Articole filtrate dupa data: August 2022

Anul școlar 2022 - 2023 se anunță a fi unul plin de noutăți atât pentru elevi cât și pentru profesori, odată cu noile schimbări anunțate de către Ministerul Educației.

Chiar dacă școala începe mai devreme anul acesta, românii din mediul urban utilizatori de internet au început din timp pregătirile pentru cumpărarea celor necesare elevilor, iar magazinele de specialitate oferă o gamă variată de produse pentru toate gusturile și buzunarele. 8 din 10 părinți din mediul urban declară că achiziționează produse pentru noul an școlar înaintea începerii acestuia.

Cele mai populare categorii de produse care au fost sau vor fi achiziționate pentru anul școlar 2022-2023 sunt: încălțăminte (97%), îmbrăcăminte (96%), rechizite (92%), manuale/ culegeri (84%), laptop/ tabletă (48%), mobilier școlar (47%), telefon mobil (45%).

Bugetul mediu alocat pentru cumpărarea produselor pentru noul an școlar a crescut cu 51% față de anul trecut,  de la 1.349 lei în 2021, la 2.043 lei în 2022. „Ca  în anii trecuți, părinții sunt adevărații eroi ai crizelor succesive cu care se confruntă România. În 2022, familiile care au copii s-au adaptat din mers la inflație, sacrificând poate alte zone ale bugetului gospodăriei pentru a se asigura că cei mici sunt pregătiți de începerea școlii, chiar și prin creșterea bugetului până la 51% față de anul trecut”, declară Andrei Elvădeanu, Head of Quantitative Research, iSense Solutions.

În ceea ce privește sumele alocate diferitelor produse necesare elevilor, observăm că pentru categoria laptopuri sau tablete românii din mediul urban scot din buzunar în medie 1.428 lei, pentru telefoane mobile în medie 885 lei, mobilier școlar în medie 587 lei, îmbrăcăminte 435 lei, încălțăminte 293 lei, rechizite 248 lei și manuale/ culegeri 196 lei.

2 din 3 părinți din mediul urban declară că le dau copiilor bani de buzunar. Suma medie pe care o vor primi elevii de la părinți pentru cele 5 zile din săptămână în care merg la școală este de 61 lei, însemnând aproximativ 12 lei pe zi: elevii cu vârsta  cuprinsă între 7-14 ani vor primi aproximativ 50 lei/săptămână (aprox 10 lei/zi), iar cei cu vârsta cuprinsă între 15-17 ani vor primi mai mult, 68 lei/săptămână (aprox 14 lei/zi).

Metoda preferată prin care părinții dau copiilor bani de buzunar este în numerar (97% dintre părinți au declarat asta), iar 15% dintre părinți declară că le oferă copiilor bani de buzunar și prin transfer bancar pe card.

Informațiile prezentate au fost culese online în perioada 10.08-11.08.2022 de către iSense Solutions. Eșantionul este  format din 458 de părinți, iar datele sunt reprezentative pentru părinții din mediul urban din România, cu o marjă de eroare de +/- 4.58%, la un nivel de încredere de 95%.

Cum a folosit ENGIE datele pentru o nouă abordare cu adevărat centrată pe client și o strategie de management al experienței clienților care să susțină obiectivele de business? Ce înseamnă customer experience pentru ENGIE. Ce iniţiative, ce progrese, ce rezultate? Cum foloseşte ENGIE datele şi ce indicatori măsoară şi urmăreşte compania pentru customer experience? Aflați mai multe de la Cristina Râmbu, Head of Strategic Marketing.

Cristina are 20 de ani de experiență în marketing și comunicare, a fost Customer Journey Manager și Coordinator în companie și este unul dintre puținii profesioniști din România certificați în customer experience. Cea mai mare parte din acești 20 de ani de carieră, Cristina i-a petrecut la la ENGIE, angajatorul de suflet, companie în care a investit mult efort și energie, dar cu rezultate de care este mândră. "Ask The Data" este o inițiativă dezvoltată de Institutul de Marketing în parteneriat cu SAS, liderul soluțiilor de analiză de date, cu soluții dedicate de customer experience, pentru a inspira și sprijini profesioniștii să folosească inteligent datele pentru rezultate de business.

Ce înseamnă pentru ENGIE “customer experience” (CX)? Ce inițiative? Ce progrese? Ce rezultate? Când și cum au început inițiativele CX în companie?

Totul a apărut la ENGIE acum ceva ani pentru că era evident că este nevoie să ne aplecăm asupra subiectului mai formal şi mai organizat. Este un lucru pe care tot mai mult începem să îl avem în noi. Şi atunci se diluează ceea ce este formal - de exemplu că trebuie să existe X echipe dedicate - şi începe să devină ceea ce trebuie să fie customer experience de fapt: ADN-ul tău ca organizație. Să devină ceva natural, să devină ceea ce faci tu zi de zi şi moment de moment pentru oameni. Că este vorba despre client, că este vorba despre angajaţi, cred că toate lucrurile astea vin de fapt din uman, din ceea ce îţi propui să faci bun, zi de zi, pentru cei de lângă tine.

Dacă vorbim despre clienţi, ENGIE este fără îndoială o companie şi un executant bun de customer experience. Şi mă uit la chestiunea asta în fiecare zi. În primul rând la eroii noştri care sunt colegii din front office, call center şi, evident şi colegii din vânzări, dar, în primul rând, sunt cei care se întâlnesc zi de zi cu clienţii. Aceştia sunt principalii reprezentanţi a ceea ce înseamnă customer experience. Per total, aceşti oameni, aceşti colegi sunt grozavi în felul în care reuşesc să îmbine toate aceste provocări cu răspunsul lor pentru clienţi.

În termeni de rezultate de business aţi redus costuri, aţi crescut satisfacţia şi, sperăm, și loialitatea și valoarea de viaţă pe termen lung. Cum aţi ajuns la aceste rezultate pentru că lucrurile nu au stat atât de bine în companie întotdeauna? Tu, prin traseul tău profesional ai tot know how-ul şi toate competențele să coordonezi astfel de proiecte pentru că ai fost şi coordonator de comunicare internă şi nimic nu se poate face bine în extern dacă în intern lucrurile nu sunt clare, dacă nu e toată lumea de aceeaşi parte a baricadei. Obiectivele de business care există trebuie traduse şi într-o viziune şi într-o strategie de customer experience cu componente bine identificate, asumate de toată lumea, susţinute şi de o parte tehnică, operaţională. Tu ai avut şi responsabilităţi de „Customer Journey Coordinator” şi pe urmă de manager. Este interesant să vorbim şi ce înseamnă asta, iar când există aceste funcţii este clar că se fac paşi către a crea nişte soluţii, către a le transforma în rutină, dar şi pentru a susține o masivă schimbare culturală. Până la umă, progresul vostru este și el un rezultat de cultură organizaţională.

E foarte important ce faci pentru oameni şi dincolo de profit.

Fără îndoială. Au fost multe eforturi și acestea nu au fost rezultatul unui singur om sau al unei singure persoane. Ceea ce a fost foarte important este că în primul şi în primul rând am avut susţinerea celor care conduc această companie şi care înţeleg şi care au înţeles întotdeauna importanța a ce înseamnă client dincolo de cifre, de profit şi de „ Ask The Data”, de lucrurile foarte concrete şi pragmatice. E foarte important ce faci pentru oameni şi dincolo de profit. Până la urmă sunt aceste lucruri văzute, pe care clienţii le pot vedea şi le simt şi se bucură sau nu se bucură. NPS-ul (net promoter score-ul, n.r.) ne arată aici cam pe unde stăm. Dar sunt şi lucrurile pe care le faci şi care sunt nevăzute şi care înseamnă foarte multă susţinere şi mă gândesc acum la toate încercările și la toate lucrurile pe care noi le-am început de multă vreme în spate: tot ce ţine de exemplu de actualizarea bazelor de date, care pare o arie foarte ternă, foarte nesclipitoare dacă este să te gândeşti la ce înseamnă marketing şi la cât de multe lucruri frumoase se pot face. Dar iată că, fără o actualizare a bazei de date, fără corectarea permanentă a bazei de date, fără lucruri care sunt extrem de operaționale, fără optimizare concretă de procese care să ajute clienții să facă lucruri mai bine, mai repede, care să ajute echipele noastre să servească până la urmă mai bine clientul, mai repede, nu se poate. Dar sunt lucruri pornite foarte devreme, de foarte mulți ani. Nu poți reuși dacă nu ai o istorie în spate.

Noi formăm echipe împreună de foarte mulți ani. Cred că asta ne ajută să fim uniți și sudați.

Noi formăm echipe împreună de foarte mulți ani. Cred că asta ne ajută să fim uniți și sudați. Cu momentele mai dificile pe care le are orice organizație care este vie, reușim să formăm o echipă care să dea un rezultat. Sunt toate activitățile care contribuie la acele lucruri văzute, dar și la acele lucruri nevăzute, deși, în utilități este o vorbă: ești cu atât mai bun cu cât clientul nu te caută. Utilitățile au un grad de discreţie faţă de alte industrii pentru că de fapt, oarecum paradoxal, eşti bun în momentul în care nu te caută cineva pentru că faci lucrurile astfel încât să fie bine aşezate şi structurate şi totul să funcţioneze. Că te caută, că mai sunt diverse probleme este o chestiune care ține și de sezonalitate. Clar, iarna sună mai puțin sau sunt relativ absenţi din interacțiune, urmând ca, începând cu ianuarie, februarie, să începi să vezi clar evoluții sau o scădere în indicatori.

Ce indicatori măsoară şi urmăreşte compania?

Noi măsurăm net promoter score (NPS), indici de satisfacţie şi customer effort score (CES).

Putem să le detaliem? Ce tipuri de net promoter score (NPS)?

Ne uităm la clasicii doi: tranzacţional şi relațional. Ce este foarte interesant este că NPS-ul tranzacţional are momente de foarte mare scădere şi aceasta este legată de faptul că oamenii sună cu o problemă, cu o nevoie. De obicei, fiind supăraţi, indiferent de felul în care le răspunzi - şi aici, într-adevăr, noi ne uităm foarte des pentru că eu rămân foarte aproape de oameni. Dincolo de “Ask The Data” este “Ask The Human” și mă uit prin ce scriu clienţii, mă uit la cum interacţionează fizic cu colegii mei. Când sunt supăraţi, tendiţa absolut firească şi umană este să fii mai drastic în note. În schimb, la NPS-ul relațional, cu diferenţe mari, aproape de la simplu la dublu, relaţional versus tranzacţional, îţi dai seama că, per ansamblu, faci lucruri bune. Îţi şi scapă lucruri, pentru că este până la urmă imperfecţiunea vieţii, poate şi greşeşti, există o scădere în tranzacțional, dar în relațional îţi dai seama de imaginea de ansamblu.

Dincolo de “Ask The Data” este “Ask The Human”

Suntem pe o linie bună și la customer effort score (CES). Nu am văzut nici un fel de schimbare drastică. NPS-ul se menține, cel care spune concret: ne place, nu ne place. Dar pe CES și pe satisfacție suntem bine.

De ce și de când folosiți customer effort score pentru că încă puține companii îl folosesc? Cum vă ajută pe voi?

Fiecare indicator spune niște lucruri și este foarte important să nu fii calat doar pe unul dintre ei și să-i subestimezi pe alții.

Cred că de cel puțin șase-șapte ani. Am avut la un moment dat un an de pauză în colectare, însă și pe parcursul acestei perioade pandemice l-am menținut. Ne ajută foarte tare pentru că putem să vedem dacă lucrurile pe care le facem pentru client într-adevăr ajută. Adică, pot să văd dacă în efortul său de a interacționa, de a face lucruri cu mine el se simte confortabil cu ceea ce fac eu pentru el. Eu țin foarte mult ca noi să-l menținem și perioada asta. Până la urmă, fiecare indicator spune niște lucruri și este foarte important să nu fii calat doar pe unul dintre ei și să-i subestimezi pe alții. Alte companii-și acum nu mă refer doar la companiile din România- preferă să se rezume foarte mult la NPS, care, într-adevăr spune foarte multe lucruri, dar eu cred că poți să împletești toți acesti indicatori cu ce spun ei și cred că, deasupra tuturor acestor lucruri este interacțiunea ta directă cu omul. Și când spun asta îmi aduc aminte că vorbeam acum câtva timp cu colegii mei – echipa de research este în cadrul departamentului de marketing strategic - și îmi explicau cât de importantă e interacțiunea umană. Când compari notele acordate într-o interacțiune online, cu notele acordate după o interacțiune umană în mod clar se vede diferența. Crește vizibil gradul de satisfacție și oamenii sunt mult mai generoși cu nota în momenutl în care au terminat cu o interacțiune și dau nota pe NPS-ul tranzacțional, față de interacțiunea online care este mai rece. Contactul uman este diferențiator și cred că asta ajută.

Ne-ai dat multe exemple pe care noi la Institutul de Marketing le “vânăm”, ca să ne inspire pentru că toți ne confruntăm cu probleme, nu doar industria voastră care a fost recent mai mult provocată de context, dar în zona de customer experience întotdeauna sunt lucrui de îmbunătățit și optimizat și ne interesează cum le rezolvăm și cum ajungem mai repede la rezultate. În acest roadmap al vostru către rezultate în CX, care au fost iniţiativele care au contat pentru rezultatele voastre, de-a lungul anilor? Digitalizarea a început să fie un vector de satisfacție, dar și un mijloc de reducere a costurilor. Știu că aveți o aplicație, ați făcut mulți pași în zona de digitalizare, dar în continuare, mai ales în industria voastră studiile arată că lucruri aparent banale, cum ar fi modul în care arată factura, dacă o primesc sau nu la timp, pot face o diferență foarte mare. Care sunt inițiativele pe care le-ați făcut și care ar puta să-i inspire și pe alții să facă pași înainte?

Sunt multe lucruri. De exemplu, în interacțiunea fizică, lucrul care mi s-a părut foarte bun și care a ajutat foarte tare, practic a ajutat clientul în momentul în care a venit în birourile noastre, este inițiativa echipei care se ocupă de altfel și de sedii, ENGIE Corner, o zonă foarte bună și la care am observat în acest an un trafic crescut. Este un loc în care oamenii nu mai trebuie să stea la coadă ca să interacționeze cu cineva și pot să-și rezolve niste probleme. Practic, este un aparat care îți pune la dispoziție tot felul de funcționalități astfel încât să te ajute puțin în condițiile în care nu ai nevoie să dialoghezi cu un om. Este un punct care a crescut foarte bine.

Cât timp v-a luat să îl puneți pe picioare, de la idee la rezultat?

Nu au fost mai mult de șase-opt luni, cu multă muncă şi mult efort.

Un moment de inspirație a fost că, tot într-o echipă lărgită, am decis să ne ocupăm de ceea ce înseamnă factura, pentru că în utilități factura este un subiect. Și, oricum, un subiect greu. Și pentru cei care lucrează în industrie, domeniul în sine este foarte vast și complex, iar pentru clienți, cu atât mai mult. Ne uităm pe factură și încercăm să o facem cât mai inteligibilă și cât mai simplu de descifrat pentru un om care nu este și nici nu trebuie să fie un specialist.

În utilități factura este un subiect. Și, oricum, un subiect greu.

Este de curând lansat chatbot-ul nostru. Este o funcționalitate gândită și pentru clienții noștri casnici, dar și pentru clienții nostril business. Anul trecut ne-am uitat un pic în piață la ce înseamnă această funcționalitate. Trebuie să spun că nu stăm rău deloc și a ieșit un lucru foarte bun. Personal, nu sunt neapărat un fan al inteligenței artificiale, dar, fără îndoială are o serie de super beneficii pentru client: faptul că poți să primești rapid niște răsunsuri, faptul că, destul de repede reușești să intri în legătură cu un coleg, faptul că are un nume, se numește Gia – au lucrat intens colegii noștri de la comunicare la naming- Engie, Gia, într-o echipă lărgită. La noi, toate proiectele se fac în echipe destul de largi și sunt implicate, de la început, toate funcțiunile care ar putea să participe și să aducă valoare în momentul respectiv.

Toate proiectele se fac în echipe destul de largi și sunt implicate, de la început, toate funcțiunile care ar putea să participe și să aducă valoare în momentul respectiv.

Cum ați reușit să armonizați comunicarea? Vreau să spun, între ce comunitați externe, cu ajutorul agențiilor și informațiile interne, distribuite pe aceste noi canale, în chatbot, în facturi, în SMS-uri, în emailuri. Ce ponturi ai da celor care coordonează astfel de procese?

Cred că, până la urmă, ce este foarte important este să ne dăm seama că suntem cu toții parte din aceeași poveste. Până la urmă ține de fiecare dintre noi să ne urcăm cu răbdare și cu înțelepciune în barca aceasta  pentru care tragem cu toții, împreună, spre același țel. Nu cred că este întotdeaună foarte ușor, pentru că este necesar să aducem mereu la aceeași masă toți jucătorii care bineînțeles au interesele lor, obiectivele lor. Este foarte important să existe clar o viziune comună, iar aici cred că deja nu mai este o problemă de foarte multă vreme. Am înțeles cu toții care este.

Cred că între timp ne-am dat cu toții seama că acestă idee de customer centricity este o chestiune pe care nu poți s-o joci. You can’t fake it.  Ești sau nu ești customer centric. O faci și atunci se va vedea că este ceva autentic, că este parte din tine, fără să mai trebuiască să o mai spui undeva, să mai fie o pătrățică într-o organigramă. Este în tine. Dar este un efort de ani de zile.

Urmăriți interviul video pe "Marketing Talks" și nu uitați să vă abonați dacă doriți să rămâneți la curent cu noutăți, inspitrație și interviuri cu practicieni din domeniu. 

• Three fifths (60%) of young people consider marketing a career choice, with good salary and career progression the top incentives to enter the industry
• 36% view marketing as a safer option compared to other career choices in the face of financial uncertainty
• Despite young people’s eagerness, three in ten parents wouldn’t want their child working in marketing, with the industry’s reputation for wellbeing and stress levels the top reasons why

New research from the Chartered Institute of Marketing (CIM) reveals that three fifths (60%) of young people (aged 16-21) consider marketing a career choice. The research comes as A-Level results day and the clearing process across the UK puts a focus on the age group’s careers.

The survey, which looks at the views of 500 young people (16-21) and over 500 parents in the UK, shows that despite the younger generation’s eagerness, parents’ negative attitudes towards the profession may act as a barrier to them entering the marketing industry.

The future generation of marketers

According to young people, the profession being well paid tops the lists of reasons why they would enter the industry (37%), with good career progression coming in second (33%). Working in a creative job is in third place (28%) whilst having a role that provides transferable skills comes in fourth (25%).

For the parents who would encourage their children to choose a career in marketing, 37% also agree that they think it is a well paid role, with good career progression also ranked highly (31%).

Interestingly, for the young people who said they would not consider a career in marketing (27%), the top reason is because they do not think they would succeed in the industry (26%), highlighting a fear of failure or potential lack of confidence.

Maggie Jones, Director of Qualifications and Partnerships at CIM says: “It’s really encouraging to see so many young people consider marketing as a future career. Marketing is a role that provides such a diverse set of skills and opportunities, so it’s great to see that recognised amongst the younger generations. If we’re able to attract, support, develop and retain this young talent, it puts the industry in a strong and exciting position for the future.”

Parental concerns

Despite young people’s interest in the sector, parents’ worries over their child’s wellbeing if they were to enter the industry could be holding them back from choosing marketing as a career path - in fact, three in ten (30%) parents would not recommend their child choose it as a job.

A quarter of parents (25%) believe the industry has a reputation of being a stressful job, whilst a fifth (20%) believe it also has a reputation for poor mental wellbeing amongst its workers. What’s more, 19% feel it does not offer a good work life balance, highlighting the need for the industry to address parental concerns if it’s to recruit and retain young talent.

A resilient industry

However, regardless of concerns around the industry’s reputation, both parents and young people view it as a stable choice in the face of rising costs and economic uncertainty.

One fifth (20%) of the parents who are open to their child entering marketing say it is because the industry seems future-proof and resilient. 36% of young people view marketing as a safer choice compared to other career choices in terms of being financially stable - as opposed to just 16% who feel it is less safe.

Routes to entering marketing

An additional online poll on LinkedIn by CIM of over 3,000 people found that three fifths (62%) do not feel that going to university is important to get into marketing. It reinforces the research findings that half of young people (50%) would consider doing a marketing apprenticeship to enter the sector, highlighting the opportunities available for students who will not be attending university.

Jones continues: “Today’s research has shown that the marketing industry provides a career choice with many benefits for young people - from being financially resilient and future-proof, to offering a route into a role that doesn’t require a considerable investment like university. We hear parents’ concerns loud and clear that it can be a career that is stressful - now as an industry we must address these worries to ensure any young person starting their working life in marketing is supported.”

• To find out more about how to get a career in marketing with Chartered Institute of Marketing and Oxford College of Marketing, please schedule a meeting with us. 

Aud destul de des următorul trend: cum pot munci cu 20% mai puțin și câștiga cu 20% mai mult?

Cred că discuția corectă este despre:

1) Productivitate (ce fac azi)
2) Potențialul de creștere (ce se va întâmpla în viitor)
3) "Well-being" și compromisuri (la ce renunț și la ce nu)

Salariul de azi și cariera de mâine urmează cei doi vectori (productivitatea și potențialul). Desigur, cariera mai are și alte ingrediente, poate cele mai importante fiind network-ul, vizibilitatea și equity-ul individului. Dar acestea tot la potențial le-aș introduce. Apoi urmează șansa și norocul, însă e altă discuție (risk taking).

Sunt câteva puncte:

1) Ai nevoie de timp ca să fii stăpân pe un subiect. Minim 10,000 de ore pe subiecte generale; și aș zice minim 30,000 de ore pentru specializare.

2) Cariera înseamnă competiție pe rezultate vizibile. Cine nu crede asta, nu va avea o carieră. Există locuri fără competiție pe rezultate: munca la stat, într-o primărie sau un minister. Exemple de sub-mediocritate, nu aș lucra acolo nici o secundă.

3) Schimbările de mediu se accelerează și va crește distanța între vârful clasamentului și pluton. Creează oportunități sau amenințări, depinde de care parte a clasamentului ești.

4) În același timp, fără "well-being", la un moment dat motivația va dispărea și va rămâne un "rat-race".

Personal, în primii 13 ani la multinaționale, am lucrat 9-10 ore pe zi + aproape toate week-end-urile de vară (evenimente și brand planuri). În fiecare an, cam 8 - 10 week-end-uri, adică aproape încă o lună de muncă în plus. Ca antreprenor am devenit mai flexibil, dar tot am 6-8 week-end-uri pe an cu studenții.

S-a văzut munca în salariul din momentul respectiv? Desigur că nu.
S-a văzut asta în carieră? 100% da. Mi-a permis să ajung mult mai repede la primele 10,000 de ore și am prins decent cele 30,000 de ore. Fără efortul inițial de separare de pluton, nu aș fi putut face lucrurile de azi.

Munca e un alt fel de sport.

Întorcându-mă la tema muncii cu 20% mai puțin pentru 20% mai mulți bani, ar trebui înlocuită cu câteva întrebări:

1) Vrei să fii în vârf sau în pluton?
2) Dacă vrei să ajungi în varf, ce compromisuri faci pe termen scurt?
- Cât de rapid creezi separarea de pluton? (când ajungi la 10,000 de ore de experiență? Dar la 30,000 de ore?)
- Cum câștigi competiția pe rezultate vizibile?
- Cum ajungi la un echilibru decent pentru "well-being"? (aici nu am fost cel mai bun exemplu)
3) Dacă ești mulțumit azi în pluton, ce compromisuri vei face pe termen lung? Cum vezi cariera în următorii 10 ani? Vei fi frustrat sau nu?

Munca e un alt fel de sport. Nu ai cum să te antrenezi mai puțin și să ai rezultate mai bune. Într-o piață doar primii trei contează. La fel în antreprenoriat, în board-ul unei multinaționale sau într-o echipă. Fără motivație, vei ajunge garantat pe banca de rezerve.

Cât despre "well-being", soluția nu e să muncești mai puțin într-un mediu toxic sau nemotivant. Te va iradia oricum și s-ar putea să ai nevoie de alte schimbări, mult mai profunde.

Mihai Bonca are peste 15 ani de experiență în companii multinaționale, ca brand manager și director de marketing.În 2015 a fondat Brand Architects, un boutique de strategie, consultanță și training. Vine în ajutorul mărcilor și companiilor să câștige lupta competitivă prin poziționare și diferențiere. Printre cei mai importanți parteneri pentru care a livrat proiecte de training se numără Bancpost, Bitdefender, GfK, Hochland, Federația Română de Fotbal și Trend Consult. Este trainer colaborator la Institutul de Marketing unde susține și un masterclass în brand management. 

Cum te ajută coachingul ca om de marketing și cum a ajuns un om de marketing să facă și “digital well-being coaching” ?

Cristian Haldan este un profesionist de marketing cu peste zece ani experiență de brand management, în industrii diverse din FMCG care a devenit primul român certificat well-being. Un utilizator avid de tehnologie și un om de marketing cu competențe rodate în digital, Cristian, atrage însă atenția asupra folosirii excesive a mediilor digitale și a investiției de timp și energie pe care tindem să o alocăm acestor medii. Are convingerea că oamenii de marketing, care lansează tot mai multe mesaje și campanii în aceste medii, au în egală măsură o responsabilitate de a se educa, de a-i atenționa și inspira pe cei din jur să utilizeze atent și echilibrat aceste medii, astfel încât să le folosească ei și să nu se lase folosiți de ele.

Puteți profita de cursul Digital Wellbeing cu Cristian într-un abonament individual de training.

Ce înseamnă să fii digital well-being coach?

Inițial, am pornit de la o nevoie personală la începutul anului 2021, eram de ceva timp în pandemie, interacțiunea constantă în toate întâlnirile s-a mutat pe Zoom și tot ce înseamnă interacțiunea cu ecranul îmi ocupa cea mai mare parte a timpului. După ce terminam o zi de lucru, eram obosit și nu reușeam să am energie și pentru altceva, îmi puneam întrebări de ce am o energie atât de scăzută?! Și atunci... am înțeles că parte din motivul energiei mele scăzute era interacțiunea constantă cu ecranele, izolarea, lipsa de mișcare, și mulți factori care au contribuit, prin urmare am căutat să fac ceva, în primul rând, pentru mine.

Am găsit un curs certificat internațional de către ICF(International Coaching Federation) pe care la-am făcut prin intermediul Zoom-ului, m-a ajutat mult faptul că am avut expunere internațională, au fost participanți din Australia, Europa și din America, iar împreună am început să deslușim tainele digital well-being-ului. Când vorbesc despre digital well-being și despre ce înseamnă să fii coach, în primul rând, mă refer la tot ceea ce înseamnă să fii alături de oamenii care își doresc să facă o schimbare în ceea ce privește comportamentul lor digital, să echilibreze balanța între interacțiunea cu ecranele și interacțiunea cu oamenii, cu natura și cu tot ceea ce este real.

Care este gradul de conștientizare al nivelului consumului de digital?

Cred că oamenii au început să devină din ce în ce mai conștienți având în vedere că își desfășoară cea mai mare parte a activității de acasă și atunci, în acest context, faptul că ești dependent de aceste gadgeturi și de ecran, te face să conștientizezi că poate e nevoie să contrabalansezi într-un fel balanța după ce termini activitatea de lucru. Majoritatea clienților cu care am lucrat sunt din afara țării, unde nevoia s-a conștientizat mai repede, sau poate educația primită a avut un cuvânt de spus, însă în general sunt persoane mai atente la ceea ce înseamnă well-being-ul propriu.

Partea unde nu conștientizăm este dată de către intenția pe care tu ți-o setezi în mod conștient.

Care ar fi nevoile din spatele unei astfel de atitudini? Dezvoltă puțin zona de neconștientizare a nevoilor.

Zona pe care   nu conștientizăm și care face diferența între un comportament sănătos în mediul digital și un comportament nesănătos este dată de către intenția pe care tu ți-o setezi în mod conștient. De multe ori există momente în viața noastră când pur și simplu ne trezim cu telefonul în mână, făcând ceva la care nu ne-am gândit sau nu ne-am propus să facem. Mecanismele de persuasiune a companiilor care fac design-ul aplicațiilor pe care noi le folosim sunt foarte fine și ei știu foarte bine asta. Noi suntem cei care le oferim date prin folosirea mijloacelor digitale, iar ei analizează bine și de multe ori modelul lor de business, are de-a face cu timpul petrecut și interacțiunea pe care noi o avem cu aceste dispozitive. Prin urmare, scopul lor este ca noi să petrecem cât mai mult timp pe dispozitive și pe aplicații, însă ar trebui să fim conștienți că există altfel de obiective, iar atunci ne ducem în zona de obiective personale, valori pe care trebuie să ți le onorezi făcând ceea ce îți place, dar în același timp fiind conștient de faptul că timpul este unul limitat și atenția este o resursă limitată. În momentul în care ești conectat pe un dispozitiv digital, înseamnă că ești deconectat de la altceva.

Atunci când faci switch-ul foarte rapid între task-uri, pierzi mult timp să readuci atenția și concentrarea de care ai nevoie.

Cristian, livrezi trainingul de digital well-being, cum poate ajuta acest training la conștienizarea comportamentelor nesănătoase?

În acest moment livrez cursul către companii, am identificat aici o nevoie destul de mare asupra eficientizării timpului și productivității. De multe ori, atunci când faci switch-ul foarte rapid între task-uri, pierzi mult timp să readuci atenția și concentrarea de care ai nevoie ca să rezolvi tot. Acest timp pierdut se transformă în timp de lucru mai mult și automat într-o productivitate scăzută și un well-being al angajatului scăzut. Încerc să fiu alături de echipele din companii, lucrez cu echipe, dar și one-to-one cu manageri, astfel încât să începem să identificăm care sunt acești ,,timpi morți,, , cum am putea să eficientizăm și să creștem productivitatea angajaților într-un mod sustenabil.

Vedem din ce în ce mai multe persoane aproape de burnout, în condițiile în care au fost nevoite să dea mult mai mult timp și energie în contextul pandemiei pentru că nu mai era atât de simplu să faci un meeting și să iei o decizie foarte repede, aveai nevoie să stabilești, să planifici, să te întâlnești, să te asiguri că toată lumea este onboard. Timpul pe care îl dedici muncii atunci când ești acasă, unde nu mai există niciun fel de barieră între mediul profesional și mediul personal, este prețios și este necesar să înțelegi că trebuie să faci ceva în sensul ăsta ca să poți ajunge la un anumit echilibru.

Multitasking-ul, este ceva ce ne place să credem că reușim să facem, însă de fapt este doar o schimbare de taskuri.

La nivel de companii, vorbim despre eficientizarea timpului și reducerea timpului pierdut între ecrane. Ce ne poți spune despre mitul privind multitasking-ul?

Multitasking-ul, din studiile pe care le-am citit și pe care le-am analizat, este ceva ce ne place să credem că reușim să facem, însă de fapt este doar o schimbare de taskuri. Este un vis al multora care se transformă în coşmar atunci când nu iese pentru că te şi consumă foarte repede de energie. Aşa ajungem în situația în care ne oprim în mijlocul unui task și nu mai știm de ce am deschis un fişier sau ce urma să facem?! Atunci creierul este suprasolicitat și este într-un moment în care are nevoie de un restart, iar aici intervin exercițiile pe care le fac în workshop-urile mele. Aceste exerciții vin în susținerea nevoii de a lua pauze, pentru că nu poți să stai trei-patru ore încontinuu, să ai aceeași productivitate și același engagement. Sunt lucruri simple pe care însă oamenii nu reușesc să le facă din cauza conectării nonstop la ecrane.

Sunt foarte importante valorile, obiectivele și intențiile clientului.

Vorbești despre desființarea mitului de multitasking și despre nevoia normală de a lua pauze, te rog sa îmi spui despre ce altă filosofie vorbești în cursurile tale?

În discuțiile pe care le am cu clienții mei este important să identific care sunt obiectivele lor și mai ales valorile pe care doresc să le apere și să le susțină. De multe ori, discuția începe de la faptul că clientul petrece foarte mult timp pe telefon sau că se uită la filme mai mult decât ar trebui, când ar putea să facă altceva mai valoros cu timpul acesta. Chiar dacă începe așa, ulterior se duce către o nevoie neadresată. Acest comportament în care se face abuz de mediul digital, vine pe fondul unui dezechilibru produs în urma a ceva ce nu este ok. Este important să ajung cât mai repede la valorile clientului și ceea ce este important pentru el. Odată conştientizate aceste lucruri, încep să apară şi schimbările de comportament. Aşadar foarte importante sunt valorile, obiectivele și intențiile clientului.

Însoțești clientul în acest demers astfel încât să construiască în jurul lui niște obiceiuri sănătoase. Ne poți da exemple de tehnici pe care le utilizezi în timpul cursului?

Dincolo de partea de ascultare activă și tot ceea ce înseamnă întrebări puternice, care să ajute să creeze insight-uri în mintea clientului, mai fac exerciții care au ca efect reducerea factorilor perturbatori. De exemplu, ai telefonul pe biroul unde lucrezi și chiar dacă telefonul este cu ecranul întors, dar el are notificările valabile și primești notificări în momentul respectiv, prima intenție este să îl verifici. Încercăm să vedem ce putem face în sensul ăsta. Nu poți tăia de tot accesul la tehnologie. Este un element important care ne ajută și de care avem nevoie, însă trebuie să fim atenți la când şi cât de mult control îi lăsăm. Dacă eu sunt în situația în care îmi propun să fac un task, prefer ca în acele momentele să nu pot să fi deranjat.

Dacă ar fi să sumarizăm aș spune că nu trebuie să lăsăm tehnologia să ne controleze, ci sa o controlăm noi pe ea, astfel încât să luăm partea benefică a interacțiunii.

Mai mult decât atât, este vorba despre exemplul pe care le dăm celorlalți. Când mă gândesc la părinți, ei sunt exemplu pentru copiii lor și avem de-a face cu o generație care are acces la telefoanele mobile, la aplicațiile de social media. Au mult mai multe opțiuni acum față de când eram noi copii, dar ei ceea ce văd la părinți, vor face și ei. Este important să poți să oferi o educație, dar și să arăți un model sănătos.

Clienții tăi sunt și adolescenți sau părinți, care sunt mai deschiși către trainingul pe care îl oferi?

De obicei sunt foarte sceptici adolescenții, deoarece una dintre pedepsele mari pe care le pot primi din partea părintelui este să le ia telefonul. Toată lumea lor este în acel telefon. Este interesant că studiile spun că nu trebuie să tai direct accesul la telefon, ci poți să stabilești anumiți timpi și anumite perioade în care este ok să folosească anumite aplicații..depinde și de vârsta copilului. O dată ce le sunt explicate mecanismele din spate și li se prezintă o activitate mai interesantă decât să stea pe telefon, copiii o să înțeleagă altfel lucrurile. Există activități care pot fi și mai interesante, dar în același timp te pot și învăța ceva. De exemplu, atunci când mergi în natură sau poate mergi la munte și ai parte de o drumeție unde înțelegi și dezvolți abilități de observație, de supraviețuire, de integrare. Este important ca la final să evaluezi cum te simți. E necesar să închizi acest cerc, pentru că acest well-being digital este evaluat tot prin cum te simți și atunci dacă îți dai seama ce beneficii ți-a adus activitatea în care te-ai deconectat de la tehnologie, probabil că și data viitoare vei alege bine.

Poți să îmi dai exemplu de un “aha” al unui client al tău?

 În cadrul unei companii am făcut un workshop și la un moment dat, am făcut un exercițiu ce ține de conștientizarea timpului petrecut și de faptul că nu se luau pauze. În cadrul acestui  exercițiu am conceput pauza perfectă, pe care să ți-o dorești să o iei și la urmă am constatat că productivitatea s-a dublat. Pauzele le-au folosit pentru a se realimenta cu energie, acest lucru a  fost un “aha” mare.  

Un alt lucru pe care le-am realizat, a fost că poți să vii cu un obicei sănătos pe care să îl fructifici. De exemplu, se spune că dacă ești la distanță mică de un pahar cu apă, v-a crește cu mult șansele să bei apă. Prin urmare, tot timpul pun un pahar cu apă pe birou pe care îl consum și ce să vezi?! După trei-patru pahare de apă, trebuie să te ridici să te duci la toaletă și este un moment perfect să înceapă și o pauză.

Este nevoie de pauze și conștientizare oriunde ai fi și oricine ai fi.

La final, lansez o provocare celor care încă adorm sau se trezesc cu telefonul lângă ei, prin care îi îndrum să încerce să schimbe acest comportament, să lase telefonul undeva în afara camerei, la încărcat și să nu fie primul lucru sau ultimul pe care îl fac pentru ei.

Urmăriți interviul complet pe „Marketing Talks”.

GoTech World, cel mai mare eveniment de IT & Digital din Europa Centrală și de Est, revine anul acesta în format fizic cu cea de-a XI-a ediție, după doi ani de pandemie și două ediții online foarte reușite unde au participat peste 30.000 de profesioniști din diverse domenii de business, la Romexpo, Pavilionul B1, pe 3 și 4 noiembrie.

În perioada Super Early Registration 8-18 august, toate categoriile de bilete pot fi achiziționate cu un discounturi de peste 46%, de pe www.gotech.world.

Evenimentul păstrează structura care l-a consacrat și susține comunitatea de business și tech din România să descopere cele mai noi trenduri, produse și servicii tech românești și internaționale aplicabile în afaceri, și le facilitează membrilor acesteia accesul la networking de calitate.

În acest sens, GoTech Wold cuprinde o zonă expozițională amplă ce reunește cele mai importante companii IT, dezvoltatori web și agenții de comunicare online și cele 9 scene - Main Stage, Digital Marketing, Retail & E-Commerce, IT Ops, CyberSecurity, Java, DevOps, Smart City și Business Transformation - unde se vor desfășura conferințe, workshop-uri și panel-uri susținute de cei mai importanți inovatori, influenceri și antreprenori din domeniul tech, recunoscuți la nivel global.

Așa cum a obișnuit audiența în ultimii zece ani, GoTech World înglobează, pentru cea de-a XI-a ediție a sa, peste 120 de sesiuni de conținut, peste 135 de speakeri internaționali și locali, peste 130 de expozanți și peste 16.000 de participanți, dintre care mai mult de jumătate din categoria C-level.

Principiul ACT NOW, focusul acestei ediții

Pandemia, războiul din Ucraina, inflația, incertitudinea și toate schimbările la nivel micro și macro produse în ultimii ani ne-au forțat să ne reinventăm și să ne adaptăm la condițiile noii realități, să acționăm ACUM și AICI pentru a supraviețui și a ne dezvolta afacerile.
Cum să devenim suficient de independenți și de sustenabili ca individ, business, oraș, țară, folosindu-ne de tehnologie pentru a păstra minim impactul unei crize apropiate, fie ea economică, sanitară ori provocată de război?
Răspunsul stă în conceptul de ACT NOW, trebuie să acționăm acum pentru a avea un viitor. Trebuie să ne folosim ACUM de inovație și de tehnologie pentru a deveni sustenabili și a fi pregătiți să facem față schimbărilor de paradigmă din viitor.

“Unul dintre obiectivele noastre este ca prin evenimentele pe care le organizăm să educăm comunitățile, să asigurăm accesul facil la informația de actualitate, la trenduri, soluții și servicii ce contribuie la schimbare, la dezvoltarea unor ecosisteme smart, a unei lumi mai bune, mai sustenabile. Chiar și în variantă online, GoTech World a fost primul eveniment IT & Digital de mare amploare ce nu numai că a continuat să existe și în variantă virtuală, dar a abordat în premieră subiecte noi, necesare a fi prezentate și dezbătute de către mediul de business local și internațional.”, declară Alexandru Măxineanu, Managing Partner Concept Tech Events, Universum Expo.

Bine ancorată în contextul actual, Agenda ediției 2022 aduce în lumina reflectoarelor inovația și tehnologiile disruptive, prezentând cele mai în trend subiecte din domeniul IT & Digital. Speakeri internaționali și locali de top vor dezbate subiecte ce vor schimba semnificativ modul în care funcționează consumatorii, companiile și industriile, precum inteligența artificială, roboți, senzori olfactivi, aplicații ale Metaverse-ului în business, mașini zburătoare, haine inteligente, ferme plutitoare, dar și subiecte de actualitate aplicate în mediul afacerilor, precum cybersecurity, platforme cloud-native, tool-uri specifice domeniului programării precum GitOps, SQL, AI în domeniul e-commerce etc.

GoTech World se adresează tuturor profesioniștilor din domenii precum IT, Banking și Servicii Financiare, E-Commerce & Online Businesses, Telecomunicații, Auto, Healthcare & Pharma, Medical, Retail, Comerț, FMCG, Producție, Media, Energie, Administrație, Servicii, etc., dar și tuturor antreprenorilor sau freelancerilor care își doresc să folosească soluții digitale pentru a-și dezvolta afacerea.

MGID, platformă globală de publicitate, a anunțat extinderea în România a soluției sale de Contextual Intelligence, după ce a fost testată și lansată cu succes pe piețele din SUA, Europa și APAC.

Contextual Intelligence de la MGID este o soluție inovatoare de targetare, care ajuta advertiserii să-și asigure viitorul campaniilor în fața noului peisaj, cel fără cookie-uri. În loc să se bazeze exclusiv pe date de la third parties (date de la terte parti) , Contextual Intelligence de la  MGID analizează contextul unui articol pentru a extrage conținut semnificativ și a evalua sentimentul acestuia, creând astfel segmente de direcționare contextuală în timp real. Conținutul este identificat și etichetat pe baza taxonomiei 2.2 de conținut IAB Tech Lab .

Când a dezvoltat soluția de Inteligență Contextuală, MGID și-a propus să creeze un nou tip de soluție de clasificare și targetare contextuală: una construită pe cele mai recente progrese în procesarea limbajului natural (NLP) și alte domenii ale învățării automate (ML). Ca rezultat, soluția oferita de  MGID poate clasifica miliarde de pagini scrise în douăsprezece limbi diferite, având adesea o mai bună înțelegere a contextului și a sentimentelor decât un om.

„Schimbarea in privinta strategiilor de date, care duce la dispariția în viitor a cookie-urilor,  a ridicat îngrijorări cu privire la problemele de confidențialitate și brand safety (siguranta de brand) Industria are nevoie de soluții de viitor pentru targetarea publicului țintă în această nouă realitate, iar inteligența contextuală oferita de MGID este una dintre ele.” spune Sergii Denysenko, CEO MGID. Denysenko continuă: „Targetarea în funcție de context ajută la generarea de venituri mai mari și la creșterea relevanței ad-urilor atunci când sunt plasate lângă conținut pertinent, stimulând performanța campaniei, asigurând în același timp siguranța de brand pentru pentru clientii si agentiile de publicitate. În același timp, editorii pot păstra valoarea inventory-ului publicitar și pot oferi utilizatorilor experiențe îmbunătățite prin difuzarea de anunțuri relevante și precise în locul potrivit.”

Despre MGID

MGID este o platformă globală de publicitate care ajută mărcile să ajungă la un public local unic la scară mare. Folosește tehnologia bazată pe inteligență artificială, în care pe primul loc se află confidențialitatea, pentru a difuza reclame relevante, de înaltă calitate, în medii sigure pentru branduri. Compania oferă un format variat de anunțuri, inclusiv nativ, display și video, pentru a oferi o experiență pozitivă pentru utilizator. Acest lucru le permite brandurilor si agentiilor de publicitate să stimuleze performanța și gradul de conștientizare, iar editorilor să își păstreze și să monetizeze traficul..

În fiecare lună, MGID ajunge la 900 de milioane de cititori unici, cu 200 de miliarde de afișări de anunțuri, la 25 de mii de editori de încredere. Pentru mai multe informații, vă rugăm să vizitați: www.mgid.com.