Salvează  inovaţia corporaţia? Într-un context atât de provocator şi incert este clar că organizaţiile care au hrănit inovaţia în interior au mai multe resurse să se adapteze, să se redreseze. Inovația în principiile și procesele de management poate crea avantaj competitiv durabil și poate produce schimbări majore în poziția competitivă. Managementul inovației a permis marilor inovatori globali depășirea unor noi praguri de competitivitate. De anul trecut, inovaţia a devenit disciplină obligatorie pentru profesioniştii de marketing care doresc să obţină o acreditare internaţională.

Inovația nu mai e tichie de mărgăritar, ci instrument de supraviețuire, chiar dacă adesea este vorba de inovații mai mici și mai puțin spectaculoase, de proces, de produs, inovație incrementală și nu neapărat radicală.

Când inițiativele de inovație sunt prea puține sau vin prea târziu

Și în business ca şi în viaţă, problemele vin din prea mult sau din prea puţin. Din păcate, în prea multe organizaţii inovaţia este blocată sau sufocată. În egală măsură, altele suferă din suprainovaţie, care în acest context poate duce la pierdere de clienţi sau faliment.

Kodak este exemplul cel mai frecvent citat când este vorba de eşecul adaptării la inovație. Deși pionier în industria sa, Kodak a ignorat oportunitatea digitalului deși tot la Kodak a fost creată și patentată prima camera digitală. În 1996 însă, CEO-ul  companiei s-a temut atât de tare că explozia digitalului ar fi putut să schimbe cu totul produsele şi modelul de business existent, încât a suprainvestit în cercetarea pentru digital, alocând două miliarde de dolari, chiar înainte să fie clar încotro se va îndrepta piaţa, ceea ce a contribuit semnificativ la problemele de mai târziu.

Când doza de inovație e prea mare și vine prea devreme

Capcanele inovaţiei sunt numeroase, iar una dintre cele mai frecvente, mai ales în rândul companiilor mici, antreprenoriale este ignorarea curbei de adopţie, lipsa unui proces care să asigure adoptarea noului produs de către puţinii inovatori (2%) şi majoritatea timpurie, precum şi de a-i implica pe aceştia în co-creare de produs. O astfel de variantă poate stimula ulterior celelate segmente pentru a asigura un volum suficient care să facă inovaţia viabilă, printr-un număr de utlizatori suficient de mare.

Google a inovat prea des şi prea devreme, supraevaluând capacitatea şi viteza de a procesa informații, de a accepta schimbări și de a adopta noi comportamente ale utilizatorilor săi când a lansat servicii precum Google Wave, Google Plus, Google Glass, cu premize sau funcții excelente, dar fără logică de marketing. Și în acest caz, psihologia bate tehnologia  pentru că, oricât de valoroase ar fi diverse inovaţii de tehnologie şi inginerie, riscă să nu ajungă la publicul dorit, fără un proces bine gândit de management de produs.

Inovația de marketing este un concept strâns legat de dezvoltarea unor produse noi, de managementul schimbării și de abordarea de tip agile (orientată spre experiențe, spre oameni nu spre procese, spre colaborare și adaptare permanentă).

Reuşita proiectelor de inovaţie se bazează pe o combinaţie între motivaţie, anvergură şi un proces foarte bine executat: puterea de a stabili o agenda ambiţioasă şi a asigura resurse pentru oportunităţile care promit, abilitatea de a scala şi de a transforma oportunitățile în surse reale de venit precum și abilitatea de continua, a relua şi a replica modelul din nou şi din nou.

Materialul complet in Revista Piata.

Inovația în marketing și în companii nu este nouă. Există literatură de specialitate serioasă, principii, metode, know-how. Cu toate acestea, puține companii beneficiază de procese bine puse la punct de management al inovației. Încă prea puține au o metodologie formală de inovație de produs , deși multe au divizii R&D care explorează la granițele științei. Și mai puține dintre cele care încearcă au succes.

Aproape fiecare organizație de pe planetă a muncit sistematic în ultimii ani pentru a-și reinventa procesele de business de dragul vitezei și al eficienței, spunea Gary Hammel. Este suprinzător însă că atât de puține companii aplică același grad de diligență în tipul de inovație care contează cel mai mult: managementul inovației. Alături de Chartered Institute of Marketing (CIM) și Oxford College of Marketing am adus în România primul și singurul curs certificat de inovație de marketing. Alături de companiile care inovează cu succes în România, Unilever și MSL The Practice , continuăm seria de interviuri de know-how.

Ce înseamnă inovație de marketing pentru liderii din FMCG și cum susține Unilever inovația de marketing? Cum a apărut pe piața din România produsul Dero Protect?  Dar noua Pungă Magică Knorr? Cum poate deveni inovația mai sustenabilă? Aflați mai multe de la un profesionist cu peste 13 ani de experiență în Unilever, Ramona Pârvescu, Customer Development Lead.

Cum este susţinută inovaţia în compania în care lucraţi?   

Unilever a reușit să câștige inimile consumatorilor români de-a lungul timpului prin faptul că adresează foarte bine nevoilor acestora prin categoriile de produse pe care le are în portofoliu.  În mare măsură, acest lucru se datorează faptului că acordăm o atenție deosebită nevoilor existente ale consumatorilor noștri și suntem în permanență conectați la noile tendințe de consum.

La Unilever, inovațiile relevante pentru consumatori și pentru piață sunt baza de la care pornim atunci când lansăm produse noi, iar acest lucru ne-a ajutat să rămânem în permanență prezenți în topul alegerilor consumatorilor.

În plus, studiind constant piața, încercăm să identificăm direcția în care nevoile consumatorilor se vor îndrepta în viitor și să venim cât mai rapid pe piață cu produse care să preîntâmpine aceste nevoi. La Unilever, inovațiile relevante pentru consumatori și pentru piață sunt baza de la care pornim atunci când lansăm produse noi, iar acest lucru ne-a ajutat să rămânem în permanență prezenți în topul alegerilor consumatorilor.

Ce proiecte de inovaţie dezvoltaţi în prezent? Ce urmează? Care sunt planurile de viitor?

E prioritar pentru noi să reușim să răspundem rapid nevoilor din piață. În Unilever inovațiile vin la nivel de produse, iar anul acesta a fost cu atât mai important să rămânem aproape de consumatori și să le oferim soluții relevante pentru necesitatile lor.

Având în vedere contextul pandemiei, anul acesta am lansat DERO Protect, un detergent pudră, cu un conținut crescut de oxigen activ, care oferă o igienizare în profunzime a hainelor. Am pornit de la schimbarea comportamentului consumatorilor care au început să folosească anul acesta din ce în ce mai mult produse specializate de igienizare a rufelor. Astfel, am venit cu o soluție în acest segment, mai accesibilă ca preț față de folosirea detergentului alături de încă un produs pentru igienizare, simplificând astfel și procesul de spălare.

Tot în acest context, bazându-ne pe expertiza Cif, am lansat recent Cif Spray Disinfect & Shine, un produs dezinfectant fără clor, cu o formulă care omoară 99,9% dintre bacterii și virusuri. Conține agenți de curățare 100% derivați din surse naturale și, pentru că ne dorim să minimizăm impactul asupra planetei, parfumul folosit este biodegradabil.

În Unilever inovațiile vin la nivel de produse, iar anul acesta a fost cu atât mai important să rămânem aproape de consumatori și să le oferim soluții relevante pentru necesitatile lor.

Să nu uităm nici de categoria produselor alimentare, unde, având în vedere că toți ne regăsim în poziția de a găti mai mult acasă, Knorr a relansat o variantă îmbunătățită și ușor de folosit pentru Punga Magică, pachetul de care ai nevoie pentru a pregăti la cuptor mâncăruri delicioase, cu o nouă identitate de brand. De asemenea, Hellmann’s și-a luat angajamentul de a lupta împotriva risipei alimentare. Pe tot parcursul anului a venit în ajutor românilor cu o gamă largă de produse și propuneri de rețete și idei pentru pregătirea unor preparate delicioase pornind de la ce au deja în casă, adăugând un plus de savoare cu ajutorul sosurilor Hellmann’s.

În același timp, tot mai mulți consumatori români caută alimente pe bază de plante, alternative pentru carne sau produse lactate. Răspunzând acestei nevoi, Hellmann’s a lansat Sosul de maioneză Vegan, fără ouă, pregătit din surse vegetale, într-o rețetă creată special pentru cei care urmează o dietă vegană. Sosul este preparat doar cu ingrediente de calitate și e bogat în Omega 3.

În ceea ce privește categoria de produse de îngrijire personală, tot anul acesta, urmărind constant nevoile pieței, am lansat o formulă unică pentru săpunurile lichide Dove Care & Protect, care conține ingredient antibacterian și ¼ cremă hidratantă, care igienizează pielea și în același timp ajută la o hidratare necesară.

Nu în ultimul rând, finalul de an vine cu o noutate în categoria produselor de îngrijire personală – aducem în România primele produse Lifebuoy, unul dintre brandurile noastre cu tradiție, prezent în peste 60 de țări. Unul dintre cele mai cunoscute și apreciate branduri din portofoliul global Unilever. Într-un an aparte, prin brandul Lifebuoy oferim consumatorilor produse antibacteriene pentru igienă și îngrijire personală, produse indispensabile în această perioadă.

Cât de mult know-how şi iniţiative de inovaţie vin pe filieră internaţională şi cât de multă libertate aveţi pentru iniţiative locale? 

Ne aflăm într-o poziție destul de avantajoasă din acest punct de vedere. Identificăm în permanență ce tendințe de consum prezente la nivel mondial se regăsesc în nevoile pieței locale, apoi, cu ajutorul expertizei regionale și globale venim cu soluții și produse care răspund acestor nevoi într-un timp foarte scurt și la un standard ridicat de calitate.

Când vine vorba de inițiative locale, de-a lungul anilor am lucrat îndeaproape cu partenerii noștri din piața de retail din România. Cooperarea cu ei este extrem de importantă, ei sunt foarte aproape de români prin magazinele lor și ne ajută să validăm că proiectele noastre de inovații răspund nevoilor consumatorilor. 

Un alt avantaj îl reprezintă flexibilitatea locală pe care o avem prin cele trei puncte de producție din România, unde se produc detergenți, produse alimentare și înghețată. Cu ajutorul acestora reușim să răspundem preferințelor de gust locale. Spre exemplu, prin faptul că putem beneficia de producția locală de înghețată, am reușit să aducem pe piață rețete inovatoare, adaptate gusturilor și preferințelor românilor – un exemplu în acest sens sunt variantele de înghețată pentru copii, produse pe care cei mici le iubesc, iar pe care părinții le aprobă datorită raportului nutrițional al acestora (avem standarde nutriționale stricte, produsele destinate copiilor din portofoliul nostru de înghețată nu depășesc 110 kcal/porție).

Salvează  inovaţia corporaţia? Într-un context atât de provocator şi incert este clar că organizaţiile care au hrănit inovaţia în interior au mai multe resurse să se adapteze, să se redreseze. Inovația în principiile și procesele de management poate crea avantaj competitiv durabil și poate produce schimbări majore în poziția competitivă. Managementul inovației a permis marilor inovatori globali depășirea unor noi praguri de competitivitate. De anul trecut, inovaţia a devenit disciplină obligatorie pentru profesioniştii de marketing care doresc să obţină o acreditare internaţională.

Inovația nu mai e tichie de mărgăritar, ci instrument de supraviețuire, chiar dacă adesea este vorba de inovații mai mici și mai puțin spectaculoase, de proces, de produs, inovație incrementală și nu neapărat radicală.

Când inițiativele de inovație sunt prea puține sau vin prea târziu

Și în business ca şi în viaţă, problemele vin din prea mult sau din prea puţin. Din păcate, în prea multe organizaţii inovaţia este blocată sau sufocată. În egală măsură, altele suferă din suprainovaţie, care în acest context poate duce la pierdere de clienţi sau faliment.

Kodak este exemplul cel mai frecvent citat când este vorba de eşecul adaptării la inovație. Deși pionier în industria sa, Kodak a ignorat oportunitatea digitalului deși tot la Kodak a fost creată și patentată prima camera digitală. În 1996 însă, CEO-ul  companiei s-a temut atât de tare că explozia digitalului ar fi putut să schimbe cu totul produsele şi modelul de business existent, încât a suprainvestit în cercetarea pentru digital, alocând două miliarde de dolari, chiar înainte să fie clar încotro se va îndrepta piaţa, ceea ce a contribuit semnificativ la problemele de mai târziu.

Când doza de inovație e prea mare și vine prea devreme

Capcanele inovaţiei sunt numeroase, iar una dintre cele mai frecvente, mai ales în rândul companiilor mici, antreprenoriale este ignorarea curbei de adopţie, lipsa unui proces care să asigure adoptarea noului produs de către puţinii inovatori (2%) şi majoritatea timpurie, precum şi de a-i implica pe aceştia în co-creare de produs. O astfel de variantă poate stimula ulterior celelate segmente pentru a asigura un volum suficient care să facă inovaţia viabilă, printr-un număr de utlizatori suficient de mare.

Google a inovat prea des şi prea devreme, supraevaluând capacitatea şi viteza de a procesa informații, de a accepta schimbări și de a adopta noi comportamente ale utilizatorilor săi când a lansat servicii precum Google Wave, Google Plus, Google Glass, cu premize sau funcții excelente, dar fără logică de marketing. Și în acest caz, psihologia bate tehnologia  pentru că, oricât de valoroase ar fi diverse inovaţii de tehnologie şi inginerie, riscă să nu ajungă la publicul dorit, fără un proces bine gândit de management de produs.

Inovația de marketing este un concept strâns legat de dezvoltarea unor produse noi, de managementul schimbării și de abordarea de tip agile (orientată spre experiențe, spre oameni nu spre procese, spre colaborare și adaptare permanentă).

Reuşita proiectelor de inovaţie se bazează pe o combinaţie între motivaţie, anvergură şi un proces foarte bine executat: puterea de a stabili o agenda ambiţioasă şi a asigura resurse pentru oportunităţile care promit, abilitatea de a scala şi de a transforma oportunitățile în surse reale de venit precum și abilitatea de continua, a relua şi a replica modelul din nou şi din nou.

Citiți materialul complet în ultimul număr al revistei Piața.

Unilever, proprietarul unor branduri precum Dove, Seventh Generation și Magnum, continuă să facă progrese cu privire la angajamentele ambițioase pentru o lume fără deșeuri, în ciuda provocărilor generate de Covid-19. Angajamentele Unilever rămân neschimbate, iar compania a intensificat în mod semnificativ utilizarea plasticului reciclat în ambalaje.

Anul trecut, Unilever a devenit prima mare companie de bunuri de larg consum care s-a angajat să reducă la zero plasticul din portofoliul său. Până în 2025, compania a confirmat că va reduce la jumătate utilizarea plasticului virgin, reducând utilizarea ambalajelor din plastic cu peste 100.000 de tone și accelerând utilizarea plasticului reciclat. Un an mai târziu Unilever prezintă actualizarea progresului său:

• Compania a intensificat utilizarea plasticului reciclat post-consum (PCR) la aproximativ 75.000 de tone, ceea ce reprezintă peste 10% din amprenta de plastic a Unilever. O creștere semnificativă față de 2019 și progrese solide către atingerea obiectivului de a utiliza cel puțin 25% PCR până în 2025. Compania se așteaptă ca utilizarea PCR să se dubleze în următoarele 12 luni.
• Unilever a lansat noi inovații pentru a reduce utilizarea de plastic, cum ar fi recipiente de înghețată reciclabile pe bază de hârtie, care vor economisi aproximativ 4.500 de tone de plastic.
• Compania a continuat să testeze, să învețe și să își rafineze noile modele de afaceri legate de ambalajele reutilizabile și cu reumplere, iar în prezent are echipe dedicate să lucreze la scară largă în acest scop.

Alan Jope, CEO Unilever: „Cultura aruncării obiectelor la gunoi și modelele de afaceri bazate pe această cultură continuă să ne domine viața și să ne distrugă planeta. În ciuda condițiilor dificile, nu trebuie să întoarcem spatele poluării cu plastic. Este crucial ca noi - și restul industriei - să continuăm să facem pași în această direcție, să reducem cantitatea de plastic pe care o folosim și să trecem rapid la o economie circulară.”

Inovații pe piața din România

• Unilever a lansat pe piața din România primul odorizant de toaletă sustenabil: Domestos Power 5 Eco. Ambalajul din plastic, carcasa și cartonul sunt fabricate din materiale reciclate și reciclabile 100%, în timp ce produsul livrează aceeași prospețime intensă pe care consumatorii o caută într-un odorizant de toaletă.
• A lansat și prima gamă de sprayuri Cif realizată din materiale 100% naturale, ce asigură o curățare în profunzime a suprafețelor - Cif Nature’s Recipe. Gama este realizată din produse 100% reciclabile, prietenoase cu mediul înconjurător, recipientul din plastic fiind reciclat și reciclabil.
• Unilever a adus în România portofoliul de produse Seventh Generation care cuprinde produse de curățare a hainelor și a vaselor, alături de detergenți universali și pentru baie, care se bazează pe un concept eco-friendly. Ambalajele sunt confecționate din materiale reciclate - 100% ambalaje reciclabile pentru a urma un traseu firesc al ciclicității în natură. Parfumurile produselor contin 100% uleiuri esențiale obținute din ingrediente naturale (pentru variantele care conțin parfum), produsele au până la 97% ingrediente derivate din plante, nu conțin nici un ingredient de origine animală, formulele sunt biodegradabile; nu conțin parfumuri și înălbitori sintetici, compuși organici volatili și coloranți și toate produsele au certificare ecologică (EU Ecolabel) și certificare cruelty-free Leaping Bunny (produse netestate pe animale).
• Un alt exemplu sunt produsele Love Beauty & Planet, ale căror formule se bazează pe ingrediente de origine naturală, 100% vegane, cruelty-free, fără sulfati, siliconi si coloranti. Brandul își propune să ofere produse de îngrijire create într-un mod sustenabil din surse etice și durabile certificate, să contribuie la reducerea deșeurilor și minimizarea emisiilor de carbon prin utilizarea tehnologiilor moderne, dar și să creeze o mișcare prin care fiecare dintre noi, prin acțiuni mici, poate contribui la binele planetei: #smallactsoflove. Uleiurile esențiale cheie din parfumurile aferente fiecărei colecții, precum cele de trandafiri, mimoză, ylang ylang, vetiver și lemn de santal provin din surse etice, iar flacoanele sunt create din plastic 100% reciclat și sunt complet reciclabile (inclusiv etichetele sunt ușor de îndepărtat, astfel încât nimic să nu poată interfera cu procesul de reciclare).
• Unilever a relansat Hellmann’s Classic Ketchup într-o sticlă nouă, modernă, cu un design de ambalaj simplu. Noua variantă de sticlă mică este realizată cu 33% mai puțin plastic, iar sticla mare este realizată cu 25% mai puțin plastic, în comparație cu variantele anterioare.
• Nu în ultimul rând, Unilever a lansat două game noi de înghețate Carte d’Or - Carte d’Or Bio și Carte d’Or Vegan – ambele game cu ambalaje reciclabile.

Unilever continuă să colaboreze cu numeroși parteneri pentru a ajuta la colectarea și procesarea ambalajelor din plastic, cu programe dezvoltate în țări precum Brazilia, India, Indonezia, Filipine, Rusia, Africa de Sud, Thailanda, Regatul Unit și Statele Unite. Compania realizează investiții directe și parteneriate în colectarea și procesarea deșeurilor, consolidarea capacității prin cumpărarea de materiale plastice reciclate și prin sprijinirea unor scheme de responsabilitate extinsă a producătorului.

Revoluția reumplerii și refolosirii

Unilever continuă să experimenteze în domeniul reumplerii recipientelor în magazine și are planificate experimente-pilot la nivel global. Luna aceasta, în Marea Britanie, Unilever a lansat cel mai mare proces de reumplere în magazin din Europa, pentru unele dintre mărcile sale de rufe, îngrijire personală și ceai. Pentru a accelera tranziția către o economie circulară și pentru a reduce și mai mult utilizarea plasticului virgin, Unilever are acum echipe dedicate care analizează modele noi de afaceri.

Richard Slater, Chief R&D Officer Unilever: „Pentru a aborda cauzele care stau la baza deșeurilor de plastic, trebuie să ne gândim diferit la ambalaje. Avem nevoie de inovații îndrăznețe care să conteste proiectele, materialele și modelele de afaceri existente. Prioritatea noastră este să ne regândim fundamental abordarea în ceea ce privește ambalarea și să pregătim calea pentru noi soluții, cum ar fi formatele reutilizabile și reîncărcabile. Prin adoptarea unei mentalități de testare, învățare și perfecționare, am dezvoltat soluții inovatoare care îi vor ajuta pe oameni să reducă definitiv utilizarea plasticului. Un produs care face acest lucru este formula noastră ultra-concentrată pentru OMO, care se diluează acasă și astfel se folosesc cu 72% mai puține materiale plastice. După o lansare de succes în Brazilia, acum lansăm acest produs în alte țări din America Latină, Europa și Orientul Mijlociu. În mod similar, Cif Ecorefill a început ca pilot în Marea Britanie și de atunci a fost lansat în Europa, Canada și Australia.

„Suntem încă în primele zile de testări continue. Dar, făcând formatele de reumplere și reutilizare disponibile și accesibile la scară largă, sperăm să reușim să facem schimbări utile și de durată.”

L'Oréal a creat în parteneriat cu LanzaTech și Total primul ambalaj pentru un produs cosmetic din plastic realizat din emisii industriale de carbon, care sunt captate și reciclate. Procesul de conversie a emisiilor are loc în trei pași:

• LanzaTech captează emisiile industriale de carbon și le transformă în etanol, folosind un proces biologic unic;
• Total, cu ajutorul unui proces inovator de deshidratare dezvoltat în parteneriat cu IFP Axens, transformă etanolul în etilenă înainte de a-l polimeriza în polietilenă, care va avea toate specificitățile tehnice ale echivalentului său fosil;
• L’Oréal folosește polietilena astfel obținută pentru a produce ambalaje cu aceeași calitate și proprietăți ca și polietilena convențională.

Acest succes tehnologic și industrial demonstrează faptul că emisiile industriale de carbon pot fi utilizate pentru a produce ambalaje din plastic. Această premieră mondială reflectă mai întâi angajamentul celor trei parteneri pentru dezvoltarea unei economii circulare durabile a materialelor din plastic, deschizând totodată calea către noi oportunități pentru captarea și reutilizarea emisiilor industriale de carbon.

Cei trei parteneri își propun să continue colaborarea pentru producția pe scară largă a plasticului sustenabil, cu deschiderea de a lucra cu cei care vor să li se alăture și, împreună, să își ia angajamentul de a utiliza aceste noi materiale din plastic sustenabil.

CEO-ul LanzaTech, Jennifer Holmgren a declarat: „Acest parteneriat se bazează pe obiectivul comun de a crea o planetă mai curată pentru toți. Suntem recunoscători companiilor L’Oréal și Total pentru angajamentul lor de a reduce intensitatea emisiilor de carbon ale activităților lor. Împreună putem reduce amprenta de carbon a ambalajelor prin conversia emisiilor de carbon în produse utile, astfel carbonul de unică folosință devine un lucru al trecutului.”

Senior Vice President Polymers Total, Valérie Goff a anunțat: „Acest parteneriat al companiilor industriale este un exemplu excelent de colaborare cu scopul dezvoltării materialelor din plastic ale viitorului, care sunt realizate din carbon reciclat și răspund unei cereri tot mai mari din partea clienților noștri. Dezvoltarea acestei noi soluții de utilizare a emisiilor industriale de carbon contribuie, de asemenea, la angajamentul Grupului de a ajunge la zero net în Europa până în 2050.”

L’Oréal Packaging & Development Director, Jacques Playe a spus că „L’Oréal îmbunătățește constant amprenta de mediu a ambalajelor sale. Cu ajutorul acestei inovații care transformă emisiile de carbon în polietilenă, ne propunem să dezvoltăm o nouă soluție de ambalare sustenabilă. Ambiția noastră este de a folosi acest material sustenabil în producția sticlelor de șampon și balsam până în 2024 și sperăm că și alte companii ni se vor alătura în utilizarea acestei inovații revoluționare.”

Computer Generated Solutions, unul dintre principalii furnizori globali de soluții de externalizare, aplicații pentru afaceri și servicii de învățare, a anunțat că TMC, companie media globală ce deține revista Customer, a premiat serviciile BPO (Business Process Outsourcing) ale CGS cu distincția Customer Experience Innovation 2020. Astfel, CGS primește această distincție pentru al doilea an consecutiv.

Premiul Customer Experience Innovation 2020 recunoaște meritele companiilor cu cele mai bune rezultate, care stabilesc cel mai înalt standard în furnizarea de experiențe excepționale pentru clienți prin intermediul tuturor canalelor, inclusiv cele sociale.

„Suntem încântați să fim recunoscuți, din nou, de revista TMC CUSTOMER pentru dedicarea noastră în a furniza cel mai bun serviciu pentru clienți prin intermediul serviciilor noastre de BPO”, a declarat Steve Petruk, Președintele diviziei de outsourcing global la CGS.

„Compania este dedicată celui mai înalt nivel de servicii inovatoare pentru clienți și a implementat continuu tehnologie de generație viitoare pentru a ne sprijini clienții valoroși la nivel global. Într-un moment critic în care companiile au angajați la distanță și restricții de distanțare socială, CGS a implementat realitatea augmentată (AR) și automatizarea proceselor robotizate (RPA) pentru asistență în teren.”, a mai adăugat Steve Petruk.

Potrivit lui Rich Tehrani, CEO TMC, divizia CGS de Business Process Outsourcing Solutions a fost selectată datorită faptului că a reușit să seteze standardul în furnizarea de experiențe clienților de talie mondială pe toate canalele.

Cu resurse de call center optimizate pentru a servi clienții globali, CGS oferă o abordare hibridă unică prin intermediul automatizării dar și al agenților care tratează zi de zi clienții în centrele sale de contact situate în America de Nord, America de Sud, Europa, Asia și Orientul Mijlociu. Tehnologiile sale chatbot și RPA îmbogățite cu AI (Artificial Intelligence) completează serviciile de asistență pentru clienți oferite de mii de agenți multilingvi din call centere. CGS oferă suport multora dintre cele mai importante mărci de renume mondial din industria comerțului cu amănuntul, ospitalitate, asistență medicală, tehnologie și telecomunicații. Soluțiile inovatoare, scalabile și flexibile de externalizare a proceselor de business (BPO) ale CGS includ asistență tehnică și suport clienți, telesales, channel enablement și asistență de back office.

Inovația de marketing nu este deloc un concept nou, dar rămâne în mare parte nelămurit. Înseamnă lucruri diferite în companii diferite, evoluează, se intersectează mult cu alte arii: new product development, agile marketing, change management. Pentru a face lumină, ne uităm la tot ce-i nou ca practică în domeniu, referințe academice și cărți dedicate, dar ne întoarcem și la clasici. În acest caz, resursele, autorii și articolele must read marca Harvard Business Review. De la Clayton Christensen la Rita Mc Grath sau Rosabeth Moss Kanter, fiecare aduce claritate, structură, concepte. Și întotdeauna argumentează cu date și exemple.  

Pe baza unui studiu realizat la nivel global, compania Arthur D. Little  a identificat cinci concepte distincte, dar puternic legate între ele ca fiind vitale în a sprijini performanța de business în anii care urmează: inovația bazată pe client, inovația proactivă de model de business, inovația frugală, inovația rapidă cu risc minim și inovația integrată, iar pentru fiecare dintre ele, o serie de trenduri care deja fac diferența între cine câștigă și cine pierde clienți în lumea competitivă de azi.

Dincolo de  trendurile prezentului și viitorului, managementul inovației  este deja un concept bine asezat în teoria și practica de business de Gary Hamel. Recomandăm  întoarcerea la „clasici” cu articolul lui Gary Hamel The Why, What, and How of Management Innovation, apărut în ediția din 2006 a Harvard Business Review. 

Inovația în principiile și procesele de management poate crea avantaj competitiv durabil pe termen lung și poate produce schimbări dramatice în poziția competitivă. Managementul inovației, mai mult ca orice alt tip de inovație, a permis depășirea unor noi praguri de competitivitate. Cu toate acestea, puține companii beneficiază de procese bine puse la punct de management al inovației. Multe afaceri au o metodologie formală de inovație de produs și multe au divizii R&D care explorează la granițele științei. Dacă aproape fiecare organizație a muncit sistematic în ultimii ani pentru a -și reinventa procesele de business de dragul vitezei și al eficienței, în mod paradoxal, foarte puține se concentrează pe ceea ce poate face cu adevărat diferența: managementul inovației.

O inovație de management poate livra un avantaj puternic unei companii inovative ca să producă o schimbare seismică în leadership-ul industriei. Tehnologia și inovația de produs, prin comparație, tind să producă avantaje de calibru mai redus, argumentează cu exemple Gary Hamel. Companii precum General Electric, DuPont, Procter & Gamble, Visa, Linux se diferențiază nu numai prin faptul că au produse performante, cei mai buni oameni, cele mai cunoscute branduri. Sursa comună și mai puțin vizibilă a succesului lor este managementul inovației.

DuPont a jucat un rol de pionier în dezvoltarea tehnicilor de bugetare a capitalului și a primelor metode de calcul al ROI (return on investment) în 1903 a căror utilizare a inițiat-o. Câțiva ani mai târziu, compania a dezvoltat de asemenea o modalitate standardizată de a compara performanța numeroaselor sale departamente de produs.  Aceste inovații, printre altele, au ajutat DuPont să devină unul dintre giganții industriali ai Americii.

Predominanța produselor Procter & Gamble în industria produselor de larg consum își are rădăcinile la începutul anilor 1930, când compania a început să își formalizeze abordarea de brand management.  În decadele care au urmat, P&G a construit serios pe acest succes timpuriu, creând valoare din activele sale intangible, explică Gary Hamel.

Visa, prima companie globală aproape „virtuală” , își datorează succesul inovației organizaționale. Când băncile fondatoare Visa au format un consorțiu în Statele Unite la începutul anilor 70, au pus bazele creării unuia dintre brandurile omniprezente peste tot în lume. Inovația a permis Visa să devină rețea financiară globală care conectează mai mult de 21 000 de instituții financiare și mai mult de 1.3 miliarde de deținători de carduri.

Linux, sistemul de operare este cel mai cunoscut exemplu recent de management al inovației: dezoltarea de tip open source.

Managementul inovației creează avantaj competitiv pe termen lung când întâlnește una sau mai multe din trei condiții: inovația este bazată pe un nou principiu sau sfidează ortodoxia managementului; este sistemică, adică înglobează o serie de procese și metode; este parte dintr-un program continuu de inovare în care progresul se acumulează în timp.

Într-atât de mare este puterea ordodoxiei și a lucrurilor încetățenite la nivel de management încât doar după ce producătorii americani au epuizat orice altă explicație pentru succesul Toyota- o forță de muncă docilă, subevaluată, cultura japoneză, automatizarea superioară -au fost în stare să admită că avantajul real al companiei japoneze constă în capacitatea de a exploata capitalul intelectual uman al muncitorilor obișnuiți. Așa cum ilustrează acest exemplu, abordările tradiționale de management sunt adesea atât de adânc înrădăcinate în gândirea executivilor încât sunt aproape invizibile și sunt menținute cu atât de mult devotament încât devin practic inatacabile. Cu cât mai puțin convențional este principiul de management al inovației din spate, cu atât mai mult timp le va lua competitorilor să răspundă. În unele cazuri, procesul și bătaia de cap pot continua zeci de ani.

Gary Hamel este unul dintre cei mai influenți gânditori de business ai lumii, autor, profesor și consultant. A fost vreme de peste 30 de ani decan la London Business School și este în prezent director of the Management Lab. Este „părintele” unor concepte cheie de strategie de business care au schimbat radical limbajul și practicile de management în organizații în întreaga lume,  cum ar fi:  “core competence” “industry revolution” sau “management innovation”.

În România, a fost tradusă în 2008 cartea sa, “Competiția pentru viitor”, scrisă în colaborare cu C.K. Prahalad la editura Meteor Press.

Inovația devine disciplină obligatorie pentru profesioniștii de marketing care vor să obțină o certificare recunoscută internațional. Pe 7 noiembrie debutează primul și singurul curs intensiv de inovație desfășurat interactiv, online, dedicat exclusiv specialiștilor din România, organizat de Institutul de Marketing și accesibil unui număr limitat de 15 de participanți.

Cursul este parte dintr-un programul certificat avansat care include module de marketing, strategie și experiență digitală, management de brand și resurse și continuă cu o serie de cursuri intensive și webinare de-a lungul a opt săptămâni. Se aprofundează noțiuni și instrumente teoretice, urmate de realizarea unui plan concret de management al inovației pe care cursanții îl realizează cu sprijinul unor de tutori din Marea Britanie. În funcție de calitatea acestui proiect, evaluată la standarde internaționale, absolvenții pot obține sau nu o certificare internațională.

Pentru a fi acceptați în acest program, cursanții trebuie să îndeplinească criterii precise de admitere care includ experiență profesională, academică și un nivel avansat de limba engleză. Anual, doar 100 de profesioniști sunt admiși în programe de certificare internațională de marketing în România și doar o parte dintre aceștia obțin și recunoaștere internațională.

Inovația este pe agenda companiilor mari sau mici din România de mulți ani, iar progresele, inițiativele și saltul în know-how sunt mari. În egală măsură există și potențial neexploatat, capcane de evitat și oportunități de dezvoltare, în special în această perioadă în care existența multor firme depinde de competențele și experiența în managementul inovației. Companiile riscă fie să inoveze prea puțin și să nu mai fie relevante, fie să inoveze prea mult și să nu poată converti aceste eforturi în profituri pe termen lung.

Recunosc că m-a surprins inițial decizia Chartered Institute of Marketing (CIM) de a transforma cursul de inovație în modul obligatoriu - explică Oana Sav, Center Manager Oxford College of Marketing și trainer la Institutul de Marketing, însă în aceste vremuri pandemice o înțeleg și mai bine. Inovația nu mai e tichie de mărgăritar, ci instrument de supraviețuire, chiar dacă adesea este vorba de inovații mai mici și mai puțin spectaculoase, de proces, de produs, de inovație incrementală și nu neapărat radicală. Și mă bucur să văd că antreprenori curajoși au pariat și pe aceasta, ca strategie de redresare în acest an.

Cursul sprijină participanții să includă inovația în toate funcțiile și procesele de marketing, să identifice oportunitățile de a genera profit și să creeze un plan robust de management al proiectelor de inovație în companii. Urmând cursul de inovație în marketing, participanții pot aprofunda metode și instrumente cu ajutorul cărora să poată capitaliza oportunități generatoare de valoare adăugată pentru companie și acționari în actualul mediu în care competiția acționează disruptiv.

Institutul de Marketing a construit, în cei aproape zece ani de existență, o comunitate de peste 8.000 de membri și fani, cu peste 2.000 de absolvenți, dintre care mai mult de 500 alumni ai programelor de certificare internațională CIM.

Institutul a fost creat în parteneriat cu Oxford College of Marketing și More Marketing Solutions, pentru a oferi sprijin local în România, tuturor oamenilor de marketing interesați de performanță profesională la standarde internaționale prin certificări CIM (Chartered Institute of Marketing). Periodic, Institutul oferă acces la resurse de marketing, dar și webinare pe teme de interes din domeniu. Cei interesați pot găsi mai multe informații pe site-ul dedicat, www.institutuldemarketing.ro, dar și pe portalul de resurse Marketing Focus, www.marketingfocus.ro.

Chartered Institute of Marketing (CIM) este cea mai mare organizaţie profesională în domeniu, cu peste o sută de ani de existență, care trasează standardele profesionale de marketing şi dezvoltă permanent programele de studiu în funcție de dinamica pieței muncii și de cerințele venite din partea angajatorilor. 

In primul rand, Vector nu este deloc un produs low cost, o veriga slaba pe sistem lohn sau o piesa intr-un mecanism ansamblat si vandut la costuri mari in alta parte, de genul celor cu care companiile romanesti incearca sa isi faca loc pe piata globala. Dimpotriva, este un smartwatch elegant cu o valoare adaugata ridicata. Mai mult, un produs inovativ extrem de  inteligent, de ultima generatie si care se ambitioneaza sa intre pe o piata globala extrem de competitiva, cu jucatori puternici, agili si feroce. Asadar, cu ce arme indrazneste Vector sa intre in arena si cum se diferentiaza  de competitorii sai directi ca Apple, Samsung,Sony, Motorola sau LG?

Designul. Ceasul Vector e  disponibil in  doua forme: Luna, rotund de 43,5 mm și dreptunghiular de 40,5 mm, adica Meridian. Aspectul sau te impresioneaza de la prima vedere: un display clasic, elegant, rezistent la apa,  realizat din materiale de calitate cu finisaje fine. Are sarmul  unui adevarat ceas de colectie.

Sistem de operare si aplicatii. Nu vorbim de o personalizare pe una dintre platformele deja existente , ci de constructia de la zero a  unui nou soft rapid si stabil,  cu conectivitate, notificari  si  aplicatii pentru toate  cele trei sisteme de operare de telefoane mobile: iOS, Android, Microsoft. Garantat de Radu Georgescu de la Gecad.

Afisajul. Ecranul  este monocrom, realizat din safir,  fara touchscreen, dar de inalta rezolutie.  Detine o tehnologie a afisajului  care  ii permite ca mereu sa fie aprins, fara  un consum ridicat de energie. 

Bateria. Tineti-va bine! Pentru ceasurile Vector, nu vorbim de o reincarcare dupa 24 de ore de utilizare , asa cum se intampla la dispozitivele Apple, si nici de  patru -cinci zile, ca la majoritatea ceasurilor de tip monocrom. Bateria de la  Vector rezista  30 de zile! Nu e o greseala, acestui ceas  ii sunt asigurate treizeci de zile  de functionare intensa pana la urmatoarea incarcare.

Pretul. Acesta  porneste de la 200 de dolari pentru Meridian cu o curea din material textil. Pentru versiunea  Luna  pretul ajunge  la 350 de dolari.  Efectele lansarii oficiale de la Basel din primavara  nu s-au lasat asteptate:  „Acum ceasul se poate comanda online. Deja am primit 50 de comenzi, speram ca saptamana viitoare sa ajungem la 1.000, iar in primul an sa avem 100.000 de unitati vandute”, a declarat Joe Santana, CEO al Vector Watch, fost CEO si presedinte al producatorului de ceasuri Timex. Intr-o piata in care fiecare producator, vechi sau nou, nu ezita sa lanseze produse cat mai colorate , cu cat mai multe functionalitati de care rareori ai nevoie, cei de la Vector vin cu ceas inteligent  sub acoperire, adresat  unui sergment de consumatori pretentiosi dar profitabili, cu un mix de functionalitati si diferentiatori potriviti pentru oamenii obisnuiti sa ia decizii mature. 

Intr-o piata in care fiecare producator, vechi sau nou, nu ezita sa lanseze produse cat mai colorate , cu cat mai multe functionalitati de care rareori ai nevoie, cei de la Vector vin cu ceas inteligent  sub acoperire, adresat  unui segment de consumatori pretentiosi dar profitabili, cu un mix de functionalitati si diferentiatori pentru oamenii obisnuiti sa ia decizii mature.

 

ICEEfest e un eveniment care creste constant, prin aducerea la Bucuresti a unui numar din ce in ce mai mare de jucatori internationali. In aceeasi masura, salutam implicarea antreprenorilor romani care nu se sfiesc sa se bata de la egal la egal cu cei mai inventivi lideri ai pietei globale.

Am stat de vorba despre inovatie si management de produse si branduri cu un profesionist tanar, ambitios si tenace, dintr-o companie care si-a facut un nume bun si prin faptul ca face eforturi sa cultive profesionalismul si competentele echipei sale de marketing, Ursus Breweries, subsidiara a SABMiller Plc. Absolventa a cursului intensiv al Oxford College of Marketing, Marketing Gateway la Institutul de Marketing, Alina Martinescu are o experienta in marketing de opt ani, in domeniile cercetarii de piata, inovatiei, al dezvoltarii de noi produse si managementului de brand. A lansat, in calitate de manager de proiect, initiative legate de branduri cum ar fi: Redd’s Cranberry, Ursus Cooler si Redd’s Mojito, inovatii de impact asupra marcilor carora le-au fost dedicate si cu vizibilitate in piata de bere. In intervalul 2013- 2014, a contribuit la implementarea campaniilor integrate ale marcii Redd’s: “Redd’s – Creator de gust” si Redd’s Mojito “Viva la fiesta!”. In prezent este implicata in managementul de produs si de brand al portofoliului de importuri al Ursus Breweries, care cuprinde marcile: Pilsner Urquell, Grolsch Weizen si Miller Genuine Draft.