Salvează  inovaţia corporaţia? Într-un context atât de provocator şi incert este clar că organizaţiile care au hrănit inovaţia în interior au mai multe resurse să se adapteze, să se redreseze. Inovația în principiile și procesele de management poate crea avantaj competitiv durabil și poate produce schimbări majore în poziția competitivă. Managementul inovației a permis marilor inovatori globali depășirea unor noi praguri de competitivitate. De anul trecut, inovaţia a devenit disciplină obligatorie pentru profesioniştii de marketing care doresc să obţină o acreditare internaţională.

Inovația nu mai e tichie de mărgăritar, ci instrument de supraviețuire, chiar dacă adesea este vorba de inovații mai mici și mai puțin spectaculoase, de proces, de produs, inovație incrementală și nu neapărat radicală.

Când inițiativele de inovație sunt prea puține sau vin prea târziu

Și în business ca şi în viaţă, problemele vin din prea mult sau din prea puţin. Din păcate, în prea multe organizaţii inovaţia este blocată sau sufocată. În egală măsură, altele suferă din suprainovaţie, care în acest context poate duce la pierdere de clienţi sau faliment.

Kodak este exemplul cel mai frecvent citat când este vorba de eşecul adaptării la inovație. Deși pionier în industria sa, Kodak a ignorat oportunitatea digitalului deși tot la Kodak a fost creată și patentată prima camera digitală. În 1996 însă, CEO-ul  companiei s-a temut atât de tare că explozia digitalului ar fi putut să schimbe cu totul produsele şi modelul de business existent, încât a suprainvestit în cercetarea pentru digital, alocând două miliarde de dolari, chiar înainte să fie clar încotro se va îndrepta piaţa, ceea ce a contribuit semnificativ la problemele de mai târziu.

Când doza de inovație e prea mare și vine prea devreme

Capcanele inovaţiei sunt numeroase, iar una dintre cele mai frecvente, mai ales în rândul companiilor mici, antreprenoriale este ignorarea curbei de adopţie, lipsa unui proces care să asigure adoptarea noului produs de către puţinii inovatori (2%) şi majoritatea timpurie, precum şi de a-i implica pe aceştia în co-creare de produs. O astfel de variantă poate stimula ulterior celelate segmente pentru a asigura un volum suficient care să facă inovaţia viabilă, printr-un număr de utlizatori suficient de mare.

Google a inovat prea des şi prea devreme, supraevaluând capacitatea şi viteza de a procesa informații, de a accepta schimbări și de a adopta noi comportamente ale utilizatorilor săi când a lansat servicii precum Google Wave, Google Plus, Google Glass, cu premize sau funcții excelente, dar fără logică de marketing. Și în acest caz, psihologia bate tehnologia  pentru că, oricât de valoroase ar fi diverse inovaţii de tehnologie şi inginerie, riscă să nu ajungă la publicul dorit, fără un proces bine gândit de management de produs.

Inovația de marketing este un concept strâns legat de dezvoltarea unor produse noi, de managementul schimbării și de abordarea de tip agile (orientată spre experiențe, spre oameni nu spre procese, spre colaborare și adaptare permanentă).

Reuşita proiectelor de inovaţie se bazează pe o combinaţie între motivaţie, anvergură şi un proces foarte bine executat: puterea de a stabili o agenda ambiţioasă şi a asigura resurse pentru oportunităţile care promit, abilitatea de a scala şi de a transforma oportunitățile în surse reale de venit precum și abilitatea de continua, a relua şi a replica modelul din nou şi din nou.

Citiți materialul complet în ultimul număr al revistei Piața.

Între provocările oamenilor de marketing în pandemie s-a adăugat și loialitatea.  Păstrarea clienților fideli și obiectivele de retenție au apărut pe agenda companiilor în condițiile în care consumatorii au devenit mai prudenți în ce privește cheltuielile, mai atenți la alternative și economii, mai receptivi la promoții, reduceri.  Iar competiția mai mare, mai agresivă, mai acerbă.

Nu mai ajunge sa faci doar achiziție si nici chestionare de satisfacţie. Loialitatea nu se cumpără și nici nu se câștigă peste noapte. În goana după rezultate, pe nemestecate, multe companii din toată lumea au copiat și lansat programe de fidelitate, cu puncte, cu discounturi, fără o strategie robustă de customer relationship management, fără viziune și fără suport pe termen lung.

Programul de loialitate al retalierului britanic Boots – devenit în 2006 Boots Alliance după fuziunea cu Alliance UniChem- este unul dintre cele reușite și longevive. Grupul Boots este o companie în care marketingul și-a dovedit atuul de creator de valoare și profit sustenabil, pe termen lung.  Boots este un business cu istorie, fondat de Jesse Boots în 1887 cu un mic magazin de plante medicinale în Nottingham și care a crescut  și s-a diversificat  cu succes de-a lungul vremii în multe domenii, de la cercetare și producție de medicamente, la optică și servicii stomatologice, îmbrăcăminte sau servicii fotografice.

Lansat în 1997 , însoțit de cardul  Boots Advantage Card, programul de loialitate Boots a devenit acum o componentă cheie a strategiei de business a companiei destinată să își răsplătească cei mai valoroși clienți și să-i încurajeze să cumpere mai mult, online sau în magazinele tradiționale. Membrii programului beneficiază de prețuri speciale la produsele selectate și primesc puncte de fidelitate. La sfârșitul lui august 2019, numărul utilizatorilor activi era de 90 de milioane în Statele Unite în programul Balance® Rewards  și 15 milioane de utilizatori de Boots Advantage Card în UK, conform datelor companiei. Un membru activ este definit ca fiind o persoană care a folosit cardul în ultimele șase luni.

1997- Lansare cu obiective clare, resurse și sprijin de la vârf

Inspirați și mobilizați de succesul retailerului Tesco care a preluat leadership-ul în industrie în mai puțin de doi ani, colectând și analizând date, informații și insight-uri despre clienții lor, Boots a decis că are nevoie să găsească o modalitate de a fi mai aproape de clienți din trei motive: pentru a obține insight-uri de la clienți, pentru a construi o bază de date care să le ofere posibilitatea să creeze oferte customizate pe nevoile clienților și pentru a genera vânzări adiționale, dezvoltând și construind loialitate.

Pe parcursul proiectului, echipa a adăugat și un al patrulea obiectiv, acela de a putea dezvolta noi produse și servicii, bazate pe insight-urile de la clienți. Unul dintre rezultate a fost că Boots a devenit lider în furnizarea de asigurări de sănătate și călătorie, a intrat în zona de vânzări directe cu programe gen mama și copilul, brandul propriu No 7 cu ofertele personalizate adiționale, iar în prezent vinde inclusiv servicii de sănătate B2B.

Programul de loialitate a devenit încă de la lansare o prioritate pentru companie, a fost susținut cu toate resursele ( money, men, minutes) și a fost permanent sprijinit de top management, în frunte cu președintele și directorul general. Mai mult, întreaga structură a companiei a fost reorganizată și adaptată pentru această ințiativă, inclusiv designul  și dimensiunea magazinelor.

Research, testare, acțiune

Programul a fost gândit ca un vector de creştere de business, susţinut de investiţii în research. Din nou, stând cu ochii pe consumator, compania a descoperit că  femeilor-  93% dintre posesorii de carduri Boots Advantage – le place să cumpere şi pentru a-şi oferi mici bucurii şi răsfăţuri. Şi mai interesant, motivaţiile și interesul pentru cumpărături erau pentru 39% dintre acestea legate de sex. Înţelegând mai profund motivaţiile reale din spatele comportamentului de cumpărare, Boots şi-a construit ofertele pe resorturi mai degrabă emoţionale decât raționale.

În plus, ambiţia Boots era să creeze cel mai bun card de fidelitate din industrie, dotat cu un microcip care să capteze cu adevărat date şi să permită, în schimb, oferirea unor facilităţi şi beneficii relevante şi personalizate. Majoritatea specialiştilor erau de acord că iniţiativa avea sens, însă punerea ei în practică rămăsese o provocare pentru cei mai mulţi jucători, iar costurile, anvergura şi durata unui astfel de program îi descuraja pe cei mai mulţi.

De la început Boots a mizat pe o abordare bazată pe testare, învăţare şi perfecţionare din mers.  Cardul Avantaj a fost testat iniţial pe două pieţe, cu primul test derulat în nordul Angliei și extins abia mai târziu.

Primire reticentă. Provocări și soluții

Lansarea a fost primită cu rezerve şi retincenţă de specialişti şi etichetată din start ca o măsură defensivă ca reacţie la mişcările supermarketurilor care îi ameninţau dominaţia în piaţa de produse farmaceutice şi de frumuseţe şi atacau cu preţuri reduse.

Competitorii vocali au acuzat Boots că nu-şi înţelege consumatorii. Purtătorul de cuvânt Superdrug, competitor direct, ironiza în 1997 programul Boots, argumentând că datele lor despre consumatori arată că aceştia nu-şi doresc puncte. Mai mult, surse apropriate Boots la acea vreme susţineau că ambiţiile companiei de a dezvolta beneficii şi servicii complementare în domeniul sănătăţii şi parteneriate cu National Health System (NHS) ţin de domeniul ficţiunii. Sceptici și ei, cei de la Marketing Week apreciau însă la vremea aceea determinarea, răbdarea şi jocul strategic defensiv, dar de cursă lungă al companiei.

Timpul avea să le dea dreptate celor de la Boots. Superdrug urma să îşi lanseze propriul program cu puncte de loialitate patru ani mai târziu, având chiar mai puţine avantaje faţă de Boots, singurul diferenţiator fiind o oglindă- variantă replicată în banking de Garanti Bank în Turcia. Iar răbdarea şi perseverenţa în a clădi loialitate a Boots a continuat să dea rezultate, mizând pe management strategic de asset-uri, reorganizări, fuziuni și parteneriate, în loc de agresivitate.

2019- lansare card digital și aplicație

În 2019 Boots lansează varianta digitală a deja consacratului său card, permițând clienților să-și colecteze și să-și revendice punctele ușor, scanându-le din aplicație. Această mișcare înseamnă și o serie mai largă de beneficii suplimentare pentru clienți, cum ar fi ofertele personalizate. În plus, o ocazie de a-și reduce cheltuielile de producție și distribuție ale cardurilor fizice.

Lansarea a coincis cu lansarea campaniei de vară “Feel good”, bazată tot pe date de research care identificaseră că peste 76% dintre femeile din Marea Britanie evitaseră să participe la activități de vară cum ar fi plaja sau festivalurile, din lipsă de încredere și temeri care creșteau în această perioadă în care se simțeau mult mai expuse.

Învățăm de la Boots că achiziția neechilibrată de loialitate și retenție nu are cum să susțină business-uri sănătoase pe termen lung și că viitorul este al companiior care știu să își asculte și să își înțeleagă clienții.

Referințe:
Newell, Frederik (2000), loyalty.com, Customer Relationship Management in the New era of Internet Marketing, McGraw-Hill, pp 239-248 Marketing Week,

De ce nu au multe companii încă o strategie digitală deşi investesc în digital? Cum ne adaptăm strategia la schimbare? Într-o perioadă în care ne bazăm mai mult pe canalele digitale să ajungem la piaţă, să ne păstrăm clienţii actuali şi valoarea relaţiilor cu aceştia, revizuirea abordării şi strategiei digitale este mai necesară ca oricând.
Strategia digitală înseamnă decizii şi claritate legată de suţinerea business-ului prin integrarea eficientă a canalelor digitale, direcţie pe termen lung şi obiective măsurabile de achiziţie, retenţie şi conversie care să susţină obiectivele de business, înseamnă decizii asumate a opţiunilor strategice pentru atingerea acestor obiective pe bază unui avantaj competitiv unic şi a unei poziţionări diferenţiatoare în raport cu competiţia. Strategia digitală este o strategie de canal. Companiile trebuie să înţeleagă bine natura digitalului, să îşi stabilească objective clare legate de contribuţia sa la creşterea busines-ului, integrarea cu celelalte canale, inclusive reţele de parteneri. Practic, să-şi adapteze strategia de marketing si comunicare la specificul canalelor digitale.

Dezvoltarea unei strategii digitale sănănătoase înseamnă înţelegerea lumii hipercompetitive şi în schimbare de azi mai bine decât oricând cu tot ce este relevant pentru o strategie digitală viabilă: piaţa şi dinamica ei, comportamentul consumatorilor în mediul digital, competitorii, intermediarii, influenţatorii şi potenţialii parteneri. Cu mult timp înainte de explozia digitalului, Toyota a înţeles valoarea parteneriatelor şi a co-opetiţiei care înseamnă colaborarea cu competitorii pe motive de complementaritate de resurse, reduceri de costuri sau inovaţie. Toyota a colaborat cu Peugeot, cu General Motors, cu BMW şi cu Mazda. Parteneriatele recente cu Uber sau Comitetul Paralimpic sunt susţinute de istorie şi o practică permanentă a colaborărilor, distillate pe afinităţi şi valori şi care pot fi amplificate eficient şi pe canalele digitale sub ambiţia mobilităţii.

Organizaţiile care înţeleg că trăim într-o eră a ecosistemelor deschise precum Toyota îşi limpezesc sau reinventează mai uşor viitorul. Akiro Toyoda a redefinit recent viziunea şi rolul companiei în societatea actuală şi cea viitoare. Într-un ecosistem de parteneri, Toyota se transformă dintr-o companie producătoare de maşini într-un jucător global care oferă servicii de mobilitate. Parte a procesului său de reinventare, regenerare şi adaptare oferă acum la nivel global servicii de marketing digital sau ECRB (evolutionary customer relationships building), ca un serviciu de suport care să ţină dealerii mai aproape de clienţii lor.

Clarificarea strategiei digitale include în mod obligatoriu abordările strategice şi tactice pe care compania NU le va urma. Specifică resursele (money, men, minutes) necesare pentru implementare şi limpezeşte astfel mixul potrivit de tactici, în măsură să sprijine livrarea strategiei. O segmentare bine făcută ajută companile să îşi păstreze focusul strategic, să-şi distingă priorităţile şi să decidă în legătură cu cele două-trei iniţiative cheie care generează impact şi pentru care au şi resurse de implementare. Mailchimp, care rămâne încă în topul preferinţelor de soluţii de email marketing pentru companii mici şi medii riscă să-şi dilueze resursele şi direcţia prin iniţiativele prea numeroase de marketing prin conţinut Mailchimp Essentials şi Mailchimp Presents.

După deciziile de segmentare şi poziţionare, important e să avem o propunere de valoare online convingătoare, să o revizităm constant pentru a-i asigura relevanţa şi nu în ultimul rând, să ne reevaluăm strategia de brand. În România, pentru Emag, propunerea “Online va fi mereu mai simplu” era convingătoare, puternică şi adaptată misiunii sale de a oferi cea mai bună experiență de cumpărare online şi cea mai variată gamă de produse. Justificată şi trecerea la “Găseşti mai mult decât crezi”, care putea susţine mai bine strategia eficace de creştere decât tagline-ul actual “Libertate zi de zi”.

În ce priveşte strategia de brand, concentraţi pe eficienţă şi durabilitate, cei de la Toyota ignoraseră nevoia de a menţine brandul într-o zonă aspiraţională, de a infuza entuziasmul şi pasiunea în toate punctele de contact cu brandurile sale. Este însă o problemă consientizată, asumată şi aproape rezolvată prin eforturi ale întregii organizaţii: de la abordarea “Let’s Go Places” la “Start Your Impossible” până la noi politici de design, cu noile modele Toyota Supra lansate într-o secţiune numită deloc întâmplător
“Supra Passion”. Sunt schimbări care se pretează la amplificarea pe canalele digitale care cresc cu noutăţi, entuziasm şi pasiune.
În marile companii ale lumii, care integrează deja de ani buni digitalul în strategile lor de creştere şi de adaptare la schimbare procesul de regenerare strategică nu se termină niciodată. Doar aşa se pot obţine rezultate.

Credit foto: Toyota

Materialul complet in Revista Piața.

Cum aducem claritate in strategie in vremuri in care fara marketing digital ne omoara  cele trei crize suprapuse ? Cum aducem simplitate in complexitatea canalelor digitale? Cum adaptam rapid un plan suficient de detaliat, care sa poata fi si implementat si sa produca rezultate?  Mica dar cuprinzatoarea carte a lui PR Smith, SOSTAC®, Ghidul tău perfect pentru un plan de marketing digital” poate aduce solutii palpabile.

Mnemonicul modelului de planificare te ajută ca practician să-l vinzi oricui - client, manager, board- iar ca manager ocupat sa-ti adaptezi, revizuiesti si limpezesti strategia la tsunami-ul din jur.  Prin exemple si studii de caz, te inspira si te ajuta sa urmaresti cum integrarea digitala prinde contur si aduce rezultate prin tactici duse la capat de profesionistii in care ai incredere: oamenii de marketing din organizatie, agentii, furnizori specializati. Cartea are un minim de teorie si un maximum de exemple, de urmat sau de evitat.  In esenta, modelul de planificare, SOSTAC® (situatie, obiective, strategie, tactici, actiune, control) consacrat in topul primelor trei la nivel global este populat cu elementele specifice ale mixului de marketing si comunicare digitala. Exemplele sunt aduse in actualitatea anului trecut si care raman in totalitatea lor utile si “evergreen”, intr-o arie de marketing in care instrumentele si mediile evolueaza extrem de dynamic, iar studiile de caz risca sa devina rapid perimate. 

Nu in ultimul rand, cartea poate deveni rapid “planul vostru perfect”, de adaptat si completat, plin de template-uri si elemente de planficare utile, probate si incercate, care va scutesc sute de ore de cautari si munca.

Daca i-as fi reprosat ceva lui PR Smith ar fi fost titlul pompos si calificativul “perfect”, asa cum mi se parea ingrozitor de supralicitat titlul best seller-ului “Magia ordinii”, de Marie Kondo. Cand insa planul trebuie facut, strategia robusta si actiunea rapida, nu cred ca adjectivul promite prea mult.

Cititi cartea, SOSTAC® Guide to Your Perfect Digital Marketing Plan sau rezervati-va  loc la cursul nostru cu PR Smith din octombrie, la care veti primi in pachetul de curs, cu autograf , cartea Digital Marketing Excellence, scrisa impreuna cu PR Smith.  Pentru cei care nu citesc niciodata a cartea, dar vad filmul, propun ca introducere un fragment dintr-o sesiune de training sustinuta “la inaltime”, asa cum face intotdeaua PR Smith, la Londra, in cladirea The Shard.

Pentru ca 90% dintre conversatiile noastre sunt momentan despre coronavirus. Pentru ca ne apropiem insa de sarbatorile de Pasti, datatoare de speranta intru bine si regenerare, va doresc si imi doresc dupa aceasta perioada, speram,  cat mai scurta, un…marketing cat mai … ”devirusat”.

Fie ca acest ragaz sa ne reseteze mintea si obiceiurile catre un alt mod de a face lucrurile. Inovatia de marketing poate parea un concept fie prea pompos, prea sclipicios sau pentru unii deja tocit. Inovatia de marketing nu se refera insa doar la inovatii de produs, de ambalaj, de promovare. Inovatia care schimba jocul este de proces, de paradigma, de pozitie.

Fie ca sa folosim mai mult si mai bine tehnologia de marketing. Fie ca, din bugete – chiar si reduse-  sa avem sisteme, tool-uri functionale, pe care sa ne sprijinim cu adevarat cand luam decizii.

Fie ca acest ragaz sa ne reseteze mintea si obiceiurile catre un alt mod de a face lucrurile.

Sa ne contaminam de virusul perseverentei. Sa luptam pentru mai multe decizii cu adevarat orientate catre client. Pentru initative  mai bine cercetate si campanii mai bine executate.

Si nu in ultimul rand, sa ne gasim sensul, “de ce-ul” mult invocat de Simon Sinnek. Acea misiune care mobilizeaza energiile, care atrage client si consumatori, fara sa fie insa ipocrita sau sa fuga de sub palaria comertului, daca asta face compania.

Sa avem puterea sa ne ajutam si sa ne inspiram decidentii sa vada ca profitul si cresterea pot sa vina si altfel. Din produse mai putine, dar mai durabile si poate mai scumpe, din altfel de servicii,care ofera altfel de experiente. Dintr-un marketing mai etic si responsabil. Din altfel de piete. Si nu doar de la bogatii lumii sau noua burghezie urbana.

Autoizolati resoponsabil, sa citim mai mult si mai atent. Prezenta criza le-a facut cadou cursantilor nostri care lucreaza de la distanta,  doua ore zilnic, pe care nu le pierd in trafic si le investesc in webinare, sesiuni interactive, teme.  Multi dintre  cei care isi doreau sa inceapa  studiul pentru o certificare in marketing  vor avea toate motivele sa inceapa acum.

Fie ca este vorba de lucrari de absolvire, fie de ganduri, de idei care ii pot ajuta si inspira pe altii, scrieti! Efervescenta, informatiile  si inspiratia din primele luni de studiu online dau cu adevarat roade daca le transformati in planuri de marketing. Scrieti despre ideile si campaniile pe care le analizati acum, cartile pe care le cititi. Vom publica materiale  voastre si poate vor contribui si ele la o lume mai curatata de rele. Toate actiunile vin din puterea gandului.  Iar puterea gandului vine intai din bogatia informatiilor, a ideilor, a posibilitatilor.  Pe urma, din puterea de analiza, de sinteza, din gandire critica si discernamant antrenat.

De Buna Vestire nu pot decat sa incerc sa vestesc si prevestesc de bine. Provocarile sunt abia la inceput.

Absolventii si cursantii programelor de certificare internationala Chartered Institute of Marketing (CIM) din Romania au participat in weekend la prima intalnire de comunitate din acest an, organizata de Institutul de Marketing, reprezentant Oxford College of Marketing in Romania.

Profesionistii de marketing au semnalat, indiferent de domeniul de activitate, importanta experientei consumatorilor si impactul formarii profesionale de lunga durata - prin certificari sau traininguri acreditate international, acestea fiind programe adaptate in functie de contextele si nevoile actuale.

La evenimentul care a avut loc la Palatul Noblesse, peste 80 de specialisti de marketing care urmeaza un program international de formare profesionala si practicieni de marketing certificati international la cel mai inalt nivel au avut ocazia sa discute despre solutii si experienta de training, dar mai ales despre provocarile pietei. Astfel, Ana Dobre (Strategy Director, Microsoft) a vorbit despre product management, inovatie de marketing si design thinking, Anca Serbanescu (trainer si advisor, Institutul de Marketing) a prezentat solutii de Customer Experience Management cu rezultate palbabile de business, Carmen Barleanu (Marketing Strategy & Technology Consultant) a explicat evolutia si importanta tehnologiilor de marketing, Gabriel Negulescu (Customer Service Director, BuzzSore) a abordat campaniile de buzz marketing, Marius Tutunaru (Strategy Director, Fieldstar) a oferit detalii si predictii despre BTL-ul urmatorului deceniu si despre trade marketing ca functie de business, Florin Dumitrescu (textier, antropolog, publicitar) a vorbit despre importanta si constructia sloganului publicitar, iar Mihai Bonca (Brand Strategist) a sustinut un workshop de brand management.

Participantii au avut ocazia sa afle de la Mirela Burlacu, Hilton Chartered Marketer si de la alti absolventi CIM cum se studiaza la programele certificate international – cum devii Chartered Marketer si cum se completeaza programul Continuous Professional Development (CPD).

„Tehnologia de marketing a evoluat semnificativ in ultimii zece ani, astfel incat acum avem la dispozitie mii de solutii - de la cele pentru content management, publicitate, pana la cele pentru CRM care urmaresc in prezent personalizarea - pentru a recupera umanizarea relatiei cu consumatorul. Oamenii au nevoie sa se conecteze cu brandurile, iar tehnologia care ne-a dus in punctul de a ne distanta de oameni, acum este cea care, cu o strategie buna, poate sustine o relatie apropiata cu clientul, la nivel scalabil, astfel incat acesta sa simta ca mesajul este cat mai relevant pentru el. Cursul de Digital Experience m-a ajutat sa descopar Automatizarea de Marketing - importanta fluxului de marketing si comunicare care asigura relatia coerenta a relatiei clientului cu brandul - apoi am avut ocazia sa implementez cunostintele si am observat cresteri semnificative ale rezultatelor de business prin utilizarea inteligenta a tehnologiilor de marketing si cresterea gradului de satisfactie a clientilor.” - spune Carmen Barleanu (Marketing Strategy & Technology Consultant).

„Activitatea de trade marketing urmareste identificarea nevoilor clientului inainte ca acesta sa o manifeste, prin buna utilizare a datelor colectate. Fiindca ne ocupam in egala masura de logistica, distributie, vanzare activa si mentenanta, proactivitatea este esentiala in BTL-ul de viitor, luand in calcul datele despre consumatori, shopperi si clienti (fiindca nu sunt intotdeauna aceiasi), rolul trade marketing-ului fiind si acela de facilitator intre marketing si vanzari. Daca pleci de la ideea ca o campanie de BTL se promoveaza targetand exclusiv consumatorul si nu iei in calcul shopper-ul, e posibil ca premisa sa fie gresita.” - mentioneaza Marius Tutunaru (Strategy Director, Fieldstar).

Oana Sav, Center Manager Oxford College of Marketing, a prezentat noutatile din programa imbogatita Chartered Institute of Marketing (de la Digital Customer Experience la Managing Business Growth, Managing Brands sau Marketing Innovation), precum si solutiile de training dezvoltate recent, alaturi de specialisti importanti din industrie.

La evenimentul organizat si sustinut de Fieldstar, participantii au avut ocazia sa discute deschis despre experiente in business cu antreprenori, printre care Adelina Pasat, General manager Nutrivita sau Oana Stan, fondator si creator al brandului Techir.
In cadrul unui fashion corner au fost prezentate obiecte vestimentare si accesorii deosebite din colectiile Craiasa, Dacia 24, Argo, Studio Cabal, genti marca Laura Olaru si palarii create de Madalina Vlad.
Intalnirea a fost completata de o degustare de vin oferita de Histria.

Care este secretul succesului marketingului “made in Transilvania” la Reghin si cum sprijina HR-ul activitatile de marketing ale brandurilor IRUM si Maviprod? Povestea brandului romanesc IRUM a inceput inca din 1953, iar actuala conducere a reusit sa-l tina in viata cu determinare si investitii permanente in formarea angajatilor, care au un centru de cercetare și dezvoltare (IFOR) cu dotari de invidiat. Compania IRUM care duce mai departe traditia, atuurile si valorile unuia dintre putinele branduri industriale romanesti care creste frumos si trece cu succes granitele tarii. Am stat de vorba cu Ioana Cristescu, specialist in relatii publice si care a sustinut compania in trecut si ca inspector de resurse umane despre relatia de sprijin reciproc intre marketing si HR.

Intr-o perioada in care multe companii romanesti se inchid, IRUM si Maviprod sunt motiv de mandrie nu doar in Mures sau in Transilvania, cat si in toata tara. Cat de mult contribuie marketingul si HR-ul la acest success?

Este, într-adevăr o perioadă cu multe schimbări, cu treceri de la metode de lucru sau de promovare convenționale, către metode noi, moderne, mult mai accesibile, dar și mult mai volatile. Departamentele de marketing și HR sunt foarte importante pentru succesul companiei, fiind mici motoare, care angreneaza și alte departamente în activitatea lor.

Cum sprijina HR-ul activitatea de marketing a companiilor IRUM si Maviprod?

HR-ul este sufletul companiilor, de acolo începe practic să bată inima. Profilul celor două companii este destul de diferit, IRUM fiind bazat pe producție, iar Maviprod pe distribuție. Trebuie acoperită astfel o plajă foarte largă de posturi, fiecare cu atribuțiile și particularitățile lui. Pentru ca echipa de marketing să aibă ce arăta către exterior, având în vedere faptul că principiile care guvernează acest grup de firme sunt adevărul, munca cinstită, și respectul față de client, atunci departamentul de HR trebuie să se asigure că aduce la lucru cei mai buni oameni.

In marketing masuram mult loialitatea, retentia clientilor nostri, iar mai nou, cu media sociala suntem obsedati de “engagement” si de experienta oferita clientilor. Si bunul simt si practica si studiile arata insa ca exista o legatura itala si necesara intre satisfactia si loialitatea angajatilor si loialitatea clientilor. Ca doar un angajat motivat , stimulat si cu libertate de actiune poate atrage si pastra client. Faimosul dicton al lui Richard Branson este “Clients first, employees second, shareholders third.” . Cum si in ce investiti pentru a pastra si loializa angajatii?

IRUM este o companie cu tradiție, având deja peste 65 de ani de activitate. În tot acest timp s-a format o imagine destul de clară în zona noastră de acțiune. IRUM este văzută ca o companie serioasă, care își respectă angajații și clienții, care oferă condiții de lucru la nivel european și care pune pe primul loc omul, nu utilajul sau încasările. Atât pe partea de angajați, cât și de clienți putem afirma cu mândrie că avem deja a doua generație cu care colaborăm, practic din “tată în fiu”, ceea ce considerăm că este cea mai sănătoasă confirmare pe care o putem primi.

Apar probleme intre departamente si cum le rezolvati sau cum sustineti rezolvarea lor?

Apar mici discuții, situații care se rezolvă în general pe loc și care nu genereaza probleme de funcționalitate. Câteva dintre cauze pot fi diferența de vârstă (avem angajați de la 18 ani la 65 de ani), de mentalitate (generații diferite), de educație (cândva angajații veneau mult mai bine pregătiți după terminarea studiilor, acum mai mult îi instruim după ce ajung în fabrică).

Care sunt activitatile comune cu angajatii implicatiin marketing si vanzari?

Cam toate activitățile angajaților de la departamentul de marketing sunt comune cu cele ale colegilor de pe vânzări. Primele care îmi vin în minte ar fi materialele de promovare printate (broșuri, flyere, cataloage), evenimentele indoor sau outdoor dedicate clienților, participarea la târgurile agricole și forestiere, atât în țară, cât și în străinătate, stabilirea campaniilor de promovare, etc.

Cat de mult conteaza central de training si excelenta dezvoltat de companie pentru moralul, performanta si rententia angajatilor?

Conteaza foarte mult. Cu cât ești mai sigur că știi foarte bine ce ai de făcut și că ai la dispoziție toată informația necesară și mijloacele logistice de a pune în practică sarcinile de lucru, cu atât ești mai motivat. Angajații noștri sunt genul de oameni care își doresc să învețe, să evolueze, iar compania îi susține și le pune la dipoziție toate cele necesare.

 Angajatii IRUM si Maviprod sunt sprijinit de companie prin training de marketing dedicat.

Programul de studii de Comunicare și Relații Publice de la Facultatea de Litere aniversează în acest an un sfert de veac de existență, fiind prima specializare de profil din lumea academică românească. Unde? La Universitatea București, una dintre cele mai prestigioase din țară, de peste 150 de ani.

De ce e de școala de relații publice de la Litere ALTFEL? Și de ce, după zeci de ani, ne iubim cu uriașă recunoștință profesorii? De ce ne descoperim și redescoperim în continuare colegii? De ce noi, primele promoții de absolvenți, ne-am luat destinul profesional în mâini?

O scoală pionier, creată, nu „furată”

În efervescența anilor ce-au urmat lui ’89, profesorul Cezar Tabarcea descoperea, în Statele Unite, după o deplasare alături de Paul Cornea și Adrian Sârbu, ce înseamnă relațiile publice, ca profesie și ca disciplină de studiu. După ce tocmai înființase un departament de jurnalism, Tabarcea a venit la Universitate cu un nou proiect: să aducă, pentru prima dată, relațiile publice ca specializare și formare în mediul academic. Și nu oricum, ci fără să copieze forme fără fond sau ceea ce făcuseră alții în altă parte, cu pragmatism meșteșugăresc american, ci recreând totul aici, în România.

Iată de ce, locul a devenit „o fericită întâlnire între rigoarea academică (…) o libertate a spiritului și a gândirii mereu în avangardă” cum remarcă un alt absolvent de la Litere, atunci când Liviu Papadima evocă personalitatea unică a celei care rămâne pentru noi, „doamna profesoară” Antoaneta Tănăsescu, unul dintre primii oameni cărora Cezar Tabarcea le încredința misiunea de a crea cursuri pentru această școală.

Am descoperit cu emoție în această săptămână, datorită Cristinei Bogdan, scrisoarea care însoțea propunerea de programă trimisă de Antoaneta Tănăsescu către Cezar Tabarcea. Și, cu această ocazie, câtă rigoare, responsabilitate și curiozitate, însoțită de bucuria descoperii și a construcției a existat din spatele cursului de retorică și comportament ai cărui primi beneficiari privilegiați am fost noi. Un maraton prin epoci și grile de conduită, critic analizate, care plecau de la Etica nicomahică a lui Aristotel sau Lysis-ul lu Platon și până la Principele lui Machiavelli. De la „Oracolul manual și arta prudenței” a lui Baltasar Gracián și până la „Homo Sovieticus”.

Antoaneta Tănăsescu e o inepuizabilă lecţie de viaţă.

„Studenţii o iubeau pentru că credea că ceea ce ar trebui să primească de la noi, profesorii, e mai mult decât un vraf de cunoștințe; şi mai mult şi decât sprijin pentru formarea unor abilităţi, a unor competenţe. E o inepuizabilă lecţie de viaţă. A predat, din proprie iniţiativă, despre retorică, despre cum vorbim în public, intuind nevoia tinerilor de azi de a trece pragul comunicării semesiste. Despre maniere, în întâmpinarea derutei actuale privind cunoaşterea şi asimilarea codurilor comportamentale. Despre partiturile iubirii, ca răspuns la neliniştile vieţii sentimentale ale generaţiilor prezente. A deschis în facultate, iarăşi din proprie iniţiativă, cutumă cursurilor cu invitaţi.“ spunea Liviu Papadima, sintetizând tot ce a dăruit mai valoros pentru studenții săi Antoaneta Tănăsescu.

Doamna Tănăsescu, precum profesorii mari din facultate, a știut să ne atragă, către mereu alte și alte cursuri sau spirite, să călăuzească formarea de reflexe de gândire și analiză, să le dezvolte studenților abilități profesionale vitale, să le cultive pasiunea și bucuria lecturii, a literaturii, a poeziei. La cursul opțional al dumneaei de la Litere „Dragoste, eros, amor” l-am văzut prima dată, scund, firav, pe Mircea Cărtărescu, crescând imediat ca forță și putere, povestind despre dragoste la apostolul Pavel. Figura gânditoare, dar mereu zâmbitoare a Antoanetei Tănăsescu, ochii ascunși sub bretonul japonez mă urmăresc de câte ori mă lupt să rezolv, după atâția ani, teme restante, trasate nouă cu bună știință de dânsa, pentru toată viața: „Descifrați și păziți-vă de cei care folosesc acest cod de comportament”, „Cultivați-vă rapiditatea de reacție.” Sau lucrările pe tema prieteniei care mi-au adus amici pe a căror bunătate și înțelepciune mă sprijin de peste 20 de ani.

Cezar Tabarcea a creat în România o școală de relații publice altfel, căreia a știut să-i păstreze rigoarea academică prin cursuri și ore de semiotică, lingvistică, retorică, istoria culturii și civilizațiilor, psihologie sau antropologie, dar și să-i dea și suplețea și agilitatea de a se adapta relevant vremurilor cu seminare de marketing, comportamentul consumatorului sau scriere publicitară.

A adus în facultate, încă de la început, primii practicieni care descopereau și învățau meserie adusă aici de marile corporații și și-a trimis studenții să o pună imediat în aplicare chiar în instituții sau companii de stat, dându-ne tuturor curaj și încredere că putem crea lucruri sau că le putem schimba. Ne-a trimis să punem umărul la crearea primului târg de carte din țară alături de radioul public, călătorie care-i mai ține ocupați pe unii colegi și azi - Cornelia Chifor sau Mihaela Petrovan pe care i-au lovit pe viață branduri precum „Gaudeamus” sau „Bookland”. Ne-a apropiat astfel de primii profesioniști de relații publice de la acea vreme, de manageri, scriitori sau editori care imaginau proiecte noi de promovarea a cărților și a lecturii, de la Mircea Nedelciu sau Marin Mincu și până la Vladimir Epstein. Ne-a impregnat de îndrăzneala, de curajul de a străbate și de a răzbate, pe drumuri care aparent nu duceau nicăieri, ca în povestea lui Gianni Rodari. Ne-a arătat, precum Hannibal, că atunci când nu avem soluții, le creăm.

Tabarcea era  doldora de carte și avea întrebările la el. Găsea întotdeauna o rezolvare la cele mai tâmpite întrebări și, lucru rar în facultate, nu te făcea niciodată să te simți idiot”.

Un fondator păstor, cu apostoli care-i continuă misiunea

O școală, o revoluție sau un business crește și reușește doar cu un crez, cu viziune și cu oameni. Cu fondatori, cu luptători, cu strategi. Relațiile publice de la Litere au avut, prin Cezar Tabarcea, un împărat. Al minților, al spiritelor și al inimilor.

„Era doldora de carte și avea întrebările la el. Găsea întotdeauna o rezolvare la cele mai tâmpite întrebări și, lucru rar în facultate, nu te făcea niciodată să te simți idiot”- mai spune tot Florin Iaru. Iar despre generozitatea sa bine ascunsă cu povești cu haz, de umor sau aparentă indiferență, există o uriașă istorie orală. La întâlnirea de zece ani cu promoția 1999, descopeream că aproape fiecare avea o întâlnire semnificativă cu profesorul Tabarcea. Pe unul îl sprijinise să facă practică într-o organizație mult dorită, loc unde a rămas să lucreze toată viața, pe altul să-și găsească job în publicitate sau în presă, lucru râvnit cu ardoare de majoritatea în acea vreme. Pe mine, m-a salvat cu un telefon de neuitat, de la amânarea cu un an a ultimelor examene de la masterat. Câți dintre profesorii de azi se ostenesc ca să vadă dacă și de ce ai putea avea greutăți sau probleme? Un telefon personal cu replica de neuitat „Energia ta nu se manifestă pe la școală” m-a făcut să îmi termin urgent și la timp masteratul în publicitate, altă inițiativă la care a contribuit, încă unică în peisajul academic românesc.

 Apostolii îi continuă misiunea. Profesoara Adela Rogojinaru şi-a dedicat toată viaţa să legitimeze relaţiile publice ca ştiinţă socială alături de organizaţia Euprera. Catedra actuală se zbate permenent să ţină aproape studentii de mediul profesional, invitând la cursuri practicieni din piaţă, de la absolvenţi precum Gabriela Hagiu la jurnalişti şi profesionişti în comunicare şi relaţii publice cu vastă experienţă cum sunt Gilda Lazăr, Luiza Domnişoru sau Dragoş Pătraru şi directori de marketing sau agenţii de publicitate pentru care studenţii rezolvă brief-uri de creaţie.

O galerie unică de personalități inconfundabile, modelatoare

Un spectacol de teatru bun depinde de regizor, de felul în care își alege textul și actorii. Și tocmai din aceste rațiuni, prin ce și cum creează, își alege și spectatorii. Așa cum remarca profesorul Mihai Dinu, Cezar Tabarcea acționa întotdeauna precum marii regizori al căror rol s-a încheiat odată ce au stabilit distribuția. Cezar Tabarcea a știut să aleagă, să scrie sau să rescrie textele și partitura după care s-a creat în departamentul de relații publice pentru că se pricepea și să descopere, să atragă, și să crească talente.

„Marea calitate a lui Cezar, în mijlocul fiecărui grup, era că putea să-și dea foarte repede seama la ce erau buni oamenii, unde îi duceau firea și talentul.” Așa îl descrie, din perspectiva de fost student în anul trei la teoria literaturii, poetul, scriitorul și publicistul Florin Iaru, și el – în pauzele de altfel de muncă - un făuritor de lumi imaginare și un creator de școli de scris.

Tabarcea a fost un profesor îndrăgit care a știut să aducă în catedra de relații publice, în primul rând oameni pe care studenții să poată să-i iubească și care le-au devenit, multora dintre noi, nu doar mentori, ci prieteni: Alexandra Crăciun, Laura Mesina, Adela Rogojinaru sau Alexandru Ofrim, ca să numesc doar câțiva, cu care ne simțim întotdeauna de aceeași vârstă. A adunat în jurul său o galerie de personalități unice, memorabile, creatoare și modelatoare.

„Marea calitate a lui Cezar, în mijlocul fiecărui grup, era că putea să-și dea foarte repede seama la ce erau buni oamenii, unde îi duceau firea și talentul.

Pentru mulți, facultatea este un loc de care nu-i leagă prea multe și în care nu se întorc prea des. Nu-și prea amintesc ce-au studiat și nici cine le-au fost profesorii. Într-unul dintre discursurile magistrale care-o să ne urmărească o viață, cu umorul care face parte din „brandul” domniei sale, profesorul Mihai Dinu amintea de acei studenți care, când sunt întrebați „Cine ți-a predat materia X?” sau „Cu cine ai studiat cursul y” răspund „O doamnă blondă” sau, „Cu un profesor căruia i s-a furat bicicleta“. Între apostolii și cărturarii enciclopedici adunați de Cezar Tabarcea, fiecare era și rămâne o personalitate unică, covârșitoare și de neconfundat, de la Monica Spiridon și până la Silviu Angelescu. Cine altcineva decat Alexandra Crăciun putea să vină în publicitate cu un titlu ca "Branding pentru numărătorii de stele"? La seminarele  Laurei Mesina puteai oricând să îndrăzneşti să scrii o lucrare care pretindea că Voltaire a fost agentul de PR al lui Ludovic al  XIV-lea, atâta timp cât veneai cu argumente.

Fiecare, după afinități, și-a creat, cultivat și inspirat în felul său tribul de învățăcei și clubul de fani. Dan Horia Mazilu, pe atunci decan, ne aduna în jurul unor istorii și epoci privite în durata lor lungă, dar cu pretenții rezonabile de lectură. După ce înșira zeci de titluri și nume ilustre, de la Braudel la Delumeau, ne liniștea spunându-ne că este mulțumit dacă citeam până la examen, măcar o carte. Ioan Pânzaru, cu referințele dumnealui franceze sau din alte limbi ale pământului, ne făcea, pe unii mai creduli, să ne închipuim că putem învățaoarece italiană rapid, doar încercând să citim cărți netraduse încă în română, ceea ce, în cazul meu, s-a și întâmplat. Crede și ...vei învăța.

Dar cel mai impresionant, mai ales că pot vorbi despre un număr limitat de colegi pe care îi cunosc, este că toți au fost contaminați cumva de spiritul creator de lumi pe care-l iradiau marile personalități ale școlii. Pentru că au creat proiecte profesionale viabile, companii de publicitate sau relații publice, firme care trăiesc, cresc și angajează sigur oameni. Pentru că s-au dezvoltat, perfecționat și reinventat, unii de multe ori în cei 20 de ani de când ar fi trebuit să „iasă” …„piariști”.

Ce face un PR-ist când se odihnește? Scrie un comunicat de presă. Ce face Cristina Lincu, după ce s-a grăbit sa termine școala ca să lucreze în tot felul de mari corporații, de la Coca Cola la MoneyGram sau Western Union? Fondeaza în Spania un ziar, „Român în Lume”, care ajunge să distribuie în 2008 peste 40 000 de exemplare. Iar când se relaxează, ca mamă de trei băieți? Scrie un roman și pe la vreo 10 reviste și bloguri. În același timp. Sau creează firme şi proiecte de marketing participativ, cum face Adelina Păsat. 

Ce fac colegii noștricând fac o profesie din plăcerea de a o …„arde artistic”? Creează proiecte care cresc audiențe de teatru, comunică despre lucrurile care ne dau sens sau iau atitudine, alcătuiesc comunități Chic Elite  sau compun muzică, cazul lui Cristian Ștefanescu, autori de coloane sonore pentru de fim și teatru, dar și …Electric Brother.

Colegialitate, prietenie și familie

Între colegii noștri a funcționat și crește și acum un „CAR”, o comunitate de ajutor reciproc în care acționăm unii pentru alții, ne sfătuim și ne povățuim. Cu unii colegi am lucrat, pe alți absolvenți i-am angajat. Dacă vrei să tipărești ceva de calitate, te duci la sigur la Dexter/ Poligrafia Codex, la Ioana Isopescu, care crea în 2005 alt proiect special, în spiritul rebel și de frondă al școlii, revista „Omagiu”.

Cu alții ne-am împrietenit și ținem strâns legătura, chiar când ne separă distanțele. Vorbim cu plăcere și despre lucruri importante și cu miez, chiar dacă ne auzim rar. Povestindu-i profesorului de geografie din orașul în care m-am născut în Apuseni de ce mă simt acasă la București, acesta mi-a replicat că „acasă” este locul unde îți sunt prietenii. Datorită celor din facultate, mă simt acasă și la Oxford, când o vizitez pe Claudia Cîrlig, și în Bavaria, unde colega mea de bancă a intrat în familie, botezându-mi copilul și, în curând, în Texas, unde aceeași PR-istă reinventată profesional de vreo cinci ori se duce să-i inspire pe americani și să le ia dolarii, cu ceea ce știe să facă profesional. Dacă ești profesionist, nu mori de foame, a zis Ianis Hagi, iar ceea ce a reușit secția de relații publice este să formeze o profesie și să profesionalizeze o breaslă.

Fără această atmosferă și legături care se țes și se sudează tot mai mult de-a lungul anilor între studenți și profesori sau între colegi, n-ar fi fost posibile mobilizări de o solidaritate fără precedent, ca în cazul campaniei „Salvăm un profesor, salvăm generații.”

Comunitățile și triburile nu se pot forma fără viziune, fără personalități, fără leadership, fără oameni legați de aceleași credințe. Nu se pot închega decât pe valori.

Comunitate și comunicare pentru toată viața

În școala pe care-am terminat-o eu te întorci mereu, vrei nu vrei, cu gândul, cu colegii, cu profesorii. De ce? Pentru că aici, dincolo de schimbări și de vremuri, rămâne și se regenerează un nucleu de oameni care duc mai departe spiritul lui Cezar. Ale căror întrebări și replici te ajută sau te urmăresc ani în șir. Care fac un seminar, un curs sau un eveniment de neuitat și de neprețuit.

Comunitățile sunt acum la modă, triburile. Se vorbește mult de „tribal marketing”. Ești îndemnat, fie în viață, fie în business, să-ți găsești grupul sau tribul tău. Însă comunitățile și triburile nu se pot forma fără viziune, fără personalități, fără leadership, fără oameni legați de aceleași credințe. Nu se pot închega decât pe valori. Ca în povestea cu școala pionier, creată, nu „furată”, îi poți sălta cuiva portofelul, dar nu-I poți confisca spiritul. Poți copia produsele unei companii, dar nu-i poți replica ușor sursele inovative de avantaj competitiv. Nu-i poți substitui cultura, dacă este autentică.

Școala de relații publice de la Litere a fost dintotdeauna altfel, în spiritul creatorului ei. Un incubator de idei și proiecte, alimentat de curiozitate, frondă, curaj și îndrăzneală. Un loc în care comunicarea a însemnat comuniune și în care fiecare a pus laolaltă ce a avut mai bun și pentru ceilalți. Pentru toți cei conștienți și responsabili de puterea comunicării de a schimba lumea în bine sau rău și de etimologia sa de verb divin (cuminecare, Mihai Dinu, 2000), într-o vreme în care nu știi la cine să te-nchini, Cezar rămâne idol și zeu.

Îi doresc acestui program de studii să rămână un pionier, un deschizător de drumuri și de minți, un loc care schimbă și îmbogățește vieți, destine, locuri și organizații!

Prima intalnire a comunitatii cursantilor si absolventilor inscrisi la programele de certificare internationala Chartered Institute of Marketing (CIM), organizata de Institutul de Marketing, a avut loc sambata, 19 ianuarie, in Bucuresti, la Palatul Noblesse, o cladire istorica aflata in inima orasului, care si-a recastigat eleganta de odinioara, oferind, in acelasi timp, tot confortul modern.

La evenimentul - premiera pentru comunitatea cursantilor Institutului de Marketing (reprezentant exclusiv in Romania al Oxford College of Marketing), absolventii cu experienta, o parte dintre ei deveniti “Chartered Marketers”, adica practicieni de marketing certificati international la cel mai inalt nivel, au impartasit cu noii cursanti inscrisi experientele lor de-a lungul perioadei de studiu si au discutat despre cursurile intensive cu traineri locali si internationali sau suportul pentru examene de certificare internationala. De la cei care au terminat programe de certificare de lunga durata in timp record, pana la cei care s-au alaturat echipei de traineri de marketing, de la cei care au avansat in echipele locale si internationale de management, pana la cursantii deveniti intre timp antreprenori si creatori de branduri si afaceri locale, participantii la intalnirea care marcheaza un nou an de programe si proiecte pentru Institutul de Marketing s-au declararat incantati ca fac parte dintr-o comunitate profesionala interesata activ de formare continua.

„Am dorit in primul rand sa ii sarbatorim in ianuarie, luna simbol de trecere de la anul vechi la cel nou, de la trecut la viitor, pe cursantii si absolventii nostri pentru efortul lor de a fi mai buni. Asa cum remarca saptamana trecuta o cursanta venita la un workshop tocmai de la Cluj, cursantii de la Institutul de Marketing sunt oameni foarte bine pregatiti, care stiu foarte multe, dar cu toate acestea doresc sa mai invete, sa se perfectioneze, oameni pentru care dezvoltarea profesionala continua a devenit un mod de viata. La Institutul de Marketing le oferim cei trei C: crestere profesionala, certificare internationala si, mai ales, o COMUNITATE a profesionistilor ambitiosi” – spune Oana Sav, Center Manager Oxford College of Marketing si fondator Institutul de Marketing.

Simona Nodea (Iliescu), Director Marketing Medicover, unul dintre speakerii evenimentului, a descris intalnirea drept o „initiativa laudabila a Institutului de Marketing dedicata marketerilor care doresc sa se perfectioneze in acest domeniu. Este primul astfel de eveniment si o foarte buna oportunitate de networking si knowledge sharing. Am fost foarte placut surprinsa de prezenta numeroasa si sa descopar oameni interesanti din diverse industrii si vechi cunostinte, colegi de breasla, cu care am reluat legatura. Marketingul este un domeniu foarte dinamic in care formarea continua este cheie pentru a tine pasul cu noile tendinte si a te putea diferentia in piata.”

„Este mare nevoie de evenimente de comunitate. Sunt inca prea putine in Romania in general si prea putine in domeniul marketingului, unde ai nevoie de schimb de experienta, de sfaturi, de ponturi, de colaborare cu cei din aceeasi breasla“– spune Oana Voican, General Manager, Interflora Romania, unul dintre absolventii primului curs certificat in Customer Experience.

„Ma bucur nespus de mult ca am intalnit colegi dornici sa afle cum am reusit sa ma dedic studiului, dar in acelasi timp sa port si celelalte doua palarii, cea de sef departament intr-o multinationala, si cea de mama. De asemenea, m-am incarcat cu energie pozitiva pentru tot anul dupa ce vechi colegi din comunitate, cu mai putin curaj in a preda planul sau sutine examenul, mi-au marturisit ca s-au hotarat sa reia studiul si mi-au cerut sprijinul, respectiv sa le devin mentor.”, ne-a destainuit Geanina Ghiculescu, Head of Retail Marketing METRO, care a finalizat, impreuna cu Institutul de Marketing si Oxford College of Marketing, Diploma in Marketing Profesional de la Chartered Institute of Marketing si urmeaza sa obtina si titulatura de Chartered Marketer.

„M-am bucurat mult sa intalnesc comunitatea absolventilor CIM din Romania si sa aflu mai multe despre felul in care cursurile au influentat dezvoltarea carierei fiecaruia. Am intalnit specialisti de marketing de top din companii romanesti, am impartasit provocarile din timpul examenelor, am dezbatut eficienta metodelor de lucru invatate la cursuri si provocarile industriei de comunicare romanesti. Mi-a placut foarte mult atmosfera relaxata, cordiala si cred ca este un eveniment perfect pentru networking de cea mai inalta calitate in industrie. Am facut cunostinta si cu echipa Institutului de Marketing, care m-a convins sa vin si sa particip fizic la urmatoarele cursuri intensive pe care le au in plan.”, spune Oana Mudura, Brand Manager la KOOLT Communications, Oradea.

"Cel mai mare castig al acestui curs este reprezentat de oamenii pe care i-am cunoscut aici, de reteaua incredibila de profesionisti de Marketing in care am intrat!", spune Andra Mura, Brand Coordinator Flavors la Coca-Cola HBC.

Evenimentul a fost sustinut si sponsorizat chiar de companii care si-au inscris si sustinut angajatii sa urmeze programe de certificare internationala: Alka, Herbalife, Coca-Cola, Interflora, Professional Brands si Vincon Romania, dar si de branduri locale, cum ar fi 5 to go, Duccessa, Claudia Castrase, Borro si Dacia 24.

Institutul de Marketing a construit, in cei peste opt ani de existenta, o comunitate online de peste 8000 de membri si fani si o comunitate de 2000 de profesionisti si absolventi, dintre care peste 500 de absolventi si cursanti in programele de certificare internationala CIM. Institutul de Marketing a fost creat in parteneriat cu Oxford College of Marketing si More Marketing Solutions, pentru a oferi sprijin local in Romania, tuturor oamenilor de marketing interesati de performanta profesionala la standarde internationale prin certificari CIM (Chartered Institute of Marketing). 

Chartered Institute of Marketing (CIM) este cea mai mare organizatie profesionala in domeniu, cu peste o suta de ani de existenta, care traseaza standardele profesionale de marketing si dezvolta permanent programele de studiu in functie de dinamica pietei muncii si de cerintele venite din partea angajatorilor. 

Brand management still has its challenges, especially in the digital age. How can marketers perform better?  We invited one of our Oxford College of Marketing’s trainers, Paul Hitchens, specialized in brand management to share its knowledge and expertise with the Romanian professionals. 

Paul is the author of two bestselling ‘Teach Yourself’ guide books on branding: ‘Brand Management – In a Week’ and ‘Create the Perfect Brand’ (published by Hodder & Stoughton). He is Creative Director of Verve Brand Consultancy (www.verve.co.uk) with over 30 years’ experience in the Creative Industries. Paul has worked in Advertising, Branding, Design and Marketing and helps organisations of all types and sizes to realise their brand’s potential through Strategic Consultancy, Creative Services, Seminars and Training Workshops. He is a Chartered Marketer and Course Director for the CIM and frequently provides industry comment for television, radio, national and trade press. Paul has appeared on BBC, ITV and Channel 5 News. At Institutul de Marketing in Romania, Paul delivered customized brand trainings in Romania for some big FMCG companies in the region.

What are the main problems and opportunities for brands and brand management over the next years? 

The main problem for brands in 2017 is the wide scale loss of trust. The results of the Edelman Trust Report 2017 make it clear that trust in organisations is in a state of crisis and this issue is global. The four areas of business, government, media and Non-Government Organisations have seen a drop in public confidence since 2012. This collapse of trust combined with an economic slowdown and a perception of falling standards creates a cautious climate. We are living through an age of disruption where doing things differently and breaking away from conventional thinking delivers the strongest results. The world of Politics has provided some big surprises to those that were looking in a different direction. To regain confidence in society, brands must place values and ethos above value and profit. As the MD of the International Monetary Fund, Christine Lagarde, said “We need investors and financial leaders taking values as seriously as valuation, and culture as seriously as capital.”

The main problem for brands in 2017 is the wide scale loss of trust.

What can Brand Managers do?

Senior Management, Marketing and HR must work together to define their brand’s Key Brand Criteria and implement a comprehensive strategy that engages all stakeholders:

• Purpose: Find your true purpose and attract willing advocates happy to help build the brand with you. A strong sense of purpose attracts employees, suppliers and customers and helps brands outperform those who don’t.
• Vision: Champion an engaging idea of the brand’s future that can be understood and shared by every stakeholder. Can your employees and customers visualise their part in this future? Do they feel motivated to realise this dream?
• Values: Be clear what the core values of the brand are. Values provide an ethical navigation system that equips employees with a set of behaviours that earn trust from all stakeholders.
• Mission: It’s essential to have a manifesto that is shared by the management team. Your brand can be based on a firm charter to remind its stakeholders that they are united by an ideology that will be measured by their behaviour.
• Proposition: Be very clear what your brand offers that can’t be gained from your competitors. You may be operating in a crowded sector or category but you can differentiate a brand by attitude and ethos.
• Positioning: A strong brand should ideally be the first product, service or organisation people think of when making a choice. You may be the first choice for a variety of reasons: price, quality, happiness or security.
• Personality: A brand’s personality is derived from its sense of purpose, vision and values. These qualities drive the brand’s behaviour and are expressed through its culture and performance.
• Audience: Connect with your audience through a shared ethos and build a community built on mutual trust and respect. Deeper bonds of loyalty are earned when a brand understands and interacts honestly with its audience.

Brands must embrace the power of sincere emotional connection.

What are smart brands doing well to cope with today's challenges?Could you give us some examples? 

To prosper and grow in a challenging business climate, smart Brand’s must reach out and engage all stake holders by appealing to their hearts and their minds. Brands must embrace the power of sincere emotional connection.

What can Brand Managers do?

• Ambassadors: Brand Managers must aim to be exemplary Ambassadors for their brands and practice their values. Success is achieved by guiding and nurturing a positive ideal and not by aggressive policing and enforcement.
• Collaborators: Social media channels make it easier than ever before for brands to collaborate with their stakeholders and grow together. Brands from different sectors can work together under a shared ethos.
• Innovators: Brand’s that do not innovate will stagnant and compromise their future. Successful Brand Managers must embrace new ideas that align with their values and not be afraid of change.
• Emotional intelligence: Brand Managers must be aware of the brand’s impact on the world and its effect on its market environment. The ability to sense the mood of its key stakeholder relationships with empathy and confidence is essential.
• Communicator: A consistent tone of voice and articulation of the brand narrative, are essential online and across all social media just as they are in the physical world of packaging and print. If the narrative varies from medium to medium, the audience will sense discord.
• Curator: The modern Brand Manager is a curator of brand meaning across all brand touchpoints. Every expression of the brand is an opportunity to bring its nature to life whatever the circumstance.
• Futurologist: Your brand needs to be where your audience expects it to be. Don’t leave technology to the youngest member of the team or ignore new developments. You won’t need a crystal ball, but a keen interest in new technology and an open mind as to what may be possible can pay dividends. 

Which are the most common pitfalls that brands are trapped into, especially with the new digital environment? 

Digital technology is a powerful tactical asset for any Brand Manager but it is not a replacement for a strong brand strategy. Brand Managers need to think about how they use data and recognise what they are looking for to gauge the effectiveness of the brand strategy. There is an obsession with measuring everything but too often we forget to feel. A strong set of brand values provide clear direction on what to measure to appraise a brands health.

A strong set of brand values provide clear direction on what to measure to appraise a brands health.

What can Brand Managers do? 

• Tribes: Socially connected brands engage with their stakeholders through events and online activities to provide a platform for shared experience and advocacy. Embrace your Brand Tribes and strengthen the emotional ties with those groups of like-minded people.
• Storytelling: Leading brands have a strategic narrative that enables engaging stories, myths and legends to be built around the brand and its sense of purpose. Stories are exchanged by brand advocates and admiration for the brand grows organically.
• Employer Branding: An effective Employer Brand attracts and retains the type of people it needs and wants. Brand Managers and HR Managers must collaborate and work together to realise the potential to create a corporate culture where everyone is a brand ambassador.
• Disruption: Where markets have become stale or filled with similar brands, there is an opportunity to turn the space on its head and offer a difference. Brand Managers must commit to innovation if their brand is to continue growing and deliver on its customer promise.
• Convergence: The lines between management disciplines and corporate departments are blurring. Effective Brand Managers must work across these silos and bridge the divide with a holistic approach to managing their brand. Customers are now advocating and recommending brands online, consumer to consumer.
• Authenticity: Brands often fail because they over promise or pretend to be something they are not. Authenticity in thought, word and deed is essential or the truth will out. Provenance is part of the brand narrative and can provide inspiration for storytelling and insights to share the experience and ideology of the brand.