Un nou studiu național realizat de Reveal Marketing Research a analizat comportamentul religios în rândul romanilor de religie creștin ortodoxa, care cred în Dumnezeu. 

Din populația reprezentativă a României care se declară creștin-ortodoxă, se evidențiază următoarele trei tipologii: practicanți (42%), non-practicanți (24%) și spirituali (34%).

Pentru majoritatea românilor creștin-ortodocși, care cred în Dumnezeu, rugăciunea reprezintă o parte importantă a vieții lor de zi cu zi. Practica rugăciunii este cea mai frecventă în cazul practicanților (68%). De asemenea, 62% dintre non-practicanți au obișnuința rugăciunii. Ponderea spiritualilor care declară că obișnuiește să se roage (51%) este cea mai scăzută dintre tipurile de enoriași.

Per ansamblu, practica rugăciunii este mai răspândită:

• În rândul femeilor (aproximativ 73% dintre femei comparativ cu 57% dintre bărbați declară că e parte integrantă a vieții de zi cu zi).
• În mod surprinzător, rugăciunea este răspândită și în rândul persoanelor tinere (72% dintre cei cu vârstă cuprinsă între 18 și 24 de ani și 70% dintre cei cu vârstă cuprinsă între 25 și 34 de ani).

Obiceiuri creștin-ortodoxe respectate 

Din studiul realizat de Reveal Marketing Research mai rezultă că, există anumite practici care țin de dogma religioasă și care separă credincioșii în funcție de tipologie (practicant, non-practicant și spiritual).

Închinatul atunci când trec prin fața unei biserici (58%), respectarea zilelor de sărbătoare prin faptul că nu se muncește nici măcar în gospodărie (65%), aprinderea lumânărilor (63%), participarea la slujbe cu ocazia sărbătorilor importante (56%) sunt obiceiuri comune în special în rândul practicanților și non-practicanților. 

 − Peste jumătate dintre românii de religie creștin-ortodoxă care cred în Dumnezeu, declară că se închină atunci când trec prin fața unei biserici. Pentru cele trei tipologii de enoriași în care închinatul constituie o practică importantă – practicanți, non-practicanți și spirituali – ponderea persoanelor care fac acest lucru frecvent este aproximativ aceeași – peste 40%. Pe criterii socio-demografice, închinatul este mai frecvent, la femei, la persoanele vârstnice și tinere (18-24 de ani). 

− Zilele de sărbătoare sunt respectate în mod frecvent de peste trei sferturi dintre români prin faptul că nu muncesc și nu realizează alte treburi gospodărești. Din nou practica este adoptată într-o măsură mai mare de femei (73%), persoane vârstnice (peste 55 de ani) și persoane tinere (35 – 44 ani). 

− 21% dintre români declară că postesc.  Postul este ținut în mai mare măsură de către femei. Practicanții respectă această cutumă în cea mai mare măsură (26%), urmați de  nonpracticanți (3%) și spirituali (2%). 

− A avea un duhovnic și spoveditul periodic este o practică răspândită la practicanți (10%).

Care sunt principalele motivații pentru respectarea obiceiurilor crestinești? 

Respondenții care au fost educați religios în familie au declarat că motivul pentru care respectă obiceiurile creștinești este că așa au fost invățați și obișnuiți în famile (61%).  Un alt motiv important invocat este iubirea față de Dumnezeu (58%). 

Alte motivatii secundare se refera la faptul că: 

• Dumnezeu vine în ajutorul celor care respectă obiceiurile creștinești (49%).
• Frica de Dumnezeu (35%). 
• Judecata de apoi (2%). 

• Starcom România lansează Tech Trends 2021, un nou studiu care analizează comportamentul consumatorilor români în raport cu mediul digital și tehnologia;
• Conform studiului, 7 din 10 utilizatori de internet din mediul urban sunt interesați de tehnologie, în timp ce persoanele de peste 45 de ani au început să fie mai “digital-friendly”;
• Totodată, podcasturile devin din ce în ce mai populare, în timp ce aplicații noi precum Clubhouse rămân încă nefamiliare consumatorilor, 67% dintre utilizatorii iOS declarând că nu au auzit de ea.

București, 25 februarie 2021 – Conform studiului Tech Trends 2021 realizat de Starcom România, mediul digital a avut o utilitate semnificativă anul trecut, ajutând consumatorii români să mențină un sentiment de normalitate în viața lor. Toate categoriile de vârstă au fost prezente în mediul digital în 2020, iar aproximativ 70% dintre consumatorii români s-au declarat interesați de tehnologie. Noul  studiu face parte din HumaGraphExperience, o serie de infografice lunare realizate de Starcom România, bazate pe studii cantitative.

„Deși ne așteptam ca mediul digital să joace un rol important în viețile noastre, am observat că românii de toate vârstele au încercat să se adapteze acestui nou context și să caute în digital ceea ce le-a lipsit cel mai mult din viața pre-pandemică: întâlniri cu prietenii, comunicare, cumpărături, divertisment, chiar și prin participarea la evenimente culturale, dezvoltare personală și profesională. Practic, o mare parte din viața lor s-a mutat în online. În ceea ce priveste partea de tehnologie, deși cei mai multi români se declară interesați de acest subiect, doar jumătate dintre aceștia o folosesc. În acest moment, pentru cei mai mulți dintre ei, tehnologia înseamnă smart home appliances, 5G, smart wearables, lucruri pe care le înțeleg și au început să le utilizeze. Față de tehnologiile mai avansate precum AI, AR, VR sau roboți sunt încă reticenți”, a explicat Andreea Zanfir, Consumer Strategist, Starcom România.

Mediul digital a răspuns la nevoile tuturor categoriilor de vârstă

Deloc surprinzător, tinerii folosesc mediul digital în cea mai mare măsură. Diferențele cele mai mari dintre comportamentul tinerilor (18-24 ani) și media pe toate categoriile de vârstă au fost înregistrate la activități precum participarea la cursuri online (55% vs. o medie de 28%), ascultatul muzicii online (61% vs. o medie de 44%) și participarea la conferințe online (51% vs. 36%).

Totodată, persoanele cu vârsta între 35 și 44 de ani au folosit mediul digital preponderent ca sursă de informații și pentru participarea la evenimente culturale, în timp ce persoanele de peste 45 de ani au început în 2020 să fie mai “digital-friendly”, mai ales pentru a face plăți online, căuta informații și accesa platforme online.

Top platforme de social media

Facebook continuă să domine peisajul social media și rămâne platforma cu cea mai mare popularitate în România, urmată de WhatsApp și YouTube. În 2020, femeile au accesat cu preponderență Facebook Messenger, Instagram și Pinterest, în timp ce bărbații au avut o afinitate mai mare față de Twitter, Viber și Tinder.

Tipurile de platforme online accesate în 2020

Aplicațiile de e-commerce au fost preferate de utilizatorii români în ultimele 12 luni, urmate la o diferență semnificativă de aplicații bancare, jocuri și rețele sociale. Tinerii (18-24 ani) au accesat aplicații de jocuri, filme, editare foto, precum și de e-learning. Persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 ani au accesat aplicații de muzică, servicii de transport privat, videoconferință și nutriție, iar segmentele de vârstă mai mature au început să utilizeze aplicații bancare, sociale și de e-mail mai mult decât în alți ani.

Joc și joacă

Puzzle-ul și jocurile de strategie se află în topul preferințelor utilizatorilor de internet, din mediul urban. Puzzle-ul este jucat într-o măsură mai mare de către oameni maturi (peste 55 de ani), iar jocurile de strategie sunt jucate de generațiile mai tinere (18-34 ani). De altfel, acestea din urmă sunt jucătorii cei mai înfocați și cei care dedică cel mai mult timp jocurilor de tip multi-player, shooter și jocuri de role-playing. Persoanele cu vârsta între 35 și 44 de ani preferă jocurile de aventură și luptă.

Podcasturile anului

Studiul arată că podcasturile au început să fie din ce în ce mai populare. Aproximativ 6 din 10 utilizatori de internet din mediul urban ascultă podcasturi pentru divertisment și relaxare, în timp ce aproximativ 40% apelează la acestea în scopuri educaționale și informative (mai ales persoanele peste 55 de ani). Generațiile mai tinere (18-34 ani) preferă podcasturile inspiraționale,  povești reale din viața de zi cu zi a oamenilor, în timp ce persoanele cu vârsta cuprinsă între 45-54 ani ascultă sau urmăresc, într-o măsură mai mare decât media urbană, podcasturile despre tehnologie.

Zoom, platforma principală de videoconferință

Principalele platforme de videoconferință utilizate anul trecut au fost Zoom, Skype și Meet (Google). Zoom a fost folosit în mai mare măsură de către bărbați (71%), persoane cu vârsta cuprinsă între 25-34 ani (75%), persoane cu studii superioare (75%) și de cei cu un venit lunar de peste 5.000 lei (76%), în timp ce Skype a fost accesat cu precădere de către bărbați (51%) și de persoanele de peste 55 de ani (53%). Nu în ultimul rând, Meet (Google) a fost popular în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18-24 ani (53%). Într-o măsură mai mică, au fost folosite și platformele Teams (28%) și Webex (10%).

YouTube, în topul preferințelor privind platformele de muzică

YouTube rămâne platforma de muzică preferată a românilor de peste 55 de ani (92%), dar și a persoanelor cu venituri mai mici (93%). La o diferență considerabilă, urmează Spotify, folosit în mai mare măsură față de media urbană de către cei cu vârsta cuprinsă între 18-24 ani și de persoanele cu venituri mari. Prin contrast, Apple Music (12%), SoundCloud (10%) și Deezer (7%) sunt mai puțin folosite de utilizatorii de Internet, din mediul urban.

Interesul pentru tehnologie

Interesul pentru tehnologie în rândul utilizatorilor de internet din mediul urban este destul de mare: 67% s-au declarat interesați, iar 40% încearcă să rămână la curent și să se informeze cu privire la cele mai recente tehnologii. Aparatele de uz casnic inteligente sunt cele mai populare tehnologii în rândul utilizatorilor de internet din mediul urban, în special in randul persoanelor cu venituri mari (44%) și al celor cu vârsta între 25-34 de ani (41%), care intenționează să le folosească și pe viitor. Acestea sunt urmate de tehnologia 5G, preferată mai ales de bărbați și persoanele cu studii superioare, iar energia verde este de interes pentru categoria de vârstă 35-44 ani, dar și de cei cu venituri mari.

Tehnologii mai avansate precum: VR, AR, AI, roboți au nevoie de timp pentru a crește, pentru a fi înțelese și acceptate. In acest moment, deși sunt destul de cunoscute, procentul de utilizare este scăzut (sub 10%).

***

Metodologia

Studiul Tech Trends a fost realizat de agenția de media Starcom pe un eșantion de 809 persoane, de sex feminin și sex masculin, de peste 18 ani, din mediul urban, utilizatori de internet. 

Despre HumaGraphExperience

HumaGraphExperience este o serie de infografice lunare, bazate pe studii cantitative, care analizează caracteristicile unor grupuri țintă, în raport cu anumite categorii de produse (dulciuri, bere sau consumul de produse de lux), la o anumită ocazie (Paște, Crăciun, Black Friday) sau un nou fenomen de comunicare (de exemplu, marketing influencer, adoptarea tehnologiei). 

Despre Starcom

Agenția Starcom este parte din cea mai mare rețea de media din lume, Starcom Worldwide. Înființată în 2000, Starcom este prima agenție de media din România premiată la Cannes, dar și alte festivaluri, precum Eurobest, Ad’Or, Golden Drum, Effie și Webstock. Cu o experință de aproape două decenii în industria românească de comunicare, Starcom pune la dispoziția clienților săi specializări diverse, precum Consumer Understanding, Inovație, Digital, Planning, Buying sau Proiecte Speciale.

Potrivit estimărilor ARMO (Asociația Română a Magazinelor Online), sectorul de e-commerce a atins pragul de 5,6 miliarde de euro la finalul anului 2020, cu 30% mai mult decât în 2019 când valoarea comerțului online a fost estimată la aprox. 4,3 miliarde de euro. Creșterea a fost cu aprox. 500 de milioane de euro peste previziunile inițiale, pe fondul pandemiei Covid-19 care a accelerat ritmul cumpărăturilor online, precum și procentul plăților online prin card.

Valoarea de 5,6 miliarde de euro face referire la toate tranzacțiile generate din România atât către comercianții autohtoni, precum și către magazinele online din afara granițelor țării și reprezintă strict segmentul e-tail, adică produsele fizice (tangibile) care au fost cumpărate prin internet. Nu sunt incluse serviciile, plata facturilor la utilități, conținutul digital sau biletele de avion, vacanțele și călătoriile, rezervările hoteliere, biletele la spectacole ori la diferite evenimente (categoriile din urmă cunoscând o contracție considerabilă în 2020, cauzată de restricțiile de circulație și de măsurile de distanțare socială).

“Cu excepția verticalelor afectate de efectele pandemiei precum Horeca sau Travel, sectorul de e-commerce din România a cunoscut o creștere accelerată în 2020, cu 30% mai mult decât în 2019, procentul de creștere fiind semnificativ mai mare decât în 2019 vs. 2018 când acesta s-a situat la aprox. 20-22%. România este printre țările UE cu cel mai mare procent de creștere anual al comerțului online, fapt care arată potențialul semnificativ de dezvoltare a sectorului e-commerce și în viitor, într-o piață care nu a atins încă nivelul de maturitate al altor țări din nordul și vestul Europei”, spune Andrei Radu, CEO & Founder GPeC.

“Pornind de la cifra de 5,6 miliarde de euro ca bilanț al comerțului online românesc în 2020, dacă facem o medie înseamnă că românii au cheltuit pentru cumpărături prin internet peste 15 milioane de euro în fiecare zi a anului trecut, în creștere de la aprox. 12 milioane de euro – media zilnică înregistrată în 2019”, adaugă el.

“Pentru sectorul comerțului electronic, anul 2020 a fost unul ce a marcat o evoluție spectaculoasă, fiind atinse ținte planificate uneori chiar peste 2-3 ani. Însă acest sector este doar partea ușor de văzut și de cuantificat a ceea ce denumim mai larg economia digitală, a cărei valoare este cu mult mai mare și care poate fi șansa României de a recupera extrem de rapid decalajele de dezvoltare față de statele vestice.

Revenind la comerțul electronic, un număr foarte mare de români și-a învins în 2020 teama de a comanda online și a descoperit cât de simplu, comod și sigur e, în timp ce alții, familiarizați deja cu cumpărăturile pe internet, și-au extins categoriile de produse pe care le comandă. Odată câștigați, acești clienți vor rămâne fideli acestei modalități de a-și face cumpărăturile. Aceste premise creează o oportunitate semnificativă pentru retailerii locali de a profita de toate avantajele pieței digitale locale sau internaționale, accesând platforme marketplace și maximizându-și business-ul online”, spune Florinel Chiș, Director Executiv ARMO.

Potrivit estimărilor principalilor jucători, comerțul online va continua să crească și în 2021, cel mai probabil urmând să depășească pragul de 6,5 miliarde de euro la finalul acestui an.

De 16 ani, GPeC promovează sectorul e-commerce din România adunând în jurul său cea mai mare comunitate de magazine online și organizând principalele evenimente de comerț online. Printre altele, GPeC centralizează datele și publică în fiecare an raportul comerțului electronic românesc.

Iată care sunt principalele cifre, statistici și estimări pentru anul recent încheiat (sursele sunt menționate în text, precum și la finalul raportului).

România în contextul european

Potrivit raportului Eurostat publicat în ianuarie 2021, 85% dintre români au utilizat internetul cel puțin 1 dată în ultimele 12 luni, iar 45% din utilizatorii de internet au făcut cel puțin o cumpărătură online în ultimele 12 luni.

Prin aceste statistici, România se situează la coada clasamentului țărilor UE, fiind urmată doar de Bulgaria cu 42% din utilizatorii de internet care au cumpărat online cel puțin 1 dată în ultimele 12 luni.

În fruntea clasamentului se situează:

• Olanda (91% din utilizatorii de internet au cumpărat online cel puțin 1 dată în ultimele 12 luni)
• Danemarca (90%)
• Germania (87%)
• Suedia (86%)
• Irlanda (81%)

Tot mai mulți tineri cumpără online

La nivel european, persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 și 54 de ani au reprezentat cel mai mare segment de cumpărători online până în anul 2018 inclusiv. În 2019, tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani au devenit cei mai mulți cumpărători online detronând segmentul de vârstă 25-54 de ani, pentru ca în 2020 procentul celor două grupe de vârstă să fie similar.

“Tendința poate fi de interes pentru comercianții online care ar trebui să ia în calcul noul public țintă și să își diversifice oferta cu produse specifice, destinate tinerilor, având în vedere că procentul cumpărătorilor online din segmentul de vârstă 16-24 de ani este semnificativ”, spune Andrei Radu.

Ce au cumpărat europenii în 2020

Potrivit Eurostat, cele mai populare categorii de produse și servicii comercializate online în 2020 la nivel european au fost (întrebare cu răspuns multiplu, de aceea suma procentelor depășește 100%):

• 64% - Fashion (îmbrăcăminte – inclusiv îmbrăcăminte sport, încălțăminte și accesorii)
• 29% - Livrări de mâncare de la restaurante, fast-food, servicii de catering
• 28% - Mobilă și accesorii pentru casă și grădină
• 27% - Cosmetice și produse pentru înfrumusețare și wellness
• 27% - Cărți, reviste și ziare tipărite
• 26% - Computere, tablete, telefoane mobile și accesorii IT

Următoarele categorii în topul clasamentului cumpărăturilor online la nivel european, au fost:

• Suplimente alimentare, produse farma, vitamine, produse pentru dietă (reînnoirile de rețete online nu sunt incluse)
• Articole sportive (excluzând îmbrăcămintea sport)
• Produse alimentare și băuturi din magazinele specializate
• Electronice și electrocasnice
• Articole pentru copii și jucării
• Produse pentru curățenie și produse pentru igiena personală
• Auto & Moto (inclusiv piese de schimb)
• Filme și seriale pe suport DVD, Blu-ray etc.
• Muzică pe suport CD, Vinyl etc.

71% din consumatorii europeni sunt încântați de cumpărăturile prin internet

Potrivit sondajului Eurostat realizat la nivel european în 2019, 71% dintre cumpărătorii online au declarat că nu au întâmpinat nicio problemă sau dificultate atunci când au cumpărat prin internet.

În schimb, problemele identificate de consumatorii europeni (în proporții relativ mici) au fost (întrebare cu răspuns multiplu):

• 17% - livrări întârziate față de timpul de livrare promis pe site-ul magazinului online
• 8% - probleme de funcționalitate ale website-ului sau ale modulului de plată online care i-a împiedicat să finalizeze cumpărătura
• 8% au primit alte produse față de ceea ce comandaseră sau au primit produse defecte
• 5% au întâmpinat dificultăți la returnarea produselor sau la a contacta magazinul online pentru a face un retur
• 4% nu au găsit pe website-urile magazinelor online informații despre garanția produselor sau despre drepturile legale ale consumatorilor
• 4% au întâmpinat probleme cu magazine online străine care nu comercializau produse în țara de origine a clientului
• 3% se plâng de costuri totale mai mari decât era indicat inițial pe site-urile magazinelor online.

30% dintre consumatorii europeni cumpără online de la magazine de peste hotare (cross-border), practică mai puțin comună în țările est europene unde sunt preferate magazinele online locale.

E-Commerce în România 2020

Potrivit statisticilor 2Performant, valoarea medie a tranzacțiilor online a crescut ușor în 2020 comparativ cu 2019 în cazul achizițiilor făcute de pe Desktop și s-a păstrat la o valoare similară în cazul celor efectuate de pe telefonul mobil.

În medie*, în 2020 românii au cheltuit 297,4 lei (echivalentul a 61,5 euro) pentru cumpărăturile făcute de pe Desktop, comparativ cu 273 lei (echivalentul a 57,5 euro) în 2019.

În cazul tranzacțiilor efectuate de pe telefonul mobil, valoarea coșului mediu a fost de 210,4 lei (echivalentul a 43,5 euro) în 2020 comparativ cu 208 lei (echivalentul a 43,9 euro) în 2019. *Valorile medii de mai sus nu conțin TVA, iar echivalentul în euro pentru anul 2020 a fost calculat la un curs mediu anual de 1 EUR = 4,8371 lei.

Cât au cheltuit românii pe diferite categorii de produse?

Potrivit 2Performant, în general, comanda medie nu a suferit fluctuații mari față de 2019, cu excepția categoriei Auto & Moto, unde valoarea coșului mediu s-a dublat de la 72,19 euro în 2019 la 148,1 euro în 2020.

Și în categoria Sănătate & Îngrijire Personală s-a remarcat o creștere semnificativă a comenzii medii, mai mare pe Dekstop decât pe telefonul mobil.

Invariabil, pe toate categoriile de produse comanda medie este mai mare atunci când tranzacția este făcută de pe Desktop comparativ cu tableta sau telefonul mobil.

Valori medii ale tranzacțiilor pe diferite categorii în 2020, în funcție de dispozitivul de pe care a fost făcută achiziția (EUR, fără TVA):

• Auto & Moto – 160,1 euro Desktop vs. 136,1 euro Mobile
• Electro-IT&C – 157,4 euro Desktop vs. 113,5 euro Mobile
• Casă și Grădină – 130,5 euro Desktop vs. 105,7 euro Mobile
• Sport & Drumeție – 71,2 euro Desktop vs. 56,4 euro Mobile
• Articole pentru copii & jucării – 71,2 euro Desktop vs. 54,6 euro Mobile
• Fashion – 45,9 euro Desktop vs. 39,3 euro Mobile
• Pet Shop – 44,7 euro Desktop vs. 36,9 euro Mobile
• Beauty – 40,6 euro Desktop vs. 32,8 euro Mobile
• Sănătate & Îngrijire Personală – 40,1 euro Desktop vs. 31,2 euro Mobile
• Adult – 39,4 euro Desktop vs. 26,8 euro Mobile
• Farma – 37,9 euro Desktop vs. 24,9 euro Mobile
• Cărți, Filme și Muzică – 28,9 euro Desktop vs. 23,6 euro Mobile
• Altele – 58,9 euro Desktop vs. 46,2 euro Mobile

Cele mai multe cumpărături online se fac de pe telefonul mobil

Chiar dacă valoarea medie a tranzacției este mai mică pe mobil decât pe Desktop, numărul de comenzi online făcute de pe telefoanele mobile este, în general, semnificativ mai mare decât numărul de tranzacții făcute de pe Desktop pe aproape toate categoriile de produse, cu excepția verticalei Electro-IT&C unde 53% din comenzi se fac de pe Desktop, iar 47% de pe mobil.

În general, acolo unde este necesară o documentare detaliată asupra specificațiilor produselor sau prețul acestora este mai mare ori sunt comparate mai multe produse similare, ponderea tranzacțiilor Mobile tinde să scadă în favoarea Desktop-ului.

Pe de altă parte, atunci când este vorba de cumpărături de impuls, care nu necesită neapărat o documentare minuțioasă asupra produsului sau un timp îndelungat în luarea deciziei de achiziție, românii cumpără online preponderent de pe telefonul mobil.

Desktop vs. Mobile – ponderea tranzacțiilor pe diferite categorii:

• Articole pentru copii & jucării – 18% Desktop vs. 82% Mobile
• Beauty – 27% Desktop vs. 73% Mobile
• Fashion – 28% Desktop vs. 72% Mobile
• Farma – 30% Desktop vs. 70% Mobile
• Adult – 30% Desktop vs. 70% Mobile
• Sănătate & Îngrijire Personală – 33% Desktop vs. 67% Mobile
• Auto & Moto - 33% Desktop vs. 67% Mobile
• Sport & Drumeție – 37% Desktop vs. 63% Mobile
• Pet Shop – 40% Desktop vs. 60% Mobile
• Cărți, Filme și Muzică – 40 % Desktop vs. 60% Mobile
• Casă și Grădină – 48% Desktop vs. 52% Mobile
• Electro-IT&C – 53% Desktop vs. 47% Mobile
• Altele – 45% Desktop vs. 55% Mobile

“Concluzia importantă în urma acestor statistici este că magazinele online ar trebui să își optimizeze website-urile cu prioritate pentru device-urile mobile, astfel încât să asigure o navigare ușoară și o experiență de cumpărare plăcută clienților. În cadrul Competiției GPeC, evaluăm anual aprox. 100 de magazine online românești prin peste 200 de criterii care vizează User Experience și am observat că multe magazine pornesc cu optimizările de la Desktop la Mobile și nu invers, cum ar fi normal. Inclusiv în campaniile de marketing și în realizarea ad-urilor neglijează afișarea optimă a acestora pe mobil – iar strategia ar trebui să fie Mobile First, Desktop Second”, spune Andrei Radu (GPeC).

72% din traficul magazinelor online este generat de telefoanele mobile

71,9% din traficul magazinelor online din rețeaua 2Performant a fost generat de dispozitive mobile, în timp ce 28,1% de Desktop (procentele nu au suferit modificări comparativ cu 2019).

În cazul magazinelor online consacrate consultate de GPeC, traficul generat de telefoanele mobile depășește pragul de 80% (similar cu 2019).

65,6% din cumpărăturile online se fac de pe telefonul mobil

2018 a fost primul an în care numărul cumpărăturilor online făcute de pe telefonul mobil a depășit Desktop-ul astfel: 54,8% au fost achiziții de pe telefonul mobil, respectiv 45,2% cumpărături de pe Desktop.

În 2019 tendința s-a accentuat, tot mai mulți români preferând să cumpere online de pe telefon în detrimentul Desktop-ului, respectiv: 63,6% cumpărau de pe mobil, comparativ cu 36,4% care au rămas fideli Desktop-ului.

Anul 2020 a adus o creștere ușoară a procentului de cumpărături făcute de pe telefoanele mobile, acesta atingând valoarea de 65,6%, în timp ce achizițiile făcute de pe Desktop au scăzut la 34,4%.

Și din punct de vedere al valorii totale a vânzărilor online, Mobilul este pe primul loc cu 57,4%, comparativ cu 42,6% Desktop (similar cu procentele înregistrate în 2019, respectiv: 57,1% Mobile și 42,9% Desktop).

Rata medie de conversie se apropie de 2%

În cazul magazinelor online din rețeaua 2Performant, rata medie de conversie este mai mare pe Desktop decât pe Mobil, dar aceasta a crescut în 2020 pe ambele tipuri de dispozitive astfel:

• Desktop – de la 2,1% în 2019 la 2,26% în 2020
• Mobile – de la 1,44% în 2019 la 1,68% în 2020

Dacă am face media între rata de conversie de pe Desktop și rata de conversie de pe Mobile, ar rezulta o rată medie de conversie de 1,97% în cazul magazinelor online din rețeaua 2Performant.

Trebuie precizat, însă, că rata medie de conversie poate varia semnificativ atât în sens ascendent, cât și descendent în funcție de foarte mulți factori cum ar fi (fără a ne limita la aceștia): notorietatea magazinului online, verticala din care face parte, programele de loializare, campaniile de retenție a clienților sau de recuperare a coșurilor abandonate etc.

Strict raportat la magazinele online din rețeaua 2Performant, deși rata de conversie este, în general, mai mare pe Desktop decât pe Mobil, sunt și câteva verticale unde proporția este inversată, cum ar fi categoriile Adult, Farma și Auto & Moto. De asemenea, în categoria Articole pentru copii & jucării rata de conversie de pe Desktop este aproximativ egală cu rata de conversie de pe Mobil.

Momentele în care se cumpără cel mai mult în e-commerce

Traficul crește proporțional în timpul dimineții atât pe Desktop, cât și pe Mobil, însă în timp ce pe Mobil continuă să crească progresiv după ora 11:00 AM, pe Desktop începe să scadă.

Potrivit statisticilor 2Performant, cele mai multe vânzări se fac în intervalul orar 11:00 AM – 15:00 PM pe Desktop, iar pe Mobil în intervalul orar 20:00 – 22:00.

Din punct de vedere al zilelor săptămânii, potrivit eMAG Marketplace, vinerea este ziua în care românii cumpără cel mai mult online, iar la polul opus este sâmbăta. Tot potrivit eMAG, cele mai multe comenzi sunt plasate în prima parte a zilei, cu un vârf de comenzi la ora 13:00 raportat la valoarea acestora și la ora 12:00 PM, raportat la numărul de comenzi.

Decizia de cumpărare se ia în 50% dintre cazuri în prima oră de când cumpărătorul ajunge în magazinul online. Acest procent ceste în creștere de la un an la altul: 46,5% în 2019, 45,2% în 2018 și 42,6% în 2017.

În 66% din cazuri, decizia de cumpărare se ia în primele 24 de ore de la click.

Ca și particularități ale anului 2020, categoria de Articole Sportive a crescut spectaculos la începutul pandemiei (lunile aprilie – mai 2020), cu peste 1.500%, potrivit 2Performant.

De asemenea, numărul de comenzi în categoriile Articole pentru copii & jucării și Sănătate & Îngrijire Personală a fost dublu pe Mobil față de Desktop, iar în categoria Farma, acesta a fost triplu față de Desktop.

Peste 23.000 de comercianți online în platforma eMAG Marketplace

Potrivit datelor furnizate de eMAG pentru GPeC, la finalul lunii decembrie 2020, în platforma eMAG Marketplace erau înregistrați peste 23.000 de comercianți online activi, în creștere semnificativă de la 20.119 în decembrie 2019.

Trebuie menționat, însă, că nu toți comercianții care aleg să vândă online prin platformele de tip Marketplace sau de Anunțuri dețin și un magazin online propriu, de aceea este dificil de estimat numărul magazinelor online de sine stătătoare din România.

Conform informațiilor furnizate de oficialii eMAG, cele mai bine reprezentante categorii de produse din oferta comercianților activi pe platforma eMAG Marketplace au fost, în ordine descrescătoare:

• DIY (Do It Yourself / Bricolaj)
• Home & Deco
• Produse consumabile pentru casă
• Electrocasnice
• Fashion
• Jucării
• Produse pentru sport și petrecerea timpului în aer liber
• Auto

Top categorii din punct de vedere al volumelor de vânzări generate pe eMAG Marketplace, în ordine descrescătoare:

• Electrocasnice
• Home & Deco
• DIY (Do It Yourself / Bricolaj)
• Mobile
• IT
• Produse consumabile pentru casă
• Auto
• Electronice
• Echipamente medicale consumabile (măști, mănuși, dezinfectanți etc.)
• Jucării
• Produse pentru sport și petrecerea timpului în aer liber

Din tendințele analizate de reprezentanții eMAG Marketplace, verticalele cu potențial semnificativ de creștere în 2021 sunt:

• Produse IT (ex.: tablete, sofware, periferice pentru PC etc.)
• Produse consumabile pentru acasă (ex.: produse de băcănie, hrană pentru animale etc.)
• Do It Yourself (DIY / Bricolaj – ex.: materiale de construcții, echipamente și sisteme de iluminat etc.)
• Fashion
• Produse pentru sport și petrecerea timpului în aer liber
• Electrocasnice mici și mari
• Cărți sau produse de birotică
• Jucării
• Home & Deco

Black Friday Noiembrie 2020

2020 a fost al zecelea an în care comerțul electronic românesc a sărbătorit conceptul de Black Friday. Potrivit reprezentanților eMAG, cea de a 10-a ediție de Black Friday a depășit toate recordurile înregistrate de eveniment până la acel moment.

Astfel, eMAG a înregistrat într-o singură zi 12,4 milioane de vizite (cu 1,6 milioane de vizite mai mult decât în 2019) și produse comandate în valoare de 585,7 milioane de lei (echivalentul a 120 de milioane de euro) – cu 17% mai mult decât în 2019.

Comparativ cu prima ediție de Black Friday din 2010, valoarea produselor comandate a fost de 17 ori mai mare și de 3 ori mai mare față de ediția din 2015.

La eMAG, cele mai vândute categorii de produse de Black Friday 2020 au fost:

• Home & Deco - 271.000 produse vândute
• Îngrijire personală - 197.000
• Electrocasnice mici - 106.000
• Jucării - 90.000
• Televizoare - 66.000
• Băuturi și cafea - 66.000
• Frigidere - 35.000

Conform ARMO, în întreaga campanie de Black Friday din noiembrie 2020, românii au făcut cumpărături online în valoare de peste 300 de milioane de euro, cu aprox. 20% mai mult decât în 2019, când s-au înregistrat vânzări totale de 253 de milioane de euro.

Potrivit procesatorului de plăți PayU și făcând referire strict la tranzacțiile online plătite cu cardul, campania de Black Friday din noiembrie 2020 a arătat astfel:

• Numărul de tranzacții plătite online prin card a ajuns la 539.000, cu 95% mai mult decât în 2019
• Minutul de aur a fost 07:44 AM cu 4.792 de tranzacții (+124% mai mult decât în 2019)
• De Black Friday, valoarea medie a coșului de cumpărături a fost de 647 de lei (în scădere cu 8% față de 2019), iar a coșului în rate a fost de 1.028 de lei (în creștere cu 2% față de 2019).

Studiu iSense Solutions 2020: Comportamentul consumatorilor români în pandemie

Pe parcursul anului 2020, compania de cercetare de piață iSense Solutions a derulat două studii pentru GPeC în rândul utilizatorilor de internet pe un eșantion reprezentativ la nivel urban, format din segmentul de vârstă 18-60 de ani. Scopul celor două cercetări a fost de a urmări impactul Covid-19 asupra comportamentului de consum în comerțul electronic românesc, datele fiind colectate în lunile Mai și Octombrie 2020.

Potrivit cercetărilor iSense, numărul cumpărătorilor online din România a crescut cu 13% în 2020 comparativ cu 2019 și era cu 4% mai mare în Octombrie 2020 comparativ cu Mai 2020.

O schimbare de comportament a fost modalitatea prin care clienții au ales să plătească pentru cumpărături, incidența plăților online cu cardul crescând cu 17% față de anul 2019. Cea mai mare creștere s-a înregistrat în prima parte a anului până în luna Mai (15%) urmând o perioadă de creștere de doar 2% în perioada Mai-Octombrie 2020.

Pe lângă achizițiile de pe teritoriul României, o treime din români preferă să facă cumpărături online de la magazine din China (27%), țări membre UE (23%) și SUA (4%) – întrebare cu răspuns multiplu.

Cât de importante sunt review-urile?

Review-urile au avut o mare importanță în 2020 deoarece cu ajutorul lor magazinele online au putut câștiga încrederea clienților și au putut genera mai multe vânzări. 73% din respondenți caută activ review-uri.

Respondenții care caută activ păreri despre produsele pe care vor să le achiziționeze, urmăresc (întrebare cu răspuns multiplu):

• Dacă produsele au fost la calitatea cerută, conform review-urilor altor clienți (74%)
• Răspunsurile magazinului online la opiniile negative (50%)
• Cât de reale par să fie review-urile (47%)
• Să vadă doar dacă există site-urile (41%)
• Comentarii legate de notele primite de produse (39%)
• Dacă există un mix normal de opinii pozitive și negative (36%)
• Informații despre rapiditatea livrării (36%)
• Note cât mai mari (35%)

În ceea ce privește încrederea, 37% au încredere în review-uri publicate pe website-uri independente de magazinul online, 36% în părerile din Social Media și 27% în testimonialele afișate de magazinele online pe paginile proprii.

7 din 10 cumpărători online au lăsat vreodată un review (răspuns multiplu):

• 67% la solicitarea magazinului online după procesarea comenzii
• 39% din proprie inițiativă, fără să le fie solicitat un review
• 16% la solicitarea unui serviciu terț, în numele magazinului de la care au cumpărat

Însă, 3 din 10 cumpărători online nu acordă review-uri deoarece 60% dintre aceștia nu obișnuiesc să facă acest lucru, 38% declară că nu s-au gândit să lase un review pentru că nu le-a cerut nimeni, 14% nu consideră că review-urile sunt importante, iar 10% nu lasă review-uri dacă nu sunt recompensați pentru acest lucru (răspuns multiplu).

Potrivit TRUSTED.ro, la începutul pandemiei clienții magazinelor online au fost mult mai dornici să ofere feedback la comenzi, astfel că opiniile primite aproape s-au triplat pentru perioada analizată, respectiv martie-aprilie 2019 vs. martie-aprilie 2020.

În martie 2020, s-a înregistrat o dublare a opiniilor primite față de aceeași lună în 2019, iar în aprilie 2020, a avut loc o creștere cu 300% a opiniilor primite față de aprilie 2019.

Aplicațiile de livrare – soluția salvatoare în pandemie

“Aplicațiile de livrare sunt percepute ca fiind o soluție ”de salvare”, mai ales în această perioadă pandemică deoarece răspund foarte bine nevoii de distanțare, dar și pentru că ne economisesc din timpul alocat pentru cumpărături, iar produsele sunt livrate foarte repede (mult mai repede decât în cazul achizițiilor de la magazinele online). Astfel, ne așteptăm ca aceste platforme de livrare să devină un canal de cumpărare din ce în ce mai important pentru români în perioada următoare” afirmă Andrei Cânda, Managing Partener iSense Solutions.  

45% dintre respondenții studiului au folosit cel puțin o dată o aplicație de livrare pentru cumpărături sau comenzi online, iar 27% dintre aceștia folosesc aplicațiile cel puțin o dată pe săptămână.

Cât de des folosesc românii aplicațiile de livrare pentru cumpărături online:

• Zilnic – 2%
• De câteva ori pe săptămână – 10%
• O dată pe săptămână – 15%
• O dată la 2-3 săptămâni – 22%
• O dată pe lună – 13%
• Mai rar de o dată pe lună – 38%

Românii preferă să testeze mai multe platforme de livrare, însă rămân fideli celor care se aliniază cu nevoile lor de cumpărare.

Platformele de livrare utilizate cel mai des (Mai și Octombrie 2020)

• FoodPanda – 32% dintre respondenți o utilizează cel mai des (încercată de 56% dintre respondenți)
• Glovo – 28% (încercată de 60% dintre respondenți)
• Takeaway – 13% (încercată de 33% dintre respondenți)
• Bringo – 13% (încercată de 26% dintre respondenți)
• TAZZ by eMAG – 3% (încercată de 7% dintre respondenți)

Consumatorii își doresc o diversificare a categoriilor de produse din aplicațiile de livrare:

• Cumpără în prezent 1,9 categorii de produse
• Își doresc să cumpere 3,5 categorii de produse

Consumatorii doresc să poată cumpăra de la producători locali și din piețe tradiționale prin intermediul platformelor de livrare, deoarece consideră produsele mai sănătoase și de bună calitate și vor să susțină micile afaceri românești.

Ce magazine online / aplicații de livrare preferă românii, în funcție de categorii

În cele două perioade analizate în cadrul studiului, s-au observat schimbări de preferințe în ceea ce privește magazinele online de unde românii aleg să își facă cumpărăturile (întrebările sunt cu răspuns multiplu, de aceea suma procentelor depășește 100%).

Top 10 magazine / aplicații de cumpărături din categoria FMCG

• Carrefour – 37% Octombrie 2020, 39% Mai 2020
• Kaufland – 35% Octombrie 2020, 45% Mai 2020
• eMAG – 28% Octombrie 2020, 31% Mai 2020
• Bringo – 23% Octombrie 2020, 17% Mai 2020
• Auchan – 23% Octombrie 2020, 32% Mai 2020
• Mega Image – 15% Octombrie 2020, 21% Mai 2020
• Cora – 14% Octombrie 2020, 14% Mai 2020
• Glovo – 12% Octombrie 2020, 9% Mai 2020
• Solaris – 1% Octombrie 2020, 4% Mai 2020
• Furnicamarket – 1% Octombrie 2020, 2% Mai 2020

Top 10 magazine / aplicații de cumpărături din categoria Catering

• FoodPanda – 34% Octombrie 2020, 39% Mai 2020
• Glovo – 32% Octombrie 2020, 30% Mai 2020
• PizzaHut – 26% Octombrie 2020, 32% Mai 2020
• Takeaway – 19% Octombrie 2020, 16% Mai 2020
• Jerry’s Pizza – 14% Octombrie 2020, 13% Mai 2020
• Bringo – 10% Octombrie 2020, 10% Mai 2020
• Domino’s Pizza – 8% Octombrie 2020, 12% Mai 2020
• Presto Pizza – 7% Octombrie 2020, 9% Mai 2020
• UberEats – 5% Octombrie 2020, 9% Mai 2020
• CuptorulCuLemne – 4% Octombrie 2020, 3% Mai 2020

Top 10 magazine / aplicații de cumpărături din categoria Fashion

• eMAG – 66% Octombrie 2020, 44% Mai 2020
• H&M – 40% Octombrie 2020, 44% Mai 2020
• Fashion Days – 34% Octombrie 2020, 28% Mai 2020
• Carrefour – 23% Octombrie 2020, 15% Mai 2020
• About You – 20% Octombrie 2020, 13% Mai 2020
• Zara – 19% Octombrie 2020, 26% Mai 2020
• AliExpress – 18% Octombrie 2020, 12% Mai 2020
• Auchan – 16% Octombrie 2020, 12% Mai 2020
• Bershka – 16% Octombrie 2020, 18% Mai 2020
• Miniprix – 13% Octombrie 2020, 10% Mai 2020

Top 10 magazine / aplicații de cumpărături din categoria Produse farmaceutice

• Farmacia Tei – 55% Octombrie 2020, 54% Mai 2020
• Sensiblu – 32% Octombrie 2020, 33% Mai 2020
• FarmaciaLaPretMic – 10% Octombrie 2020, 10% Mai 2020
• Medifarm – 8% Octombrie 2020, 8% Mai 2020
• Pcfarm – 6% Octombrie 2020, 5% Mai 2020
• Pfarma – 5% Octombrie 2020, 8% Mai 2020
• Glovo – 5% Octombrie 2020, 5% Mai 2020
• Bringo – 5% Octombrie 2020, 5% Mai 2020
• Efarma.ro – 5% Octombrie 2020, 4% Mai 2020
• Pilulka – 3% Octombrie 2020, 2% Mai 2020

Top 10 magazine / aplicații de cumpărături din categoria Cosmetice

• eMAG – 45% Octombrie 2020, 50% Mai 2020
• Farmacia Tei – 31% Octombrie 2020, 26% Mai 2020
• Elefant – 25% Octombrie 2020, 27% Mai 2020
• Sephora – 24% Octombrie 2020, 22% Mai 2020
• Yves Rocher – 23% Octombrie 2020, 24% Mai 2020
• Notino – 22% Octombrie 2020, 19% Mai 2020
• Douglas – 12% Octombrie 2020, 11% Mai 2020
• Marionnaud.ro – 7% Octombrie 2020, 6% Mai 2020
• Makeup.ro – 6% Octombrie 2020, 7% Mai 2020
• Pink Panda – 5% Octombrie 2020, 4% Mai 2020

Top 7 magazine / aplicații de cumpărături din categoria Bricolaj

• Dedeman – 75% Octombrie 2020, 76% Mai 2020
• Leroy Merlin – 29% Octombrie 2020, 34% Mai 2020
• Hornbach – 21% Octombrie 2020, 15% Mai 2020
• Bricodepot – 18% Octombrie 2020, 23% Mai 2020
• Mathaus.ro – 7% Octombrie 2020, 9% Mai 2020
• Bricoshop.ro – 7% Octombrie 2020, 6% Mai 2020
• E-bricolaj.ro – 4% Octombrie 2020, 4% Mai 2020

Creșteri semnificative ale plăților online prin card

Volumul total procesat de PayU aproape s-a dublat, iar numărul tranzacțiilor procesate a crescut cu 61%, ajungând la 72 de tranzacții pe minut. Valoarea medie a unei tranzacții a crescut cu 22%, ajungând la valoarea de 46 EUR.

Și procesatorul NETOPIA Payments a înregistrat o creștere de 60% a volumului procesat în 2020 comparativ cu 2019.

Pandemia a avut un efect pozitiv major asupra creșterii procentului plăților online prin card, România fiind până în 2020 o piață în care plata ramburs la livrare era metoda preferată de plată de către 80% din cumpărătorii online.

Ca exemplu al efectelor pozitive ale pandemiei în e-commerce, potrivit oficialilor eMAG, în 2020 peste 40% dintre comenzi au fost plătite online cu cardul pe platforma retailer-ului.  

Valoarea medie a tranzacțiilor online prin card a crescut

Atât în cazul PayU, cât și în cazul NETOPIA Payments, valoarea medie a tranzacțiilor plătite online cu cardul a crescut semnificativ în 2020, comparativ cu 2019:

• PayU: creștere de la 185 lei în 2019 la 225 lei în 2020
• NETOPIA Payments: creștere de la 165 lei în 2019 la 215 lei în 2020

Și numărul de tranzacții plătite online prin card a crescut considerabil cu peste 61% de la 23,6 milioane de tranzacții în 2019 la 38 de milioane de tranzacții în 2020, potrivit PayU.

Cea mai mare tranzacție plătită online prin card în 2020 în sistemul NETOPIA Payments a avut valoarea de 97.000 de lei ca titlu de avans pentru un autoturism Renault.

------------------------------

Infografic realizat de MTH Digital

Sursele cifrelor și estimărilor de piață publicate în acest raport sunt (în ordine alfabetică): 2Performant, ARMO, eMAG, Eurostat, GPeC, iSense Solutions, NETOPIA Payments, PayU, TRUSTED.ro.

Copyright: GPeC 2021

Un nou raport, Digitalizarea: o oportunitate pentru Europa, arată cum creșterea gradului de digitalizare a serviciilor și lanțurilor valorice în Europa în următorii șase ani ar putea determina un avans al PIB-ului pe cap de locuitor al României cu 16,48% și al productivității cu 16,70%. Raportul, realizat pentru Vodafone de Deloitte, analizează cei cinci indicatori cheie - conectivitatea, capitalul uman, utilizarea serviciilor de internet, integrarea tehnologiei digitale și serviciile publice digitale - măsurați de Indicele Economiei și Societății Digitale al Comisiei Europene (DESI) și demonstrează faptul că inclusiv mici progrese pot avea un impact semnificativ.

Potrivit raportului întocmit pe baza datelor^[1] colectate din toate cele 27 de țări ale UE și din Marea Britanie în perioada 2014-2019, o creștere de 10% a scorului general DESI pentru un stat membru este asociată cu un PIB pe cap de locuitor cu 0,65% mai mare, presupunând că alți factori cheie rămân constanți, cum ar fi forța de muncă, investițiile în economie, capitalul și consumul guvernamental.

În cazul României, de exemplu, creșterea scorului înregistrat în 2019 cu doar 5 puncte, de la 36,5 la 41,5, ar genera un avans al PIB-ului pe cap de locuitor de 0,89% și al productivității pe termen lung de 4,30%. Însă, dacă alocarea bugetară pentru digitalizare din pachetul de redresare al UE, în special Facilitatea de Redresare și Reziliență (RRF), ar fi concentrată în ariile care ar permite României să atingă un scor DESI de 90 până în 2027 (sfârșitul ciclului bugetar al UE), PIB-ul ar putea crește cu 16,48%. Raportul menționează că dacă fiecare stat membru ar atinge ținta de 90, „PIB-ul pe cap de locuitor în UE ar fi cu 7,2% mai mare la sfârșitul perioadei, țările cu un PIB pe cap de locuitor mai mic în 2019 fiind cei mai mari beneficiari.”

„Acest raport se adaugă altor numeroase cercetări care demonstrează impactul economic și social pozitiv al creșterii digitalizării. Pentru o țară precum România, cu unul dintre cele mai scăzute niveluri ale PIB pe cap de locuitor din Europa, raportul ne arată că digitalizarea accelerată în domenii cheie, inclusiv prin utilizarea eficientă a fondurilor UE alocate în planul național de redresare, nu numai că ajută la gestionarea provocărilor economice și ale întregii societăți cu care ne confruntăm în prezent, dar și pentru a genera un progres economic semnificativ, cu o creștere de 16,48% a PIB-ului în următorii 6 ani. Această creștere plasează România pe locul doi ca țară beneficiară dintre cele evidențiate la nivelul UE, ceea ce reprezintă o oportunitate fantastică pe care nu o putem rata. Fondurile de redresare ale UE vor fi cruciale în materializarea acestui rezultat. Indicele DESI este un instrument simplu și eficient prin care România și toate celelalte țări ale UE pot măsura evoluția în procesul de transformare digitală. Un scor DESI de 90 din 100 pentru România este cu siguranță o provocare imensă, dar cred cu tărie că printr-o strânsă colaborare între sectorul public și cel privat putem atinge acest obiectiv și putem transforma în realitate potențialele beneficii ale digitalizării”, a spus Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România.

Digitalizarea asigură reziliența socială și economică nu numai în ceea ce privește conectivitatea și noile tehnologii, ci și prin stimularea competențelor digitale ale cetățenilor și prin creșterea performanței serviciilor publice. Studii anterioare au stabilit deja legături pozitive între digitalizare și indicatorii economici.

Acest nou raport merge mai departe și completează datele prezentate de un raport Vodafone anterior, produs de asemenea de Deloitte, care analizează și beneficiile mai largi ale digitalizării, care includ:

• Beneficii de ordin economic: o creștere a PIB-ului pe cap de locuitor între 0,6% și 18,7%, în funcție de țară; o creștere a PIB-ului pe cap de locuitor la nivelul UE de 7,2% până în 2027 - echivalent cu o creștere de 1 trilion de euro a PIB-ului global;
• Beneficii pentru mediu: cu cât crește utilizarea tehnologiilor digitale, cu atât sunt mai mari beneficiile pentru mediu, de la reducerea consumului de hârtie, la orașe mai eficiente și la o utilizare mai redusă a combustibililor fosili – de exemplu, utilizarea tehnologiei Vodafone IoT pentru vehicule poate reduce consumul de carburant cu 30%, reducând CO2_e cu 4,8 milioane tone, estimativ, anul trecut;
• Calitatea vieții: inovațiile în e-sănătate pot îmbunătăți starea personală, iar tehnologiile care stau la baza orașelor inteligente au un impact pozitiv asupra sănătății ca urmare a emisiilor mai scăzute și, implicit, a mortalității reduse – implementarea de soluții de tip eHealth la nivelul UE ar putea preveni 165.000 de decese anual;
• Incluziune: ecosistemul digital deschide oportunități pentru mai mulți membri ai societății. Pe măsură ce investim în abilități și instrumente digitale, beneficiile digitalizării pot fi partajate într-un mod mai echitabil – de exemplu, la fiecare 1.000 de noi utilizatori de internet broadband în mediul rural sunt generate 80 de noi locuri de muncă.

Pe lângă publicarea acestui raport, Vodafone are o serie de inițiative, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre, în sprijinul obiectivului de digitalizare și pentru atingerea țintei de 90 pentru 27. Pentru mai multe detalii, accesați www.vodafone.com/EuropeConnected.

Datele actualizate ale raportului Media Fact Book, realizat de agenția Initiative, estimează că piața de media din România a scăzut cu 2,7% în 2020, până la valoarea de 467 milioane de euro. În 2021, este așteptată o revenire de 4%, până la valoarea de 485 milioane de euro, susținută în mod special de investițiile media în digital și TV.

Pandemia și-a pus puternic amprenta pe bugetele media, astfel că evoluția negativă înregistrată de piața de media în anul 2020 a fost cauzată de reducerea puternică a bugetelor în lunile aprile și mai, când multe dintre branduri și-au limitat comunicarea, pe fondul incertitudinilor provocate de contextul social și sanitar. În continuare, cele mai mari investiții media au venit din partea industriei farmaceutice, însă creșterea cea mai mare în 2020 a fost înregistrată de e-commerce (+88%), care se apropie de retail și telecom, două categorii cu o lungă tradiție în comunicare.

„Anul 2020 a venit cu schimbări atât la scară largă, în marele context socio-economic global, cât și la o scară mai mică, la nivelul comportamentului consumatorilor în ceea ce privește consumul de media. Astfel că, pandemia a lăsat câteva lecții pentru piața de media, în mod special fiind evidențiată legătura puternică dintre modul de viață al oamenilor și consumul de media. Pe măsură ce restricțiile de mobilitate intrau în vigoare, s-a putut observa cum TV-ul și digitalul au luat amploare, în timp ce piața de OOH a pierdut expunere. Traficul principalelor site-uri de știri, precum și audiența TV au fluctuat, fiind influențate de nivelul de tensiune și stres al consumatorilor, odată cu evoluția pandemiei”, a declarat Alexandra Olteanu, Managing Director Initiative.

Investițiile în publicitatea TV au avut un parcurs sinuos în 2020, cu o scădere de 35% a bugetelor încasate în lunile aprilie și mai, urmată de o revenire spectaculoasă în a doua jumătate a anului, atunci când mutarea unor bugete de comunicare din trimestrul al 2-lea către trimestrele 3-4 a generat o situație de sold-out fără precedent la stațiile TV. Ca urmare, acest segment media a încheiat anul la un nivel similar cu 2019, cu o valoare de 308 milioane de euro. Audiențele stațiilor TV au crescut puternic în perioada lockdown-ului din primăvara anului trecut (+16% față de aceeași perioadă a anului 2019), au coborât la nivelul anului 2019 în sezonul cald, ca apoi să revină la niveluri ridicate în toamnă și iarnă. Notabilă este creșterea spectaculoasă a vizionării TV în off-prime-time (+10% în octombrie, +12% în noiembrie) pe fondul restricțiilor de circulație impuse pentru combaterea COVID-19. Pentru 2021, Media Fact Book estimează o creștere de 2% a bugetelor din televiziune, la valoarea de 314,5 milioane de euro.  

În ciuda contextului generat de pandemie, digitalul și-a continuat creșterea și a închieiat anul trecut cu o valoare totală de 117,8 milioane de euro, cu 6,2% mai mult față de 2019. Această valoare include doar investițiile marilor companii în publicitate, excluzând actorii mai mici sau pe cei care alocă bugete exclusiv în digital. Distanțarea socială și restricțiile de circulație au influențat creșterea puternică a digitalului în 2020, a cumpărăturilor și plăților online, a livrărilor la domiciliu și a streaming-ului de conținut video, inclusiv pe televizoare. Netflix, unul dintre cele mai mari servicii de streaming plătite, a înregistrat un trafic mult mai mare comparativ cu cel mai popular site de filme gratuite, depășindu-l chiar și după ieșirea din lockdown, în vară. De asemenea, creșteri puternice s-au înregistrat și pentru traficul web asociat jocurilor video.

Pe de altă parte, piața de publicitate OOH și radio au înregistrat pierderi semnificative în 2020, ambele fiind puternic afectate de măsurile de restricție. Media Fact Book estimează o scădere de 20% în 2020, față de 2019, pentru piața de radio, ajungând la valoarea de 22,5 milioane de euro. Raportul estimează același nivel al investițiilor pentru 2021.

În ceea ce privește piața de OOH, anul 2020 a presupus o scădere de 20% în aprilie, urmată de o recuperare a investițiilor pe perioada verii și de o nouă scădere în sezonul rece, odată cu închiderea școlilor și impunerea de noi restricții de circulație. Rezultatul este o reducere de 25% a investițiilor comparativ cu 2019. Nici în acest caz nu este așteptată o revenire în 2021, nivelul investițiilor rămânând constant, în jur de 24 milioane de euro.  

La nivel global, potrivit estimărilor MAGNA, divizie specializată în cercetare și negociere a grupului IPG MediaBrands, din care face parte și Initiative, piața de media a cunoscut o scădere de 25 miliarde de dolari în 2020, reprezentând o diferență de -4,2% față de 2019, până la valoarea de 562 miliarde de dolari. Acest rezultat este puternic influențat de media tradițională, care a înregistrat o scădere de 18%. La polul opus, media digitală și-a încetinit creșterea, însă a rămas principalul motor al pieței globale de publicitate, cu o evoluție pozitivă de 8%.

Pentru 2021, MAGNA estimează o creștere de 7,6% a pieței globale de media, propulsată în continuare de digital, însă influențată și de campaniile de vaccinare în vigoare, de revenirea economică și a marilor evenimente de anul trecut, amânate pentru acest an.

Media Fact Book este singurul raport de analiză a pieţei româneşti de media şi publicitate, ghid editat anual de agenţia Initiative, începând din 1997. Studiul integral şi informaţiile actualizate poate fi vizualizate și descărcate în formă digitală la www.mediafactbook.ro.

• Starcom România lansează, pentru al șaptelea an consecutiv, studiul de referință Consumer Report.
• În timp ce anumite tendințe s-au menținut și anul acesta, câteva concluzii sugerează schimbări în comportamentul consumatorului român: au crescut timpul petrecut vorbind la telefon, consumul conținutului online, dar și atenția la prețuri și oferte speciale.

Starcom România lansează ediția 2020 a studiului Consumer Report, care analizează comportamentul consumatorilor români în materie de conținut online și offline, activități practicate, preferințe de cumpărare și utilizare a tehnologiei. Aflat la cea de-a 7-a ediție, studiul este util pentru înțelegerea consumatorilor și a evoluțiilor de comportament urmărite de mediul de business.

Tradițional, studiul împarte consumatorii în patru categorii:

• Familii cu copii („Families with kids”) – familii care au copii cu vârsta până în 14 ani, cei mai mulți având vârsta cuprinsă între 18-45 ani;
• Adolescenţii („Teens”) – majoritatea elevi, cu vârsta cuprinsă între 14 şi 17 ani;
• Tinerii necăsătoriţi („Single Youth”) – cu vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani;
• Familii fără copii în grijă („Families without kids”) – majoritatea membrilor familiei au depăşit vârsta de 45 ani şi nu au copii mai mici de 14 ani în grijă.

Despre ediția de anul acesta

„Aşa cum v-am obişnuit în fiecare an, ediţia 2020 a Consumer Report, include o multitudine de date: de la obiceiuri de consum media, la principalele activităţi ale românilor din mediul urban, comportamentul la cumpărăturile atât offline, cât și online, valorile fundamentale în funcţie de segmentul de vârstă şi noi studii de caz foarte interesante din industria marcom. In varianta interactivă a Consumer Report  o să puteţi vedea evoluţii ale acestor comportamente faţă de anul 2019, plus date integrate din studiile  Starcom România, parte din seria HumanGraphExperience”, a declarat Andreea Zanfir, Consumer Data Strategist Starcom România.

Cele mai importante aspecte prezentate pe larg în ediţa de anul acesta a Consumer Report

Utilizarea televizorului și a altor dispozitive

TV-ul rămâne un mediu folosit de toate categoriile de consumatori. Familiile sunt principalii consumatori de TV în varianta offline (i.e. televizor și alte dispozitive). În schimb, adolescenții și tinerii necăsătoriți folosesc cu preponderență mediul online pentru a urmări programe TV.

Totodată, numărul dispozitivelor conectate tinde să scadă de la an la an, în ritm cu creșterea penetrării TV-urilor smart – de 2% în 2020 comparativ cu anul trecut, ambele evoluții fiind susținute în special de segmentele de vârstă mai tinere.

Consumul de conținut online

Discrepanțele dintre grupele de vârstă privind utilizarea Internetului s-au menținut și anul acesta: peste jumătate dintre tineri petrec mai mult de 6 ore pe zi online, spre deosebire de seniori, care petrec de peste trei ori mai puțin.

În ceea ce privește dispozitivele folosite pentru navigarea Internetului, telefonul mobil este cel mai popular în rândul tuturor categoriilor. PC-ul este folosit de peste două treimi dintre tineri, în timp ce tabletele și Smart TV sunt utilizate de mai puțin de 10% din populație. Tabletele rămân dispozitivul preferat al familiilor cu copii.

Frecvența folosirii telefonului mobil

Nevoia de a rămâne conectat la cei dragi se reflectă în creșterea timpului petrecut vorbind la telefon, comparativ cu anul anterior, cu cel puțin un punct procentual pentru cei care vorbesc mai mult de jumătate de oră zilnic. Distribuția este relativ uniformă între segmentele de vârstă investigate.

O altă tendință observată anul acesta este creșterea măsurii în care utilizatorii folosesc telefonul pentru a accesa rețelele de socializare și a trimite mesaje.

Consum de conținut audio offline & online

Preferințele segmentelor vizate se mențin și anul acesta: adolescenții și tinerii necăsătoriți optează pentru conținutul audio online, în timp ce familiile aleg conținutul offline.

Modul în care este consumat radio s-a schimbat comparativ cu anul trecut: mai puține persoane ascultă radio acasă (-2%) sau în mașină (-2%). Totodată, consumul radio a scăzut printre adolescenți, în timp ce bărbații ascultă mai mult radio din mișcare comparativ cu femeile. Pentru că datele au fost colectate înainte de sistarea unor activități economice și schimbarea regimului de muncă, Starcom România se așteaptă la o creștere a consumului radio casnic în viitor.

Programele radio & frecvența ascultării acestora

Programele de muzică și știri sunt principalele motive pentru care românii pornesc radioul. Totuși,  consumul de programe a scăzut comparativ cu anul anterior: 55% dintre respondenți ascultau programe radio de cel puțin 6 ori pe săptămână în 2019 și doar 51% în 2020. Consumul este susținut de bărbații din grupuri de vârstă mature, în timp ce tinerii și femeile ascultă radio mai puțin.

Conținutul audio: tipuri de muzică

Numitorul comun al categoriilor de vârstă rămâne muzica Pop/ Disco/ Dance. Cu toate acestea, există diferențe notabile între segmentele vizate privind preferințele muzicale: adolescenții sunt atrași de Rap și Hip-Hop, adolescentele de genuri care au versuri cu o dimensiune emoțională, iar muzica rock este ascultată deopotrivă de adolescenți și tineri necăsătoriți, în timp ce muzica ambientală și ritmurile mai line sunt preferate de familiile cu copii.

Conținut editorial: offline versus online

Comparativ cu 2019, se observă o creștere semnificativă a consumului editorial online (în medie, 7%). Evoluții considerabile s-au remarcat în cazul adolescenților (15%) și la tinerii necăsătoriți (9%). Pe de altă parte, tot ei sunt cei care continuă să petreacă mai puțin timp citind ziare și reviste, comparativ cu restul grupurilor.

Frecvența cititului și preferințe privind cărțile

Frecvența cititului a scăzut comparativ cu anul trecut: de exemplu, numărul celor care declară că nu citesc niciodată cărți în formă fizică a crescut cu 4%. Adolescenții, în special femeile, continuă să fie principalii cumpărători de cărți, cu o afinitate pentru proză și poezie. Așa cum era de așteptat, familiile cu copiii preferă cărțile pentru copii, iar tinerii necăsătoriți, cărțile specializate.

Topul activităților din timpul liber

Adolescenții și tinerii necăsătoriți, în special bărbații, continuă să fie segmentele care petrec cele mai multe ore în afara casei: între 3-5 ore pe zi în timpul săptămânii și mai mult de 5 ore pe zi în weekend. În timp ce bărbații ies din casă pentru a folosi un PC și a practica sport, femeile preferă să viziteze un prieten sau să meargă la un salon cosmetic. Cât privește activitățile preferate acasă, multe se leagă de folosirea PC-ului.

Comportamentul la cumpărături

Românii au devenit mai atenți la prețuri comparativ cu anul trecut. Totuși, segmentele tinere rămân mai puțin sensibile la preț și mai impulsive față de media celorlalte grupuri din mediul urban. Adolescenții caută proximitate, tinerii necăsătoriți sunt atenți la caracteristicile produselor și la reputația mărcilor, în timp ce familiile cu copiii iau deciziile de cumpărare pe baza experienței lor anterioare.

E-commerce

Cel mai important criteriu pe care consumatorii îl iau în calcul atunci când aleg un magazin de cumpărături online rămâne, ca și în anii trecuți, prețul. Însă, al doilea criteriu din top, care în Consumer Report 2019 era livrarea, a fost înlocuit cu ofertele speciale, sugerând o și mai mare atenție pentru restrângerea cheltuielilor.

Plățile online au crescut, chiar dacă plata la livrare rămâne preferată de români, iar Starcom România anticipează un avans semnificativ al acestora în contextul pandemiei. Cât privește tipul de produse comandate online, îmbrăcămintea, cărțile, încălțămintea și produsele de îngrijire personală rămân principalele produse achiziționate de media urbană.

Valorile consumatorilor români

Toate segmentele continuă să fie ghidate de nevoile lor fundamentale: ca ceva să se întâmple, să se conecteze și să dețină controlul. Segmentul adolescenților se diferențiază de media urbană prin nevoia lor de a fi luați în serios și de a aparține, mai ales în rândul femeilor adolescente. Pe măsură ce înaintează în vârstă, românilor le crește dorința de a crea relații solide.

Informațiile au fost extrase din Consumer Report 2020 şi se bazează pe date provenite din studii de monitorizare a comportamentului media, dezvoltate de Starcom  Media România.

Consumer Report poate fi descărcat de pe https://www.starcomblog.ro/. 

Starcom, agenție membră Publicis Groupe România, a lansat cea de-a opta ediție a studiului de referință InfluenceMe. Materialul investighează măsura în care consumatorii români răspund la campaniile cu influenceri în noul context social, dar și modul în care indicatorii brandurilor sunt impactați prin componenta de influencer marketing.

Principala concluzie a studiului este că, într-un univers lipsit de predictibilitate și marcat de o continuă schimbare și adaptare, campaniile de influencer marketing au crescut notorietatea brandurilor și au generat o serie de schimbări atitudinale ale consumatorilor. Astfel, influencerii au fost și rămân niște vectori de empatie și autenticitate, cu condiția să fie corect selectați și să ofere un conținut relevant pentru comunitate.

„Advertisingul este un actor social care își revendică sensul și inspirația din interacțiunile cu întregul context social, cultural și economic. Pandemia a generat tranziția către un nou status-quo, către rutine noi care produc modificări substanțiale – în felul în care interacționăm cu produsele, dar și în felul în care relaționăm cu situațiile. Modul în care advertisingul și implicit influencer marketing-ul metabolizează în produsele creative aceste schimbări marchează succesul sau eșecul unei campanii. Influencer marketing-ul pandemic a venit cu noi explorări stilistice și cu noi exigențe ale consumatorilor, care au pus pe primul plan inspirația, dezvoltarea personală și educația”, a declarat Andreea Lupu, Strategy & Innovation Director Starcom.

Cu toate că indicatorii de brand din campaniile cu influenceri și-au păstrat tendința ascendentă, valorile lor au fost în scădere față de 2019. Acest lucru se explică în special prin scăderea bugetelor de media investite în campanii și, automat, prin restrângerea audiențelor consacrate și a notorietății reziduale pe care o generau campaniile tradiționale de media.

Printre alte concluzii ale studiului se numără:

• Rolul campaniilor cu influenceri

6 din 10 utilizatori de internet au declarat că influencerii ar trebui să promoveze un stil de viață sănătos, să încurajeze spiritul civic, să îi inspire și să aibă o componentă educativă.

• Impactul campaniilor cu influenceri

Majoritatea campaniilor de anul acesta amplifică indicatorul de notorietate a brandurilor, iar scoring-ul cel mai bun îl înregistrează campaniile care au o comunicare consistentă, continuă și care aduc ceva util sau inspirațional consumatorului.

Evenimentele digitale, ca alternative ale experiențelor offline ante-pandemice sunt cele care stârnesc curiozitatea și care stimulează research-ul. Totodată, campaniile cu un număr mai mare de influenceri (care au capacitatea de a ajunge la audiențe complementare), cu focus pe produs, servicii sau utilitate, propulsează brandul în topul preferințelor consumatorului.

• Brand loyalty și Brand love

Aceștia sunt indicatorii care anul acesta reflectă în primul rând onestitatea, originalitatea și asumarea brandurilor. Este vorba despre o loialitate în oglindă care definește relația „brand-consumator”. Brandurile care au construit campanii inspiraționale, care au comunicat constant și care au trecut testul relevanței și autenticității sunt cele care au înregistrat evaluările cele mai bune. Exemplele cele mai pertinente sunt podcast-urile, evenimentele digitale și campaniile care au venit cu mesaje utile și relevante în actualul context.

„Analiza de anul acesta a fost una extrem de complexă atât cantitativ, pentru că am analizat peste 32 de campanii, cât și calitativ, pentru că ne-am uitat minuțios la tot ansamblul de schimbări produse în mixul de comunicare. Oamenii vor să vadă mai multe campanii cu influenceri care să aibă o ancoră educațională. Își doresc campanii cu focus pe dezvoltare personală și profesională (unele persoane luând în considerare în această perioadă posibilitatea de a deprinde noi skill-uri, sau de a învăța noi profesii). Un interes crescut a existat și pentru turism (iar aici intervine dorul de a călători, nostalgia normalității) și gastronomie (lucru explicabil prin faptul că în perioada de lockdown mulți oameni au început să gătească mai mult)”, a declarat Andreea Zanfir, Consumer Data Strategist Starcom.

În 2020, intenția de cumpărare este influențată de campaniile cu influenceri care au în focus prezentarea utilității produsului, prezența unui expert pentru credibilitate și validarea calității, precum și campaniile care au o componentă de „concurs cu premii”.

„InfluenceMe este unul dintre studiile Starcom cu o veritabilă tradiție în industria de MarCom. În fiecare an venim cu o abordare complementară anului precedent și cu noi insight-uri capabile să genereze campanii valoroase pentru branduri și clienți. Dinamica socială trebuie privită în tandem cu transformările consumatorului. Iar pentru aceasta este important să ne uităm atât la datele cantitative pe care tool-urile noastre au capacitatea să le genereze, cât și la modul în care putem traduce ceea ce numim “the human experience”, a adăugat Rodica Mihalache, Data & Insights Lead Starcom.

Studiul a fost realizat în perioada septembrie – noiembrie, pe un eșantion de 1.200 de respondenți, cu vârsta de peste 18 ani, care locuiesc în mediul urban, iar rezultatele au fost prezentate în premieră în cadrul Influencer Marketing Conference.

• Publicitatea auto va scădea cu 21% în 2020, comparativ cu 9% pentru piața publicitară în ansamblu
• În majoritatea țărilor, publicitatea auto își va reveni rapid în 2021, iar piețele cele mai afectate vor înregistra cea mai mare redresare
• Brandurile auto investesc masiv în TV, canal ce rămâne cel mai reprezentativ pentru construirea brandului folosind o audiență în masă
• Publicitatea digitală, singura care va crește între 2019 și 2022
• România urmează tendința globală: scădere de 15% a bugetelor de media față de anul trecut

Cheltuielile în publicitatea auto sunt estimate să scadă cu 21% în 2020 în 10 piețe cheie, conform previziunilor Zenith Automotive Advertising Expenditure Forecasts. Această scădere este de două ori mai rapidă decât declinul pieței publicitare, în ansamblu, pe aceste piețe.

Răspândirea noului coronavirus și efectul său asupra economiei globale au lăsat consumatorii nesiguri cu privire la viitorul lor financiar, fapt ce îi determină să nu facă achiziții mari. De asemenea, producătorii auto au avut de suferit din cauza întreruperii lanțurilor de aprovizionare, fapt cauzat de stoparea producției în timpul lockdown-ului din diferite țări, în diferite momente. În momentul în care gravitatea crizei s-a concretizat și au apărut dificultăți legate de cerere și ofertă, brandurile auto și-au redus cu mult bugetele alocate publicității. În lunile aprilie și mai, majoritatea piețelor au înregistrat cel mai mare declin. Scăderile de la an la an s-au redus de atunci, iar Zenith se așteaptă ca acestea să se modereze până la sfârșitul anului.

Situația globală este reflectată și în România – bugetele de media pentru sectorul auto fiind de asemenea influențate de criza sanitară. După un început de an promițător, pe perioada stării de urgență, majoritatea clienților din segment și-au redus semnificativ bugetele astfel încât prognozele pentru acest an arată o scădere de 15% față de anul precedent.

Cu toate acestea, investițiile din publicitatea auto vor depăși piața în 2021 și 2022, cu 10,5% creștere în 2021 și 11,4% în 2022. Inițial, declinul mare din 2020 va putea fi comparat mai ușor în anul 2021, însă deciziile de cumpărare amânate și reticența persistentă de a utiliza mijloacele de transport public, vor conduce la o primă creștere a vânzărilor de autoturisme din 2017, lucru ce alimentează creșterea susținută a publicității auto în 2022.

Investițiile din publicitatea auto în 2022 se vor plasa în urma celor din 2019

În ciuda vitezei de recuperare din 2021 și 2022, publicitatea auto este prognozată să fie cu 2,8% mai mică în 2022 decât a fost în 2019. Aceasta va recupera mai puțin din terenul pierdut față de piața în ansamblu,  care se estimează că va fi cu 0,6% în 2022, sub nivelul anului 2019, oferind astfel publicității auto potențialul de a depăși piața în 2022.

Brandurile auto rămân în urma pieței digitale

Publicitatea digitală este cel mai important canal pentru brandurile auto, dar publicitatea auto este mai puțin digitală decât piața în ansamblu: brandurile auto au alocat 42% din buget canalelor digitale în 2019, în timp ce media acestor tipuri de cheltuieli în digital pentru alte branduri este de 49%. Mai mult, brandurile auto sunt mai puțin vizibile în reviste sau în afara casei ("out-of-home"/"OOH").

Televiziunea este al doilea cel mai mare canal folosit de agențiile de publicitate auto. Acestea investesc substanțialîn acest canal prin bugetele alocate - 32%, media altor branduri fiind de 27%. Televiziunea este platforma cheie prin care brandurile auto ajung către publicul larg, cu toate că mediul digital premium începe să preia din acest rol pentru unele audiențe. Și în România, televiziunea rămâne principalul canal de comunicare pentru jucătorii din auto, dar cu o cotă de piață mai mică decât totalul pieței și în scădere față de anii precedenți (57% vs. 66% total piață). Agențiile de publicitate auto investesc substațial în cinematografe, deoarece le permite să consolideze imaginea brandului și în rândul tinerilor, un public relativ pregătit, dar și în radio, un mediu extrem de relevant, având în vedere că cel mai adesea radioul este ascultat în mașină.

Comparativ cu alte branduri, mărcile auto investesc substanțial mai mult și în media tradițională (ziare) mai exact 11%, în timp ce media pieței de 7%. Acest lucru se datorează piețelor din Germania și India, unde ziarele au încă o acoperire ridicată în rândul cititorilor educați și înstăriți. Brandurile auto beneficiază de capacitatea de a transmite informații mai detaliate, cum ar fi valorile brandului, specificațiile și accesoriile.

Publicitatea digitală este singurul canal preconizat să crească

Și România a urmat tendința generală a pieței, unde în segmentul auto s-au folosit în proporție mai mare decât în 2019 canalele digitale. Astfel, 35% din totalul bugetelor de media sunt consumate în online (versus 21% total piață); atât site-urile locale, cât și platformele internaționale au înregistrat creșteri de bugete.

Potrivit datelor Zenith, digitalul va fi singurul canal în care brandurile auto vor cheltui mai mult în 2022, decât în 2019. Brandurile își vor îndrepta atenția spre realizarea de video-uri digitale premium pentru a compensa scăderea ratingurilor TV din prime-time și pentru a utiliza mai bine datele clienților, cu scopul de a obține eficiență în publicitatea digitală. Chiar înainte de pandemie, canalele digitale prindeau din ce în ce mai multă importanță în vederea deciziei de cumpărare, iar pandemia nu a făcut decât să accelereze această tendință. Zenith se așteaptă ca acest lucru să continue și în următorii ani. Se estimează că brandurile auto vor cheltui cu 9% mai mult în canalele digitale în 2022 decât au făcut-o în 2019.

Ziarele și revistele și-au pierdut cota de piață de ani de zile, pe măsură ce majoritatea cititorilor au migrat în online și se estimează că vor recupera doar o parte din veniturile publicitare pe care le-au pierdut în 2020 abia în 2022. Cheltuielile din publicitatea de ziare vor fi cu 27% mai mici în 2022 decât în 2019, iar cheltuielile din publicitatea de reviste vor fi cu 28% mai mici. În schimb, OOH-urile și cinematografele vor recupera masiv în 2021 și 2022 pierderile substanțiale din 2020, cauzate de restricțiile de distanțare socială.

Televiziunea și radioul vor rămâne cele mai importante canale mass-media pentru publicitatea auto, cu scăderi relativ restrânse de 6%, respective 7%, între 2019 și 2022.

Australia și Canada sunt pionieri în digital-led auto marketing

Australia și Canada sunt cele mai avansate piețe în ceea ce privește publicitatea digitală auto, fiecare dedicând mai mult de 70% din cheltuielile totale acestor canalele. Chiar și aici există potențial pentru o creștere mai mare – se estimează că ponderea cheltuielilor digitale va crește în Australia de la 75% în 2019 la 79% în 2022, iar în Canada de la 72% la 75%.

Pe alte piețe, potențialul de creștere este și mai mare, în special pe piețele care în present sunt în urmă. Cota de piață digitală a publicității auto, prognozează Zenith, va crește în India de la 15% în 2019 la 23% în 2022, în Elveția de la 27% la 33% și în SUA de la 31% la 38%.

„Recesiunea coronavirusului a fost resimițită puternic de brandurile auto, fapt ce face deosebit de important ca acestea să se adapteze la comportamentele și nevoile tot mai în schimbare ale consumatorilor", a declarat Jonathan Barnard, Zenith's Head of Forecasting. „Brandurile care s-au apropiat de clienți prin online, investind în date first-party și comunicare personalizată, vor beneficia de cea mai bună poziție atunci când cererea va fi din nou în creștere."

*Piețele incluse în acest studiu sunt Australia, Canada, Germania, India, Italia, Rusia, Spania, Elveția, Marea Britanie și SUA, care împreună reprezintă 57% din investițiile globale în auto.

• Studiul, care a implicat 1.200 de companii mici și mijlocii, a analizat experiențele acestora pe parcursul crizei, de la începutul pandemiei și până în iulie 2020, și demonstrează modul în care digitalizarea a stat la baza rezilienței IMM-urilor în această perioadă;
• În ciuda beneficiilor pe scară largă ale digitalizării, datele indică faptul că IMM-urile sunt în urma organizațiilor mai mari în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor;
• Digitalizarea permite companiilor mici și medii să răspundă provocărilor și să inoveze pentru a se dezvolta, contribuind la redresarea economică pe scară largă;
• Datele evidențiate de acest studiu, combinate cu analiza realizată de către Deloitte, oferă recomandări tangibile pentru viitoare politici guvernamentale.

 Vodafone prezintă concluziile unui nou studiu vast care a implicat 1.200 de companii mici și medii din mai multe țări europene, realizat de la începutul pandemiei până în iulie 2020, cu scopul de a înțelege mai bine principalele provocări cu care s-au confruntat aceste companii și modul în care digitalizarea a stat la baza rezilienței IMM-urilor în timpul crizei pandemice.*

57% dintre companiile mici și medii din toate sectoarele au înregistrat anulări ale comenzilor sau contractelor din cauza pandemiei, în timp ce 35% dintre IMM-uri au indicat faptul că pandemia a avut un impact semnificativ asupra cererii și veniturilor.

Companiile mici și medii care s-au digitalizat au avut cele mai mari șanse de a identifica noi oportunități de business în timpul pandemiei. Afacerile cu cel mai mare nivel de digitalizare și-au asigurat oportunități cu o rată de cel puțin două ori mai mare comparativ cu afacerile cel mai puțin digitalizate.

Cu toate acestea, multe IMM-uri s-au confruntat cu bariere semnificative în ceea ce privește adoptarea serviciilor digitale. Șansele ca aceste companii să profite de avantajele noilor tehnologii sunt încă mult mai mici comparativ cu cele ale organizațiilor mai mari, chiar dacă sunt conectate la internet în aceeași măsură. În ciuda beneficiilor digitalizării, datele raportului DESI 2020 arată că IMM-urile rămân în urma companiilor mai mari în ceea ce privește adoptarea aproape a tuturor tehnologiilor. Cele mai mari decalaje sunt în digitalizarea proceselor organizaționale interne, unde se poate câștiga cel mai mult prin eficientizare.

“Companiile mici și medii joacă un rol important în economiile europene, dar acestea au fost deosebit de vulnerabile la criza pandemiei. Investind în IMM-uri și în transformarea lor digitală avem ocazia să modelăm redresarea economică a Europei într-un mod care să ofere schimbări durabile și de impact. Credem că rezultatele studiului sunt foarte relevante pentru guverne în dezvoltarea de politici care să asigure că IMM-urile beneficiază de ceea ce au nevoie pentru a se redresa. Acum este momentul să sistematizăm digitalizarea companiilor mici și medii și să analizăm modul în care Fondul de Redresare al UE poate fi cel mai bine utilizat la nivel național pentru a sprijini reziliența și redresarea IMM-urilor", a declarat Mihnea Rădulescu, Director Enterprise Business Unit, Vodafone România.

Conform studiului Vodafone, există o serie de motive pentru care companiile mici și medii au avut dificultăți în a se digitaliza:

• 73% au declarat că au întâmpinat dificultăți cu implementarea noilor tehnologii, integrarea cu tehnologiile existente și cu procesele de business, migrarea de la vechile sisteme și retragerea vechilor tehnologii;
• 51% au spus că au avut dificultăți să identifice tehnologiile potrivite sau furnizorul potrivit;
• 38% dintre companiile mici și medii au spus că au avut nevoie de sprijin prin cursuri de instruire;
• 29% au indicat costul investițiilor în digitalizare ca fiind o barieră atunci când au luat în calcul aceste transformări.

Cu toate acestea, în timp ce firmele de tehnologie pot face mai mult pentru a-și face produsele și serviciile mai accesibile și, prin urmare, pentru a spori adoptarea acestora, guvernele pot juca un rol semnificativ pentru a sprijini accelerarea digitalizării companiilor mici și mijlocii, cu beneficii economice și sociale pe mai departe. Rezultatele studiului evidențiază complexitatea proiectării de politici, ca răspuns, pentru un grup atât de eterogen, și oferă, de asemenea, informații valoroase despre modul în care aceste provocări pot fi abordate în practică.

În fazele inițiale ale crizei COVID-19, guvernele europene au prioritizat sprijinul acordat companiilor mici și medii prin introducerea de măsuri de ajutor financiar pe termen scurt, pentru a atenua provocările cu care s-au confruntat aceste companii. Studiul prezintă o serie de bune practici la nivelul mai multor tări. Următoarele politici au jucat un rol important, permițând IMM-urilor să rămână reziliente în timpul crizei: acces gratuit sau la costuri reduse la instrumente și servicii digitale; granturi și vouchere; resurse informaționale online; programe de training și sprijin direct.

Cercetarea arată în continuare că guvernele naționale trebuie să țină seama de provocările cu care se confruntă companiile mici și mijlocii în procesul de digitalizare și ar trebui să adopte un cadru clar de politici de digitalizare a IMM-urilor care:

• să abordeze decalajele în ceea ce privește disponibilitatea instrumentelor și tehnologiilor necesare pentru digitalizare, și anume conectivitate de mare viteză și instrumente și servicii digitale adecvate. Pentru a facilita digitalizarea companiilor mici și mijlocii, acest cadru ar trebui să urmărească creșterea accesului per ansamblu și în rural, cu eventuale scheme pe termen scurt de vouchere pentru a sprijini adoptarea conectivității de mare viteză, reducând astfel barierele în calea continuării digitalizării;
• să ofere vouchere flexibile, subvenții sau credite fiscale pentru investiții digitale, astfel încât IMM-urile să aibă capacitatea de a găsi soluții pe baza nevoilor lor individuale; și
• să ofere măsuri suplimentare de sprijin, cum ar fi un ghișeu unic, accesibil, care să ofere îndrumări și instruire specifice pentru sectoarele cheie.

Reducerea decalajului digital prezintă, prin urmare, o oportunitate pentru factorii de decizie, care trebuie să abordeze resorturile acestei realități.

Raportul complet poate fi descărcat de aici.

* Pentru a înțelege mai bine principalele provocări pentru companiile mici și medii și modul în care digitalul a sprijinit reziliența IMM-urilor în timpul crizei COVID-19, Vodafone Group a comandat către Context Consulting un studiu care a implicat un sondaj pe un eșantion de 1.200 de IMM-uri din Marea Britanie, Spania, Germania și Italia, peste care a fost ulterior suprapusă o analiza efectuată de Deloitte.

Arctic este campionul celor mai puternice branduri româneşti în 2020, urmat de Gerovital și Borsec, potrivit clasamentului prezentat de Biz pe baza studiului realizat de Unlock Market Research

Clasamentul primelor 10 branduri românești include și eMag, Dacia, Aqua Carpatica, Dero, Farmec, Dorna și Napolact.

”Aflat la a 11-a ediţie, studiul denotă coerență, cu un top 10 stabil, în care românii văd în continuare mărcile românești ca fiind autentice, de calitate și pe care te poți baza. Într-un an special, așa cum este acesta, importanța unui brand puternic a făcut diferența în fața consumatorilor. Este nevoie de branduri românești de excepție, care conduc la o economie puternică și solidă.”, spune Marta Ușurelu, owner Revista Biz.

Schimbările pe care le-am trăit în acest an au afectat și raportarea la mărci, în special la cele românești. Primele semne se văd chiar la nivel de importanță a diferitelor categorii în viețile consumatorilor – produsele de igienă se plasează pe locul 1 în orice coș de cumpărături, comerțul online devine tot mai căutat, și pare că orice produs „de casă” capătă o importanță pe care nu o avea până acum.

Mai mult, de la cumpărături spontane și coșuri de cumpărături medii ca mărime, românii s-au întors la planificare, la a merge la cumpărături mai rar și a avea un coș de cumpărături mult mai responsabil.

Acest comportament de cumpărare a apărut în perioada stării de urgență, dar s-a păstrat și mai apoi – cumpărăturile și categoriile de impuls înregistrând și acum scăderi.

Dar schimbările nu sunt doar la nivel funcțional, ci și în atitudinea față de branduri – au fost foarte apreciate mărcile care s-au implicat social, care au încercat să ajute și care au luat măsuri de responsabilizare, cele care i-au făcut pe oameni să aibă încredere  în ei. Totodată, a existat o reîntoarcere către produsele locale și micii producători, în special în zona de alimentație.

Mai multe detalii despre TOP 50 cele mai puternice branduri românești și clasamentul integral găsiți aici www.revistabiz.ro/brandro-2020-top-50-cele-mai-puternice-branduri-romanesti și în ediția din septembrie a Revistei Biz.

Metodologie

Topul celor mai puternice 50 de branduri românești măsoară "puterea" mărcilor româneşti din perspectiva investiţiei de încredere şi afectivitate care le este acordată de către consumatori, fără a lua în calcul indici financiari și comerciali.

Studiul are la bază 600 de interviuri online şi este reprezentativ la nivel urban, la nivel de regiune, grad de urbanizare, împărţire pe sex şi vârstă a populaţiei între 18 şi 55 de ani.

Studiul BrandRo măsoară puterea mărcilor româneşti din perspectiva investiţiei de incredere şi afectivitate care le este acordată de către consumatori  fără a lua calcul indici financiari și comerciali.

Performanţa mărcilor româneşti este măsurată în baza a trei indicatori: importantă mărcii, gradul de utilizare și notorietatea ei. Importanţa unei mărci pentru consumator a fost măsurată cu ajutorul metodologiei MaxDiff (Maximum Differentiation Scaling) și toate analizele au fost realizate la nivel de categorie, în total având 10 categorii de produse.

Respondenţii au realizat alegeri între calupuri de mărci, respectiv au ales care este cea mai importantă și cea mai puțin importantă marca pentru ei. Aceștia au făcut alegeri multiple între combinații unice de mărci. In urmă acestor alegeri a fost calculat un indice de preferinţă pentru fiecare marca care ulterior a fost analizat împreună cu indicele de importantă al fiecărei categorii în parte, obținându-se astfel topul final.

O marcă este cu atât mai puternică din perspectiva românismului cu cât reuşeşte să-şi menţină poziţia în top, indiferent de fluctuaţiile socio-economice specifice ultimilor ani.