Doriti sa fiti parteneri cu noi?

Publicitate, proiecte speciale, sponsorizari - Eduard Stancu, Director dezvoltare - eduard@marketingfocus.ro

Digital Marketing, Mobile Marketing, New Media - Anca Macoviciuc - anca@marketingfocus.ro

Interviuri – Mihaela Pantea – mihaela.pantea@marketingfocus.ro

Evenimente - evenimente@marketingfocus.ro

Stiri, communicate de presa - redactia@marketingfocus.ro

Diana Rada-Puiu

Diana Rada-Puiu

Diana Rada-Puiu este CEX Transformation and Multi Services Lead la Orange Romania si Orange Money, iar anterior a ocupat pozitia de Projects Coordinator in cadrul Raiffeisen Bank Romania.

In ultimii 14 ani a coordonat implementarea de proiecte cu impact asupra experientei clientilor si campanii locale de marketing si comunicare.

Diana are experienta practica in dezvoltarea si implementarea de strategii customer centric utilizand un mix adaptat de instrumente, de la design thinking, la customer si employee journeys si pana la dashboard-uri de monitorizare a calitatii serviciilor.

De câte ori ne-am spus în sinea noastră „Cum ar fi fost dacă”? Ei bine, acest „dacă” devine și mai relevant în marketing, atunci când ne dăm seama că o campanie ar fi putut să meargă altfel dacă am fi procedat într-un fel sau altul. Vlad Vlădescu, Senior Brand Manager la PepsiCo și absolvent al cursului CIM (Chartered Institute of Marketing) – The Digital Customer Experience, alături de  Institutul de Marketing, ne-a împărtășit câteva din secretele succesului campaniilor desfășurate pentru branduri din industria FMCG.

În continuare, Vlad ne-a povestit despre jobul său, despre sursele sale de inspiraţie şi despre cum reuşeşte să integreze învăţarea în activitatea sa plină de provocări, precum şi criteriile de selecţie pe care le utilizează pentru a-şi alege cursurile de urmat.

Ce te-a determinat să alegi un job în FMCG?

Am fost pasionat de marketing încă din facultate şi am ales să încep o carieră în FMCG pentru că mi se părea că cele mai populare şi mai vibrante branduri provin din această industrie. De-a lungul anilor, pe parcursul multiplelor experienţe şi interacţiuni cu alte business-uri, mi-am dat seama că FMCG-ul este cea mai bună „şcoală de marketing”, fie că vorbim de un proaspăt absolvent la început de drum sau de un marketeer senior. Preocuparea pentru creşterea unor branduri locale sau internaţionale care să cucerească inimile consumatorilor se vede în nivelul de profesionalism al echipelor, investiţiile alocate şi deschiderea spre inovaţie în comunicare, ceea ce mă atrage în continuare în acest domeniu.

Cum îţi organizezi ziua ca Senior Brand Manager la PepsiCo?

Ziua mea e definită de priorităţile pe care le stabilesc la finalul fiecărei săptămâni pentru următoarea şi care deservesc obiectivele setate pe termen mediu sau/şi lung. Genul acesta de organizare îmi permite să nu îmi pierd concentrarea de la aspectele care generează cea mai mare contribuţie pentru business, să evit „zgomotul” task-urilor/urgenţelor cu impact limitat şi să îmi aloc eficient timpul şi resursele către ce contează mai mult.

Ca marketeer la PepsiCo timpul se împarte în trei arii mari de activitate:  business/comercial  management – managementul business-ului ca şi cum ar fi al tău, brand building –  focus pe  dezvoltarea/adaptarea campaniilor de comunicare integrate şi product /portfolio management -  inovaţie de produs/portofoliu.

Ce instrumente te ajută în activitatea zilnică?

Pentru că timpul este cea mai valoroasă resursă pe care o avem la dispoziţie pun mare accent pe organizarea calendarului atât la birou, cât şi în afara lui. Prin urmare, calendarul Outlook şi planificatorul de pe telefonul mobil sunt cei mai buni prieteni ai mei.

Care sunt sursele tale de inspiraţie zilnică?

Ca marketeer sunt de părere că trebuie să fii în permanenţă conectat la ce se întâmplă în jurul tău, aşa că folosesc multiple surse de informare. Am transformat conturile de Facebook si Twitter exclusiv în agregatoare de ştiri de la publicaţiile online unde sunt abonat. Urmăresc ştiri globale despre contextul macro-economic, finanţe, tehnologie, digital şi campanii advertising de succes. Pe LinkedIn am o listă de lideri de opinie pe teme diverse care mă inspiră să îi descopăr în cursuri şi în evenimente de profil. De asemenea, am un interes nativ spre a înţelege noile trenduri din zona de digital – explorez platforme noi, instalez noi aplicaţii, verific ce este "trending " pe anumite plaforme. Cumulat, toate aceste resurse îmi asigură de 10 ori mai multă informaţie valoroasă versus a citi sau a urmări doar anumite surse/plaforme şi este în asentimentul uneia dintre cele mai recente cărţi care mi-au atras atenţia, Regula 10x de Grant Cardone.

A schimbat ceva pandemia în modul în care lucrezi sau te inspiri zilnic? Dacă da, ce anume?

Cu siguranţă s-au schimbat multe. Dincolo de modul virtual de lucru care a devenit din ce în ce mai popular în toate organizaţiile, cu creşteri masive ale folosirii aplicaţiilor de tip Zoom sau Teams,  interacţiunea umană autentică a avut de suferit. Suntem fiinţe sociale şi mai ales noi românii, cultural, avem nevoia de a stabili interacţiuni scurte, informale la birou. Pe lângă socializare acestea sunt oportunităţi de a construi relaţii, de a face networking şi de a aborda subiecte de business.

În prezent, lucrez într-un regim hibrid, preponderent virtual și încerc să compensez timpul îndelungat petrecut pe Zoom și cu e-mailuri prin modalități de conectare față în față. Organizez împreună cu echipa întâlniri la birou, măcar o dată pe săptămână, alteori întâlniri 1-2-1 live, facem uneori ieșiri informale, respectiv ne vedem cu partenerii noștri în afara biroului.

Care a fost cea mai mare provocare profesională avută în ultimul an? Ce crezi că te-a ajutat să-i faci faţă?

Pentru mine probabil cea mai mare provocare a fost legată de cum să sudezi o echipa virtuală, care nu se vede deloc faţă în faţă -  cum stabileşti o relaţie de lucru eficientă şi cum reuşeşti să navighezi şi să păstrezi o motivaţie ridicată într-un regim intens de schimbări globale dramatice pe care le-am trăit în ultima perioadă. M-a ajutat să fac faţă faptul că am un nivel ridicat de adaptabilitate la schimbare şi agilitate. Am început să conştientizez rapid că e nevoie de o schimbare în felul în care gestionez relaţiile virtuale şi am implementat rapid noi metode şi instrumente de a ne conecta mai îndeaproape, cum ar fi feedback oferit mai des, iniţiative de recunoaştere/apreciere, „small talk” la începutul unei conversaţii pe Zoom şi altele.

Cum integrezi învăţarea în activitatea curentă?

Pentru mine, învăţarea este un proces continuu în care modelul 70-20-10 (70% - învățare la job; 20% - învățare socială, de la alții; 10 învățare formală – cursuri /training-uri) este cel care se potriveşte perfect stilului meu de a asimila informaţii. Sunt destul de atent la selecţia cursurilor pe care le urmez şi mă asigur că aloc timpul necesar într-un mod disciplinat pentru a putea să le duc la bun sfârşit.

Am învățat că pentru a încheia cu bine un curs de durată, e necesar să-mi blochez un slot scurt în calendar în fiecare zi, de aproximativ 30 minute, astfel încât să progresez într-un mod constant și eficient.

Ce cursuri ai recomanda unei persoane care îşi doreşte să aprofundeze domeniul marketingului?

Un exemplu pozitiv în acest sens, pentru mine, a fost cursul CIM – "Driving Digital Experience", pe care am dorit să îl urmez pentru că Digital Marketing este un domeniu mereu în schimbare, unde învățarea nu poate înceta niciodată și pentru că primisem recomandări de la apropiați în acest sens.

Sunt o mulţime de cursuri disponibile atât online, cât şi fizic, însă, în primul rând e important să-ţi defineşti care este obiectivul tău de învăţare, iar apoi să faci o cercetare temeinică pentru a-ţi mapa un top cinci al preferinţelor.

Ulterior, pentru validarea cursului final, pe mine m-au ajutat recomandările/testimonialele altor participanţi. De regulă, mă interesează să înțeleg părerile specialiștilor din domeniul de interes despre conținutul cursului – cât de utile au fost informațiile, cât de implicați au fost profesorii, cât de potrivită a fost modalitatea de predare  (workshop fizic / webinarii / diverse platforme etc.), cât și despre structurarea și claritatea prezentării informațiilor.

Un exemplu pozitiv în acest sens, pentru mine, a fost cursul CIM – "Driving Digital Experience", pe care am dorit să îl urmez pentru că  marketingul digital este un domeniu mereu în schimbare, unde învățarea nu poate înceta niciodată și pentru că primisem recomandări de la apropiați în acest sens.

La finalul cursului am apreciat câteva aspecte care s-au potrivit cu așteptările mele:

  • sistemul de învățare blended, utilizând o platformă online împreună cu workshop-uri fizice, care mi-au permis să învăț în propriul ritm, urmând o serie de date cheie
  • mixul de teorie cu practică, în care am putut aplica pe un caz concret informațiile asimilate
  • ghidare și asistență din partea unui profesor de la Oxford College of Marketing, care m-a îndrumat în finalizarea lucrării pentru diplomă
  • informația foarte bine structurată, clară, ușor de asimilat.                                        

Care sunt principalele trei-cinci lucruri care crezi că te-au ajutat în acest domeniu? 

În marketing e o calitate de bază să fii deschis spre a accepta și a adopta noi trenduri în comunicare pentru a ține pasul cu consumatorii.

Dacă ne gândim la cât de important e să ai o orientare centrată pe consumator, aspectele care m-au ajutat mereu sunt deschiderea către nou, învăţarea continuă, flexibilitatea şi adaptabilitatea.

În marketing e o calitate de bază să fii deschis spre a accepta și a adopta noi trenduri în comunicare pentru a ține pasul cu consumatorii. Să ne gândim la ce s-a întâmplat cu platforma TikTok care a crescut la miliarde de utilizatori în ultimii 2-3 ani. În 2020, făceam primele campanii TikTok pentru Lay`s, în 2021 lansam primul NFT, iar în 2022 am dezvoltat prima experiență de tip Metaverse în Roblox – CineLay`s. Aveam know-how despre cum să procedez pe aceste proiecte? Cu siguranță, răspunsul este nu. A fost vorba despre un proces de învățare continuă în care am folosit într-o primă fază experimentarea („test & learn”) și apoi implementarea la scala largă, așa cum s-a întâmplat în cazul TikTok, care face parte în prezent din mixul obișnuit de comunicare.

Cât despre flexibilitate și adaptabilitate, ultimii 3 ani vorbesc de la sine despre cât de important e să îți ajustezi abordarea în oricare context. Am văzut schimbări dramatice la nivel de consumatori în pandemie: a stilului de viață, a stilului de shopping, a lucrului de acasă și multe altele. În 2022, am trecut de la anxietatea generată de conflictul militar la cea macro-economică. În acest contex, pentru business-uri și branduri „adapt or die” e cea mai potrivită formulă pentru a merge mai departe în vremuri tulburi.

Care au fost provocările/lecţiile din care ai învăţat cel mai mult?

De-a lungul timpului am avut ocazia să lucrez pentru multiple branduri din diverse industrii,  preponderent CPG (consumer packaged goods – food, beer, personal care), acolo unde marketerii au poate cele mai importante resurse pentru a pune în piață, într-un mod corespunzător, un produs sau o campanie nouă. Ce am remarcat e că, indiferent de nivelul de senioritate, există un fenomen de „orbire” al oricărui marketer care uneori poate deveni îndrăgostit de o idee nouă sau de un produs și ignoră o pre-validare cu piața / consumatorii. De cele mai multe ori într-un PowerPoint o idee poate deveni deosebită, credibilă – susținută cu cifre de business și poate cuceri o companie întreagă. Însă, când vine lansarea propriu-zisă, nu se ridică la nivelul așteptărilor și poate deveni un eșec tragic, cu impact în business. De aceea, încurajez oricare marketer să pre-testeze, chiar și la nivel calitativ, mai restrâns orice idee îndrăzneață pe care o are, pentru că „viața bate PPT-ul” .

 

Ioana Marina ne introduce în lumea relaţionării cu clienţii B2B şi ne dovedeşte că schimbarea profesională este posibilă în orice moment, doar e nevoie să fie susţinută de deschiderea către nou şi de învăţarea continuă. Ioana este Technical Support Specialist la ADP şi absolventă a modulului Customer Experience, parte anterior componentă a Certificatului Profesional CIM (Chartered Institute of Marketing) în Marketing. Cursurile aferente modulului au fost susţinute prin intermediul Institutului de Marketing, partenerul local al Oxford College of Marketing.

În cele ce urmează, Ioana ne dezvăluie piesele de puzzle, care au ajutat-o să descifreze misterele unui domeniu relativ nou pentru ea, şi modalitatea prin care a reuşit să le conecteze cu succes.

 Cum ai făcut trecerea de la marketingul B2B pentru domeniul tehnic la oferirea de suport tehnic şi consultanţă pentru B2B?

Activitatea mea la Normandia m-a ajutat să explorez, în cadrul aceleiași companii, mai multe dintre competențele mele latente, dacă le pot numi așa. Departamentul comercial e cel în cadrul căruia am descoperit că gestionarea de situații inedite (datorate profilului tehnic al serviciilor oferite de companie, limbajului de specialitate, medierii necesare între echipele de specialiști români și partea franceză) îmi solicită cunoștințele de negociere internațională, dar și empatia, tactul, diplomația de care, consider, este nevoie în orice tip de interacțiune B2B sau B2C. Inerent, am simțit apoi nevoia, de a opera cu noțiuni cărora să le găsesc mai ușor corespondenţa într-o structură documentată și familiară mie, să învăț ceva nou și să înlesnesc accesul clientului la soluții explicate într-un limbaj simplificat pentru el și într-o manieră agreabilă. Astfel, am ajuns astăzi să înțeleg funcționarea unei soluții software de gestiune a angajaților şi să operez cu noțiuni de limbaj SQL și SAP, progresiv mai complexe. Iar toate acestea sunt realizate în folosul clienților, dar și spre satisfacția mea, de ce să nu recunosc.

Calitatea, așa cum este ea percepută de client, aveam să realizez cel mai mult în cadrul cursului de customer experience, se reflectă în modul în care compania răspunde așteptărilor dintr-o paletă de unghiuri. Pe lângă viteza de răspuns, pe care o credeam covârșitoare, este vorba despre relevanță, încredere şi accesibilitate. Faptul că mi-am putut reprezenta plastic „harta traseului urmat de client” (customer journey) m-a făcut mai conștientă de diferitele puncte de interacțiune ale noilor clienți cu compania și de importanța felului în care sunt acestea gestionate de reprezentanții companiei. Astăzi, de pildă, îmi este ușor să recunosc cei trei „stâlpi ai experienței” clientului (Soudagar et al, 2012) și să îmi dau seama că activitatea mea se plasează în zona pe care clientul o definește ca excelență a interacțiunii (pe lângă cea operațională și cea decizională). Disponibilitatea de a răspunde solicitărilor venite pe toate canalele disponibile (sistem de ticketing, chat, telefon) dă ritmul în care clientul își structurează reprezentarea unei soluții și face ca procesul să fie transparent și ușor de urmărit pentru el. Ca punct de contact al clientului cu ADP post implementare, sunt conștientă de importanța coerenței răspunsului meu și încerc să  transform comunicarea cu clientul într-un dialog eficient și plăcut.

Cum îţi organizezi ziua în ceea ce priveşte activitatea de suport tehnic oferită clienţilor?

O parte a sarcinilor mele în echipa de suport vizează verificări recurente (interfețe, procese de plată, monitorizări în vederea automatizării, etc). Procedurile pe baza cărora lucrăm sunt actualizate permanent (la îmbunătățirea lor și crearea altora noi contribui și eu, deja de ceva timp) și îmi asigură structura de care am nevoie în raport cu felul meu metodic de lucru. Provocarea principală o constituie rezolvarea de situații-tip care ajung prin tickete logate de client către noi, dar mai ales a situațiilor care, adesea, ies dintr-o anumită tipologie și presupun fie investigații suplimentare din documentația disponibilă, fie consultarea colegilor din echipele de suport de nivel 2 și 3 sau din alte echipe implicate. Varietatea problematicilor mă determină să caut în fiecare zi informații și răspunsuri și să aprofundez noțiuni de a căror complexitate poate că nu mă credeam capabilă în ziua precedentă. Mă simt, astfel, mereu motivată să cresc, ceea ce îmi aduce multe satisfacții. Aşa am şi ocazia, de care mă bucur în egală măsură, să împărtășesc din ce știu colegilor mai noi din echipă și să continui să îmi cultiv veleitățile „pedagogice” către care revin mereu cu nostalgie, prin natura formării mele, dar și a fondului meu sufletesc.

Ce instrumente te ajută în activitatea zilnică?

Îmi organizez mereu sarcinile riguros, având în vedere să-mi împart ziua între activități colaborative și individuale. De asemenea, țin o evidență strictă a resurselor de timp dedicate fiecăreia, ceea ce mă ajută, între altele, inclusiv să-mi monitorizez progresul și ariile în care simt că aș putea să îmbunătățesc lucruri. Nu mă desprind de calendar, dar și de alte tool-uri care îmi servesc la structurarea documentației - pe care o am în permanență la îndemână - de evidențele Excel pe care le țin pentru echipă sau pentru mine, de rapoartele din CRM-ul companiei și, desigur, de WebEx, care a devenit cel mai apropiat mijloc de comunicare al ultimilor ani.

Din perspectivă customer experience, am ca reper feedback-ul pe care managerul meu îl primește de la clienţi privind activitatea mea zilnică şi care se reflectă într-un Net Promoter Score (NPS). Valoarea acestuia crește constant și mă motivează să îmi îmbunătățesc abordarea. Îmi dau seama de importanța acestor chestionare de satisfacţie și înțeleg că ele contribuie la o călătorie solidă a clientului, un moment al adevărului care se reflectă în recomandarea de noi clienți. Frecvența, cu care aceștia se adaugă la portofoliului actual, îmi arată că munca mea și a echipei de suport din care fac parte este apreciată.

Care sunt sursele tale de inspiraţie zilnică?

Mă perfecționez urmând cursuri complementare activității mele (interne sau de pe platforme de training, precum Udemy) și consider că aceasta este resursa mea principală, un atu dat de deschiderea spre nou și învățare pe care l-am avut dintotdeauna, aș zice, și pe care vreau să îl valorific în continuare. Colegii mei mai tehnici din diferite echipe sunt, de asemenea, o „enciclopedie vie” pe care o accesez zilnic. În plus, consult constant Marketing Teacher, mai ales secțiunea dedicată comportamentului consumatorului.

Rămân însă legată de domeniul geopolitic și de cel al economiei internaționale și sunt în permanență conectată la ceea ce publică foștii mei colegi și profesori, citesc recurent platforma The Market for Ideas, de pildă, Romanian Journal of European Affairs și alte publicații locale sau internaționale care mă mențin conectată și informată despre lumea în care trăiesc și provocările ei.

A schimbat ceva pandemia în modul în care lucrezi sau te inspiri zilnic? Dacă da, ce anume?

O, da, cu siguranță! Am învățat să fiu mai prezentă și mai atentă, poate, la ceea ce spun ceilalți, pentru că, adesea, mesajele vocale sau cel scrise au fost singurele forme de exprimare disponibile. Lipsit de componenta nonverbală, mesajul a devenit mai greu de pătruns, dar m-a determinat să îmi „ascut” urechile și să-mi restructurez discursul deopotrivă, încercând, mereu, să rămân coerentă și ușor de înțeles, chiar și sau poate mai ales în scris. Am folosit timpul, pe care anterior îl dedicam navetei, pentru porțiuni de curs, pentru care nu aș fi găsit mereu loc într-o zi obişnuită de muncă, pentru lecturi de relaxare, uneori, dar și pentru mici momente de conectare cu fiul meu. Sunt astfel foarte recunoscătoare pentru felul în care am reușit să găsesc oportunități de conexiune și învățare într-un context altfel destul de apăsător și predispus însingurării.

Care a fost cea mai mare provocare profesională avută în ultimul an? Ce crezi că te-a ajutat să-i faci faţă?

Trecerea către zona de suport tehnic și consultanță B2B a presupus un interval inițial de aproape șase luni de acumulare masivă de cunoștințe și deprinderi. A fost vorba despre un volum mare și de un ritm alert care, într-o anumită măsură, mi-au părut pe alocuri copleșitoare. Schimbarea, așa cum mă așteptam, totuși, s-a produs apoi la fel de alert, în sensul în care tot ce acumulasem și construisem începea nu numai să se lege logic ca într-un puzzle, dar și să dea roade vizibile prin contribuția mea în echipă și prin implicarea în proiecte noi, de a căror dezvoltare și organizare sunt astăzi responsabilă. Experiența mea anterioară, în medii de lucru dinamice și destul de diferite ca structură umană și organizare, mi-a antrenat răbdarea și îngăduința, pe care cred că trebuie să le arătăm în primul rând propriei persoane. În plus, mi-am acordat încrederea necesară și cred că acest lucru a dat roade, ceea ce mă bucură nespus.

Ce cursuri ai recomanda unei persoane care îşi doreşte să aprofundeze domeniul marketingului în zona tehnică?

Studiul de caz, pe care am avut șansa să îl dezvolt prin intermediul modulului Customer Experience urmat la Institutul de Marketing mi-a adus o perspectivă complet nouă, care a poziţionat ceea ce cunoșteam deja despre gestiunea portofoliului de clienți în lumina unei strategii interne a firmei care să își difuzeze în mod coerent mesajul în exterior și să aibă în vedere experiența clientului ca reper unitar și foarte măsurabil al performanței companiei. Acest raport a fost ulterior prezentat echipei de management și folosit de aceasta în regândirea activității Departamentului Comercial în care lucram. Din workshop-ul intensiv customer experience, susţinut de către Debbie Pearson, am reținut, de pildă, că cerințele clientului sunt acoperite, în proporție de 30% prin cunoașterea contextului clientului, 40% prin înțelegerea dimensiunilor experienței clientului în companie și 30% prin măsurarea și monitorizarea acesteia. Despre piețele B2B am aflat, tot atunci, că expertiza tehnică este esențială, iar decizia de achiziție se bazează atât pe performanță, cât și pe relații interpersonale puternice și stabile. De altfel, încercând să mă situez în porțiunea de deasupra „zonei de toleranță” (determinată de diferența dintre așteptările predictive și cele dorite de client, conform Berry and Parasuraman, 1991) am reușit să întăresc satisfacția acestuia într-un mod plăcut şi surprinzător pentru el.

Acestea au fost pentru mine, fără îndoială, ocazii unice să cunosc și să interacționez cu perspective atât de diferite, atât ca specific al industriei pe care o reprezentau, cât mai ales ca for de idei și creuzet de abordări și efervescențe.

Care sunt principalele trei-cinci lucruri care crezi că te-au ajutat în acest domeniu?

Încrederea pe care mi-au conturat-o mai întâi părinții mei și respectul pentru structură și ordine, care m-au ghidat în întreaga activitate de până acum, consider că sunt de bază. Ar urma limba franceză, de care am prins drag datorită doamnei Monica Stancu, profesoară și prietenă, mentor al meu încă din liceu. Şi nu în cele din urmă, empatia și gestionarea emoțiilor despre care învăț cu și prin David, fiul meu, căruia îi sunt recunoscătoare pentru tot.

Care au fost provocările/lecţiile din care ai învăţat cel mai mult?

Schimbarea mi-a devenit atât de familiară din diferite contexte personale, încât am ajuns să o încorporez natural în viața profesională. Am devenit mai rezilientă și mult mai deschisă la nou, deși la origini eram foarte conservatoare. Cred astăzi că nicio reprofilare nu este tardivă sau imposibilă, indiferent de cât de inedită ar fi sau de vârsta la care este inițiată.

 

Roxana Bucerzan ne povesteşte cum şi-a clădit o carieră în marketing susţinută de învăţarea continuă şi de convingerea că motivaţia interioară te ajută să depăşeşti orice provocare şi criză ivită. Roxana este absolventă a Chartered Institute of Marketing (CIM) cu o diplomă Level 6 în Digital Strategy, obţinută prin intermediul cursurilor susţinute de Institutul de Marketing, partenerul local al Oxford College of Marketing. În prezent, Roxana ocupă poziţia de Marketing Office Supervisor în cadrul BCR Real Estate Management Division.

Cu ajutorul Roxanei ne-am propus să identificăm instrumentele şi sursele de inspiraţie care o ajută şi o ghidează în construirea unei strategii de marketing adaptate la provocările lumii digitale aflate în continuă schimbare.

Ce te-a determinat să alegi un job în banking?

Iniţial, am ales un job în real estate, pentru ca a fost mereu un domeniu dinamic şi provocator, chiar şi în perioada crizei subprime. Am avut şansa să lucrez în companii internaţionale de consultanţă (CBRE, BNP Paribas Real Estate). Apoi, am intrat în banking pentru că direcţia în care lucrez, are ca şi activitate managementul proprietăţilor imobiliare, iar eu aveam experienţă în acest domeniu. Sunt ani în care m-am specializat în financial real estate, pentru că activitatea este mult mai complexă, depăşind limitele simplei intermedieri imobiliare.

Cum îţi organizezi ziua ca Marketing Office Supervisor în cadrul BCR Real Estate Management Division?

În cadrul Biroului Marketing coordonăm promovarea pentru mai multe portofolii, lucrând în general cu un număr mare de imobile din toate categoriile (rezidenţial, comercial, birouri, etc). De aceea, activitatea operaţională este semnificativă, promovând în general imobilele prin intermediul canalelor digitale. De asemenea, desfăşurăm şi campanii integrate pentru proiecte imobiliare importante, fiind responsabili pentru conceperea şi implementarea strategiei de marketing a acestora. Ne împărţim activitatea între relaţia cu furnizorii şi brokerii imobiliari, agenţiile de publicitate şi întâlniri de lucru interne. Este plăcută armonia din cadrul echipei, construită în timp, dar şi diversitatea de opinie pe care o încurajez, pentru că astfel se nasc idei faine şi putem îmbunătăţi rezultatele prin simpla exprimare a unei opinii, la momentul potrivit.

Ce instrumente te ajută în activitatea zilnică?

Modelul de planificare SOSTAC® este cel pe care îl folosim frecvent pentru realizarea strategiei de marketing a diverselor proiecte imobiliare. Utilizăm acest model pentru că este simplu şi logic, trecând prin toate etapele necesare unui plan de marketing eficient. Pornim de la analiza situaţiei curente (auditul de marketing), esenţială pentru parcurgerea corectă a următorilor paşi, respectiv,  stabilirea obiectivelor, a strategiei, tacticilor, acţiunilor si terminând cu partea de control şi evaluare. Cred că dacă te bazezi doar pe consacrata analiză SWOT, făcută sumar, fără să ai la bază un audit temeinic, o analiză amănunţită a micromediului şi macromediului, îţi asumi riscul de concepere a unei strategii de marketing neancoracte în realitate.

De asemenea, de-a lungul timpului am constatat că setarea corectă şi realistă a obiectivelor de marketing este esenţială pentru stabilirea direcţiilor strategice. Modelul 5S’ de stabilire a obiectivelor, metodologia de planificare SOSTAC® a lui PR Smith şi matricea Ansoff pentru setarea direcţiilor strategice sunt foarte utile în activitatea noastră. Nu în ultimul rând, analizăm în permanenţă indicatorii de performanţă a campaniilor digitale, pentru fundamentarea strategiei.

De asemenea, de-a lungul timpului am constatat că setarea corectă şi realistă a obiectivelor de marketing este esenţială pentru stabilirea direcţiilor strategice.

Care sunt sursele tale de inspiraţie zilnică?

Cartea scrisă de Dave Chaffey şi de Fiona Ellis-Chadwick, Digital Marketing Strategy, Implementation and Practice, şi site-ul smartinsights.com sunt o sursă importantă de informaţii despre digital marketing. În ceea ce mă priveşte, acestea au fost şi instrumentele cheie care m-am ajutat în timpul studiului pentru Diploma CIM în Digital Strategy. Seria Insiders Meetings şi Marketing Talks organizate de Insitutulul de Marketing sunt, de asemenea, o sursă importantă de inspiraţie şi reprezintă o foarte bună ocazie să întâlnesc colegi din alte domenii, împărtăşind experienţele lor profesionale în marketing.

Când vine vorba despre activitatea de management şi leadership, Markus Amanto este o sursă de idei. Stilurile de management prezentate de el şi exemplele despre motivarea echipei sunt uşor de aplicat şi aduc rezultate concrete. În plus, urmăresc postările lui Simon Sinek, un bun speaker motivaţional, care cu umor şi un stil aparte, te face să te regăseşti în exemplele date.

A schimbat ceva pandemia în modul în care lucrezi sau te inspiri zilnic? Dacă da, ce anume?

Cred că am învăţat să iau decizii mai rapid, să mă adaptez mai repede şi să fiu mai eficientă. În ceea ce priveşte echipa, consider că am fost norocoşi să beneficiem de tehnologia necesară pentru a trece de pe o zi pe alta la lucrul remote şi la întâlniri online. Cel mai bine am trăit şi implementat noţiunea „agile” în ultimii doi ani. Am învăţat să fim „short and to the point” în aceste întâlniri. Bineînţeles că am avut avantajul de a fi o echipă deja formată, astfel că totul a decurs foarte bine.

De asemenea, în colaborarea cu celelalte Direcţii ale băncii, am apreciat deschiderea şi înţelegerea de care toată lumea a dat dovadă, aspectul uman fiind cel mai important în această perioadă. Cred că tocmai această deschidere şi înţelegere ne-a motivat să dăm ce este mai bun, pentru că toţi colegii au apreciat această abordare avută în faţa provocărilor din ultimii doi ani.

Pe de altă parte, sunt de părere că lucrul exclusiv online duce treptat la scăderea empatiei şi a relaţiei personale cu colegii, aspecte foarte importante pentru consolidarea echipei. Tocmai de aceea, de curând compania a adoptat un mod de lucru hibrid (teleworking şi birou). Am simţit bucuria de a ne revedea şi a comunica faţă în faţă şi am realizat cât de mult mi-a lipsit cafeaua cu colegii.

Care a fost cea mai mare provocare profesională avută în ultimul an? Ce crezi că te-a ajutat să-i faci faţă?

Pandemia a schimbat comportamentul clienţilor care au fost nevoiţi să lucreze, să înveţe sau să facă mai multe achiziţii online, practic să petreacă tot mai mult timp în mediul digital. Aşteptările clienţilor privind informaţia, pe care o primesc în online, şi produsele, pe care le achiziţionează, au crescut. În domeniul imobiliar, clienţii sunt foarte bine informaţi şi, în general, ştiu ce îşi doresc, preferând să facă propria analiză şi selecţie, inainte de a lua orice decizie.

Prin urmare, a fost o provocare să fim cât mai relevanţi pentru utilizatori în mediul digital, să asigurăm optimizarea organică a site-ului pe motoarele de căutare pentru clienţii aflaţi în fiecare etapă a traseului (customer journey) şi să ne adaptăm unui mod de căutare cât mai conversaţional bazat pe comandă vocală (voice search). Ne-am uitat mai atent şi la funnel-ul de conversie şi am găsit soluţii pentru optimizarea ratelor de conversie.   

De asemenea, ne gândim la noi instrumente digitale care să le permită utilizatorilor un mod mai inteligent de achiziţie în imobiliare prin parcurgerea online a cât mai multor etape din proces, folosindu-se de o platformă transparentă şi de încredere.

Cum integrezi învăţarea în activitatea curentă?

În marketing şi mai ales în digital, dinamica este ridicată. Inovaţia şi new technology influenţează instrumentele cu care lucrăm zilnic. De asemenea, aşa cum am menţionat anterior, tehnologia a schimbat şi comportamentul clienţilor. Să fii la curent cu cele mai noi instrumente de marketing şi să le utilizezi corect este esenţial pentru a-ţi atinge obiectivele de marketing în orice domeniu. În cadrul echipei urmăm anual un plan de training care include atât dobândirea sau actualizarea abilităţilor profesionale, corespunzătoare proiectelor pe care le avem, cât şi cursuri de soft skills, acestea din urmă ajutându-ne semnificativ în ultimii doi ani.

În ceea ce mă priveşte, am urmărit activ să-mi cresc cunoştinţele şi am ales să obţin o certificare recunoscută internaţional. Astfel, de curând am obţinut diploma CIM în Digital Strategy. Deşi au fost ani de studiu intensiv şi multe weekend-uri petrecute în faţa calculatorului, am acumulat mult în această perioadă şi am aplicat multe informaţii în proiectele pe care le-am dezvoltat, mai ales din modulele Digital Optimisation şi Mastering Digital Channels.

Ce cursuri ai recomanda unei persoane care îşi doreşte să aprofundeze domeniul marketingului?

Depinde foarte mult de obiectivele fiecăruia şi de nevoile specifice de învăţare pentru activitatea desfăşurată. Cursurile organizate de Institutul de Marketing au avantajul de a putea fi personalizate în funcţie de nevoile fiecărei echipe de marketing şi, în plus, fiecare curs integrează exemple practice adecvate activităţii specifice fiecărei companii. Din experienţa proprie, acestea sunt foarte eficiente, iar trainerii, atât cei locali cât şi cei internaţionali, cum este PR Smith, au atât experienţă îndelungată în consultanţă cât şi pedagogică, aceasta fiind reţeta câştigătoare pentru însuşirea cunoştinţelor de către orice cursant.

Pe de altă parte, pentru marketerii interesaţi să-şi dezvolte cariera, certificările internaţionale, cum sunt cele oferite de CIM, asigură atât însuşirea cunoştinţelor necesare în domeniul ales (marketing, marketing digital, leadership), utile pentru desfaşurarea activităţii, cât şi o diplomă recunoscută internaţional, care a devenit deja un criteriu important de selecţie pentru angajatorii de top.

Care sunt principalele 3-5 lucruri care crezi că te-au ajutat în acest domeniu?

După cum spuneam, în marketing, învăţarea continuă este esenţială. Mă gândesc aici la cât de mult au evoluat lucrurile de când am absolvit facultatea. Experienţa de lucru trebuie să fie completată de un contact permanent cu tehnici şi practici noi.

De asemenea, cred ca m-au ajutat răbdarea şi dorinţa de a înţelege şi analiza nevoile clienţilor, inclusiv ale celor interni, colegi din alte Direcţii pentru care activăm ca o funcţie suport.

Un alt aspect important este acela de a te adapta din mers şi a fi suficient de agil, pentru a face faţă provocărilor într-un mediu atât de dinamic. Uneori, a fost necesar sa schimbăm un plan bine gândit şi muncit, pentru a ne adapta contextului.

Un alt aspect important este acela de a te adapta din mers şi a fi suficient de agil, pentru a face faţă provocărilor într-un mediu atât de dinamic.

Cel mai mult m-a ajutat, însă, lucrul în echipă. Cred că activitatea de marketing se bazează pe discuţii de lucru şi pe comunicarea deschisă în cadrul echipei. Am avut multe situaţii în care o idee a fost dezvoltată şi completată de fiecare coleg, apoi implementată.

Care au fost provocările/lecţiile din care ai învăţat cel mai mult?

Consider că lecţiile învăţate cel mai bine sunt cele care reies din situaţiile în care lucrurile nu se desfăşoară aşa cum te-ai gândit sau le-ai planificat. De fapt, acestea reprezintă oportunităţi de analiză şi de identificare a ceea ce trebuie îmbunătăţit pe viitor. Astfel, avem ocazia să facem lucrurile mai bine fără însă a căuta vinovaţi.

De exemplu, am învăţat recent că timpul este extrem de important, iar implementarea unui proiect la momentul oportun contează mai mult decât dorinţa de a implementa un proiect perfect. Lucrurile pot fi adaptate şi ajustate din mers, altfel poţi pierde un context favorabil.

Cum ţi-ai construit echipa? Cum îi menţii motivaţi?

Am preluat o echipă existentă şi, pentru că proveneam dintr-o structură mai mică şi antreprenorială, atât eu cât şi colegii mei am avut nevoie de un timp de adaptare. Cred că eficienţa unei echipe se bazează pe cunoaşterea reciprocă a abilităţilor şi a dorinţei/motivaţiei fiecăruia. Este util să ştii ce îi place să facă fiecărui membru al echipei şi la ce se pricepe cel mai bine. Dacă faci ceea ce îţi place, lucrurile ies bine şi ai satisfacţii. În timp, fiecare dintre colegi şi-a găsit locul potrivit (strategie, proiecte, operaţional, raportare). De asemenea, este important ca fiecare dintre noi sa iasă din când în când din zona de confort şi să accepte provocări profesionale pentru a simţi că evoluează.

Sunt foarte constructive discuţiile unu la unu, pentru că aşa descopăr care sunt priorităţile pentru fiecare dintre colegi şi ce îi motivează. Încurajez feedbackul, aşa cum îmi place să îl şi ofer. Consider că dacă transmitem feedback cu lucruri de îmbunătăţit  într-un mod constructiv, fără reproş şi fară a a afecta demnitatea celui care îl primeşte, acesta poate fi un dar valoros, care ne ajută pe fiecare dintre noi să ne dezvoltăm.

Dincolo de motivaţia financiară, dezvoltarea profesională printr-o pregătire continuă este cheie. Dar toate acestea trebuie să fie însoţite şi întărite de motivaţia interioară a fiecăruia dintre noi. Aceasta este cea mai valoroasă şi durabilă. Cred că nimic nu se poate clădi fără motivaţie interioară.

 

Evoluţia din ultimii doi ani a determinat creşterea interesului pentru dezvoltarea canalelelor digitale în domeniul FMCG, datorită modificării comportamentului de achiziţie influenţat de restricţiile pandemiei. Lumea online a devenit realitatea curentă a fiecăruia dintre noi, iar companiile din FMCG şi-au dat seama că au nevoie să fie mai aproape de consumator în acest mediu pentru a afla mai multe despre experinţele şi aşteptările sale.

Având în vedere lumea nouă în care trăim şi nevoia de adaptare, Institutul de Marketing vine în sprijinul sectorului FMCG din România pentru dezvoltarea competenţelor necesare care să-i asigure succesul în online. Acest demers face parte dintr-o serie de cursuri și inițiative care au inclus pe  9 februarie un eveniment online susţinut de Ana Maria Băjan, Marketing Director la Caroli Foods Group (parte din Sigma Group).

Care sunt elementele și ingredientele cheie pentru succesul unei  campanii eficiente în mediul digital? Pentru a le identifica, s-au pus cap la cap  trei studii calitative şi cantitative efectuate pe piaţa locală.  Între rezultate, studiile au identificat  și cele mai importante atribute care influenţează decizia de cumpărare a shopper-ilor online.

Potrivit studiului Nielsen E-commerce Research, în 2020 comenzile online erau influenţate mai mult de promoţii şi de livrarea gratuită şi, deşi anul trecut proporţia era aproape similară, totuşi au apărut ca factori suplimentari calitatea şi timpul de livrare, review-urile şi posibilitatea de a compara preţurile.

În ceea ce priveşte aspectele principale care au influenţat e-shoppingul în 2020, topul era marcat de varietatea metodelor de plată (59% din cumpărători), uşurinţa cu care puteau efectua plata (58%) şi livrarea gratuită (48%). În 2021, percepţia s-a modificat, diversitatea şi noutatea produselor ajungând pe primul loc (66% îşi doresc o gamă largă de produse), urmate de caracteristicile livrării (flexibilitate – 54%, rapiditate – 36%, gratuită - 28%). S-a constatat că aglomeraţiile urbane favorizează platformele de livrare, iar în ceea ce priveşte canalele social media, Facebook-ul îşi menţine poziţia de lider, în timp ce pe Instagram există un decalaj semnificativ între intenţia de cumpărare şi achiziţia efectivă. De remarcat este că în ultimele șase luni, au început să apară cumpărători online cu venituri mici (40%) şi din localităţi mici (34%) faţă de anterior când cei mai mulţi aveau venituri peste medie şi proveneau din mediul urban.

Trendurile generale, în ceea ce priveşte comportamentul cumpărătorului, sunt următoarele:

  • Nevoia de experienţe (totuşi temperată de nevoia de siguranţă) în materie de gust, noutate şi prospeţime. Canalul online rămâne însă ancorat în pragmatism şi utilitate.
  • Achiziţia responsabilă pentru a limita risipa de resurse, online-ul oferind mai mult control şi valoare prin eficienţă. Cumpărătorii apreciază platformele care păstrează listele de cumpărături şi le folosesc chiar şi offline.
  • Fragmentarea cumpărării: consumatorii preferă achiziţii de tip realimentare faţă de cele de formare de stocuri, deoarece le oferă mai mult control asupra bugetului, prospeţime şi reducerea risipei; scade loialitatea faţă de branduri, deoarece cumpărătorii se concentrează pe valoarea oferită faţă de a ceda impulsului şi emoţiilor generate de imaginea brandului; online-ul este complementar offline-ului (clienţii sunt flexibili şi se adaptează la nevoia de moment).

Din perspectiva ocaziilor de consum, online-ul tinde să capitalizeze mai mult pe situaţiile în care pragmatismul îşi face simţită prezenţa: formarea de stocuri (mai ales în cazul produselor grele), realimentarea, oferta/produsul special şi urgenţa. În baza cercetărilor efectuate, pornind de la ocaziile de consum, au fost identificate trei profile de consumatori cu un specific clar care a ghidat caracteristicile campaniei desfăsurate:

  • Independentul, care apreciază timpul, este singur/într-o relaţie, duce o viaţă activă, încearcă să aibă un echilibru între profesional şi personal
  • Relaxatul, este tânăr, stă cu părinţii, apreciază poveştile brandului şi caută ca traseul său de achiziţie (customer journey) să îi ofere o experienţă plăcută
  • Familistul, este conştient şi precaut, analizează foarte atent comenzile şi opţiunile, nu-i plac surprizele, se uită la promoţii.

În cadrul studiului calitativ Expert Research, realizat cu 10 directori de marketing din FMCG, s-a discutat despre următoarele atribute pentru care redăm cele mai importante componente:

  • Planificare (fără atenţia necesară acordată acestei etape, rezultatele pot avea de suferit): obiectivul recomandat să fie setat este de minimum 20-25% achiziţii online generate din total, cu creşteri de minim 50% faţă de anterior; campaniile de conversie sunt recomandate după ce se construieşte brand awareness; bugetul este critic pentru că poate minimiza importanţa celorlalte aspecte care nu au fost bine pregătite; profilul cumpărătorului (persona) este important pentru a stabili tipologia de campanie şi mesajul adecvat; setare tracking pentru a calcula KPIs.
  • Cercetare (înainte şi după campanie): construcţia campaniei e nevoie să fie bazată pe o analiză atentă a datelor din toate sursele disponibile; utilizarea referinţelor din experienţele anterioare, construirea de benchmarks pentru campanie, A/B testing; stabilirea intereselor audienţei în funcţie de generaţii pentru personalizarea campaniei; urmărirea campaniilor competiţiei pentru a diferenţia propria campanie.
  • Pregătire campanie: strategia (segmentarea); tactici pentru fiecare etapa (awareness, engagement doar cu cei care au văzut campania; conversia doar pentru cei implicaţi) care să adreseze audienţe calde pentru a obţine conversia la un cost adecvat; personalizarea traseului online ţinând cont de contextul consumatorului; inovaţie (noutate care să conducă la interacţiune). Ana Maria menţionează că cele mai eficiente campanii au fost cele de de tip PPC (Pay per click), urmate de e-mailing. Campaniile cu influenceri nu înregistrează încă rezultate foarte bune în zona de conversie, de aceea sunt mai recomandate pentru obţinerea de awareness.
  • Post-evaluare campanie: analiza KPIs este necesară pentru a trage concluziile care sunt critice pentru următoarele campanii.

Potrivit studiului cantitativ Expert Research (cu 125 de manageri/experti digital marketing), pentru a implementa o campanie, care să stimuleze vânzările în e-commerce, este nevoie să fim atenţi la:

  • Experienţa echipei digitale (45% din respodenţi au menţionat 3-5 ani)
  • Buget (68% - 7.000 – 15.000 euro)
  • Strategie (82% - au spus că nu există o strategie clară privind poziţionarea, targetarea şi segmentarea; tacticile nu acoperă mereu toate cele trei dimensiuni ale funnel-ului de vânzare)
  • Planificarea (45% - au grijă să acorde atenţia pregătirii campaniei)
  • Persona consumatorului (70% - nu au o persona vizată clar conturată, deşi mai ales interesele clienţilor oferă detalii utile pentru abordarea ulterioră)
  • ROI (82% - nu calculează încă ROMI -return on marketing investment- pentru fiecare campanie; un impediment fiind lipsa accesului la datele colectate de platformele retail)
  • Rezultate (35% din campanii au reuşit să obţină creşteri mai mari decât creşterea naturală a acestui canal)
  • Perspectiva consumatorului (96% - au spus că nu au în vedere informaţii privind interesele clienţilor în lumea digitală)
  • Instrumente de automatizare (82% - nu sunt obişnuiţi să analizeze campaniile digitale)

În concluzie, potrivit experienţei Anei Maria Băjan, succesul în digital se bazează pe măsuri clare care să valorifice rapid insight-urile despre schimbările, barierele sau trigger-ele de consum clienți la care producătorii și retailerii au access.

Pentru a aprofunda acest subiect, vă încurajăm să accesaţi link-ul de mai jos cu înregistrarea video a evenimentului, dar și noile abonamente de training de la Institutul de Marketing, care permit practicienilor să rămână la zi cu noutățile, dar și în contact și legătura directă cu colegii și partenerii lor din alte industrii și funcții

https://www.youtube.com/watch?v=0j0w4EgpfuU

 

O zi din viața unui Digital Marketing Specialist

Veronica Bogdacenco face parte din categoria oamenilor pe care îi pasionează să caute soluţii la provocările lumii digitale. Asemenea unui detectiv, de această dată unul digital, ea caută indicii şi dezleagă misterul cazurilor cercetate pentru a ajuta companii internaţionale să-şi optimizeze produsele, activele şi comunicarea online. Veronica ocupă în prezent poziţia de Digital Marketing Specialist la Fitch Group Inc. şi este Digital Optimization Trainer la Institutul de Marketing, organizaţia care oferă local cursuri de marketing acreditate prin Chartered Institute of Marketing (CIM). Ea însăşi este absolventă CIM Level 4, cu o diplomă în Digital Marketing, urmată de o diplomă Level 7 de la Institute of Direct and Digital Marketing (IDM) din Londra. Trainingurile certificate urmate în România au reprezentat un pașaport pentru cariera internațională și i-au oferit, când a avut nevoie, și flexibilitatea de nomad digital.

Pentru că online-ul s-a transformat într-un canal de maximă importanţă pentru orice companie, creşterea sa fiind semnificativ amplificată de apariţia pandemiei, ne-am gândit că este o bună ocazie să discutăm cu o specialistă în domeniu şi să înţelegem mai bine rolul său, care reprezintă un job al prezentului, dar şi al viitorului.

Ce te-a determinat să alegi un job din lumea online-ului?

Pasiunea pentru digital și faptul că e un domeniu în continuă dezvoltare. Mă fascinează felul în care tehnologia influențează comportamentul oamenilor. Din păcate, observ tot mai multe efecte negative, astfel că încerc mereu să optimizez produsele digitale respectând principiile etice și bineînțeles protecția datelor utilizatorilor.

 Cum îți organizezi ziua ca Digital Marketing Specialist la Fitch Group? Există deosebiri/asemănări față de jobul anterior de Conversion Rate Optimisation Manager?

Rolul meu în cadrul companiei este de a optimiza întreaga sa activitate digitală. Mai exact a experienței utilizatorului, a ratei de conversie și, desigur, optimizarea motoarelor de căutare. Sunt de asemeni implicată în numeroase proiecte interne, unele pe care le coordonez direct, altele la care doar contribui. Fiind o companie cu vechime și vastă experiență în domeniu, Fitch se află în acest moment într-un amplu proces de reinventare. Acest proces are la bază implementarea ultimelor tehnologii din domeniu care vor transforma Fitch într-o companie agilă, cu adevărat modernă și totalmente digitală.

Echipele cu care lucrez cel mai des se află în Londra și New York. Prin urmare am după-amiezile rezervate pentru ședințe cu colegii din Statele Unite și America Latină, iar diminețile pentru lucru în tihnă sau ședințe cu cei din Marea Britanie și Asia.

Există multe asemănări între jobul pe care îl dețin acum și cel anterior, însă există și numeroase diferențe. În cazul meu, schimbarea rolului meu în cadrul companiei a venit în primul rând datorită domeniului de activitate diferit al companiei. Nu mai am un job B2C. Acum mă adresez eminamente companiilor. Fitch Ratings este una dintre cele mai importante agenții de rating din lume, alături de Moody's și Standard & Poor's, astfel că, în primul rând, e o companie puternic reglementată, cu multe limitări și condiții impuse de autorități. Titlul jobului meu este unul generalist, dar activitatea efectivă de optimizare digitală nu se rezumă doar la conversie și UX, ci sunt implicată și în product analytics (colectarea și organizarea datelor de pe site-urile grupului și platforma Fitch Connect), product management (validez diverse ipoteze sau inițiative care determină felul în care site-urile continuă să evolueze pentru a satisface nevoile și așteptările utilizatorilor) și business analysis (optimizarea proceselor interne, a instrumentelor și integrărilor pe care le avem pentru ca marketerii din companie să-și poată face treaba cât mai eficient). Pe românește, găsesc ce nu merge bine și fac să meargă mai bine. Uneori nu are nici o legătură cu un produs digital, ci cu maturitatea digitală (sau lipsa acesteia).

De exemplu, într-o companie care nu înțelege valoarea datelor, sau din contra, se confruntă cu analysis paralysis (amânarea luării unor decizii din cauză că are prea multe date) unul din primele obiective este să demonstrez valoarea unei abordări agile și axate pe date.

Companiile cu vechime și-au dat seama că trebuie să evolueze, iar pentru asta au nevoie de trei lucruri esențiale și totalmente inseparabile:

  •  specialiști adevărați, data champions, capabili să folosească
  •  cele mai relevante instrumente din domeniu pentru a genera
  •  date de calitate.

Ce instrumente te ajută în activitatea zilnică?

Pentru analizarea traficului de pe site, de bază este Google Analytics. Pentru colectarea datelor, Google Tag Manager. Iar pentru optimizarea experienței utilizatorului și pentru programele de testare și personalizare FunnelEnvy (momentan) și, desigur, Hotjar. Pe lângă asta, stau mereu cu dev tools deschis în Google Chrome. Nu cred că voi mai fi vreodată capabilă să navighez pe internet ca un om normal :)

Deși Fitch este total diferită de restul companiilor pentru care am lucrat, există anumiți indicatori standard pe care îi monitorizez indiferent de domeniul de activitate sau industria în care activează compania. De exemplu, un număr ridicat de accesări cărora le este asociat un bounce rate ridicat reprezintă un semnal de alarmă. La fel sunt și paginile cu rage clicks (unde utilizatorul dă click-uri repetitive în aceeași arie). Deși sunt metrici standard, nu luați asta ca regulă. Există foarte multe detalii care trebuie luate în considerare deoarece bounce rate-ul poate fi influențat de tracking și alte elemente, iar în Google Analytics 4 nici măcar nu mai există. De asta mă feresc mereu să dau sfaturi generice. Tehnologia evoluează incredibil de repede, fiecare business e diferit și ca atare, nu există o soluție silver bullet de tipul one size fits it all.

Primul și cel mai important lucru pe care îl puteți face este foarte simplu și nu costă nimic: Trebuie pur și simplu să recreați experiența utilizatorilor voștri. Vă garantez că veți descoperi cel puțin două-trei oportunități de optimizare fără niciun fel de date, tehnologii de ultimă generație și proiecte de zeci de slide-uri.

Care sunt sursele tale de inspirație zilnică?

Deși am citit numeroase cărți și publicații din domeniu, cea mai importantă sursă de inspirație pentru mine este reprezentată de utilizatori. Urmărirea modului în care aceștia navighează și folosesc site-urile mă inspiră să vin cu idei de optimizare. Încerc să mă pun în papucii lor și să îmi dau seama de ce, când și cum au nevoie să fie convinși de produs și/sau ofertă. Fiecare afacere și site este diferit, astfel că în afară de bunele practici din domeniul user experience, nu cred că există rețete magice care să meargă la toți. Așa cum am menționat și mai sus, cel mai simplu și ieftin lucru pe care un practician îl poate face este să empatizeze cu utilizatorii, să “walk a mile in their shoes”.

În ceea ce privește literatura de specialitate, recomand câteva cărți bune care au contribuit la formarea mea ca profesionist în domeniu:

A schimbat ceva pandemia în modul în care lucrezi sau te inspiri zilnic? Dacă da, ce anume?

Da, deși aveam deja experiență de lucru cu o echipă virtuală dintr-un proiect anterior m-am bucurat din plin de faptul că am putut lucra de oriunde. Am lucrat din beach bars, mașini închiriate și săli de așteptare, cu internet care mergea sau nu prea. Și, în pofida acestei piedici, am fost foarte eficientă și am învățat cum să-mi fac treaba mai bine și mai rapid astfel încât să pot vedea apusul de pe plajă. Cred că și în ceea ce privește colaborarea, lucrurile au evoluat. De exemplu, am angajat un programator în echipă chiar în ziua când a început oficial izolarea în Marea Britanie și nu l-am întâlnit față în față nici până în ziua de azi. Am lucrat foarte eficient împreună și asta mi-a demonstrat încă o dată că proximitatea fizică e importantă, însă nicidecum imperativă pentru succesul unei echipe. Pandemia cred că ne-a arătat din nou cât de flexibili și adaptabili putem să fim de fapt, când suntem puși în fața unui eveniment nemaiîntâlnit.

Care a fost cea mai mare provocare profesională avută în ultimul an? Ce crezi că te-a ajutat să-i faci față?

Cred că cele mai mari provocări le-am avut în tracking, adică în colectarea și organizarea datelor de pe site și conectarea cu alte sisteme. Din păcate, este încă destul de complicat să integrezi tot marketing technology stack-ul, adică toate instrumentele disponibile pentru a înlesni activitatea de marketing, mai ales unul complex pentru mai multe site-uri care folosesc CMS-uri (Content Management Systems) diferite. În plus, trebuie să planificăm migrarea către Google Analytics 4 (GA4), cel mai recent model de date care funcționează pe baza analizei de evenimente. GA4 se bazează pe machine learning pentru a umple golurile lăsate de schimbările din domeniul trackingului online. Toate browserele au introdus deja diverse măsuri cu impact asupra felului în care datele se colectează online.

Cum integrezi învățarea în activitatea zilnică?

 Dacă sunt înscrisă la un curs atunci îmi organizez timpul pentru studiu în funcție de program. Anul trecut am avut un an foarte plin în care am avut cinci examene și nenumărate cursuri. Bineînțeles, că a fost nevoie să sacrific altele. Pentru cei care au copii sau alte responsabilități îmi imaginez că e mult mai dificil, însă cred că “where there’s a will there’s a way”. Participarea la un curs intensiv de două zile sau cel puțin o oră pe zi de studiu individual chiar pot face diferența sau pot crea un precedent benefic. Trucul, pe care eu îl aplic ca să mă motivez, constă în achitarea cursurilor în avans. Similar celebrului personaj mitologic Odiseu, m-am forțat să evit distracțiile (sirenele) și să îmi fac timp pentru învățat.

Ce cursuri ai recomanda unei persoane care își dorește să aprofundeze domeniul Digital Marketing?

În opinia mea, cursurile de la CIM sunt esențiale pentru succesul în acest domeniu. Deși studiasem marketing în colegiu, level 4 CIM a reprezentat baza carierei mele din Marea Britanie. Fără a înțelege conceptele de bază, fără a ști cum se creează o strategie și un plan de marketing n-ai cum să faci marketing digital eficient. Bineînțeles că îți poți implementa ideile, dar nu vei vedea imaginea de ansamblu și nici nu vei putea optimiza suficient de bine fără a înțelege de ce e nevoie de modificările respective, ce alternative ai la dispoziție, ce se potrivește nevoilor companiei, etc. Astfel că, recomand tuturor celor care vor să înceapă o carieră în marketing digital un curs de la CIM dedicat subiectului, iar mai apoi să lucreze pe diverse canale ca să vadă dacă le place ceva anume sau preferă să rămână generaliști.

Pentru cei care activează deja în domeniu, depinde mult ce le place, ce experiență au dobândit deja și ce planuri de carieră au. Pentru cei care vor să crească la nivel de director și CMO, level 7 de la CIM e critic! Pentru cei care vor să se specializeze, există cursuri pentru fiecare canal în parte: display, PPC, social media, etc. Dar pentru ambele categorii recomand un curs de analytics măcar la nivel începător. Majoritatea companiilor din România folosesc Google Analytics astfel că mi se pare o cunoștință obligatorie pentru oricine activează în marketing și un atu excelent în CV.

Știu că în raport cu salariile din România, CIM poate părea costisitor, însă pe termen mediu şi lung cred că este o investiție cu dobândă ridicată în cariera profesională. De asemenea, cred că se pot găsi soluții de învățare adaptate bugetului personal, precum şi că angajatorul poate fi implicat pentru susținerea cheltuielilor, deoarece beneficiile se vor vedea în activitatea zilnică.

Care sunt principalele 3 lucruri care crezi te-au ajutat în acest domeniu?

Curiozitatea, empatia și plăcerea de a învăța.  Prietenii apropiați fac glume pe seama mea pentru că mai mereu învăț ceva nou. Am un learning path pe care mi l-am stabilit singură pe baza provocărilor pe care le-am întâlnit de-a lungul timpului. Inițial am învățat HTML ca să pot edita e-mailuri, apoi Photoshop ca să nu mai aștept după designeri, apoi CSS (Cascading Style Sheets) ca să pot coda landing pages, apoi tracking și tot așa. Pe lângă asta am făcut studii postuniversitare, iar în 2019 am primit de la guvernul britanic un grant și un development coach pentru a mă specializa în Business Analysis.

Cum se completează reciproc rolul de Digital Marketing Specialist cu cel de Digital Optimisation Trainer la Institutul de Marketing?

Faptul că a trebuit să-mi structurez deja anumite informații, să explic anumite concepte, să ofer exemple, mă ajută mult în interacțiunea cu colegii. Iar faptul că sunt specialist și fac zi de zi ceea ce predau e clar benefic pentru că pot ajuta cursanții cu răspunsuri la probleme specifice, sunt la curent cu bunele practici, știu limitările tehnice, etc. Cred că toți cei care predau orice despre digital (marketing digital, product development, etc.) ar trebui să fie, în primul rând, practicieni. Altfel, vor preda doar teorie fără prea multă aplicabilitate.

Ne poți spune una două lecții memorabile din activitatea ta?

Da, am inclus ceva greșit într-un e-mail și am decis să trimit o erată cu subject line amuzant. A avut o rată de deschidere aproape dublă față de e-mailul inițial. Altă dată, acum câțiva ani, am decis în vinerea de dinainte de Halloween să fac o variație de landing page cu sânge, lilieci, dovleci și alte chestii tematice. Această pagină a avut cea mai mare rată de conversie din perioada respectivă. În concluzie, astfel de situații m-au convins de faptul că dacă îndrăznești să gândești outside the box sau să provoci statu-quo-ul poți avea beneficii semnificative.

 

 

Michel Macia, Customer Experience Director at Orange Romania: “The success of a CX integration in a company’s DNA is based on synergy and collective work focusing on customer view, a real challenge

The success of a CX integration in a company’s DNA is based on synergy and collective work focusing on customer view, a real challenge

Organizations must embrace the permanence of these changes and take advantage of the opportunities they bring. There is more scope to engage with customers in an innovative and personal way and the reward for doing so is clear. Not only will it help companies to retain existing customers, but also to attract dissatisfied consumers from competing brands. People are more likely to increase their spending (19%) once the pandemic subsides than to reduce spending (10%). So, for organizations that can get their customer experience right there is business to be won, how’s the latest study commissioned  by SAS, the leader of data analytics to discover how consumer preferences and behaviors in the CEMEA region (Central and Eastern Europe, Russia, Middle East and Africa) have changed due to the pandemic and how this differs between regions.

How is Orange reaping the opportunities of staying closer to customers during pandemic? What are the main CX challenges during this pandemic and how is Orange Romania wining with a coherent customer experience management strategy? Read more in an interview with Michel Macia, Customer  Experience Director

What is the role of Customer Experience (CX) in the overall strategy of the company? How important it is for the performance of the company in today’s environment?

From my point of view, the role of the customer experience  can be summarized into three main aspects, as follows:

  1. Competitive advantage, because it helps the company to detach itself in the minds and hearts of the customers, and in the same time not all the intricacies of CX can be identified and copied easily by competitors;
  2. Brand perception accelerator, considering the fact that it helps boost what the brand stands for by presenting how the company’s values are put in practice. CX is not a concept, it is the company’s reality perceived by its customers.
  3. Cost optimization opportunity, because when we are analyzing ways to improve customers experiences, we can identify also customer pain points that impact company’s costs. By resolving those pain points we reduce costs and improve satisfaction, while gaining support from Internal stakeholders that better understand this benefit.

Another key aspect to be considered is that CX is encompassing customers’ spirit, because the possibility to differentiate through price is very limited in time or inexistent for some companies. Today’s customer is searching for value for money and is ready to pay if he perceives the value received.

Today’s customer is searching for value for money and is ready to pay if he perceives the value received.

At Orange, we are embedding customer experience into several areas, the most important are:

  1. Brand – the reasons why our clients recommend us impact brand awareness and we strive for a stable performance.
  2. Strategy - CX is one backbone of Orange’s overall strategy. It is the basic language that we use to communicate within the company. In the same time, we have a key positioning to be customer focused at the overall level of the company.
  3. Operating model – we have a shared responsibility in Orange and we are happy to have a CX Extended Team, with experts transversally present in all areas of the company (Marketing, Customer Service, Sales, Technical, Strategy, Quality). In the same time, we communicate extensively internally on the importance of this competitive advantage and the role everyone can play in improving it.
  4. Internal services – we provide design and assessment services for anticipation and improvement of our processes, business rules, procedures and customer communication in interactions. We involve different business units, because at the end of the day we are perceived as one CX team. Also, we always look at and include our frontline employees’ experience mirroring with customer interactions and journeys.

From the perspective of the main contribution of the CX Team, the recurrent aspects and activities we cover in our daily work are: performance management (CX KPIs evolution), CX methods (assessment & design of customer and frontline employees’ journeys with focus on experience improvement and anticipation of reactions and associated response elements), customer feedback loop to contribute with CX overview (e.g. customers’ communication, employees’ training, processes), CX projects roadmap (as contributors and initiators).

What are the main CX challenges during this pandemic?

Last year, as the pandemic confinement was in full deployment, we identified 5 main areas we concentrated our efforts on, in order to accordingly manage our customers expectations in this very trying period:

  1. Show empathy and humanity, that we mostly conveyed through recommendations related to customer communication, especially by being proactive in addressing our clients’ questions and concerns.
  2. Ask less and listen more, we tried to listen more what our customers were saying in all channels in order to gather more actionable insights. This way we found out that customers were going back to essentials, like what I need in my house: access to basic services (internet/TV access, SIM replacement, device change). Also, we noticed the change in behavior related to bill payment, as distance transactions were taking off.
  3. Quick and agile in changes through considering likely and possible changes to customer needs and journeys and by adapting existing or introducing new processes consistent with the new normal.
  4. Focus on key relationship metrics, as we paid more attention to what we could do to keep our customers happy in the near term and vigilant on front liners stress in treating the customers contacts.
  5. Redefine CX approach, by reviewing experiences we were delivering and proposing actions.

Now after more than one year since the start of the pandemic, we are keeping our eyes on the following topics:

  • The need to keep brand value in the eyes of our customers
  • Be ready to rearrange strategy on the go as times can change even more unexpectedly than before
  • Change operating model with the implication that new subjects, where customer experience is key, will appear. One very good example is the need to have a better customer knowledge (CX in Big Data)
  • Be prepared to prioritize the assessments and execute in an agile mode in order to adapt to current circumstances
  • Anticipate customers reactions in key strategic projects and design wished customer journeys

How are you supporting the marketing function and projects in your organization?

Orange’s CX Team is contributing to all major projects of the company, our key focus and responsibilities being on: design & assessment of customer journeys, set up and monitoring of CX KPIs, ensuring the link between CX, Operational Marketing (Go to Market) and Customer Voice (Research), offering support to product managers, with a specific focus on Digital for which acceleration is strategic.  

At the same time, we anticipate and we prepare for the future and, in the case of CX, the next level of evolution is customer relationship experience. This means we are opening the door to include in the CX KPIs an overview of customers’ emotional perceptions, because as we all know our decisions are less influenced by our rational selves and more by our emotional selves. In this extensive exercise we are considering the value this approach is bringing to our customers, the relationship attributes the company will concentrate on to deliver its best and differentiate in customers’ eyes, the strategy we can apply to deploy this in all channels (with a specific focus on Digital), and the services we should address (e.g. human capital changes, adapting customer communication).

How is your marketing background helping you sustain and deliver long term and sustainable value as a CX leader?

My experience was built on marketing of services, an area where you have to be inventive and highly productive. That made me very aware of the need to look for, understand and envision customer experience and customer needs that are at the foundation of a business, no matter the industry.

I started in Marketing B2C working on Customer Base Management and Invoice services, then I switched to Services Marketing for B2B customers, to come back to B2C for Operational Marketing. In 38 years of experience, I also worked in IT, Customer Services and Sales and three years in processes (Business Processes Management).

So, I would say I like to open doors, liaise with a lot of people with very diverse backgrounds and from different areas and help them connect the dots to bring forward the best possible customer experience.

Could you share any thoughts about your working experience so far in Romania?

Romania is the sixth country I have worked in as most of my working life has been so far spent outside France. I enjoy working here because I like the human relationship part, the collective working approach and the people’s dedication to customer experience. The diversity of experiences had here has been very interesting and I was impressed by the difference in between urban and rural universes. It is not an obstacle, but an advantage in terms of cultural diversity. In the same time, I see the services level in Romania has a lot of potential to be further developed in a lot of industries.

 

Suna ca un anunt in ziar si chiar este un anunt, doar ca in prezent acesta poate sa apara pe site-urile de recrutare, pe Social Media (ex. LinkedIn). Nu este chiar astfel scris, dar am sumarizat pentru a ma ocupa de ceva mult mai important, si anume rolul pe care un expert/specialist/agent Customer Experience (CEX) il poate juca in companie. Imi propun ca in acest articol sa va impartasesc cateva idei din experienta mea profesionala, precum si din ceea ce am citit de-a lungul timpului si cu care rezonez. Nu sustin ca detin adevarul absolut, ci chiar sunt curioasa sa aflu parerea voastra si va incurajez sa imi scrieti ideile voastre chiar aici pe site la sectiunea "Comentarii" de la finalul articolului.

Dincolo de ceea ce este trecut in anuntul de recrutare, pentru companie este util ca persoana care va ocupa o astfel de pozitie sa manifeste cateva trasaturi cheie care o vor ajuta sa parcurga cu succes drumul acestei profesii sau mult mai usor decat cineva despre care nu am putea spune ca are aceste avantaje la dispozitia sa. Bineinteles, sunt de acord ca unele abilitati pot sa fie deprinse si in timp.

  1. Curiozitate – sa puna intrebari si sa incerce sa afle cat mai multe despre tot felul de domenii, procese, fluxuri, etc. Activitatea, pe care o va desfasura, va presupune sa intre in contact cu specialisti, care vorbesc in limbajul dedicat si au cunostinte detaliate pe un anumit subiect, dar chiar daca nu ii va intelege de la prima interactiune, daca este dispus/a sa manifeste interes, atunci le va castiga respectul si va colabora eficient cu acestia.

  2. Empatie – se vorbeste mult despre aceasta, dar as vrea sa clarific ca este vorba despre intelegerea pozitiei unei alte persoane. Spre exemplu, aceasta abilitate presupune sa iti dai seama de ce un expert in Conformitate sustine ca trebuie procedat intr-un anumit mod si sa identifici impreuna cu acesta modalitatile de diminuare a riscurilor pe care si le asuma compania si implicit angajatii, fara insa a complica inutil viata clientilor. Pentru a-i inspira pe cei din jur, este util ca expertul CEX sa fie deschis, sa asculte ideile colaboratorilor si sa le inteleaga nevoile.

  3. Dispus/a sa devina detectiv, avocat si designer – abilitatile aferente primului rol tin de identificarea starii de fapt existente in companie, de exemplu cum achizitioneaza un client un produs/serviciu comercializat de companie, cum il utilizeaza, cum il aduce in service/face o reclamatie daca apar probleme, etc. Din pozitia de avocat trebuie sa inteleaga clientul si nevoile acestuia si sa il reprezinte, tinand insa cont si de companie. Ca designer aduce creativitatea in joc si vine cu idei, propuneri de imbunatatire care sa reduca sarcinile detectivului si sa castige procesele avocatului.

In ceea ce priveste responsabilitatile, cred ca cele mai importante aferente acestei pozitii sunt urmatoarele:

  1. Construirea de relatii de colaborare cu toate departamentele din companie. Pozitia sa este una de legatura, uneori vizeaza chiar medierea, deschiderea si imbunatatirea comunicarii intre diverse zone cu scopul de a diminua sau chiar elimina barierele specifice silozurilor izolate. Dupa cum mentionam intr-un articol anterior, Cine este responsabil cu experienta clientilor?, este nevoie de implicarea tuturor angajatilor pentru a livra experiente consistente si reusite.

  2. Mentinerea la zi a cunostintelor despre piata, competitori si produse, servicii, tehnologii noi si cu potential disruptiv. Pentru a ajuta compania cu recomandari adecvate, care sa permita o adaptare rapida, expertul trebuie sa stie ce se intampla in piata la nivel national si international. Invatarea continua reprezinta in prezent o etapa permanenta in viata profesionala a tuturor, iar in cazul pozitiilor cu responsabilitati in domeniul Customer Experience devine si mai importanta, deoarece acestea joaca un rol cheie in transformarea companiei.

  3. Atentia la detalii si informatii. Bineinteles ca padurea trebuie vazuta dincolo de copaci, dar si copacii sunt foarte importanti. Trebuie sa fie analizati pentru a fi curatati si pregatiti inca de la primul semn de posibile probleme. In cazul unei companii, copacii sunt toate procesele, care au impact direct sau indirect in relatia cu clientii. Specialistul in Customer Experience va deveni client si va experimenta traseele (nr. customer journeys) parcurse de acesta din urma atunci cand interactioneaza cu compania. Astfel, poate identifica dificultatile si analiza posibile solutii pentru remedierea acestora.

De asemenea, daca vorbim de lansarea unor produse/servicii noi, atunci punctul de plecare este dat de traseele clientilor, care sunt desenate cu ajutorul specialistului CEX. Acesta trebuie sa joace rolul clientului, inclusiv in piata intrand in contact cu competitia, si sa ii convinga pe interlocutorii sai (ex. de la Marketing, Vanzari, Customer Service, Juridic, etc.) de impactul deciziilor luate asupra relatiei cu clientul. Procedand astfel, membrii echipei de lucru pot identifica situatiile in care procesele interne, care par functionale si eficiente la o prima vedere, afecteaza negativ clientul si, spre exemplu, il impiedica sa finalizeze achizitia.

  1. Capacitatea de interpretare a datelor statistice si de identificare a indicatorilor adecvati pentru masurarea satisfactiei clientilor si a calitatii operationale. Un expert CEX va fi pus de multe ori in situatia de a justifica impactul financiar al proiectelor, care au scop imbunatatirea experientei clientilor. Astfel, ea/el trebuie sa identifice indicatorii prin care poate masura satisfactia clientilor si/sau calitatea operationala si calcula corelatia acestora din urma cu indicatorii financiari ai companiei. Aceste cunostinte vor sustine importanta proiectelor din domeniul experientei clientilor si justifica alocarea de resurse suplimentare in companie pentru atingerea acestui scop.

Abilitatile si responsabilitatile mentionate mai sus reprezinta din punctul meu de vedere baza necesara pentru un specialist in domeniul Customer Experience. La acestea pot fi adaugate cunostinte specifice, cum ar fi exprienta in domeniul de activitate al companiei si alte aspecte urmarite de management.

In prima parte a acestui articol va propuneam sa analizam motivele pentru care responsabilitatea pentru experienta clientilor apartine intregii companii. Voi continua din acest punct pentru a analiza modalitatile prin care o organizatie poate ajunge sa isi convinga angajatii ca clientii sunt de fapt cei care le platesc salariile si, prin urmare, trebuie tratati in mod corespunzator.

Anterior discutam despre rolul managementului in prioritizarea importantei acordate experientei clientilor la nivelul intregii companii. Pe scurt, este nevoie ca acesta sa introduca subiectul in strategia organizatiei si sa acorde echipei Customer Experience rolul de lider in coordonarea eforturilor pentru atingerea rezultatelor aferente. Unul dintre aspectele importante de care aceasta echipa trebuie sa se ocupe este cel al implicarii angajatilor in sensul imbunatatirii experientei clientilor. O cale simpla de a incepe poate fi  aplicarea urmatoarele masuri:

1. Colectarea de informatii legate de perceptia angajatilor: colaborand indeaproape cu departamentul de resurse umane poate obtine informatii din studii existente sau dezvolta un studiu nou cu scopul de a afla ce parere au angajatii despre modul in care compania relationeaza cu clientii sai si in ce masura simt ca au capacitatea de a influenta experienta clientilor.

2. Identificarea modalitatilor de imputernicire a angajatilor pentru a actiona in interesul clientilor si al companiei. Usor de spus, greu de facut, dar nu imposibil. Cred ca ati auzit deja despre faimosul videoclip United Breaks Guitars cu peste 18 milioane de vizionari pe Youtube. Acesta este un exemplu clar despre cum sa nu procedezi. Dar ce ziceti despre un exemplu „asa da”: este cazul unei angajatea bancii Capital One care a ajutat o clienta intr-un moment dificil al vietii ei (tocmai se despartise de logodnic) deblocandu-i rapid cardul, care fusese suspendat pentru suspiciune de frauda, dar si oferindu-i un bonus si trimitandu-i flori (poveste difuzata in cadrul emisiunii The Ellen Show). O sa-mi spuneti ca ai nevoie de un buget colosal pentru asa ceva, dar imi permit sa va contrazic si sa spun ca nu conteaza bugetul, ci atitudinea. In acest al doilea caz, este clar ca angajatei i se oferise increderea si libertatea pentru a rezolva rapid problema clientei si pentru a actiona empatic construind o relatie cu aceasta din urma.

3. Construirea unui plan de comunicare adresat intregii organizatii (impreuna cu toate zonele din companie) care sa vizeze recunoasterea modului in care angajatii contribuie si pot schimba in sens pozitiv interactiunile cu clientii. Aceste informari (care este util sa fie transmise si prin viu grai, prin intermediul managementului, nu numai electronic) pot contine exemple cu bune practici aplicate de angajati/echipe in relatia cu clientii, inclusiv cu feedback-ul deschis primit de la acestia din urma. De asemenea, continutul mesajelor trebuie sa fie axat pe perspectiva angajatilor aducandu-le acestora argumentatia necesara pentru a proceda ca in exemplele prezentate.

4. Pregatirea unui program de training al angajatilor

Sa nu va asteptati ca angajatii companiei sa stie ce inseamna termeni precum „Customer Experience”, „Moments of Truth”, „Customer Journeys”, „Employee Journeys” sau sa inteleaga singuri cum pot ajuta clientii sa aiba o experienta placuta in relatia cu compania. Pentru a ajunge acolo este nevoie de structurarea unui program comprehensiv de training care sa cuprinda cat mai multe exemple din viata reala, punand astfel teoria in practica si ajutand angajatii sa inteleaga exact ce se asteapta de la ei si cum sa implementeze ideile frumoase incluse in strategia companiei. Urmatoarea intrebare, pe care ma astept sa o primesc, este „Care sunt angajatii care ar trebui sa beneficieze de acest training?”. Raspunsul cuprinzator este „Toti”, dar acest lucru se va face treptat si in etape. Puteti incepe cu oamenii din prima linie, care interactioneaza direct cu clientul (din magazine, Call Center, etc.), dar sub nicio forma nu va opriti aici. Si colegii de la Financiar, Resurse Umane, IT, Produse, etc. au nevoie sa primeasca un training dedicat de Customer Experience, adaptat specificului activitatii lor, cu accentul pus asupra colaborarii interne, pentru ca lucreaza in aceeasi companie, direct cu colegii din vanzari, care ofera ajutor clientilor, si, spre exemplu, pot influenta raspunsurile livrate si timpul in care acestea ajung la clienti. Prin urmare, este util ca fiecare angajat sa inteleaga modul in care rolul sau influenteaza experienta clientilor si impresia pe care compania doreste sa o lase acestora din urma. Exista cateva exemple celebre de companii care acorda o atentie deosebita acestor tipuri de training-uri, iar printre ele se numara Disney, Zappos, Amazon, Virgin Atlantic.

5. Crearea unei platforme de colectare a ideilor angajatilor

Imbunatatirea continua se numara printre pilonii de temelie ai experientei clientilor pentru ca permite adaptarea la nevoile si dorintele acestora, care suntintr-o permanenta schimbare. Acest deziderat poate fi cu adevarat atins daca exista un mediu propice de incurajare a colectarii de idei cu impact direct in experienta clientilor (ex. de simplificare a interactiunilor pe care clientii le au cu compania prin diverse canale), dar si indirect(ex. de optimizare a proceselor interne cu care lucreaza angajatii). Ideile pot fi colectate prin intermediul unei platforme, supuse unui proces de analiza si de votare, prioritizate pentru implementare din perspectiva impactului pe care il vor avea, monitorizate pentru identificarea rezultatelor generate ulterior. Un aspect cheie al acestui demers consta insa in mentinereainteresului angajatilor pentru aceasta platforma, care ar trebui sa se transforme mai mult intr-o comunitate activa, gestionata de o persoana/echipa dedicata, cu antrenarea de raspunsuri din toata organizatia, cu asigurarea feedback-ului catre initiatori si cu mentinerea la curent a acestora in privinta initiativelor care au fost selectate pentru implementare (ex. inclusiv implicarea lor in testarea prototipurilor rezultate si apoi recunoasterea contributiei lor).

6. Motivarea angajatilor in directa legatura cu experienta clientilor

Si toate cele de mai sus raman fara impact, daca organizatia nu are grija ca schemele sale de recunoastere a performantei angajatilor sa aiba legatura directa cu satisfactia clientilor. Exista o serie de indicatori adecvati care pot fi masurati si carora este necesar sa li se acorde importanta in programele de motivare. Aveti in vederedoua lucruri importante in aceasta situatie, si anume:  indicatorii sa se regaseasca in obiectivele tuturor angajatilor si, in plus, acestia sa fie adecvati pozitiilor evaluate.

Aceste sase etape nu sunt exhaustive si cu siguranta alte initiative pot aparea pe parcurs tinand cont si de specificul fiecarei companii. Aspectul cheie ramane insa nevoia de implicare a tuturor angajatilor organizatiei pentru intelegerea rolului pe care il joaca fiecare in livrarea de experiente reusite pentru clienti.

Experienta clientilor a devenit un subiect care nu mai poate fi ignorat in organizatii, fie ele de mari sau mici dimensiuni. Companiile incep sa inteleaga ca este nevoie sa acorde atentie si acestui domeniu, deoarece clientii sunt cei care decid sa cumpere un produs sau altul. Astfel, idei precum „personalizarea relatiei cu clientii”, „emotiile versus. ratiunea in procesul decizional”, „rolul tehnologiei in relatia cu clientii” şi multe altele sunt acum analizate si puse in practica. Si, da, sunt valide. Merita investit in ele, dar inainte de toate, va propun sa ne intoarcem la baza si sa ne punem intrebarea „Cine este responsabil cu experienta clientilor?”. Putem raspunde: departamentul de marketing, departamentul dedicat de Customer Experience, colegii care interactioneaza direct cu clientii (in magazine, Call Center, etc.). Si, da, este corect, dar nu suficient.

Atunci urmeaza o noua intrebare „De ce nu este suficient?”. La a doua intrebare putem avea mai multe raspunsuri, motive, iar printre acestea se numara urmatoarele:

  1. Pentru ca nu reprezinta toata organizatia, nu pot sa fie peste tot in acelasi timp, iar schimbarile de tipul atentiei acordate experientei clientilor nu se pun in practica doar cu o mana de oameni. Orice organizatie are o multime de proiecte care sunt in analiza sau implementare, cea mai mare parte din acestea avand impact direct sau indirect asupra experientei clientilor (ex. o platforma interna noua cu care vor lucra angajatii pentru vanzarea produselor companiei), dar daca la masa discutiilor nu exista cel putin un avocat al clientilor, atunci nu se va actiona luand in calcul perspectiva acestuia.
  2. Si totusi organizatia implica un astfel angajatmacar in proiectele cheie. Va putea acesta sa faca fata si sa se lupte cu prioritatile diferite ale altor departamente din companie?
  3. Acest avocat este un bun negociator si isi impune punctul de vedere, dar va reusi sa nu ii scape niciun detaliu la momentul implementarii? Poate nu si-a dat seama de impactul asupra clientilor, pentru ca de exemplu un e-mail, care este trimis acestora, nu ii este transmis in avans ca sa poata sa isi exprime opinia.

In situatiile descrise mai sus se pierde timp pretios, care ar fi putut sa fie utilizat mult mai bine daca abordarea ar fi fost putin diferita. Va rog sa nu ma credeti pe cuvant, ci sa cercetati aceasta idee si va ofer cateva surse pe care le consider de incredere, in acelasi timp incurajandu-va sa gasiti altele.

  1. Un articol Harvard Business Review („Silo Busting: How to Execute on the Promise of Customer Focus”,scris de Ranjay Gulati), publicat in 2007, dar care ramane la fel de actual, despre importanta eliminarii silozurilor din companie si a instituirii unei culturi de colaborare care aliniaza sarcinile si informatia din organizatie in jurul satisfacerii nevoilor reale ale clientilor.
  2. Un material aparut in 2017 pe site-ul companiei McKinsey(„Avoiding the seven deadly sins of customer experience transformations”, redactat de Ewan Duncan, Kevin Neher si Sarah Tucker-Ray: ) in care al doilea pas gresit mentionat este „indiferenta” existenta in companie, faptul ca experienta clientilor nu ajunge sa fie o prioritate de top care sa se traduca in masuri de aliniere transversala la nivelul intregii organizatii.

Dupa cum veti putea citi in sursele mentionate anterior, managementul companiei primeste sarcina de a prioritiza importanta experientei clientilor in memoria colectiva a organizatiei. Dar lucrurile nu se opresc aici, echipa de Customer Experience trebuie sa actioneze pentru ca ideea sa fie pusa in practica. Cum poate sa faca acest lucru? In a doua parte a acestui articol voi reveni cu propuneri si exemple care sa sprijine responsabilizarea organizatiei in ceea ce priveste experienta clientilor.

Nu ratati ocazia de a va alatura primilor specialisti in Customer Experience cu singurul program de training certificat international oferit de Institutul de Marketing si Oxford College od Marketing.

Va urma

 

 

Explozia din ultimul deceniu a tehnologiilor digitale a creat clienti „autorizati”, atat de experimentati in utilizarea instrumentelor si a informatiei incat acestia au ajuns sa faca legea, urmarind ceea ce isi doresc, atunci cand vor, si obtinand livrarea respectivelor lucruri direct la domiciliu, la preturi foarte mici. 

Ca raspuns, retailerii si furnizorii de servicii au reusit sa isi dezvolte capacitatea de utilizare big data si de analiza pentru a-si intelege clientii si pentru a redobandi controlul. In cea mai mare parte din acest timp, companiile au reactionat la dorintele clientilor, incercand sa le anticipeze urmatoarele miscari si sa se pozitioneze pe rutele cumparatorilor, in timp ce acestia navigheaza in traselul de decizie de la etapa in care iau in considerare o alternativa pana la achizitie.

In prezent, profitand de tehnologiile emergente, de procesele si de structurile organizationale, companiile restaureaza echilibrul de putere si creeaza valoare noua pentru branduri si pentru cumparatori. Punctul central al acestei modificari consta intr-un mod nou de gandire: in loc sa reactioneze doar la traseele pe care clientii si le genereaza de unii singuri, companiile isi croiesc propriile drumuri, alegand sa conduca jocul in loc sa urmeze o rutina conscrata. Oamenii de marketing gestioneaza din ce in ce mai mult traseele de achizitie ale clientilor,  asa cum o fac cu orice produs. Traseele clientilor ( nr. customer journeys) devin astfel puncte centrale pentru experienta clientului cu brandul – si la fel de importante ca si produsele in sine pentru asigurarea avantajului competitiv.

Acest material este cotninuare a primei  parti a articolului Cursa pentru experientele clientilor (1).

Patru capacitati cheie

Companiile, care construiesc cele mai eficiente experiente oferite clientului, detin patru capacitati interconectate: automatizarea, personalizarea proactiva, interactiunea contextuala si inovatia in cadrul traseelor si managementului experientei clientilor. Fiecare dintre acestea contribuie la cat de „lipicioasa” ajunge sa fie traseul – cel mai probabil pentru a atrage si a mentine permanent clientii. Si desi toate capacitatile se bazeaza pe unIT sofisticat (vezi bara laterala denumita „Tehnologii pentru noile trasee de achizitie ale clientilor”), dupa cum vom explora ulterior, acestea depind in aceeasi masura de modelul creativ de gandire si de noile abordari manageriale. 

Tehnologii pentru noile trasee de achizitie ale clientilor

Ascensiunea traseelor de achizitie competitive este sustinuta de aparitia de programe, de acces la date si de tehnologii noi de interfatare cu utilizatorul care permit o urmarire fara precedent a comportamentului clientului si interactiuni personalizate. De exemplu, instrumentele de atribuire pot indica ce canale influenteaza semnificativ deciziile clientilor si conduc la o achizitie. Alte tehnologii pot stabili cand si de ce clientii sar dintr-un canal intr-altul si de pe un dispozitiv pe altul atunci cand cumpara; apoi programele pot livra mesaje personalizate care sa urmareasca clientii in mod corespunzator. Instrumentele de design al interfetei permit unei aplicatii mobile sau unui site sa isi modifice functia sau imaginea, tinand cont de punctul in care se afla clientul in calatoria sa.

Exista in special trei dezvoltari cheie ale tehnologiilor care au redefinit modul in care companiile se conecteaza cu clientii lor:

                Capacitatea de conectare continua. Produsele inteligente, conectate pot crea o legatura deschisa permanent intre companie si client, oferind companiilor un flux continuu de date despre modul in care indivizii utilizeaza produsele si ajutand astfel companiile sa le personalizeze si sa le actualizeze – de exemplu, prin rezolvarea problemelor sau prin adaugarea de capacitati noi.

                Instrumente de analiza si management ale noile trasee de achizitie. ClickFox si sisteme similare urmaresc comportamentul clientilor in puncte de contact online si offline, ajutand companiile sa construiasca si sa optimizeze calatoriile. Platformele, precum Cloudera, permit companiilor sa analizeze date nestructurate, in timp ce software-ul de tip machine learning, de tipul R, poate prelucra cantitati imense de date si poate prezice comportamente. Pega si instrumentele similare permit o comunicare consistenta si personalizata pe mai multe canale. Iar Adobe si alte companii ofera instrumente de gestionare si de executie a fluxurilor mai complexe.

                Adoptarea la scara larga a API-urilor. Interfetele de programare a aplicatiilor permit aplicatiilor disparate, inclusiv celor apartinand unor companii diferite, sa comunice. API-urile exista de ceva vreme, dar companiile au inceput recent sa le foloseasca pentru a construi calatoriile clientilor integrate intre companii. De exemplu, API-urile permit aplicatiei de management al calatoriei oferita de Delta Air Lines sa isi conecteze simplu clientii cu Uber.          

Automatizare.

Automatizarea implica digitalizarea si simplificarea pasilor traseului ce, initial, au fost realizati manual. Gandeste-te la procesul analog al depunerii unui cec care necesita deplasarea la banca sau la un ATM. Odata cu automatizarea digitala, doar fotografiezi cecul cu telefonul tau inteligent si il depui prin intermediul unei aplicatii. In acelasi mod, cautarea, cumpararea si solicitarea livrarii unui, sa spunem, televizor nou poate sa fie acum un proces digital unic. Lasandu-i pe consumatori sa execute procesele aferente unor vechi calatorii complexe intr-un mod rapid si simplu, automatizarea pune bazele calatoriilor relevante. S-ar putea sa para de la sine inteles, dar companiile au inceput de curand sa construiasca platforme proiectate special pentru imbunatatirea experientelor clientilor. Si clientii pot sesiza deja cine se descurca bine la acest capitol. Automatizarea superioara, desi este de un grad tehnic inalt, este similara unei arte, care transforma operatiunile complexe din spatele cortinei in experiente de prim plan simple, captivante si care se bazeaza din ce in ce mai mult pe aplicatii.

Gandeste-te la modul in care Sonos, sistemul muzical conectat inteligent, automatizeaza configurarea. Procesul presupune atragerea firelor prin casa, conectarea boxelor la un calculator si crearea de conturi online separate pentru furnizorii de muzica.Sonos a simplificat configurarea prin intermediul boxelor wireless (apesi un singur buton sa le conectezi) si printr-o aplicatie care adauga sursele streaming de muzica doar prin cateva click-uri si le permite utilizatorilor sa selecteze muzica, sa controleze volumul si sa aleaga ce muzica se asculta in camere diferite – toate acestea prin folosirea unui dispozitiv mobil.

Personalizare proactiva. Construind pe baza capacitatii de automatizare, companiile ar trebui sa preia informatii fie din interactiunile anterioare cu un client sau din sursele existente si sa le foloseasca pentru a personaliza instantaneu experienta cumparatorului.Motorul Amazon de recomandari si algoritmul inteligent de comanda noua (stie de ce cerneala de imprimanta ai nevoie) sunt doar cateva exemple cunoscute. Dar retinerea preferintelor clientului este doar inceputul; capacitatea de personalizare se extinde la optimizarea pasilor ulteriori din calatoria clientului. In momentul in care un client incepe procesul (de exemplu, raspunzand la un mesaj sau la lansarea unei aplicatii), companiatrebuie sa analizeze comportamentul clientului si sa pregateasca in mod adecvat urmatoarea interactiune.Companiile, precum Pega si ClickFox (o companie in care McKinsey detine o cota parte), ofera aplicatii care urmaresc activitatea clientilor pe mai multe canale, combinand informatii din surse multiple (precum istoricul tranzactional si de navigare online, interactiunile de servisare cu clientul si modul de utilizare a produsului) pentru a crea o perspectiva unica  despre activitatea clientilor si ce se intampla ca rezultat. Aceasta activitate permite obtinerea de informatii in timp real despre comportamentul lor – de fapt, izoland momentele in care compania poate influenta calatoria – si transmiterea de mesaje personalizate sau functionale (de exemplu, mutarea imediata a unui calator valoros pe o lista pentru servicii superioare). Retailerul Kenneth Cole reconfigureaza elemente de pe site-ul sau tinand cont de interactiunile anterioare avute de vizitatorii site-ului: unele persoane vad mai multe comentarii despre produse, in timp ce altii vad mai multe imagini, filme si oferte speciale. Algoritmul companiei invata in mod constant care este continutul si metoda de configurare ce functioneaza cel mai bine pentru fiecare vizitator si prezinta site-ul in mod corespunzator, in timp real.

Aplicatia L’Oréal Makeup Genius ajunge sa foloseasca si mai bine aceste capacitati, permitand clientelor sa incerce virtual machiajul si oferind raspunsuri personalizate in timp real. Aplicatia fotografiaza fata clientei, analizeaza peste 60 de caracteristici si apoi prezinta imagini cu diverse produse si nuante care combinate conduc la infatisari diferite. Clientele isi pot selecta imaginea care le place si pot comanda imediat produsele online sau le pot lua din magazin. Pe masura ce aplicatia urmareste modul de utilizare aplicat de clienta si ceea ce cumpara, ii invata preferintele, face propuneri bazandu-se pe alegeri similare ale altor cliente si reuseste sa-si configureze raspunsurile. L’Oréal a creat o experienta placuta care conduce clienta rapid si cu usurinta pe calea de la atentie la achizitie si, pe masura ce gradul de personalizare creste, o introduce in bucla de loializare (vezi figura „Aplicatia L’Oréal le face pe cliente sa revina – si sa cumpere”). Avand deja 14 milioane de utilizatori, aplicatia s-a transformat intr-un activ critic atat din pozitia de canal prin care brand-ul poate interactiona cu clientii, cat si din pozitia de platforma de informatii primite despre modul de interactiune folosit de clienti. 

Aplicatia L’Oréal le face pe cliente sa revina – si sa cumpere

Aplicatia Makeup Genius, care le permite utilizatorilor sa testeze virtual machiaje, a fost descarcata de 14 milioane de ori de la lansarea sa in 2014 si a generat peste 250 de milioane de incercari virtuale de produse. Prin transformarea experimentarii, a partajarii de informatii si a achizitiei in actiuni simple si distractive, compania ofera o calatorie foarte atractiva care construieste loialitatea fata de produsele L’Oréal.

  1. Prietena lui Leah ii trimite un link cu noua aplicatie misto de la L’Oréal, Makeup Genius. Ea o descarca pe tableta, iar ecranul ei se transforma intr-o oglinda care ii reflecta fata. Leah permite aplicatiei sa ii scaneze imaginea.
  2. Aplicatia o intreaba daca vrea sa incerce produse individuale sau un look complet. Ea opteaza pentru ultima varianta, iar aplicatia ii prezinta instant o galerie de imagini cu modele de machiaj.
  3. Ea pune degetul pe fiecare pentru a vedea cum ar arata pe propria fata. Printr-o noua apasare de deget vede de ce produse are nevoie pentru a obtine acest look.
  4. Atunci cand decide sa cumpere, butoanele ii ofera posibilitatea de a alege dintre retailerii care au produsele. Ea alege Amazon si transmite comanda.
  5. Atunci cand comanda ajunge si ea redeschide aplicatia, aceasta a fost reconfigurata proactiv pentru a-i oferi instructiuni despre cum sa aplice machiajul.
  6. Cateva zile mai tarziu, aplicatia ii transmite notificari lui Leah despre un stil nou care i-ar putea placea, bazandu-si recomandarea pe preferintele acesteia si pe cele ale unor utilizatoare similare.
  7. Ea se uita la o imagine a ei cu acest machiaj. Aplicatia ii spune de ce produse aditionale are nevoie pentru a-l obtine. Apasa cu degetul pentru a cumpara.
  8. Avand preferintele si fostele ei achizitii de produse de machiaj, aplicatia ii transmite recomandari periodice cu alte machiaje. Leah continua sa incerce look-uri noi si sa cumpere produse.
  9. Apreciind cat de simpla si utila este aplicatia, Leah devine o clienta loiala si o promotoare, transmitand link-uri cu aplicatia catre un grup din ce in ce mai mare de prietene care isi impartasesc machiaje favorite si sfaturi. 

Cei mai buni practicieni nu urmaresc sa imbunatateasca numai calatoria existenta, ci vor sa o extinda adaugand pasi sau functionalitati utile. 

Interactiune contextuala. O alta capacitate cheie implica utilizarea cunostintelor despre locul in care se afla clientul pe parcursul calatoriei sale din punct de vedere fizic (intra intr-un hotel) sau virtual (citeste comentarii despre produs) pentru a-l atrage in urmatoarele interactiuni pe care compania isi doreste ca el sa le aiba. Acest lucru poate presupune modificarea aspectului unui ecran care urmeaza dupa un pas cheie, sau transmiterea unui mesaj relevant declansat de contextul actual in care se regaseste clientul. De exemplu, o aplicatie a unei linii aeriene iti poate afisa biletul de imbarcare atunci cand intri in aeroport sau un site retail iti poate comunica stadiul celei mai recente comenzi imediat ce ai intrat pe pagina principala.

Versiunile mai sofisticate permit o serie de interactiuni care configureaza si consolideaza in continuare experienta asociata calatoriei. De exemplu, Startwood Hotels a lansat o aplicatie care ii transmite mesaje text clientului cu numarul camerei sale, atunci cand acesta intra in hotel, si ii transforma telefonul intr-o cheie virtuala care deschide usa camerei, atunci cand se apropie de aceasta. Ulterior, aplicatia transmite recomandari bine temporizate si personalizate despre locuri de divertisment si pentru luarea cinei.

Inovatia in traseul de achizitie. Inovatia, ultima dintre cele patru capacitati necesare, apare in urma experimentarii continue si a analizei active a nevoilor clientului, a tehnologiilor si a serviciilor pentru identificarea oportunitatilor de extindere a relatiei cu clientul. In cele din urma, scopul consta in identificarea noilor surse de valoare atat pentru companie, cat si pentru clienti.

Cei mai buni practicieni proiecteaza software, pentru realizarea calatoriilor, ca sa permita testarea deschisa. Acestia continua sa faca testare de tip A/B, pentru a compara versiunile alternative ale mesajului si ale designului interfetei, ca sa identifice ce functioneaza cel mai bine. Fac prototipuri de servicii noi si analizeaza rezultatele, urmarind nu numai imbunatatirea calatoriei existente, ci si extinderea acesteia prin adaugarea de pasi sau de caracteristici utile.

Inovatia  intr-un traseu de achizitie ar putea sa fie la fel de simpla precum miscarea aplicata de Starwood prin introducerea unui apel de comanda rapida dupa ce oaspetele foloseste cheia camerei, retinerea comenzilor precedente si utilizarea acestora ca optiuni initiale. Sau poate fi ceva mai sofisticat, extinzand un traseu prin integrarea serviciilor multiple intr-o experienta unica a clientului. De exemplu, aplicatia mobila de la Delta Air Lines s-a transformat intr-un instrument de management al calatoriei care include aproape orice aspect al deplasarii cu avionul, de la rezervare si pana la imbarcare,de la evaluarea calitatii divertismentului oferit in timpul zborului si pana la comandarea unui Uber la aterizare. Kraft si-a extins aplicatia de retete, transformand-o intr-un instrument de administrare a camarii, care genereaza o lista de cumparaturi transmisa serviciului de livrare a produselor alimentare, Peapod. Deseori, cheia acestor calatorii extinse consta in integrarea lor cu alti furnizori de servicii. Deoarece acest aspect creste valoarea calatoriei, furnizarea atenta a clientilor catre alta companie poate de fapt sa creasca aderenta calatoriei.

Capacitatile puse in practica

Sa ne reintoarcem la Sungevity ca sa vedem cum sunt combinate aceste patru capacitati pentru a crea o calatorie valoroasa si care evolueaza constant.

De la primul contact cu clientul pana la instalare si dincolo de aceasta, Sungevity a automatizat cei mai multi pasi aferenti traseului de achizitie, incluzand colectarea si integrarea datelor clientilor, calcularea gradului de utilizare a energiei si crearea de imagini personalizate cu panourile puse pe acoperisul casei. Un aspect crucial consta in utilizarea sofisticata a API-urilor (interfetele aplicatiei) pentru extragerea de date de la alti furnizori, cum ar fi Google Earth si serviciul de proprietati imobiliare, Trulia, pentru a asambla o imagine clientului. Analiza datelor a permis personalizarea proactiva prin care a fost abordat David cu informatii personalizate, cum ar fi costurile, timpul estimat si anticiparea pierderilor si a economiilor generate, toate acestea fiind disponibile prin canale multiple, incluzand e-mail-ul, site-ul Sungevity si reprezentantii de vanzari. Capacitatile de interactiune contextuala i-au permis lui Sungevity sa transmita continutul adecvat prin canalul potrivit fiecarei interactiuni avute cu David – de exemplu, utilizarea API-urilor pentru urmarirea instalarii panourilor realizata de contractorul local al companiei si apoi transmiterea celui mai recent status catre pagina de destinatie din contul lui David.

Sungevity continua sa aplice inovatia in traseul de achizitie, utilizand ceea ce stie despre clientii sai pentru a le extinde experienta  in includerea de servicii de stocare si de conservare a energiei. Nu acum multa vreme, aceasta activitate ar fi fost considerata una de upsell generic, acoperind un segment de clienti cu discursuri despre o oferta noua. In prezent, primitorul ofertei poate fi un singur individ, iar strategia nu va consta doar in vanzarea simpla a unui alt produs, ci in invitarea clientilor sa faca urmatorul pas din calatoria lor personalizata. Avand date granulare despre gradul de consum energetic si obiceiurile fiecarei locuinte, Sungevity poate sfatui personal oamenii despre gestionarea consumului energetic si poate recomanda un pachet personalizat de produse si servicii pentru a-i ajuta sa isi reduca dependenta de retea si sa economiseasca bani. In acest scop, compania va oferi in curand baterii de la furnizorul german Sonnenbatterie care permite stocarea surplusului de electricitate generat de panourile solare. De asemenea, compania creeaza dashboards pentru clienti, care urmaresc productia de energie si modul de utilizarea acesteia. In cele din urma, compania intentioneaza sa integreze serviciile sale cu retelele de management ale casei, care pot automatiza conservarea energiei (de exemplu, ajustand iluminarea si incalzirea),tinand cont de regulile decizionale stabilite de Sungevity cu fiecare client. Un alt proiect consta in crearea de comunitati ale clientilor orientate catre conservare.

 Articol publicat de David C. Edelman si Marc Singer in revista Harvard Business Review, noiembrie 2015. REPRINT R1511E

Alaturati-va primilor specialisti certificati in Customer Experience in singurul program de training acreditat international Chartered Institute of Marketing (CIM) la Institutul de Marketing. 

Portalul Marketing Focus a fost lansat de Institutul de Marketing  cu scopul de a aduce un plus de informatie, idei si resurse de marketing atat profesionistilor de marketing, cat si celorlalti actori si departamente implicate in livrarea performantei de marketing: comunicare si relatii publice, resurse umane, IT, financiar,  relatii cu clientii si nu in ultimul rand management. 

Newsletter

Aboneaza-te pentru a fi la zi cu ultimele informatii din marketing.