Doriti sa fiti parteneri cu noi?

Publicitate, proiecte speciale, sponsorizari - Eduard Stancu, Director dezvoltare - eduard@marketingfocus.ro

Digital Marketing, Mobile Marketing, New Media - Anca Macoviciuc - anca@marketingfocus.ro

Interviuri – Mihaela Pantea – mihaela.pantea@marketingfocus.ro

Evenimente - evenimente@marketingfocus.ro

Stiri, communicate de presa - redactia@marketingfocus.ro

Andrada Mandache a făcut trecerea de la agenție la client, alăturându-se echipei Noriel într-o perioadă de creștere și efervescență. Coordonează în prezent în calitate de HQ Regional Marketing Manager, o echipă de profesioniști de marketing la NEPI Rockcastle, cel mai mare proprietar de mall-uri din România. Andrada a făcut un salt major de know-how de marketing strategic în programul de certificare Diploma Profesională în Marketing, susţinut la vremea respectivă de Noriel, un angajator a cărui echipă, condusă cu inteligenţă şi viziune de Cristian Constantinescu, fondator al retailerului de jucării, în prezent coordonează un alt lanţ de magazine, sub brandul de cosmetice Nala. Andrada a ales din nou să se dedice unui angajator care investește în cursuri și creșterea de talente și a fost între primii beneficiari ai singurului abonament de training de profil, Marketing Pass.

Ce faci ca profesionist de marketing?

În prezent, coordonez marketingul în întreaga lui complexitate, având experiență în marketing strategic B2B, B2C, H2H, cu integrare omnichannel, și în marketing 360°, de la business development, digital marketing, shopper profilingcustomer experience, route-to-market, brand management, până la dezvoltarea și coordonarea echipelor de marketing la nivel regional. Iar cu entuziasm fac parte din comunitatea de profesioniști Oxford College of Marketing și Institutul de Marketing.

Care au fost cele mai complexe proiecte de marketing pe care le-ai coordonat până acum?

Cele mai complexe proiecte pe care le-am avut sunt lansarea de noi centre comerciale și a unui nou model de business în e-commerce. Am lansat patru noi mall-uri dominante, fiind responsabilă încă din faza de proiect de toate procesele de marketing, de la dezvoltarea identității de brand, a strategiei și a bugetului, până la optimizarea constantă a performanței planului de marketing anual.

În ceea ce privește proiectul de e-commerce, acesta a fost unul inovativ pentru piața din România în 2016, fiind concentrat pe maximizarea indicatorului “Customer Lifetime Value” (CLV), prin dezvoltarea unui plan de comenzi recurente. Acest proiect a fost dezvoltat de la zero, construind funnel-uri și profiluri de clienți, țintind un cost eficient de achiziție clienți, cost care mai apoi, corelat cu numărul de comenzi și average order value (AOV) în creștere, poziționa acest model de business extrem de eficient în acel moment al pieței de e-commerce, dar chiar și în prezent.

Ce îți place cel mai mult în munca ta de zi de zi?

Rezultatul final și percepția consumatorului pentru fiecare proiect de marketing sunt definite de oamenii cu care lucrezi zi de zi

Echipa! Dezvolt și coordonez echipe de marketing manageri foarte agili, atenți la rezultate, inteligenți și ambițioși. Sunt foarte mândră de dezvoltarea lor pentru că împreună cu ei implementăm la nivel național proiecte complexe de marketing. Consider adesea că rezultatul final și percepția consumatorului pentru fiecare proiect de marketing sunt definite de oamenii cu care lucrezi zi de zi, iar acesta este primul pas din marketingul human-2-human.

Cum ai apreciat programul de marketing certificat CIM? 

Programul absolvit este “Diploma in Professional Marketing”, acreditat internațional, cu suport didactic Oxford College of Marketing pentru 3 module de top: Strategic Marketing, Mastering Metrics, Digital Strategy. (n..r. În prezent programa are noi module pentru că Chartered Institute of Marketing (CIM) actualizează permanent programa și cursurile petru a veni în sprijinul profesioniștilor și angajatorilor cu informații la zi și cursuri relevante).

Trainingurile Chartered Institute of Marketing (CIM) au venit la momentul potrivit și am apreciat că sunt unele foarte bine structurate, cu profesori și tutori din Marea Britanie, stricți, dar totodată deschiși să te ghideze. Per total, a fost provocator și îl recomand profesioniștilor care își doresc să treacă la următorul nivel în ariile de strategie, digital și financiar, finalizând acest program de perfecționare cu o certificare recunoscută internațional.

Ce ți s-a părut provocator și totodată atractiv în aceste traininguri?

Imediat ce am început cursurile, am remarcat stilul disciplinat și structurat prin care se ofereau numeroasele informații. 

Intervalul de timp pentru pregătirea lucrărilor și examenelor presupune un număr ridicat de ore pentru studiu, construcție, runde de evaluări și follow-up cu tutorii.

Iar un exemplu prin strictețea sa, Oxford College of Marketing pune accent inclusiv pe suita de “command words” pe baza cărora trebuie să răspunzi relevant la întrebările primite, într-un număr maxim de cuvinte sau pagini. Astfel că în examene și lucrări este cu adevărat necesar să știi diferențele între “analyse”, “appraise”, “argue”, “assess”, iar acestea sunt doar câteva acțiuni care încep cu litera “a” din lunga listă de termeni prin care înțelegeai că trebuie să fii în totalitate relevant, clar și la obiect. Diferența pe care o înțelegi și o aplici dintre aceste “command words” poate face diferența în obținerea cu succes a diplomei.

 

Relevanța funcțiunii de marketing ține de cunoașterea mediului extern, de cunoașterea consumatorului, a trendurilor. Aici cercetarea de piață poate veni cu părțile de realitate necesare stabilirii obiectivelor și direcțiilor strategice, ajutând la construirea cadrului și privirii deopotrivă realiste, deopotrivă în căutare de oportunități. Discuția cu Violeta Niculae ne pune în față provocări și posibile soluții ale oamenilor de marketing. 

Aveți o experienţa de peste 15 ani în strategie şi dezvoltare organizaţională, marketing şi inovare, în companii multinaţionale din diverse domenii precum agribusiness, FMCG, printing şi publishing. În perioada 2014-2020 ați ocupat funcţia de director strategie şi inovare în cadrul companiei KWS Seminţe, anterior acestei funcţii fiind membru în boardul companiei GoodMills România (fosta Titan S.A.) şi director de marketing al acesteia. În prezent sunteți Director Executiv al companiei Exact Business Solutions, companie locală de top de cercetare de piață. 

Indiferent de piața pe care ați funcționat, care ați considerat a fi top 3 priorități, ca om de marketing?

Indiferent de piața în care activează, top trei priorități pentru un om de marketing sunt, din punctul meu de vedere, următoarele: 

1. Analizarea și utilizarea datelor cât mai actuale din piață; tehnologia avansează într-un ritm alert, preferințele și comportamentele consumatorilor se schimbă rapid, de aceea este obligatoriu să facem o minimă cercetare de piață înainte de a lua orice decizie de marketing.

2, Viziunea strategică: un marketer bun trebuie să aibă acea viziune care să îi permită integrarea strategiei de marketing în strategia generală a companiei, să gândească obiectivele de marketing SMART, în concordanță cu evoluția companiei pe termen lung.

3, Relevanța experienței consumatorului: indiferent că vorbim de B2C, B2B, D2C, orice marketer trebuie să schițeze acel Customer Journey care îl va ajută să asigure o experiență a consumatorului cât mai relevantă.

Creativitatea omului de marketing trebuie să fie “strunită” fie de insight-urile obținute din cercetarea de piață, fie de trendurile în continuă schimbare, fie de limitele bugetare 

Care ar fi un top trei provocări ale funcțiunii de marketing, indiferent de piață, din experiența de agenție? 

Un top al celor trei provocări ale funcțiunii de marketing în zilele noastre ar fi:

1. Relevanța:  funcția de marketing este provocată să-și demonstreze permanent relevanța și mai ales rolul strategic în companie; din nefericire, pentru multe companii marketingul reprezintă strict materiale promoționale și/sau social media. Datoria marketerului este să demonstreze, cu credibilitate, complexitatea funcțiunii de marketing în cadrul oricărei companii, iar cercetarea de piață este vitală în acest sens;

2. Responsabilitatea: cea mai importantă provocare a funcțiunii de marketing este folosirea eficientă a bugetului pe care îl are la dispoziție și urmărirea permanentă a rezultatelor: ROI, cota de piață, notorietate de brand etc;

3. Creativitatea: din punctul meu de vedere, un marketer bun este un visător calculat, aceasta în contextul în care este foarte bine să fie creativ, să aibă o gândire inovatoare, însă creativitatea lui trebuie să fie "strunită" fie de insight-urile obținute din cercetarea de piață, fie de trendurile în continuă schimbare, fie de limitele bugetare. Mai mult decât atât, trebuie să lupte cu presiunea de a fi creativ, ceea ce din start poate fi o contradicție în termeni. 

Unde vedeți rolul agenției de reasearch în pregătirea și fundamentarea procesului de planificare strategică a companiei față de client? 

Orice companie care vinde un produs sau un serviciu clienților are nevoie de un plan strategic de marketing, care trebuie susținut de o cercetare solidă astfel încât să își atingă obiectivele de marketing, respectiv de business.

Prin urmare, rolul agenției de cercetare a pieței este unul vital în dezvoltarea strategiei de marketing, furnizând informații despre cerințele publicului țintă, trenduri, comportamentul de cumpărare și consum, experiența consumatorului, dar și a mișcărilor strategice ale competiției. Compania are, astfel, o înțelegere mai profundă a pieței, poate extrage cele mai eficiente metode de a se adresa consumatorilor, dar și noi oportunități pe piață. 

În realitatea pandemiei COVID-19, rolul cercetării de piață a crescut, aducând un element de certitudine de care companiile au nevoie în luarea deciziilor, în aceste vremuri pline de amenințări și neprevăzut 

Cum s-a schimbat peisajul research-ului după Covid19? Ce studii se fac mai mult? La ce studii s-a renunțat sau au scăzut în importanță? 

Confruntați cu realitățile pandemiei COVID-19, și noi, cei care lucrăm în cercetarea de piață simțim aceeași incertitudine ca toți ceilalți. Și totuși, simțim și că rolul nostru a crescut în importanță pentru că orice companie își dorește să ia decizii bazate pe dovezi, nu pe presupuneri, iar vremurile pe care le trăim sunt pline de incertitudini. 

Prin urmare, pentru noi a devenit și mai important să identificăm cerințele în schimbare ale pieței, consumatorilor, trendurilor, și, prin aceasta, să ne asigurăm că organizațiile pentru care lucrăm răspund și se adaptează cât mai eficient acestei crize.  De altfel, și criza economică pe care am traversat-o în trecut ne-a arătat că modul în care brandurile reacționează și comunică are o influență majoră asupra supraviețuirii lor, dar mai ales este important și cât de repede își revine afacerea odată ce criza a trecut. În aceste condiții de incertitudine, feedback-ul rapid al consumatorilor este esențial. Din fericire, colectarea și raportarea online a datelor înseamnă că „distanțarea fizică" nu ne împiedică să generăm informațiile de care partenerii noștri au nevoie; vestea bună este că instrumentele pe care le avem astăzi la dispoziție, activate de tehnologie, permit feedback mai rapid decât oricând.  

În ceea ce privește diversele studii pe care le efectuăm, nu am sesizat neapărat o scădere în importanță a unora, cât o reevaluare, ajustare, modificare precum și un "fine tuning" al perspectivei de cercetare. 

Credeți că potențialul research-ului este suficient valorificat? Cum ar putea fi valorificat mai bine? 

Din păcate potențialul cercetării de piață nu este suficient valorificat; fie că, pe de o parte, există încă organizații care nu sunt convinse de rolul strategic vital al unui studiu de cercetare în conturarea unei strategii robuste de marketing, fie că, pe de altă parte, nu de puține ori, insight-urile din cercetarea de piață nu sunt integrate (corect) în planificarea de marketing. 

Cum poate ajuta research-ul clarificarea sau redefinirea obiectivelor de marketing, de comunicare sau de publicitate? 

Orice companie își cunoaște piața în care activează, nevoile și cerințele clienților lor, caracteristicile, avantajele și beneficiile produselor sau serviciilor pe care le oferă. Cu toate acestea, o cercetare de piață corect orientată poate clarifica obiectivele de marketing, de multe ori chiar le poate redefini sau reorienta și aceasta pentru că, în multe instanțe, suntem atât de atașați de produsul, brandul sau compania noastră încât devenim subiectivi și riscăm să pierdem oportunități, să adresăm greșit o nevoie sau să orientăm greșit o campanie de comunicare. 

Aveți exemple pe care le puteți împărtăși din agenție în care obiectivele de marketing s-au schimbat dramatic după research? 

Cu siguranță există și astfel de cazuri, eu mă voi opri, însă, asupra exemplului unei companii din domeniul FMCG care avea ca obiectiv relansarea și rebranding-ul unei categorii în zona premium, cu aceleași produse în portfoliu, pe baza unei campanii de promovare emoționale. Însă, în urma studiilor aprofundate de piață pe care le-am efectuat împreună, insight-urile au arătat că doar rebranding-ul, o schimbare reușită de ambalaj și o comunicare excepțională nu se traduc neapărat într-o disponibilitate a consumatorului de a plăti un preț premium, fără o funcționalitate nouă, concretă a produselor în cauză. Ca urmare a acestei schimbări de perspectivă, compania-client a decis să relanseze și să continue rebranding-ul categoriei, adăugând, însă, noi funcționalități produselor. Rezultatul a fost o creștere semnificativă a cotei de piață în categoria respectivă.

Nu ratați o discuție dedicată stabilirii obiectivelor, un pas crucial în procesul de planificare strategică, cu Violeta Niculae, care ne va aduce insight-uri și exemple legate de rolul și importanța integrării cercetării de piață în strategia de marketing și digital strategy guru Dave Chaffey, expert recunoscut în strategia digitală, autorul celor mai robuste cărți de specialitate, cu contribuții importante în profesionalizarea a mii de manageri și specialiști de marketing din întreaga lume.

Rezervați-vă un loc la "Objectives Setting as a process", aici!

 

În marketingul B2B au apărut noi abordări, tehnologii şi arii de acţiune. LinkedIn rămâne şi la nivel local şi internaţional un canal de comunicare eficient, dacă este folosit bine, în pofida costurilor ridicate. Georgiana Dumitru este expert în performance marketing. În peste 15 ani de experiență în marketing digital, a gestionat bugete de publicitate diverse, de la sute la câteva milioane de dolari și a reușit să livreze cele mai bune rezultate în ambele situații. A coordonat campanii de paid search (Google, Bing), LinkedIn Ads și programe complexe de Account Based Marketing (ABM) și content syndication pentru companii de tehnologie americane si britanice. În 2018 a devenit trainer autorizat. A creat platforma de continut StrategyForToday.com unde scrie despre marketing digital cu focus pe LinkedIn Ads. 

În primul rând, ce face un “B2B Lead and Demand Generation Digital Marketeer “ şi cum crează valoare într-o organizaţie?

Marketerii care activează în B2B trebuie să fie pregătiți să “muncească” diferit, într-un efort pe termen mult mai lung care include mai multe puncte de succes. Principala misiune a unui B2B marketer este să genereze lead-uri din audiența targetată. Volumele și calitatea leadurilor sunt esențiale. Pentru contracte unde ciclul de cumpărare este de minimum şase luni, rata de succes rar depășește 1% , cel puțin pe piețele foarte competitive.

Calitatea lead-urilor este consecința unei targetari foarte riguroase și a conținutului folosit în campanii. Ca să livreze rezultate, marketerii care lucrează în B2B trebuie să aibă o paletă mai largă de cunoștinte: de la eco-sistemul platformelor de lead generation, curatorierea conținutului, particularitățile funnel-ului și ale targetării (centrată pe buyer personas) până la programe de nurture și sales enablement.

Putem și trebuie să aducem valoare prin munca noastră pe pipeline. În cele mai multe programe de ABM (n.r. account based marketing) și content syndication pe care le-am gestionat, am lucrat cu oamenii de vânzări că să aducem lead-urile la nivelul următor și să le transformăm în oportunități. Împreună. Nu trebuie să existe fricțiune între marketing și vânzări, dimpotrivă. Lucrul pe progresia pipeline-ului este foarte ofertant în sensul că marketerii pot avea o contribuție semnificativă în felul în care se valorifică o oportunitate şi progresează în funnel-ul de conversie. B2B este o arie care necesită experiență, răbdare, dar care aduce satisfacții profesionale importante.

Calitatea lead-urilor este consecința unei targetari foarte riguroase și a conținutului folosit în campanii.

Cine şi de ce ar trebui să ia serios în considerare promovarea pe LinkedIn? Pentru ce obiective şi cu ce rezultate? Ce tipuri de companii şi industrii folosesc bine LinkedIn şi cu ce abordare, cu ce tipuri de mesaje şi conţinut?

LinkedIn Ads este un vehicul important în B2B atunci când rezultatul pe care îl dorim este generarea de lead-uri. Ca să decidem dacă este potrivit pentru noi trebuie să răspundem la trei întrebări esențiale:

  1. LinkedIn acoperă un procent suficient de mare din audiența pe care vrem să o targetam (minimum 50% )?
  2. Ne permitem? Costurile sunt mari în comparație cu alte platforme. Pe o piață competitivă în industria de tehnologie, costul per achiziție al unui lead poate fi de minimum $200 în timp ce un vendor de ABM sau content syndication poate livra la un cost de $70 / $80 (variază în funcție de mai mulți factori: geografie, industrie, alte elemente de targetare etc).
  3. Avem conținut potrivit și suficient de mult? Conținutul este responsabil pentru calitatea lead-urilor. Trebuie să oferim spre consum (în schimbul datelor de contact) material consistent, actual, care să adreseze și să prezinte soluții la provocările cu care se pot confrunta clienții. În care să predomine componenta de utilitate, nu cea de efort de vânzare. Agresivitatea ne va împiedica să continuăm conversația.

LinkedIn este o alegere obligatorie în mixul de marketing pentru B2B, indiferent de industrie. Aș spune că industria de tehnologie este printre cele care investesc cele mai mari bugete.

Nu trebuie să existe fricțiune între marketing și vânzări, dimpotrivă.

Oamenii de marketing ar trebui să folosească LinkedIn mai mult pentru a construi brand awareness şi să nu se aştepte neapărat la engagement, avertiza un raport Forrester, comparând performanţa reţelei cu altele, mai ales cu Facebook. Pentru ce tipuri de obiective de marketing se pretează mai bine LinkedIn faţă de Facebook şi care sunt condiţiile esenţiale pentru ca să livreze rezultate: ex. conţinut de calitate, consecvenţă, etc?

Sigur că putem să folosim LinkedIn Ads pentru a construi brand awarness, dar e un efort scump care merită dacă în paralel lucrăm și pentru obiective mai palpabile. Capabilităţile de targetare a audienței pe criterii profesionale sunt net superioare pe LinkedIn (de fapt, nu există comparație). În plus, pe LinkedIn, audiența are deja un setup mental de business, mesajele sunt asimilate mult mai ușor. Pe Facebook și pe rețele similare, anunțurile din zona B2B pot foarte ușor să fie percepute ca un “corp străin”. În cel mai fericit caz, orice interacțiune Facebook a audienţei targetate care aduce trafic pe website, poate fi ulterior reluată şi  pe LinkedIn prin campanii de remarketing. Dar volumele sunt mici, cel mai probabil.

B2B este o arie care necesită experiență, răbdare, dar care aduce satisfacții profesionale importante.

Care sunt cele mai puţin utilizate resurse sau funcţionalităţi LinkedIn la care oamenii de marketing ar trebui să se uite mai atent?

În materie de formate, Text Ads și Message Ads sunt utilizate într-o proporție mai mică dar ăsta e semn că strategia e inteligentă: primul nu este foarte ofertant, iar al doilea este indicat doar când ai dobândit vizibilitate în fața audienței. Recomandarea mea e ca oamenii de marketing să folosească într-un mod cât mai creativ capabilităţile de targetare şi audiențele adiționale. E o zonă în care LinkedIn a făcut progrese în ultimii ani, permiţându-ne să construim audiențe și modalităţi cât mai sofisticate de ajunge la ele.

Cel mai utilizat și mai eficient format rămâne Single Image Ad (Sponsored Content). Mai puțini folosesc formatul carusel, de exemplu dar nu mi se pare o problemă. Nu performează nici pe departe la fel de bine și necesită un concept foarte bine gândit și o execuție grafică pe măsură. Sfatul meu e să testați toate formatele în timp ce vă bazați pe Single Image Ad ca locomotivă. Formatul video e un catalizator de engagement, poate fi folosit mai degrabă pentru vizibilitate și branding.

LinkedIn are un ritm mai accelerat de inovatie pe zona de organic. Introduce opțiuni noi atât pentru utilizatorii obișnuiți care folosesc platforma că să fie vizibili pentru recrutatori și pentru conexiunile lor, cât și pentru oamenii de vânzări care folosesc platforma pentru social selling.

Dar cele mai frecvente greşeli de promovare pe LinkedIn?

În primul rând, este esențial să setăm așteptări și obiective corecte pentru fiecare dintre formatele disponibile. Am văzut companii care au ales să folosească Message Ads (fostul InMail) din prima, targetând audiențe care nu fuseseră expuse anterior la mesajele lor. Acest tip de abordare este ceea ce oamenii de vânzări numesc “cold calling”. Un mesaj plasat în inbox-ul cuiva care are prea puține informații sau deloc despre compania ta, nu va genera rezultatele la care te aștepți. Dimpotrivă.

O greșeală pe care o văd frecvent (colecționez exemple) este să tratezi un anunț plătit la fel ca pe un post organic în feed. Daca vorbim de Single Image Ad, formatul e identic. În B2B promovăm conținut ca să generăm lead-uri. Văd multe exemple de anunțuri plătite în care tonul este informativ-descriptiv, copy-ul nepermis de lung și spațiul atât de generos al imaginii neutilizat la potențial maximum. Nu descrieți conținutul, vindeți-l! Rolul anunțului plătit este să genereze un click și mai apoi un lead.

Nu în ultimul rand, m-aș gândi că oricare ar fi acțiunea pe care vreau să o facă un utilizator odată ajuns pe website, să mă asigur că putem continua conversația. Asta se traduce, în 99% dintre cazuri, în completarea unui formular. Trebuie să ne asigurăm că putem continua conversația.

Cum ai ajuns de la PPC la LinkedIn Ads şi de ce investeşti  personal atât de mult timp şi bani în  propria formare şi training?

Paradoxal, expertiza mea solidă pe paid search (Google Ads) m-a adus în compania unde am început să lucrez pe LinkedIn. Făceam o tranziție de la B2C și Business to SME la un B2B de nișa și aveam ca primă provocare să livrez rezultate pe bugetele de Google. Foarte repede mi s-a “înmânat” managementul contului de LinkedIn care targeta audiențe globale cu focus pe Statele Unite. Nu interacționasem niciodată cu interfața și nu știam ce să cred despre CPA-ul pe care îl vedeam acolo, era foarte mare. Am schimbat complet strategia și am regândit distribuția bugetului folosindu-mă de cunoștințele mele de performance marketing. În trei luni am redus CPA-ul cu 300% la un cost despre care am înțeles ulterior că este optim. Mi-a plăcut să lucrez pe LinkedIn încă de la început, mai ales pentru că rezultatele depind foarte mult de managementul bugetului și de strategia de conținut, zone în care eu am foarte multă experiență și care m-au fascinat întotdeauna.

După 10 ani în care m-am ultra-specializat pe Google Ads, cunoșteam o altă tactică de marketing digital care mi-a captat interesul imediat. Compania a alocat bugete din ce în ce mai mari iar eu am profitat la maximum de relația cu echipa noastră de account management de la LinkedIn (din New York) - m-am “alimentat” din expertiza lor că să devin, la rândul meu, avansată cât mai repede. Am făcut traininguri cu experți specializați în LinkedIn Ads, m-am conectat cu mulți marketeri care au experiență solidă în zona. Am deschis propriul cont de LinkedIn Ads și am investit bugete în promovarea conținutului site-ului meu.

În momentul în care am devenit trainer certificat, alegerea a fost simplă: voi împărtăși cunoștințele mele cu toți cei care vor să știe mai mult despre LinkedIn Ads și voi pune umărul la popularizarea acestui canal în Romania.

Ce companii din România se promovează inteligent pe LinkedIn şi de ce?

Pe piața din România nu pot să spun, în calitate de utilizator de LinkedIn, că sunt copleșită de volumul de anunțuri plătite în feed-ul meu. În ultimul an am fost destul de atentă să văd cine a introdus LinkedIn Ads în mixul de marketing. Observ o pondere mai mare de anunțuri care au ca obiectiv brand awarness. Bănci, companii de tehnologie și companii din industria auto domină spațiul de advertising. Ar mai fi câteva firme care organizează (vând) cursuri și un număr din ce în ce mai mare de agenții de publicitate și marketing digital care își promovează serviciile și echipele. Posibil să fie și altele, dar nu mă targetează pe mine. Sunt și cazuri în care nu înțeleg de ce aș face parte din audiența lor. Iată încă o idee la capitolul abordări corecte: LinkedIn ne permite să ţintim destul de granular audiențe bine conturate care să răspundă cât mai bine la mesajele noastre. E de preferat un engagement mai mare dintr-o audiență mai mica, omogenă. Și, nu uitați, anunțul plătit nu este postul organic. Investim bugete că să generăm conversii nu like-uri, distribuiri și comentarii☺.

LinkedIn este o alegere obligatorie în mixul de marketing pentru B2B, indiferent de industrie

Cum poate fi folosit LinkedIn pentru account based marketing?

Ca multe alte platforme pentru B2B, în LinkedIn putem targeta o audiență formată din persoane care lucrează la anumite companii. Condiția este ca, odată finalizată targetarea, audiența rezultată să fie suficient de mare (minimum 300 persoane). Mergând la nivelul următor, dacă piața pe care lucrăm este vastă, putem face un program de ABM strategic în care să targetam un buyer group dintr-o singură companie. Deci, foarte bine țintit.

Avantajul incontestabil al LinkedIn pentru B2B este că audiența are deja un setup mental de business când activează în platformă și asta crește șansele ca mesajele noastre să fie asimilate mai ușor și mai repede. Mai mult, unele dintre cele mai sofisticate platforme de ABM au o acoperire firavă în tari ca Romania și e mai greu să avem rezultate daca asta e piața pe care o targetam. Aici LinkedIn e o variantă pe care ne putem baza.

 

Cum te reinventezi ca profesionist prin perseverență și studiu continuu? Cum treci de la PR, CSR și employer branding la marketing, strategie, experiența digitală și management de categorie? Aflați mai multe de la Adina Ionescu, Category Marketing Manager Sigma Alimentos.

Adina se definește ca un strateg de brand și comunicare, creator avocat și entuziast al digitalului și inovației și și-a dezvoltat un know-how aplicat de training în employer branding. Lucrează încă din 1998 în marketing și comunicare în domenii și companii diverse, de la Schneider Electric la Nokia, grupul Mol, Dacia / Renault, Legrand sau Sigma Alimentos.

Brand Guardian sună foarte frumos și este mai degrabă o misiune decât o funcție. În același timp, îndeplinești și funcția de Category Marketing Manager pentru Campofrio, la Caroli Foods. Cum împaci cele două abordări?

E o întrebare foarte bine adresată.

În calitate de Category Marketing Manager ai în vedere realizarea unor rezultate de vânzări care să fie în concordanță cu obiectivele comerciale (buget, piață, competiție, vânzări). Acorzi o mare atenție cifrelor, folosești permanent instrumente de cercetare și vezi cum se modifică tendințele de consum de la lună la lună. Astfel, cel puțin în FMCG, ajustarea este rapidă.

În calitate de Brand Guardian, Brand Manager sau Brand Pilot, ai în vedere dezvoltarea mărcii pe termen mediu și lung, construiești sau ai de eliminat din fluxul de campanii pe acelea care nu corespund strategiei. Deși poate propunerile pe care le analizezi sunt îndrăznețe, se diferențiază față de cele ale competiției, ai de spus “Nu” sau “Da” în legătură cu această orientare pe termen mediu și lung. Este o tentație foarte mare în a adăuga în planul de marketing proiecte care sunt frumoase, creative, interesante, dar la un nivel superior există percepția pe care consumatorul trebuie să și-o formeze constant despre marca ta; dacă îi transmitem mesaje diferite, antagonice câteodată, deși creative, acestea lasă în urmă o confuzie pe care tot marca o va plăti. Toate confuziile, tot ce nu este constant construit, totul se plătește. La un moment dat, vei avea de investit în repoziționarea mărcii, va trebui să faci ceva în sensul clarificării. Dacă urmărești o strategie de marcă pe termen mediu și lung într-un mod constant și coerent, vei plăti mai puțin.

Gândirea logică este de bază pentru un bun om de marketing, comunicare sau brand.

Ce provocări ai întâlnit în noua industrie și ce te ajută să le faci față?

Există practică generală de a lua în echipa oameni care au experiență în industria în care activează angajatorul, pentru a obține rezultate mai bune, mai repede. Ai această opțiune, dar poți rata colegi care învață ușor și împreună cu care ai șansa de a sparge tiparele. Mie mi s-a acordat această șansă, de a veni cu o altă perspectiva pe baza experienței din alte industrii; dacă desenăm customer journey, vom vedea că găsim același consumator, cu aceleași puncte de contact – are un autoturism, merge la benzinărie, are abonament de telefonie mobilă, cumpără produse FMCG etc. Companiile care au curaj înțeleg că un consumator alege o marcă într-un context foarte larg. Pe de altă parte, când construiești campanii, nu ești în competiție pentru atenția consumatorului doar cu cei din industria ta, ci ești concurent cu toate mărcile care vor să îl atragă. Cum îți determini teritoriul tău unic, aici e talentul și motivația din spatele investiției pe care o face o marcă.

Ai trecut de la PR, Comunicare și CSR la Marketing. Viziunea ta pe termen lung de la care dintre domenii vine? Cum contribuie experiența de comunicator la atingerea obiectivelor de marketing și de business?

Abordarea strategică vine din două lucruri: din faptul că am lucrat cot la cot, împreună cu colegii de brand și marketing chiar în calitate de comunicator, dar și din senioritatea dobândită că urmare a raportării la nivel de top management, datorită căreia înțeleg lucrurile în profunzime și pe termen lung. Modul în care construiesc strategiile și le propun mă recomandă pentru mai multe domenii, fie marketing, comunicare, brand, digital și de ce nu, alte proiecte diferite. Adaptarea mea la cerințele care vin din partea celui mai înalt nivel de management și modul în care înțeleg respectiva afacere sunt niște constante care mă ajută să reușesc.

Cum ți-ai construit gândirea strategică? Sau e un talent?

Să dau un exemplu. Când eram la Alcatel (acum Nokia), toți colegii mei erau ingineri în automatică sau telecomunicații și aveam de construit planul de brand, atunci mi-a devenit cel mai evident că trebuie să înțeleg realitatea industriei, lucrurile care contează pentru mersul companiei, direcția în care merge firma, că să pot să construiesc temeinic planurile de brand, comunicare, digital sau marketing. În momentul în care am reușit, am simțit respectul pe care rareori inginerii îl acordă economiștilor...Și acest efort de înțelegere a business-ului îl fac pentru orice companie cu care am de a face. Întâi trebuie să înțeleg ce se petrece acolo. Probabil, mă ajută formația mea de mate-fizică din trecut, iubesc cititul, dar mi-a plăcut foarte mult și matematica. Gândirea logică este de bază pentru un bun om de marketing, comunicare sau brand.

Începând din toamna anului trecut ai revitalizat Campofrio Active Snack. Povestește-ne cum ai făcut atât de rapid transformarea și cum te-a ajutat ce ai învățat la cursul de certificare CIM.

Dacă vorbim de campaniile care au avut loc anul trecut și care continuă și anul acesta, brandul Campofrio, cunoscut în România, are surprize frumoase de oferit. Am lucrat într-o echipă extinsă în intern și am cooperat cu consultanți externi, deci nu este vorba doar de implicarea mea. În echipă, am avut posibilitatea realizării unor cercetări extinse, calitative și cantitative, adică să parcurgem ceea ce în teoria Oxford constituie baza.

În lucrul cu agențiile, în momentul în care am dialogat despre construcția de campanie, am solicitat ca răspunsul să fie formulat conform rigorilor Oxford – segmentare, public țintă, poziționare. Le-am transmis partenerilor noștri materialele teoretice pe care le-am parcurs în cadrul modului acreditat “Marketing și strategie digitală”, ca să avem aceeași baza de discuție. Au fost foarte deschiși, nu au considerat că suntem pretențioși sau că avem o abordare scolastică, ci au aplicat această bază solidă în propunerea unei campanii care va dăinui și anul acesta.

Cu ce rămân de la Oxford? M-a învățat să mă gândesc la consumatorul de peste 3 ani, deși am reflexul cifrelor care se referă mai degrabă la un termen scurt, de la o lună la un an. Fac o paranteză - am citit și un articol despre utilizarea dronelor și deja mă gândesc la cum le vom utiliza în campanii pentru că ele sunt realitatea tinerilor noștri, încă de pe acum. Informația aceasta, aplicată, te face să îți imaginezi consumatorul care peste 3 ani va ajunge la majorat. Pe scurt, trebuie să îl urmărești de pe acum pe adolescentul de 15 ani...... Iar eu așa îmi construiesc planul de marketing...

Al doilea lucru pe care l-am învățat – cum să determini o schimbare internă. Noi toți am constatat în 2020 că atunci când predictibilitatea dispare, trebuie să decizi dacă protejezi core business-ul sau dacă ești inovativ și încerci o idee cu totul nouă. Am adus argumente despre ce înseamnă inovația într-un mediu disruptiv, în pandemie și am reușit să fiu convingătoare. Acum, Campofrio Active Snack se adresează unei unei generații tinere, de 18-25 de ani, cu o propunere valoroasă atât în mediul digital cât și în lumea “reală”. Este un public care petrece mult timp online, își dorește produse altfel, este încântat de gaming și care, în timp ce se joacă, nu consumă neapărat snacks-uri cu cel mai bun raport nutrițional. Noi le dăm pasionaților de gaming alternativa unui produs de 25 gr. cu foarte multe proteine, care le oferă senzația de sațietate. Un insight prețios pentru noi a fost că, produsul fiind ambalat cu dublă folie le permite pasionaților de gaming să nu se mai murdărească pe mâini, pe mouse, pe tastatură, pe haine. E un snack din carne care transmite vitalitate, energie, bucurie, stări pe care le susțin și eu atât interiorul cât și în exteriorul companiei, pentru că cred în ele. 

Am în minte permanent înțelegerea consumatorului și mă educ să nu gândesc niciodată după principiul “îmi place” sau “nu îmi place”

Într-o perioada în care nu poți face niciun fel de predicție de business, tu ai îndrăznit chiar să mizezi pe inovație…

Am în jurul meu oameni cu “apetit” pentru inovație, Sigma Alimentos este o firma care încurajează inovația, o are în ADN. În România avem un departament de cercetare-dezvoltare foarte bine construit. Iar marketingul este cel care “dă lumina”, susține inovația și pionieratul. Eu vin cu această experiență profesională care încurajează vederea de ansamblu, nu pot înghesui lucrurile doar într-un pătrățel și nu mă pot limita doar la o construcția de proiect al timpului prezent. Există în jurul meu un mediu care mă încurajează să fac asta continuu. S-a întâmplat așa în lucrul la campania Campofrio Active Snack, se va întâmpla în viitor cu alte gama de produse și alte mărci. Permanent, în FMCG este această luptă pentru a capta atenția consumatorului și a rămâne acolo memorabil. Eu am schimbat mai multe industrii, IT&C, energie, auto și am făcut lucrul acesta pentru că, în meseria mea, doar teoria nu îmi este suficientă. Pur și simplu te arunci în apă, ai nevoie să înțelegi ce se petrece și să îți modulezi ideile și efortul astfel încât să fii eficient în propunerile pe care le faci.

Ai decis să urmezi, anul trecut, cursurile Oxford College of Marketing reprezentat în România de Institutul de Marketing, pentru a obține Diploma Profesională în Marketing. Ești un profesionist cu foarte multă experiență. Ce ne poți spune despre experiența ta de cursant?

Am intrat în zona aceasta de învățare pentru că așa sunt structurată, am nevoie să aflu lucruri noi. Am optat pentru două module – Digital Marketing Experience și Marketing & Digital Strategy. M-ați consiliat foarte bine și am inversat ordinea lor de abordare. Am început cu Marketing & Digital Strategy. Acest curs ar trebui să fie în curricula obligatorie a tuturor managerilor care au în vedere comportamentul consumatorului și în special a tuturor oamenilor de marketing și comunicare interesați de o construcție pe termen lung în jurul unei mărci. Nu glumesc! Este atât de actualizat și pune atât de mult accent pe practică încât nu ai cum să ieși din experiența studiului decât cu o versiune îmbunătățită a tuturor propunerilor pe care le-ai putea oferi. Este un curs de șase luni pe care, dacă l-aș compara cu complexitatea și rigoarea altor studii pe care le-am urmat, este similar cu examenul de disertație. În plus, trebuie să îți stăpânești bine energia între serviciu și învățare, pentru că îți provoacă inteligența și conștiinciozitatea. Nu în ultimul rând, are o formă de redactare specifică pe care eu nu am mai studiat-o în sistemul nostru de învățământ, într-o limbă pe care oricât de bine aș stăpâni-o, nu este româna, așadar trebuie să îi acord destul de mult timp. Și, pentru că și familia are nevoie de atenția mea, chiar am avut nevoie de o justă planificare a orelor de studiu.

Rezumând, nu văd decât avantaje în urmă absolvirii unui astfel de curs. 

Când aplicăm SOSTAC, toate planurile de marketing se clarifică. 

Pe grupul creat de Institutul de Marketing dedicat studenților CIM ai dat niște sfaturi foarte valoroase celor care urmează diferite certificări și le-ai povestit puțin din provocările tale. Le poți da aceste sfaturi și cititorilor portalului Marketing Focus? Celor care se gândesc dacă e pentru ei un astfel de program, dacă nu sunt prea grele cursurile sau lucrările, cât timp trebuie să aloci și cum se studiază – ce le poți spune?

Nu au fost neapărat sfaturi. Eu mi-am descris experiența pentru că sunt pe acel grup oameni extraordinari care au multe de împărtășit, de la care am învățat și care mi-au oferit un dialog de calitate. Rememorez câteva constatări: lucrările pe care le înaintăm au 2 momente de evaluare, la 30% și la 70% din conținutul total. Nu fiți demoralizați când primiți o lucrare înroșită cu totul la 30%, reveniți-vă, nu considerați că indicațiile pe care le dă tutorele sunt legate doar de formă – el dorește ca în final să primim o evaluare cât mai bună. Trebuie să fii riguros, dar rigurozitatea pe care o cere Oxford se referă la a păstra firul logic al tuturor ideilor, pe tot parcursul lucrării. Iar această claritate nu poate fi obținută de prima dată. Practic, ai de lucrat pe material de cel puțin 3 ori. Ai scris, ai verificat, ai reverificat și, poate a treia oară, firul logic pe care ai construit ideea lucrării, care este susținută atât teoretic cât și practic, abia atunci apare. Iar acum folosesc “jargonul” teoretic - schema SOSTAC este extraordinar de utilă și pentru lucrare și la serviciu. Când aplicăm SOSTAC, toate planurile de marketing se clarifică.

Cum te schimbă ca profesionist, cum aduce valoare experienței tale un astfel de program internațional de certificare?

Lucrul cu care m-am confruntat întotdeauna nu a fost lipsa informației, pentru că am avut acces la foarte multe informații. Realitatea pe care a trebuit să o explic unor oameni de conducere în câteva secunde, capacitatea de a sintetiza nevoia de a cheltui un anumit buget în anumite condiții, unor oameni care iau decizii instant, înseamnă, pe de o parte, să îți cunoști acel public țintă, să știi de ce informații are nevoie ca să își fundamenteze decizia și apoi – să îți faci temele foarte bine și să ai capacitatea de a fi foarte clar în ceea ce privește planurile tale. Claritatea aceasta vine tocmai din a decela informația care este relevantă de cea care nu este esențială. Și aici te ajută acest bagaj teoretic pe care Oxford îl construiește foarte solid. Și, pentru că, într-un termen destul de scurt, ai ca temă să prezinți un plan de marketing, asta te pune în garda și în ceea ce privește lucrul tău de zi cu zi. Oare planurile mele de marketing sunt la fel de riguros construite? Oare eu aș putea mai departe să continui să prezint lucrurile la un nivel atât de sintetic? Nu cred că cineva care a trecut printr-un astfel de curs o face gratuit, doar ca pe un exercițiu de imaginație. Cursul te plasează într-un ritm de învățare – eu, după ce voi fi parcurs cele trei module care te duc către diplomă, aș vrea să întru într-un program de învățare continuă, pentru că Oxford îți oferă și această șansă, de a continuă să înveți, de a fi asociat unei comunități de oameni care sunt foarte ancorați la viitor.

Ar mai fi încă o mențiune, legată de vârstă mea biologică: se spune că oamenii foarte tineri sunt cei care înțeleg foarte bine digitalul. O să îi vedem și pe acești „digital natives”, care s-au născut în mediul digital, pentru care noutatea sunt campaniile offline. Îmi aduc aminte că am fost mai demult la un curs la Londra, iar șeful pe digital la Philips era un tip de 60 de ani. M-am gândit atunci cât de multe trebuie să știe, ce valoare are omul acesta că să poată construi o platformă digitală pentru o marca globală, neținând cont de vârsta biologică. Pe scurt, mie mi se pare că participarea la aceste cursuri te ține tânăr. Și eu țin la tinerețea mea.

Ce vei face (ai făcut deja) altfel decât în trecut, mai ales în acest an care e la fel de provocator și perturbator ca anul trecut?

Atât în lucrul cu echipa mea cât și în lucrul cu agențiile solicit această claritate în formularea strategiei. Am în minte permanent înțelegerea consumatorului și mă educ să nu gândesc niciodată după principiul “îmi place” sau “nu îmi place”. Nu există așa ceva. Dacă înainte o făceam poate intuitiv, acum sunt foarte conștientă că mă extrag din target, construiesc foarte bine proiectul de cercetare, mă ancorez în înțelegerea tendințelor. De aici, de la înțelegerea consumatorului, pornește totul, printr-o segmentare corectă, printr-o atingere a publicului țintă și printr-o propunere de poziționare care să aibă sens pe termen lung. Acest mod de a construi campanii are legătură cu ce am învățat recent. Atunci când scrii un brief ai în minte consumatorul, dar când evaluezi, trebuie să ai brieful lângă tine. Celor ce spun că le place sau nu le place o propunere de campanie le spun că îi rog frumos să ia brieful și să pună în oglindă – ce se potrivește și ce nu se potrivește cu brieful. Nu pot spune că am avut întotdeauna succes, dar acesta este demersul pe care îl fac.

Dacă ar fi să caracterizezi pe scurt o experiență cu Institutul de Marketing, cum ar suna această caracterizare?

O experiență revelatoare. Mai ales în pandemie, când am fost întrebată ce mă face să merg mai departe, atunci când vedeam tot felul de știri cutremurătoare cu bătrânii aceia din Italia care își luau la revedere de pe patul de spital, în acest peisaj, cursul în sine mi-a dat o forță de a mă gândi la viitor, atunci când nu mai erau perspective la care să mă pot gândi foarte ușor. Pentru mine relevanța cursului e foarte importantă, faptul că îți da aripi, te face să îți construiești viitorul pornind de la o baza foarte solidă și, de ce nu, ești parte a unei comunități deștepte, de la care poți să înveți foarte mult, oameni selecți cu care altfel nu știu dacă ai avea șansă să te întâlnești. Deci, cred că este mai mult decât un curs, este o experiență pe care aș trece-o ca obligatorie pentru nivelul de manager.

Colectivul din România al Institutului de Marketing e foarte inimos, aplatizează experiențele foarte diferite ale oamenilor și dau această coeziune atât de binevenită. Mai ales în situația în care ne aflăm acum cu toții, m-am simțit sprijinită, încurajată să o iau pe drumul cel bun. 

 

 

 

Analizele de piață în 2020 și-au intensificat focusul pe înțelegerea mediului de business și a stării emoționale a consumatorilor, în detrimentul studiilor ad-hoc pentru investigarea atributelor (noi) produs, a studiilor de user experience sau a testelor de publicitate.

Din 2021 însă, departamentele de marketing și de insight au misiunea de a înțelege în profunzime (și de a avea un plan de acțiune) noua normalitate și noile tendințe de comportament ale consumatorilor. Aceaste schimbări vor duce la modificarea morfologiei afacerilor în toate domeniile. Ele fac din înțelegerea clientului – mai mult decât un buzzword de marketing – un imperativ al succesului în viitor.

În 2020 s-au produs schimbări cât într-o decadă: unele temporare, altele contextuale, iar altele vor lăsa schimbat mediul de afaceri pentru un timp mai lung. Trei dintre aceste modificări în relația cu clienții merită analizate pe viitor, în detaliu:

  1. Digitalizarea ca modus operandi

În toate domeniile, digitalizarea a devenit un imperativ al relației cu clientul. În banking, de exemplu, clienții între 25-39 de ani, din orașe mari și cu venituri medii și mari, deja își desfășoară toată viața financiară digital (vedem o creștere a importanței plăților cu cardul, contactless și a folosirii internet banking-ului pentru tranzacții uzuale). Mai mult decât atât, chiar și pentru creditare, clienții apelează la mediul digital dacă e posibil. De exemplu, tranzacțiile de refinanțare, direct din aplicația George, au însumat în jur de 30% din totalul creditelor de refinanțare din BCR. Dar, mai mult decât atât, apar schimbări și în ierarhia atributelor care configurează atașamentul clienților de marcă bancară. Dacă înainte de pandemie căutau bănci prietenoase, care să le vorbească pe limba lor, în 2020 au crescut dramatic în importanță simplitatea și eficiența serviciilor de digital banking (Studiu Ipsos, pentru BCR)

Conveniența este azi noua loialitate – 30% dintre clienți declară că schimbă brandul de retail dacă nu este satisfăcut de experiență online (Studiu Mckinsey, Italia).Posibilitatea de interacțiune online este unul dintre cei mai importanți factori în achiziția unui nou serviciu financiar. (Studiu Ipsos, pentru BCR)

Homo Digitalium, după digitalizarea forțată a ultimului an, își modifică obiceiurile de browsing - nu mai caută doar informații despre produse și comparații de preț, ci este interesat din ce în ce mai mult de recomandări și opinii despre mărci sau despre raportul calitate preț al produselor. Această schimbare în comportament va schimba nu doar rolul search-ului în media mix, ci și modul în care brandurile vor fi prezente online (prin site-uri, micro comunități, influenceri și social media). Multitudinea alegerilor online pune presiune pe companii să își prioritizeze comunicarea și să redefinească rolul produselor/ brandurilor în cadrul portofoliului. Coca Cola global, de exemplu, a anunțat deja că renunță la 200 “branduri zombie”.

Pentru că viața cotidiană - prin școală de acasă, muncă de acasă, shoppingul de acasă - s-a mutat (temporar? cât de temporar?) în online, clienții nu sunt deloc indulgenți cu orice tip de eroare sau proastă funcționare în spațiul digital. Această radicalizare a așteptărilor și zero toleranță pentru greșeală în online pune și mai multă presiune pe infrastructură și pe măsurile de siguranță practicate de jucătorii economici.

Intensificarea vieții digitale a clienților va aduce schimbări și în lista analizelor de piață - studiile de satisfacție/ NPS și social listening vor fi cu siguranță prioritizate.

  1. Schimbarea relației de încredere cu brandurile

Cu un scor de stres al consumatorilor între 45% - 58% de-a lungul anului, ne-am confruntat în 2020 cu o anxietate generalizată care inițial era canalizată către schimbare și rezolvarea problemei , dar care, spre sfârșitul anului, s-a îndreptat mai mult către dorința de stabilitate și unitate socială (Studiu Reveal/Românii azi). Această stare de incertitudine duce la un comportament mai degrabă moderat, atât de cheltuieli cât și de economisire. Consumatorii care și-au golit buzunarele de surplus în 2020, întră în 2021 într-un mediu economic impredictibil și marcat de instabilitate la nivel de loc e muncă și venit. Alegerile de cumpărare, mai ales în retail, încep să se polarizeze între produse premium și cele foarte ieftine. Modul în care brandurile vor alege să comunice cu clienții nu poate să ignore acest context. Studiile de brand, etnografiile și studiile de segmentare trebuie să susțină în următorii ani răspunsul la două întrebări: Ce atribute de brand trebuie prioritizate în comunicare în detrimentul altora? Cum se vor schimba segmentele de clienți (motivațional sau din perspectiva comportamentului de cumpărare)?

  1. Reprioritizarea lucrurilor importante în arborele de decizie a consumatorilor

Pe fondul creșterii importanței convenienței în spațiul digital dar și a creșterii nevoii de securitate și protecție, arealul alegerii nu se mai împarte primordial în categorii de produse (alimentare, băuturi, fashion etc), ci primul criteriu de decizie este dacă business-ul are livrare sau este fără livrare. Acesta intervenție în arborele de decizie modifică radical modelul de business al afacerilor de toate dimensiunile. Ele trebuie să facă modificări de value chain și de aprovizionare. În plus, asta pune presiune pe profit, ceea ce pe termen lung va conduce la o reconfigurare a întregului lanț economic. În plus, majoritatea brandurilor (mari și mici – vezi creșterea Shopify) au înțeles că pot - sau se văd forțate de context – să ia drumul relației directe cu clientul. Transformarea businessurilor în BDC va avea un impact definitiv în modul de organizare a brandurilor, a publicității și pieței media în general. Benedict Evans, vorbea anul această la Davos, despre “Great Unbundling” la care vom fi martori în industria comunicării.

Teritorii vechi dar ne-explorate pe deplin în noua realitate - digitalizarea, încrederea clienților în mărci sau factorii de decizie în cumpărare - sunt astăzi puse din nou în analiză. Marketerii care vor reuși să capete o înțelegere corectă și rapidă de relaționare cu clienții, și să ii pună pe primul loc, vor conduce business-urile de succes în viitor.

Dacă „clientul pe primul loc” este un mandat imperativ și pentru tine, te invit să mi te alături la cursul Customer first strategies. În acest master class, vei descoperi care sunt principalele coordonate care definesc motivațiile și comportamentul clienților și ce tehnici pot să folosească afacerile pentru a crește.

Cu 15 ani de experiență în brand management, Laura Mihăilă Andrei este un marketer orientat către rezultate, care crede în creșterea organică a afacerii prin îmbunătățirea sănătății brandurilor.

A gestionat proiecte de poziționare de brand, lansări naționale și brand management atât în România pentru branduri ca BCR, Timișoreana, Ursus sau Redds, cât și la nivel internațional: din Londra a gestionat activitatea digitală globală brand-ul Peroni Nastro Azzura și a condus, din Praga, un brand FMCG global prezent în 40 de teritorii: Kozel.

Următorul training de marketing susținut de Laura Mihăila la Institutul de Marketing este "Planificarea campaniilor in practica".

Cine sunt și ce învață practicienii care aleg să se perfecționeze într-un curs de marketing certificat internațional? Am discutat cu Cristina Netea, în prezent Head of Value Proposition - Protection and Health Products la NN despre beneficiile pe care i le-a adus acest program și, mai ales, despre ce a aplicat în mod concret și cum au beneficiat organizațiile în care a lucrat de acest training pe care a ales să și-l finanțeze singură.

Tu ce ai aplicat sau implementat în companiile în care ai lucrat ca urmare a parcurgerii celor trei module din programul de certificare din Diploma Profesională în Marketing Digital?

Pentru mine, toate modulele au fost foarte valoroase. Am început programul de certificare in momentul în care a trebuit să construiesc de la zero o echipă de marketing operațional care includea și zona de digital, mai exact managementul unei platforme dedicate clienților companiei.

La momentul respectiv, având background în product management, programul m-a ajutat să înțeleg mai bine ce înseamnă o strategie de marketing integrată și mi-a dat posibilitatea să folosesc informațiile proaspăt primite în activitatea profesională.

Astfel, lucrările pe care le-am pregătit pentru modulele de Digital Strategy, Digital Optimization și Driving Digital Experience s-au transformat în strategia digitală a companiei pentru care lucram la momentul respectiv și, bineînțeles, în obiective și planuri de acțiune pentru realizarea acestor obiective.

În mai puțin de un an, am reușit să transformam o platformă care avea până într-o mie de utilizatori și era într-o versiune incipientă, abia lansată într-o adevarată platformă self-service, având o nouă interfață și servicii integrate precum plata online cu/ sau fără înregistrare, semnatură digitală și un chat pentru clienți. În doar câteva luni am crescut numărul de utilizatori noi la peste 1000 pe lună. Așadar, pot spune că am folosit la maxim cunoștințele acumulate în program și îl recomand cu drag oricui vrea să afle mai multe despre tainele marketingului digital.

Care a fost cea mai utilă sau mai valoroasă zonă de know-how la care ai avut acces în programul de certificare CIM alături de noi?

Mi-a plăcut foarte mult că, atunci când am început programul, am intrat de fapt într-o comunitate de oameni din diferite industrii, comunitate mereu dornică să te ajute și să ofere schimb de experiență.

Personal, mi-au fost foarte de folos întâlnirile din comunitate, atât cele cu membrii comunității, cât și cu tutorii Oxford College of Marketing și am apreciat modul facil de desfășurare a programului și materialele de studiu bine structurate.

 

Kostas Papagiannis preia funcția de director general al MSD România, începând cu 1 februarie 2021. În noul rol, acesta se va concentra pe amplificarea potențialului de dezvoltare al companiei pe piața locală, precum și asupra dezvoltării de soluții durabile care să asigure creșterea accesului pacienților la inovație și îmbunătățirea calității vieții pacienților.

În ultimii trei ani, Kostas Papagiannis a fost directorul general al MSD Bulgaria, Macedonia de Nord și Kosovo. În această calitate, a reușit transformarea organizației într-una dintre cele mai dinamice companii farmaceutice din zona Balcanilor, dezvoltând procesele de business și concentrându-se pe ariile terapeutice prioritare conform strategiei stabilite la nivel global și regional. În timpul mandatului său, compania a atins creșteri semnificative din punct de vedere al performanței financiare și operaționale. Condus de angajamentul de a crea un mediu favorabil inovației în industria farmaceutică, Papagiannis a reprezentat MSD în asociația locală a industriei din Bulgaria (ArPharm), și a condus eforturile Comitetului AmCham Healthcare în calitate de președinte.

Mă bucur să mă alătur echipei MSD România, pe care de altfel o cunosc foarte bine, colaborând strâns în ultimii ani la implementarea unor proiecte care au vizat îmbunătățirea sistemelor de sănătate la nivelul regiunii Balcanilor. Ne vom concentra asupra creșterii accesului pacienților români la tratamente și vaccinuri inovatoare, asupra dezvoltării unui parteneriat pentru sănătate, colaborând cu autoritățile din domeniul sănătății, comunitatea asociațiilor de pacienți, mediul academic și cel de business. Cred cu tărie că dialogul deschis și colaborarea sunt esențiale pentru accelerarea inovării în soluționarea problemelor complexe de sănătate publică. Ne menținem angajamentul ca prin acțiunile noastre să aducem beneficii majore întregii societăți, atât prin portofoliul de medicamente și vaccinuri, cât și prin implicarea în creșterea sustenabilității programului național de vaccinare și susținerea unor proiecte de inovare socială. Exemple concrete în acest sens sunt sprijinul recent acordat unui important proiect de cercetare implementat de Academia de Studii Economice din București privind valoarea socio-economică a tratării cancerului, precum și contribuția, prin inițiativa MSD for Mothers, la atingerea obiectivului de reducere a mortalității materne în România, prin investiţii susţinute, din 2016 până în prezent”, a declarat Kostas Papagiannis, noul Director General al MSD România.

Papagiannis s-a alăturat companiei MSD în 2015 ca director de divizie în MSD Grecia. Are o vastă experiență internațională,  acumulată în domenii dinamice precum FMCG și în roluri de conducere în mai multe țări europene și din Orientul Mijlociu, în cadrul unor companii precum General Mills, Kellogg’s și SC Johnson. Este licențiat în marketing la Universitatea din Middlesex, Marea Britanie.

 

Learning and innovation go hand in hand. The arrogance of success is to think that what you did yesterday will be sufficient for tomorrow.” William Pollard.  Inovația, ca răspuns rezilient la constrângeri, atinge toate zonele de business și are la bază învățarea intenționată. Aflați mai multe de la Ionuţ Stanimir, Director de Marketing și Comunicare al BCR, într-un interviu în exclusivitate din seria despre inovaţie, iniţiată de Institutul de Marketing..
 
Cum este susţinută inovaţia în compania în care lucraţi?
  
Există mai multe dimensiuni ale inovației care influențează masiv o companie. Cel mai frecvent vorbim despre inovație tehnologică ancorată în capabilități (de cele mai multe ori în jurul arhitecturii digitale, în cazul companiilor de servicii). Dar, în egală măsură, putem să vorbim despre inovație în organizare, procese, distribuție. Sau, la fel, de o cultură a inovării ancorată în programe de training ori parteneriate strategice pentru transformare.

Dacă nu înveți, dacă nu ești pregătit pentru discuții dificile, dacă nu există apetit de risc, dacă nu există obișnuință de autoanaliză și gândire critică, e foarte greu ca inovația să fie pusă în practică.

În BCR ne place să credem că am investit pe toate cele trei paliere:

  • am lansat laboratoarele digitale care investesc în inovare digitală în ceea ce privește procesele și serviciile digitale ale băncii. Astfel, am fost prima bancă care a oferit un pachet complet de on boarding 100%: primul credit de consum 100% online, primul card de credit 100% online, încheierea unei asigurări 100% online, dar și un process de KYC (know your customer).  Ecosistemul nostru de servicii digitale cu siguranță nu se va opri aici, face parte din transformarea continuă a băncii. De altfel, cred foarte mult în acest "Always on transformation" – nu cred că mai poți face față în ziua de astăzi altfel.
  • la nivel de distribuție și procese, ne uităm, simplu spus, la conveniență și siguranța clienților. Suntem, de asemenea, prima bancă din România care a oferit opțiunea de livrare a cardului la domiciliu, direct din aplicație, vizită programată la sucursale, birouri de consiliere virtuale. Ideea este să îmbunătățim în permanentă serviciile fix așa cum ne cer clienții (dacă își pot comanda bunuri online, de ce nu și-ar comanda și cardul de acasă). Rezultatele se văd într-o creștere semnificativă a indicilor de satisfacție.
  • nu în ultimul rând, la nivel de cultură deschisă și imersiune în ecositeme inovative, probabil cel mai frumos proiect despre care pot vorbi este BCR InnovX- acceleratorul nostru pentru startup-uri din tehnologie unde tot senior managementul băncii a participat ca jurat, mentor în demo day board. Genul acesta de interacțiuni creează obișnuința cu inovația și tehnologia, deschide ecosistemul de parteneriate, încurajează adopția inovației.

Toate, dar absolut toate acestea au la bază învățarea intenționată – dacă nu înveți, dacă nu ești pregătit pentru discuții dificile, dacă nu există apetit de risc, dacă nu există obișnuință de autoanaliză și gândire critică, e foarte greu ca acestea să fie puse în practică operațional. Iar aici leadership-ul companiei este fundamental.

Machine learning și inteligența artificială vor fi game changers pentru toate sectoarele.

Ce exemple de inovaţie sau bune practici în managementul inovaţiei ne puteți menționa?

Cel mai extraordinar pe care îl pot numi este George Labs la nivelul Erste Group – o entitate dedicată inovației care a creat și a pus în aplicare platforma George – un banking digital aflat la nivelul următor. În crearea lui George s-au implicat atât specialiști de cod cât și designeri industriali, psihologi, sociologi, statisticieni. Este clar că inovația aparține unui mediu creativ, transdisciplinar și, în viitor, va conta din ce în ce mai mult capacitatea de a crea astfel de echipe care să funcționeze ca entități inovative.

Bineînțeles, nu cred că putem face abstracție de machine learning și inteligența artificială, capabilități care la rândul lor antrenate de puterea de calcul masivă vor fi în stare să producă de unele singure inovație, transformare sau analize profunde ale deciziilor strategice. Echiparea cu astfel de sisteme va fi un game changer pentru toate sectoarele.

Ce proiecte de inovaţie dezvoltaţi în prezent? Ce urmează? Care sunt planurile de viitor?

La nivel de conținut mizăm mult pe educația financiară și de business așa cum nu a mai fost făcută în piață: Școala de Bani și Școala de Business.

Lucrăm intens la un lucru simplu: integrarea întregului ecosistem digital al clienților noștri cu platformele noastre de digital banking.

Și evident focus maxim pe big data și algoritmi predicitivi pentru o viață financiară mai sigură, mai predictibilă, mai împlinită pentru toți clienții noștri.


Cât de mult know-how şi iniţiative de inovaţie vin pe filieră internaţională şi cât de multă libertate aveţi pentru iniţiative locale?

Este simplu spus un mix. Evident că la nivel internațional și regional vizibilitatea asupra întregului ecosistem este mai mare, resursele mai abundente, conversațiile despre inovație strategice mai frecvente. Dar, sincer spus, inovația se naște acolo unde există o barieră, o problema, iar din acest punct de vedere mă bucur să spun că aici, la firul ierbii, am lansat inițiative care astăzi sunt best practice în banking la nivel regional.

 

Institutul de Marketing a deschis înscrierile pentru anul 2021 la cel mai avansat program de training certificat internațional, Marketing Leadership, de la Chartered Institute of Marketing (CIM).  Cui se adresează şi ce beneficii are cel mai provocator pas de formare profesională propus de instituţia britanică etalon, cea care trasează standardele profesionale în industria marketingului la nivel global?

Programul de training durează doi ani, cuprinde trei module de studiu, dintre care două avansate - Contemporary Challenges şi Leading Change, plus unul electiv - Consultancy sau Managing Business Growth (modul ales de  aproape 90% dintre cursanţii români înscrişi).

Am stat de vorbă cu unul dintre primii cursanţi din România: Ioana Ciobotariu, Senior Brand Manager CSD Flavors & Energy in cadrul PepsiCo. Ioana a promovat cu succes primele probe de evaluare şi este aproape de final cu acest program pe care l-a început în sistem blended learning, adică studiu la distanţă combinat cu participare la workshop-uri şi cursuri intensive la Londra, în Marea Britanie. Din luna martie a acestui an, cursurile s-au mutat pe Zoom, într-un sistem interactiv, care permite multă comunicare directă cu colegii şi trainerii, dar şi mai multă interacţiune între cursanţi.

“Voi începe prin a spune că programul de Marketing Leadership nu e pentru oricine

Cui se adresează programul Marketing Leadership de la CIM?

“Voi începe prin a spune că programul de Marketing Leadership nu e pentru oricine. Te solicită foarte mult, îţi cere timp, energie, implicare.”- precizează Ioana. “E pentru marketerii ambiţioşi, care văd un beneficiu clar în parcurgerea lui şi care înteleg că procesul e mai important decât rezultatul. Nu e genul de program pe care îl faci pentru diploma, ci îl faci pentru tine.”

Ioana demonstrează acest lucru fiind între cei care îşi finanţează singură cursurile, în rate, chiar dacă în prezent, majoritatea  cursanţilor sunt finanţaţi de către angajatori, trainigul fiind o cheltuială deductibilă şi în care s-a investit tot mai mult şi mai constant în ultimii ani. În plus, pentru toate companiile cu performanţă de business, marketingul rămâne una dintre priorităţi, chiar şi în vremuri de criză.

Ce se studiază şi care sunt beneficiile?

Aplicabilitatea, noutatea şi abilităţile exersate pentru a genera imediat valoare în organizaţia în care lucrează cursanţii sunt cele mai apreciate.

“Beneficiile descoperite de mine pe parcursul celor trei module? Înainte de toate, aplicabilitatea imediată. Nu e un program teoretic, ci unul care îți pune la dispoziție o serie de tool-uri cu care poți începe să lucrezi încă de a doua zi în job-ul de marketing. Ceea ce am făcut și eu - am lucrat aplicat în fiecare modul, am îmbinat activitatea de la curs cu cea profesională, reușind să aduc plus-valoare proiectelor mele și să văd impactul direct și imediat al celor aplicate. Un alt beneficiu este actualitatea subiectelor abordate.

Accentul, în acest program, este pus foarte mult pe zona de leadership şi pe cum poţi determina creşterea business-ului prin marketing. Sunt abordate teme foarte largi şi relevante, de la managementul schimbării, la gândire strategică, pentru a depăşi provocările contemporane, la ce înseamnă leadership cu adevărat. Toate, într-un mod cât se poate de practic, pragmatic şi foarte relevant, mai ales pentru perioada pe care o trăim în prezent. M-au ajutat să dezvolt planuri, strategii şi activităţi în situație de criză, incertitudine, neîncredere, care să livreze şi rezultate.

Recomand programul CIM de Marketing Leadership doar practicienilor de marketing pasionaţi de ceea ce fac şi care sunt dispuşi să investească în dezvoltarea lor şi a impactului pe care îl au în business

În concluzie, recomand programul CIM de Marketing Leadership doar practicienilor de marketing pasionaţi de ceea ce fac şi care sunt dispuşi să investească în dezvoltarea lor şi a impactului pe care îl au în business” spune Ioana Ciobotariu, Senior Brand Manager Pepsi.

Un program pentru pasionații de strategie

Progamul de leadership se adresează profesioniștilor cu experiență în marketing care lucrează la un nivel strategic sau care aspiră să facă acest lucru. Între cei înscrişi sunt profesionişti cu peste 12 sau 15 ani experienţă de business, marketing şi comunicare. Alexandra Zorica Popescu de la NN sau Mădălina Cazamir de la Helpnet sunt printre profesioniştii cu experienţă vastă care încep anul 2021cu modulul Managing Business Growth.

Andreea Coca este primul şi cel mai tânăr profesionist de marketing care a absolvit acest program, creat inițial exclusiv pentru profesioniştii din Marea Britanie. Susţinută de o bogată experienţă de research, cu o varietate de clienţi şi un program de pregătire continuă la Institutul de Marketing, Andreea este acum trainer senior în Customer Experience Management.

“Fie că este vorba de transformare digitală, fie despre o cultură mai orientată spre client, cum se tot vorbeşte, programul este dedicat atât antreprenorilor cât şi membrilor C-suite care vor să aducă o transformare sustenabilă companiilor lor sau consultanţilor care vor să ghideze alte companii spre o creştere sustenabilă.”-  explică Andreea Coca, primul absolvent român al programului Marketing Leadership.

În 20, 27 februarie şi 6 martie 2021, are loc trainingul interactiv pentru modulul Managing Business Growth, iar pe  22, 23 mai și 5, 6 iunie 2021 programul intensiv Marketing Leadership Gateway.

Între 22 februarie şi 2 iunie se desfăşoară programul interactiv de suport, alcătuit din şase webinare, de câte o oră  fiecare, de la 19:00 ora Angliei, 21:00 ora României. Toate webinarele sunt înregistrate şi au suport de curs la care toţi participanţii au acces.

Pot fi înscrişi în program doar cei care îndeplinesc criteriile de admitere. 

Cum puteți să deveniți un profesionist în marketing și comunicare acreditat internațional? Ce se învață și cum se studiază la un curs online de marketing digital certificat internațional? Cât durează? Cum aplicați în organizația în care lucrați ceea ce învățați la curs? Cum este experiența de studiu? Cum interacționați cu trainerii și tutorii? Dar cu alți practicieni din comunitatea de la Institutul de Marketing?

Am stat de vorba cu Maria Ilea, unul dintre profesioniștii tineri și ambițioși din industria de publicitate, care ne-a povestit despre experiența ei de cursantă la Oxford College of Marketing, într-una din serile deschise organizate de Institutul de Marketing. Între zeci de proiecte și inițiative de marketing digital pentru clienții de la Leo Burnett, Maria a găsit timp să facă un plan aplicat de optimizare a experienței digitale, care va fi evaluat în Marea Britanie, parte a progamului avansat Diploma Profesională în Marketing Digital.  

Cum descrii cursul Optimizarea Experienței Digitale?

Cursul este foarte bine structurat și pus la punct, iar pe platforma OXCOM poți găsi toate materialele necesare pentru studiu, atât pentru suportul de curs, cât și pentru studiul în profunzime. Sunt în total opt sesiuni de curs, care se parcurg în opt săptâmâni de studiu.

Am parcurs câte un curs pe săptămână, în weekend. Mi-am luat notițe și am citit toată bibliografia, plus materiale extra. Apoi, am avut cursul intensiv online în luna mai, unde tutorele trece prin toate aceste cursuri și discutăm pe baza lor. A fost util faptul că am trecut prin ele înainte, astfel încât la sesiunile cu tutorele am putut să întreb lucrurile despre care eram nelămurită sau voiam să aflu mai multe detalii.

Abia după ce am finalizat și cursul intensiv am început să scriu la lucrare. Mi-a luat în total cam patru weekend-uri pentru plan, apoi încă două weekend-uri pentru a pregăti draftul și încă două weekend-uri, pentru a implementa feedback-ul primit. Tutorele a fost foarte prompt și mi-a răspuns la toate întrebările adresate pe mail.

Varianta ideală este să începi să scrii lucrarea odată ce începi cursul, însă eu nu știam exact despre ce vreau să scriu, așa că mai întâi am parcurs tot, apoi am reluat tot.

Ce se învață la curs? Care sunt principalele competențe pe care le dezvolți?

La curs, parcurgi patru capitole mari OBIECTIVE, CUSTOMER PERSONA, CANALE ȘI MĂSURARE, CUSTOMER JOURNEY: astfel, am învățat cum să setezi obiective per canal și ce fel de obiective ai putea seta, cum să construiești customer persona, cum să selectezi canalele potrivite și prin ce tool-uri măsori eficienta lor, cum să construiești un customer journey și apoi cum să pregatești un plan de îmbunătățire.

Toate aceste lucruri m-au ajutat să structurez mai bine ceea ce lucrez. Deja făceam mare parte din ele la agenție, în prezentările mele pentru clienți, dar acum le fac mai bine, mai structurat, având asigurată și baza teoretică.

Care a fost cea mai mare provocare pe durata cursului?

Ce m-a surprins, dar m-a și ajutat și, cu siguranță, va fi și pentru alții o provocare a fost să descopăr cât de meticuloase sunt cerințele pentru lucrare. Am ajuns să le citesc de zece ori pe fiecare pentru a mă asigura că am înțeles clar ce am de făcut.

Faptul că fiecare informație pe care o incluzi în lucrare trebuie să fie argumentată și susținută de referințe, te ajută să devii mai riguros cu ceea ce afirmi, îți structurează mintea să nu mai poată gândi fără argumente și asta e de foarte mare ajutor în dezvoltarea ta, ca profesionist. Nu pot fi incluse în lucrare păreri personale, afirmații general valabile sau despre care știi tu din propria experiență profesională. Pe scurt, cred că rigoarea a fost cea mai mare provocare, dar și un câștig important.

Care sunt cele mai valoroase informații cu care ai rămas după curs?

După ce am finalizat cursul, mi-am interiorizat două întrebări esențiale: ce resurse neutilizate am și care sunt datele de care clienții mei au nevoie.

Cu aceasta ocazie am descoperit că agenția, dar și grupul Publicis, ne pun la dispoziție o multitudine de tool-uri pe care nu le utilizam înainte, precum Global Web Index sau tool-uri de social listening, precum zelist și neticle. Am devenit interesată de discuțiile din rețeaua globala Publicis, am descoperit o serie de webinarii în care se prezintă toate tool-urile Publicis. Am învățat mai multe despre Google Analytics, pot spune că acum știu ce pot găsi pe această platformă și unde anume se află informații prețioase legate de experiența digitală a celor care accesează site-urile clienților. Am învățat să folosesc toate aceste tool-uri din care îmi extrag date și aduc valoare proiectelor la care lucrez.

Legat de datele de care au nevoie clienții nostri, grupul Publicis pregătește un proiect de data tools în care m-am implicat în paralel cu începerea cursului.

Prin acest nou proiect, clienții vor avea acces la dashboard-uri online, interactive, ce se populeaza cu date in timp real despre: comunicare (campanii si social media), indicatori de brand, dar si indicatori de business. Aceste dashboard-uri sunt menționate și în ultimul capitol din curs și acum consider că sunt esențiale în orice proiect.

Pot spune că a fost proiectul potrivit la momentul potrivit, deoarece prin această inițiativă nouă descopăr cu ce probleme se confruntă business-urile din categorii diferite (telco, tabacco, asigurari, etc), ce nevoi de date au și cum putem să le răspundem astfel încât ei să facă diferența față de competiție pe domeniile lor, iar noi să putem asigura baza succesului campaniilor pe care le propunem.

Cunoștințele dobândite, legate de structurarea profesionistă a unei prezentări, argumentarea riguroasă și importanța datelor m-au ajutat să fundamentez mai bine tot ceea ce propun și afirm într-o prezentare, cu beneficii atât pentru client cât și pentru agenția Leo Burnett.

Ce sfat le dai cursanților de acum sau celor care intenționează să înceapă curând un program de certificare internațională în marketing?

Citiți. Citiți toată bibliografia, nu doar suportul de curs, plus alte materiale, pentru a putea înțelege cerințele și pentru a scrie o lucrare de calitate, apreciată de evaluatori.

 

Portalul Marketing Focus a fost lansat de Institutul de Marketing  cu scopul de a aduce un plus de informatie, idei si resurse de marketing atat profesionistilor de marketing, cat si celorlalti actori si departamente implicate in livrarea performantei de marketing: comunicare si relatii publice, resurse umane, IT, financiar,  relatii cu clientii si nu in ultimul rand management. 

Newsletter

Aboneaza-te pentru a fi la zi cu ultimele informatii din marketing.