andrei Radu, CEO & Founder GPeC. “Vom discuta despre ce își doresc consumatorii de la magazinele online și despre siatuația actuală a pieței de e-commerce – cu provocări și oportunități – în cadrul GPeC SUMMIT, pe 26 Septembrie”, adaugă Radu.

Cea de a 17-a ediție anuală a GPeC SUMMIT se va desfășura cu prezență fizică, pe 26 septembrie, la Teatrul Național București.

7 speakeri internaționali de top și unii dintre cei mai buni specialiști din România vor urca pe scena GPeC SUMMIT, abordând subiecte de maxim interes pentru cei care activează în E-Commerce și Digital Marketing: User Experience, Optimizarea Ratei de Conversie, Strategia de Digital Marketing, Psihologia Consumatorilor, Campaniile de PPC, Google Tag Manager, Google Analytics și User Research.

Prețul biletelor pornește de la 119 euro, iar detaliile complete și înscrierile sunt disponibile până pe 23 septembrie pe website-ul GPeC: https://www.gpec.ro/gpec-summit-septembrie/

Cum creezi valoare în industria frumuseții? Care este specificul comunicării de marketing într-un business de cosmetice profesionale? Cum aduce valoare un program de certificare în marketing digital? Aflaţi mai multe de la Cristina Ricu, Marketing & Education Manager Orbico Salon Professional parte a Interbrands Orbico Group. Anterior Cristina a fost Marketing Manager pentru brandul „Wella”. De asemenea este certificată de Chartered Institute of Marketing (CIM) unde a absolvit Diploma Profesională în Marketing Digital.

Ce înseamnă să fii Marketing & Education Manager? Cum arată o zi din viața ta profesională?

Lucrez într-o echipă foarte dragă, colaborez de foarte mulți ani cu acești oameni. În cadrul departamentului de marketing, această specializare de educare este foarte importantă, mai ales, în industria noastră business to business, pentru că felul în care promovăm produsele către piața saloanelor de coafură, se realizează direct în contact cu stiliștii. De aici vine și această specializare a marketingului în direcția educației. Sunt produse tehnice care presupun o anumită complexitate în aplicarea lor în salon şi de aceea este foarte important să învățăm specialiștii cum să le aplice utilizănd cele mai avansate tehnici, pentru a avea rezultate foarte bune și clienți fericiți. Este un tandem între produs și stilist.

Cum vi s-au schimbat prioritățile în ultimii doi ani? Ce impact au avut aceste schimbări asupra strategiei de comunicare și de marketing?

A fost o schimbare mare pe care am trăit-o cu toții, însă cea mai importantă lecție pe care am învățat-o a fost faptul că ne-am readaptat rapid. Facem parte din comunitatea hairstylist-ilor din România, avem un parteneriat de lungă durată, iar împreună am reușit să ne repoziționăm, să le fim alături atât lor, cât și clienților. A fost o perioadă foarte dificilă în lockdown, când saloanele s-au închis de pe o zi pe alta. Noi spunem că a fost o perioadă fericită pentru piața românească, pentru că aici doar două luni au fost închise saloanele, spre deosebire de alte țări din lume unde aceste intervale de lockdown s-au repetat în cei doi ani.

Neavând un plan pentru un astfel de scenariu am început să vorbim între noi, să ne întâlnim la evenimente live, stiliștii au fost alături de echipele Wella, Londa, au participat activ, și au împărtășit experiențe. De asemenea, s-au găsit soluții în ceea ce privește ajutorul în continuarea activităților de înfrumusețare ale clientelor saloanelor, stiliștii fiind foarte creativi, au oferit sfaturi despre cum să ne îngrijim părul acasă, despre cum să aplicăm produsele în mod corect. Am venit în sprijinul lor și am facilitat comercializarea produselor pentru a fi utilizate acasă, de către cliente.

A fost o perioadă scurtă cu multe transformări, acest lucru a provocat industria și pe fiecare dintre noi să fim mai inovatori.

Comunicarea digitală și crearea de conținut sunt elementele care au modelat și vor modela viitorul din industria de înfrumusețare.

Stiliștii au înțeles nevoia celor de acasă de a continua să folosească produse de înfrumusețare și au venit în sprijinul acelei nevoi, educându-i. O parte din piață s-a dus în direcția aceasta, ce parte a ieșit la suprafață?

A fost un moment de transformare care ne-a dus într-o direcție de unde nu ne-am mai putut întoarce. Felul în care se face acest business, atât de către saloane, cât și  de noi, s-a schimbat în mod fundamental. Clientele sunt mult mai bine informate, această revoluție a social media, a comunicării, a creatorilor de conținut, a creat foarte multă presiune, dar și mult loc de creativitate și inițiativă în rândul micilor întreprinzători, care sunt hairstiliștii. Aceștia comunică cu clientele lor și în formatul digital, nu doar față în față, așa cum se întâmpla până în momentul respectiv. Lucrurile s-au construit în această direcție și nu mai există un mod de comunicare exclusiv față în față, ci comunicarea digitală și crearea de conținut sunt elementele care au modelat și vor modela viitorul din această industrie.

Vorbim despre o digitalizare care ne este necesară și o mutare a efortului spre zona digitală. Care sunt pilonii în digital în acest moment? Ce anume comunicați? Ce mesaje se duc în digital?

Rolul nostru pe piața românească este acela de a crea vizibilitate profesioniștilor, deoarece ei sunt cei care folosesc produsele cosmetice Wella Professionals.

Urmărim patru piloni foarte importanți:

1. Oferim inspirație, vindem produse de beauty și servicii de înfrumusețare care trebuie să inspire, deci avem foarte mult conținut creativ realizat de clienții noștii, hair stiliști;
2. Punem accentul pe comunitate, pe crearea vizibilității asupra comunității saloanelor din România și a creativității pe care o pot genera. Competiția în acest domeniu este ceva foarte frumos, este generatoare de creativitate, ceea ce ajută la oferirea serviciilor de calitate către clienții finali. Oferim atenție mare dezvoltării acestei comunități.
3. Prezentarea produselor și a beneficiilor acestora. Descrierea lor este importantă, atât pentru a fi înțeleasă de profesioniști, dar și de clienții finali, care doresc să știe beneficiile acestora, dar și să cum să le folosească.
4. Entertainment în social media. Ne adresăm unei generații care consumă un astfel de conținut, de aceea acest pilon este în dezvoltare și în atenția noastră în planurile viitoare.

Comunitatea noastră este îndreptată în direcția creativității și îndrăznelii, acest lucru este o provocare permanentă. Clienții sunt în contact cu noile trenduri, iar dacă își doresc ceva deosebit merg în salon, unde au nevoie de produse pe care se pot baza, pentru a putea fi folosite de hair stylist.

Dintre canalele de comunicare digitală, care ar fi preponderent în focusul vostru?

Prioritar este canalul Instagram, acesta a crescut mult și impactul asupra industriei noastre este foarte mare. Adoptarea comunicării în Instagram nu este ceva atât de facil pentru hair stiliști, însă rolul nostru este să îi ajutăm prin workshop-uri, programe prin care să înțeleagă utilitatea platformei, să învețe cum să creeze un conținut care aduce valoare și generează creșterea business-ului lor.

Un al doilea mediu îl reprezintă influencerii, unde adoptăm o strategie clar definită. Avem o segmentare a acestor influenceri, lucrăm cu diverse categorii, însă specificul business-ului pe care îl facem, presupune dezvoltarea rolului de influenceri a profesioniștilor cu care lucrăm și toate programele au la bază colaborări între profesionistul influencer și influencerul lifestyle, care poate fi micro sau nano. La anumite campanii folosim și macro influenceri, pentru că avem produse profesionale, servicii profesionale de îngrijire, iar rolul specialistului este definitoriu. Lucrăm la dezvoltarea capabilităților de a crea un conținut de valoare, care să poată fi preluat în canalul Instagram și nu numai.

Un alt canal de comunicare pe care îl folosim este Facebook, în special comunitățile de acolo, grupurile din Facebook. De asemenea, explorăm pentru noile generații comunicarea în Tiktok, însă acolo mai avem de lucrat.

Vorbim despre o integrare, stilistul nu mai este doar stylist, este nevoie să construiască în jurul lui abilități care să îl facă influencer. Trebuie să aibă competențe în zona de stil de viață, fotografie, precum și în diverse zone adiacente, astfel încât conținutul cu care vine el să se integreze într-un mod firesc în stilul de viață al clientului. Ne adaptăm treptat, sunt deja hair stiliști români care fac treaba bine, au înțeles această tendință. Este o schimbare mare față de felul în care lucrau și comunicau până acum, lucrurile devin complexe. Activitatea a devinit complicată pentru ei, dar fac foarte bine ceea ce fac.

Cum a fost să treceți la e-commerce?

Strategia omnichannel este una pe care o adoptă și business-ul nostru. Vânzarea în e-commerce a presupus o adaptare a felului în care făceam noi operațiunile, multă învățarea, a trebuit să vedem cum punem produsul în e-commerce, să ne specializăm, să definim seturi noi de KPI-s (n.r. key performance indicators). Felul în care comunicăm produsele, cum creăm conținutul, este un proces de educare intern și extern. Această provocare a ajutat la căpătarea de abilități noi în departamentul de marketing, modificarea structurii echipelor, a apărut un departament nou, de digital, care ne ajută, atât în comunicarea pentru social media, cât și pentru comunicarea în e-commerce, cu scopul de a fi eficienți și pentru a face lucrurile cum trebuie.

Dacă tot vorbim de educare, cuvântul nostru de bază, ești certificată a modulului digital, cum a fost pentru tine această experiență?

Am descoperit Institutul de Marketing întâmplător, aveam nevoie în cadrul departamentului să învățăm digital, am participat la un curs scurt și am descoperit faptul că aici se organizează multe programe de certificare internațională și faptul că există o astfel de diplomă în digital mi s-a părut foarte interesat. Am făcut această diplomă în doi ani.  A fost un efort mare, aproape în fiecare weekend am citit și am participat, din când în când, la programele de instruire oferite în România.

Cea mai importantă ,,achiziție,, pe care am făcut-o, a fost gândirea strategică și cât de important este să ai o strategie în digital. Definirea acestei strategii poate avea beneficii mari în business. De asemenea, acumularea de informații și noțiuni noi, atât de necesare pentru a îmbrățișa schimbarea despre care am vorbit mai devreme. După parcurgerea programului, am avut mai multă siguranță în alegerea anumitor strategii. Pe parcursul perioadei în care am studiat, am descoperit o comunitate de profesioniști, de foarte mare valoare. Din punctul meu de vedere toate acele întâlniri prin care am avut ocazia să aflăm experiențe din alte business-uri, să vedem dacă suntem în direcția bună, au ajutat mult la fixarea informațiilor dobândite.

Reveal Marketing Research în colaborare cu Coca-Cola HBC, Environ, HeidelbergCement România, La Fântâna, Leroy Merlin, Raiffeisen Bank, TRANSAVIA și Xella a realizat un studiu reprezentativ la nivel național pentru a înțelege cum definesc românii conceptul de ”verde” și de a măsura comportamentele sustenabile ale acestora. Înțelegerea acestor percepții este fundamentală în contextul în care sustenabilitatea favorizează apariția anumitor comportamente tipice de consum.

Ca răspuns la amenințarea din ce în ce mai mare a epuizării resurselor Pământului, Organizația Națiunilor Unite propunea în 2015 o agendă ambițioasă și universală de transformare a lumii noastre, ce cuprinde 17 obiective pentru dezvoltare durabilă (ODD), cu termen de implementare până în anul 2030. Scopul celor 17 ODD este de a asigura o viață sustenabilă, prosperă și echitabilă pe planetă pentru toată lumea, în prezent și în viitor, iar atingerea acestuia necesită o serie de inițiative ce înglobează sferele ecologice, sociale și politice.

• Peste 70% dintre români sunt interesați să ducă un stil de viață sustenabil.
• Peste jumătate dintre români (54%) declară că ar fi dispuși să plătească mai mult pentru produse care sunt promovate ca fiind sustenabile.
• 61% dintre români consideră produsele ecologice de o calitate mai bună decât cele standard.

Românii ”traduc” sustenabilitatea în termeni ecologici

Rezultatele celui mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research arată că dimensiunea ecologică a sustenabilității primează într-o măsură semnificativ mai mare în rațiunea românilor comparativ cu implicațiile sociale sau politice ale acesteia.

Așadar, în viziunea românilor, sustenabilitatea este înțeleasă prin intermediul a trei piloni ce ocupă în mod repetat poziții fruntașe în ”traducerea” semnificației conceptului: protejarea mediului înconjurător, reducerea risipei îndeosebi prin reciclare și sănătatea.

De asemenea, 60% dintre aceștia consideră că dezbaterile frecvente despre sustenabilitate din ultimul timp sunt rezultatul nevoii din ce în ce mai importante de a proteja planeta, și nu strategii ale companiilor de a-și îmbunătăți imaginea (15%).

”Românii sunt dispuși să facă eforturi în dezvoltarea unui stil de viață sustenabil”

Conform rezultatelor studiului, putem afirma că românii conștientizează importanța și necesitatea adoptării unui stil de viață sustenabil. Astfel că, peste jumătate dintre aceștia declară că sunt dispuși chiar să plătească mai mult pentru produse care sunt promovate a fi sustenabile (54%), iar o pondere de 68% ar fi dispuși să își schimbe stilul de viață dacă acest comportament ar ajuta la protejarea mediului.

Marius Luican, CEO al Reveal Marketing Research:

“În contextul în care sustenabilitatea a devenit un subiect de interes general, am observat că pe lângă așteptările pe care le au de la branduri, românii sunt dispuși să facă eforturi în dezvoltarea unui stil de viață sustenabil, cel puțin la nivel declarativ. În TOPUL criteriilor importante la alegerea unui produs sau serviciu, modul în care acesta afectează mediul înconjurător este al doilea atribut important pentru respondenți, după preț, dar înaintea importanței caracteristicilor produsului sau serviciului sau experienței anterioare.”

Despre apetența către produse sustenabile – ideale, mai sănătoase dar greu accesibile

În prezent, peste 70% dintre consumatorii români își manifestă interesul de a avea un stil de viață sustenabil. De exemplu, când vine vorba de alegerea produselor din carne, 77% consideră ca fiind importantă buna reputație a companiei, iar animalele să fie hrănite cu produse naturale.

La o privire mai atentă asupra rezultatelor, observăm că românii au încredere în produsele ecologice, 61% menționând că acestea sunt mai bune decât cele standard. Spre exemplu, 59% au o părere pozitivă despre cimentul care conține materiale reutilizabile.

În același timp, produsele ”verzi” sunt percepute în mică măsură ca fiind accesibile ca preț (37%), beneficiile aduse sănătății influențând în cea mai mare măsură opțiunea de a alege produse din această categorie (79%).

Mai mult decât atât, 65% dintre respondenți consideră costurile ridicate ale produselor sustenabile o barieră în schimbarea stilului de viață, iar 60% cred că lipsa de interes referitor la subiectul sustenabilitate i-ar opri pe indivizi să adopte aceste schimbări.

Românii care și-au întemeiat o familie sunt mai grijulii cu mediul

Diferitele tipuri de comportamente sustenabile sunt mai des întâlnite în cazul persoanelor cu familii, pe când tinerii și cei fără partener adoptă sustenabilitatea mai degrabă la nivel declarativ decât comportamental.

Prin urmare, peste 70% dintre respondenții cu familii declară că obișnuiesc destul de des să colecteze deșeurile în containere diferite, special amenajate și inscripționate pentru diversele categorii, pe când doar 58% dintre tinerii din generația Z declară acest lucru. Aceeași tendință poate fi observată și în cazul folosirii pungilor reutilizabile, peste 75% dintre cei cu familii le utilizează comparativ cu 60% dintre cei tineri și singuri.

• A doua ediție a programului Școala de Lideri se lansează în luna octombrie
• Programul beneficiază de expertiza profesorilor universitari din cadrul Academiei de Științe Economice București, dar și a altor specialiștilor din domeniile-cheie vizate pentru dezvoltarea profesională a angajaților
• Primii 135 de absolvenți au fost premiați în cadrul festivității de către Alexandre Bompard, CEO Carrefour Groupe, și Julien Munch, CEO Carrefour România

Carrefour România continuă programul Școala de Lideri, cea de a doua ediție urmând să fie lansată în luna octombrie a acestui an. În cadrul proiectului, ce vizează acțiuni de dezvoltare profesională pentru angajații retailerului francez, Carrefour România îşi propune să formeze liderii de mâine, ca ambasadori ai companiei, oferindu-le, printre altele, oportunitatea de a fi mentorați în domenii-cheie de specialiști și profesori universitari recunoscuți în domeniu, ca parte a susținerii oferite de Academia de Studii Economice București, partener al demersului.

Totodată, prima generație de absolvenți din cadrul Școlii de Lideri a fost premiată în cadrul festivității la care au participat nume importante din cadrul companiei precum Alexandre Bompard, CEO Carrefour Groupe, Julien Munch, CEO Carrefour România, și Alina Gamauf, Membru în Comitetul Executiv Carrefour România, și Dragoș Andrei Stoica - Director, Direcția de Relații cu Mediul de Afaceri, Academia de Studii Economice din București.

„Suntem foarte încântați să vedem rezultatele primilor absolvenți ai programului Şcoala de Lideri și să punem în practică una dintre misiunile principale ale echipei de Resurse umane - susținerea colegilor noștri prin dezvoltarea continuă a abilităților lor. Programul a fost personalizat business-ului Carrefour și este destinat tuturor colegilor, indiferent că își desfășoară activitatea în sediu sau magazine. Pe scurt, ne dorim ca fiecare coleg să își poată îndeplini potențialul alături de noi, fie că își dorește să devină manager de magazine, de departament sau la sediul nostru central. Totodată, avem planuri ambițioase în ceea ce privește următoarea generație de absolvenți, extinzând zona de învățare și mai mult spre deprinderea de aptitudini digitale, ca parte din strategia noastră stabilită la nivel de grup”, a declarat Alina Gamauf, Membru în Comitetul Executiv, Carrefour România.

Lansat în anul 2021, în parteneriat cu Academia de Studii Economice București, Școala de Lideri este un program multianual prin care angajații Carrefour, interesați de anumite domenii, pot dobândi cunoștințe specializate de la profesori recunoscuți. În cadrul acestui program, 135 de angajați Carrefour au participat la cursuri și traininguri pe perioada unui an de zile, timp în care s-au identificat abilitățile cheie ale acestora, beneficiind de programă personalizată pentru a le susține cât mai bine potențialul de dezvoltare. În funcție de parcursul vizat, angajații Carrefour participanți la program au fost împărțiți în trei clase:  Campus - care aduce împreună colegii care se pregătesc să devină Manageri de Magazin sau de Departament, Future Leaders Operațional - ai cărei membri vizează pozițiile de Director de Hypermarket sau Manageri regionali și clasa Future Leaders Sediu - ai cărei membri îşi dezvoltă competențele necesare a putea accesa poziţii de Manageri şi Directori. Tematicile acoperite au inclus subiecte precum Leadership & Incluziune în Lumea Retailului, Managementul Schimbării în Lumea Retailului, Strategie în Retail, iar temele legate de Controlling, Finanțe pentru non-finanțiști, Driving Retail Digital Strategy In The Retail World au fost susținute de către reprezentanții Academiei de Studii Economice.

Păstrând aceeași direcție pentru 2022-2023, School of Leaders va rămâne organizat în 3 categorii distincte: Future Leaders - Operațional, Future Leaders Head Office & Campus. Fiind un program dedicat profilelor identificate în organizație, dar și managerilor noi promovați sau recrutați din extern, se va păstra direcția de organizare a întâlnirilor de comunitate omnicanal. Scopul acestui program este de a construi o comunitate puternică de lideri cu potențial. Un element important în planul individual de dezvoltare al fiecărui participant este efectuarea unor stagii de învăţare “on the job”, atât la nivel naţional, cât și internaţional. Astfel, în noua generație a programului Școala de Lideri va fi integrată o componentă practică, de pregătire a unui proiect conectat cu strategia de digitalizare a companiei. În același timp, liderii ce fac deja parte din program vor oferi mentorship către noii colegi.

Școala de lideri ( School Of Leaders) este un program disponibil la nivel de grup Carrefour, în țări precum Franța, Italia și Spania, subliniind importanța acestor demersuri, menite să contribuie la dezvoltarea profesională a echipei la nivel local și internațional.

Anul 2022 aduce schimbări în studiul BrandRO. Dacă în 2021 Borsec și Arctic ocupau prima poziție împreună, anul acesta Arctic este campionul celor mai puternice branduri românești. Următoarele două poziții sunt ocupate de Borsec și Gerovital.

Revista Biz a prezentat astăzi BrandRo 2022, clasamentul celor mai puternice 50 de branduri românești, realizat de Unlock Research.

De 13 ani, Biz analizează cele mai puternice branduri românești și evoluția lor anuală. După o perioadă dificilă, importanța unui brand puternic a făcut diferența în fața consumatorilor. Iar cele mai puternice 50 de branduri din România reușesc an de an să își întărească poziția prin consecvență, creativitate, inovație, tehnologie și strategie.

„Fiecare an vine cu noi provocări pentru brandurile românești, iar această ediție a topului nu face excepție. Analiza pe care o facem alături de Unlock Market Research de 13 ani scoate la iveală companiile și oamenii care știu să câștige consumatorii de partea brandului lor, dar și cât de important este să investești constant și să ai o strategie de branding bine gândită. Doar așa te poți impune printre cele mai puternice branduri românești”, declară Marta Ușurelu, owner Biz.

Din studiu au reieșit informații despre comportamentul românilor. În ultimul an, consumatorii au fost tot mai exigenți cu brandurile românești, iar acestea sunt tot mai vulnerabile în actualul context economic. Următorul pas va fi o triere, în urma cărora vor rămâne brandurile cu adevărat relevante, cele care sunt mult mai mult decât "doar un brand românesc". Românii nu sunt “împotriva” mărcilor românești, însă vor mai mult de la ele. De exemplu, 40% declară că vor să cumpere mai multe mărci și produse românești anul viitor, însă pentru o astfel de dinamică, consumatorii au nevoie și de opțiuni relevante.

“Studiul anual și topul brandurilor românești din 2022 indică faptul că intrăm într-o nouă etapă de dezvoltare a acestei piețe în care să spui că ești din România nu mai este suficient. Oamenii au avut într-adevăr nevoie de o perioadă de acceptare și re-valorizare a brandurilor românești, dar este firesc ca această etapă să se încheie, mai ales că a existat multa dezvoltare în zona "made în România". Acum oamenii spun că au nevoie de mult mai multă competitivitate în zona de business-uri locale românești, de diferențiere prin calitatea produselor și serviciilor oferite. Practic nu mai este suficient să spui "sunt de-al vostru, născut aici", ci contează mai mult ce faci pentru români și România, cum contribui la creșterea calității vieții oamenilor din acestă țară, de pe această piață”, spune Alexandra Cojocaru, Partner Unlock.

Mai multe informații despre topul Brand Ro și metodologia studiului puteți afla aici:

https://www.revistabiz.ro/brandro-2022-top-50-cele-mai-puternice-branduri-romanesti/

Întreaga conferință BrandRo poate fi urmărită pe YouTube: https://www.youtube.com/watch?v=-GzXZObrOe4 sau pe pagina facebook a Revistei Biz: https://www.facebook.com/RevistaBiz