Doriti sa fiti parteneri cu noi?

Publicitate, proiecte speciale, sponsorizari - Eduard Stancu, Director dezvoltare - eduard@marketingfocus.ro

Digital Marketing, Mobile Marketing, New Media - Anca Macoviciuc - anca@marketingfocus.ro

Interviuri – Mihaela Pantea – mihaela.pantea@marketingfocus.ro

Evenimente - evenimente@marketingfocus.ro

Stiri, communicate de presa - redactia@marketingfocus.ro

Teodora Adamache Brânzoi

Teodora Adamache Brânzoi

Teodora Adamache Brânzoi este specialist marketing cu experienţă profesională de peste 10 ani formată în lucrul pentru companii mici, medii şi multinaţionale din diverse domenii precum servicii profesionale, asigurări, agricultură, investiţii imobiliare, tehnologie.

Are un Award în strategie digital şi lucrează în prezent la Tritech Group.

Revenim cu seria de interviuri CEO Marketer și redăm o discuție avută cu Vlad Șuteu, CEO Gumzzz, un startup de health tech care construiește soluții digitale inovatoare pentru industria dentară globală. Cu experiență și studii internaționale în Danemarca și Marea Britanie, Vlad Șuteu este unul dintre antreprenorii de urmărit din industria digitală care are bakground solid în marketing. Cum l-a influențat marketingul în drumul său antreprenorial, cum vede sistemul de învățământ local în comparație cu cel internațional, dar și care ar fi viziunea sa de marketing pentru țara natală vă invităm să citiți în interviul de mai jos.

Care sunt top provocări de marketing la nivel operațional?

Într-un business, marketingul joacă un rol mult mai important decat mulți antreprenori vor să înțeleagă. Trăim într-o societate de consum, în care suntem expuși zilnic la mii de produse și servicii într-un context în care puterea noastră decizională, de cele mai multe ori, se învârte în jurul volumului și nu al unei decizii binare de a cumpăra sau nu.

Una dintre principalele provocări este să poți oferi clienților tăi o experiență 100% construită în jurul nevoilor, un context în care ei pot crea o conexiune cu brandul tău.

Pentru a realiza asta, este nevoie de timp să le înțelegi nevoile și dorințele, să construiești și să consolidezi echipa potrivită care poate să implementeze o strategie coerentă și unitara pentru ca mai apoi să apară și rezultatele. Mulți antreprenori, din păcate, nu au suficientă răbdare sau nu perseverează îndeajuns cu acest aspect și asta afectează orice business. Părerea mea este că și cercetarea reprezintă o problemă, nu se acordă atenție research-ului pentru a se conecta deopotrivă la pulsul pieței și la nevoile clienților. Atunci cand sari peste anumiți pași în dezvoltarea unui produs sau serviciu, îți pierzi cumva din autenticitatea brandului și asta este un pilon esențial pentru evoluția business-ului tău în raport cu piața, consumatorii și cu inovația.

Care au fost avantajele backgroundului de marketing în dezvoltarea business-ului? 

În momentul în care înțelegi că procesul de constructie a unui business este un maraton și nu un sprint, înțelegi că este nevoie de un pachet de abilități care să te ajute să continui să mergi înainte.

Educația în marketing m-a ajutat să înțeleg mai bine felul în care funcționează psihologia consumatorului sau comportamentul de consum și, totodată, cum poți să comunici mai eficient cu echipa, partenerii sau clienții. Totodată, pregatirea educațională în marketing te ajută să înțelegi valoarea din spatele procesului de construcție a unui brand vs un business. Odată ce accepti importanța construcției de brand, poți să descoperi și direcții noi de business prin faptul că înțelegi produsul tău ca și o piesă într-un mecanism economic.

Dar dezavantajele?

Educația este cu siguranță o super putere care poate schimba lumea și prin intermediul căreia putem trăi într-o societate mai bună și mai favorabilă evoluției noastre ca oameni, sub toate aspectele. Ca orice super putere, educația vine cu o serie de limitări în momentul în care este pusă într-un context de piață. Educația și experiența profesională în marketing pot să îți ofere o viziune complexă asupra direcției dorite pentru un business, iar asta poate să adauge multă munca în plus într-un stadiu incipient.

Cât de importantă este formarea continuă?

Cel mai important aspect referitor la formare, fie ea profesională sau educațională, nu se referă la frecvența ei, ci la calitate. Societatea actuală creează terenul propice pentru apariția influencerilor de marketing sau a oameni văzuți ca și business guru sau unor persoane reperate drept business guru, trend resimțit aproape în fiecare zi. Procesul de formare continuă este important să fie făcut de fiecare persoană în modul în care aceasta îl găseste potrivit pentru sine și mai puțin în modul în care un guru îți vinde un mesaj motivațional în 60 de secunde. Generațiile noi trebuie să găsească un context potrivit pentru a experimenta și crea mai mult decat a se limita la consumul conținutului realizat de altcineva.

Care sunt principalele diferențe între sistemul educațional de pe plan local versus cel internațional?

Principala diferență este de mentalitate, iar aspectul acesta se regăsește mai apoi în diferite aplicări practice. În contextele internaționale (UK și Danemarca) în care am trăit, am avut parte de o mentalitate pozitivă și focusată pe un succes bazat pe munca și rezultate. Acest lucru este, în principal, datorat diversității găsite în contextele internaționale, unde exista un mix de culturi, libertate de exprimare într-un mediu cultural care depășește propriile cunoștințe.

Cred că acest aspect este principalul factor care ne încetinește din procesul de a deveni un sistem educațional demn de urmat la nivel internațional. Un alt aspect important este felul în care sistemul educațional de predare și notare influențează dezvoltarea și parcursul unui student. În contexte internaționale, se pune un focus mai mare pe dezvoltarea individului prin munca în echipă și asumarea rezultatelor finale de către toți membrii acesteia, versus un context în care de cele mai multe ori în sistemele locale este opus.

Dacă România ar fi un IMM și ai fi directorul de marketing care ar fi principalele direcții strategice pe care le-ai implementa?

Avem o țară cu un potențial uriaș și cred că toată lumea este conștientă de acest lucru. În aceași măsură, avem o țară în care sunt diferențe majore de mentalitate, nivel de trai sau oportunități. Ca director de marketing, aș începe prin a lucra la fundația pe care dorim să construim o strategie sănătoasă. Aș începe prin a asculta partenerii implicați, apoi aș crea un sistem de responsabilizare și organizare astfel încât lucrurile să poată funcționa și fără prezența unei forme de putere. Un sistem bun funcționează atunci când participanții livrează din motivație pentru viziunea comună, și nu din frică sau inerție.

Odată ce începem să facem asta, sunt convins că vom descoperi și alte minunății pe care acest loc le are, pe lângă exportul de aer curat și talent.

Romania are nevoie să scoată mai mult în față poveștile de succes care, de cele mai multe ori, nu se rezumă exclusiv la un succes financiar, sau asocierea de brand cu NASA sau corporații Americane. Succesul vine din valorile pe care le avem și din puterea de a lupta pentru ce vrem și nu pentru ce credem că vrem.

Un alt aspect important care merită explorat mai in detaliu este referitor la generațiile viitoare care pot aduce rezultate și mai bune pentru Romania. Talentul extraordinar pe care îl avem aici și pe care aproape că nu îl exploatăm, merită să rămână aici sau să se întoarcă la un moment dat, iar pentru asta, trebuie să lucram împreună la a înțelege mai bine cine este România ca brand și cum ne dorim să fim percepuți.

 

Continuăm seria de interviuri CEO Marketer cu Dragoș Mîndreci, country manager Betano, jucător important pe segmentul gametech. Un dialog plin de naturalețe și de consistență despre evoluția teoriei și practicii de marketing, despre avantajele backgroundului de marketing când ești la nivel operațional, performanța în business și testarea permanentă. Nu am omis exercițiul de imaginație legat de cum ar vedea marketingul de țară dacă România ar fi o companie privată.

1. Care sunt top provocări de marketing la nivel operațional?

Monitorizarea, analiza activităților, acțiunilor e marketing, cu scopul îmbunătățirii permanente. În sectoare de activitate competitive, câștigătorul este cel care optimizează și îmbunătățește permanent. Este prea mult spus inovație, este mai mult o problemă culturală pe care, cred eu, că noi românii o avem. În mare parte este dată de modul în care suntem educați, de școală, unde sunt așteptări identice de la elevi, de la studenți, iar aceștia sunt nevoiți să învețe la toate materiile cu același nivel de importanță, urmând ca după ce au trecut un examen să dea de-o parte materia respectivă.

Faptul că nu stăm înainte să prioritizăm după valoarea pe care o aduc acțiunile pe care le propunem și pe care urmează să le implementam și faptul că după implementare, în cele mai multe cazuri, nu este nimeni desemnat să monitorizeze și să îmbunătățească procesul respectiv, duc la o performanță scăzută.

Uitându-mă doar la ultimele 12 luni de activitate, doar un singur proiect a fost abandonat datorită lipsei de performanță. Restul au început la fel ca cel pe care l-am considerat că nu a fost viabil într-un final, dar pe măsură ce le-au fost aduse îmbunătățiri venite fie din opinia clienților, din analiza diferiților metrici, fie din testare de tip A/B sau multi testare, au ajuns să performeze cel puțin conform așteptărilor noastre. Este simplu, dacă creezi un mediu de lucru în care orice este nou este văzut cu o mare curiozitate, cu dorință, ca o joacă, dar și dacă ești consistent în acțiunile tale.

2. Care au fost avantajele backgroundului de marketing în promovarea la nivel executiv? Dar dezavantajele?

Ca om de marketing ești învățat să privești prin ochii clientului, iar acest lucru îți oferă într-o mai mare măsură imparțialitatea de care ai nevoie pentru a crea noi inițiative și pentru a evalua diferite strategii și tactici. Ca om de marketing, părerea mea sau părerea colegului de la vânzări, ori financiar, nu consider că sunt bune sau rele, le evaluez din perspectiva clienților.

Trebuie să analizezi propunerile trecând totul prin filtre, punând întrebări precum:

Cui se adresează propunerea? Ce ar vrea să obțină acel client? Voi reprezenta eu o opțiune viabilă din care acesta poate să aleagă? Cum pot face ca soluția, propunerea mea, să devină opțiunea numărul unu pentru publicul țintă?

Ceea ce pe mine m-a ajutat este structurarea gândirii de Marketer, iar CIM mi-a oferit din plin acest lucru. Trebuie să ajungi ca prin exercițiu, să monitorizezi și să măsori impactul acțiunilor tale. Consider că backgroundul de marketing mi-a adus o mai mare înțelegere a efortului pe care echipa de marketing îl depune, asupra faptului că, deși nu toate acțiunile întreprinse pot fi transformate în bani în mod direct, dar cu raționamente solide, pot performa. Acesta poate fi considerat un dezavantaj. Un mare atu constă în faptul că ai o mai mare deschidere la nou, că te poți adapta mai bine într-un mediu în schimbare, precum criza generată de COVID, iar aceasta este o condiție de bază pentru a fi un lider de succes în perioada actuală.

3. Cât de importantă este formarea continuă?

Când am dat la facultate mi-am spus că am patru ani în față și gata, voi scăpa cu totul de învățat! Doar nu sunt doctor sau nu voi lucra în IT, astfel încât să fiu nevoit să învăț toată viața!
Am învățat în anul doi la Marketing de cei 4P ai lui Kotler, până am terminat facultatea deja ajunsesem la 5! La 30 ani când am simțit nevoia să mă specializez, să îmi aduc mai multă structură peste și pe lângă toată experiența profesională acumulată, eram pe la vreo 7!

Acesta este doar un reper, nu reprezintă o bornă în jurul căreia mă învârt. Lucrurile sunt relativ simple, lumea se schimbă atât, atât de repede încât exagerând (doar) puțin, ceea ce ieri părea inovația momentului, mâine este depozit. Nu mă refer doar la specializare, la profesii, mă refer și la modul de organizare și de management al organizațiilor, al oamenilor.

În momentul de față să gestionezi echipe care lucrează la distanță reprezintă o provocare pentru mulți manageri. De asemenea, tendința este de a merge spre organizații suple, unde ierarhiile cunoscute dispar, iar liderii sunt profesioniștii care au competențe pe domeniul specific proiectului în care sunt implicați, urmând ca ceilalți să contribuie și să îl susțină, așa cum sunt organizațiile de tip Opal.

4. Care sunt principalele diferențe între sistemul educațional de pe plan local versus cel internațional?

În primul rând specializarea și practica, apoi lucrul în echipe pentru proiectele asignate. Acestea sunt primele lucruri care îmi vin în minte după ce elimin elementele de bază pe care studiul într-o instituție de învățământ mi l-a adus, respectiv disciplina – a fost necesar să îmi impart curricula pe zile, să îmi fac un program de învățat continuu fără de care nu aș fi reușit să parcurg în timp util materia.

Consecvența – ai un țel, ai un plan stabilit pe zile, trebuie doar să îl pui în practică.

Acceptarea feedback-ului și determinarea: consilierul meu de curs mi-a întors de mai multe ori drafturile trimise și, deși consideram că am acoperit feedback-ul pe care l-am primit la prima revizie, am fost surprins că dacă acesta considera că totuși lipsesc anumite aspecte revenea cu o completare, alături de o exemplificare mai detaliată, considerând că nu am înțeles cerința, fapt ce m-a motivat, întrucât consilierul meu nu m-a considerat superficial sau prost, a considerat că nu a exemplificat el suficient de bine și că este de datoria lui să îmi dea mai multă ghidare. Acest lucru m-a responsabilizat, ulterior livrând la un alt nivel lucrările care au urmat.

În România, cel puțin pe mine, sistemul de învățamânt prusac pe care îl avem în sistemul public m-a învățat că nu am alternative să îmi aleg materiile importante în funcție de ceea ce vreau eu să fac, unde am aptitudinile necesare, așa că a trebuit să învăț pentru notă, apoi să merg mai departe. Dezavantajul acestui tip de învățământ, unde materiile sunt importante, întrucât fiecare profesor consideră că ceea ce el preda este important, m-a făcut ca elev doar să alerg fără să mă uit inapoi. Peste ani am învățat că acest obicei te face să măsori fals succesul. Ca exemplu, atât eu cât și foarte mulți colegi cu care am lucrat considerăm că am ajuns la succesul unui proiect, atunci când l-am implementat. Ce am învățat este că de fapt de-abia acolo începe munca adevarată, respectiv ce spuneam anterior: monitorizare – îmbunătățire – raportare. O buclă ce se poate termina abia după ce ai ajuns la rezultatul scontat.

5. Dacă România ar fi un IMM și ai fi directorul de marketing, care ar fi principalele direcții strategice pe care le-ai implementa?

Pentru a face un business scalabil, trebuie să îți creezi scalabilitatea și soliditatea afacerii, drept pentru care învățământul aplicat ar fi una dintre direcțiile strategice de dezvoltare. Sistemul de sănătate este și el necesar pentru a oferi condițiile necesare unui trai robust.

Cunoașterea clientului, a tendințelor de consum sunt extrem de importante. De aceea partea de cercetare, crearea de incubatoare de afaceri și susținerea lor, consider că sunt un factor de creștere important pe care un stat trebuie să îl dezvolte pentru anumite sectoare strategice, pe care le consideră vârf de lance.

Pentru a avea un vârf de lance, trebuie să înțelegi care sunt oportunitățile, care este avantajul competitiv pe care îl ai ca țară, iar în jurul lui să asiguri promovarea internă și externă a respectivelor direcții.

 

Continuăm seria de interviuri CEO Marketer cu omul care conduce o echipă a cărei deviză este să susțină “visele prea mari pentru a le putea construi singur”. Despre top provocări de marketing la nivel operațional, principalele diferențe între sistemul de învățământ local și cel internațional, dar și despre importanța formării continue, am avut plăcerea să discutăm cu Alexandru Bogdan, CEO Roca X,  companie care investește în startup-uri din tehnologie, parte a Impetum Group.

Care sunt top provocări de marketing la nivel operațional?

Prin prisma poziției și naturii activității, noi suntem în permanent contact cu o multitudine de companii ce activează în verticale diferite de business și pe care le susținem în dezvoltarea lor. Operaționalul este o componentă esențială în dezvoltarea oricărei companii, însă cu cât poziția deținută este mai înaltă, cu atât focusul strategic trebuie să fie mai mare.

Ultimul an, în contextul COVID, a adus provocări semnificative pe ambele planuri, desigur, diferite de la un business la altul în funcție de tipologia produselor și serviciilor, de canale și verticale în care compania activează. Și cum marketingul este o componentă esențială a oricărui business, în 2020 în mod continuu și acum la început de 2021 orice executiv ar fi trebuit să-și pună câteva întrebări esențiale de tipul:

  • Product marketing - Mai este produsul sau serviciul meu relevant în noul context? Care sunt trendurile comportamentale curente sau viitoare? Cât de mult va ține noul context? Am timp să pivotez, să ajustez ceva pentru relevanța produsului? Ce m-ar diferenția pe mine versus competiție?
  • Segmentare – Pentru ce categorii de clienți și cu ce preocupări/numitor comun mai sunt relevant? Cum pot accesa o audiență mai mare?
  • Channel marketing - Unde mai pot interacționa cu audiența mea? E digitalul totuși singurul mediu sau mai pot identifica tactici prin care să ajung la ei în afara acestui culoar îngust și aglomerat?
  • Efficiency/Pricing – În noul context mai sunt competitiv? Mai e rentabil produsul în contextul schimbărilor pe care trebuie să le aplic?

Practic toate întrebările fundamentale, atât din perspectiva operațională, pentru un răspuns imediat, cât și din perspectiva strategică, pentru o abordare pe termen mediu și lung, ar trebuit să primească răspunsurile, pentru un potențial reset complet al businessului.

 Operaționalul este o componentă esențială în dezvoltarea oricărei companii, însă cu cât poziția deținută este mai înaltă, cu atât focusul strategic trebuie să fie mai mare.

În funcție de verticală, produs, serviciul administrat, răspunsurile la aceste întrebări sunt mai simple sau complexe. Sunt industrii cum ar fi cea a cinematografelor care după un astfel de review nu au putut decât cel mult să se pregătească în blind pentru a fi mai relevanți în eventualitatea unei relaxări a restricțiilor. La extrema cealaltă au fost businessuri în industrii a căror maximă provocare a fost să aibă suficient stoc pentru a fi vizibile la raft.

Totuși, în această multitudine de provocări, zgomot de fond și efervescență cred că s-au conturat câteva teme comune:

  • Lupta cu nevoia de educare a pieței. Atât pentru serviciile și produsele inovatoare, complet disruptive, cât și pentru adaptările rezultate din exercițiul de mai sus, trecerea de la early adopters și innovators la early și late majority și engagementul audienței au reprezentat provocări majore pentru marketeri în această perioadă;
  • Zgomotul imens de fond. Odată cu lockdownul foarte multe companii au încercat să se orienteze către mediul digital sau să-și canalizeze mai multe resurse în această zona. Într-un torent de știri de ultimă oră și răsturnări de situații locale și internaționale, nivelul de atenție al consumatorului nu a crescut semnficativ și cum toată lumea și-a mutat eforturile în digital, creativitatea marketerilor a fost pusă greu la încercare pentru a capta această atenție, pentru a fi relevanți la niște costuri digerabile, pentru că mecanismul de bidding a făcut costurile de digital media să explodeze în majoritatea categoriilor; 
  • Cum măsor ceea ce fac pentru a mă putea adapta rapid la schimbările permanente cu care ne confruntăm?  Aici digitalul a reprezentat un avantaj major, permițând accesul la informație rapidă și acționabila, în timp ce mediile clasice de comunicare gen outdoor (OO), nu au permis agilitatea cerută de această perioada și au reprezentat un pariu mai riscant.  

Care au fost avantajele backgroundului de marketing în dezvoltarea business-ului? Dar dezavantajele?

Oricât aș încerca, nu pot identifica vreun dezavantaj al unui background de marketing. În orice poziție înaltă din cadrul unei companii, cunoștințele de marketing pot doar potența performanța persoanei respective în poziția deținută. Fie că vorbim de product sau service design, comunicare și advertising, customer experience, branding sau personal branding, toate contribuie la obținerea atât a unei performanțe individuale mai bune, dar mai ales a unei dezvoltări mai armonioase și rapide a businessului condus.

Cât de importantă este formarea continuă?

Formarea continuă a avut întotdeauna un rol important atât în plan personal pentru conturarea unei cariere de succes și avansarea în ierarhii, cât și pentru buna funcționare a businessului în care fiecare dintre noi este implicat. Conștientizarea și nevoia unui proces de formarea continuă a trecut de la stadiul de atu, la element critic/mandatoriu în contextul creșterii vitezei/dinamicii schimbărilor din jurul nostru din toate domeniile. Care ar fi alternativa? Autosuficiența, rigiditatea, aversiunea la risc și ascunderea în spatele procedurilor nu sunt decât ingredientele pentru un eșec sigur. Cine și-ar dori să devină următoarul dinozaur/specie dispărută?  

 Autosuficiența, rigiditatea, aversiunea la risc și ascunderea în spatele procedurilor nu sunt decât ingredientele pentru un eșec sigur.

Care sunt principalele diferențe între sistemul educațional de pe plan local versus cel internațional?

Istoric, sistemul educațional românesc la toate nivelele sale era concentrat pe învățarea teoretică, în silozuri, complet decuplată de aplicabilitate practică sau de o abordare holistică care să ajute la realizarea de conexiuni interdisciplinare care sunt de cele mai multe ori o importantă sursă de inovație, în timp ce sistemele internaționale pun accentul pe experiență practică și punerea în context a noțiunilor asimilate, sedimentandu-le prin exercițiu practic.

Credința mea este că suntem pe un trend pozitiv, născut atât din conștientizarea unor cadre didactice, cât și din presiunea exercitată de părinți și elevi care își fac din ce în ce mai mult auzită vocea, făcând sistemul nostru să conveargă către sisteme consacrate. Această schimbare se regăsește la orice nivel, de la grădinițe și școli primare, unde au apărut cursuri de antreprenoriat, de cunoaștere a lumii înconjurătoare prin experimente, la afterschooluri care oferă o gamă din ce în ce mai vastă de opționale, la asociațiile studențești care creează parteneriate cu organizații internaționale pentru a facilita accesul studenților la cursuri de genul design thinking sau Leadership. Chiar dacă efectele acestor tendințe nu sunt vizibile decât în timp, sunt încrezător că în 10-15 ani vom putea culege roadele acestor progrese.

Dacă România ar fi un IMM și ai fi directorul de marketing, care ar fi principalele direcții strategice pe care le-ai implementa?

Făcând puțin haz de necaz, m-aș concentra pe eliminarea tuturor conotațiilor negative ale cuvântului "românism". Acest efort ar presupune schimbări radicale și fundamentale atât de customer experience, de percepție și branding extern, de produs etc, care ne-ar aduce o fundație solidă pentru mândrie națională.

În paralel, aș investi în crearea unui diferențiator clar, controlabil de noi și pe care putem să-l construim. Fie că dorim să devenim cel mai atractiv ecosistem de inovare și tehnologie sau cel mai bun furnizor de servicii, important e ca acel ceva ales să arate că suntem stăpânii destinului nostru și suntem capabili să ne mobilizăm, să colaborăm, să avem spirit civic, și nu doar să ne bazăm pe moșteniri oricât de pozitive ar fi ele cum ar fi „țară bogată".

 

Violeta Niculae Director Executiv Exact Business Solutions

Deschidem seria de interviuri CEO Marketer din 2021 redând cât mai fidel o discuție consistentă avută cu Violeta Niculae, Executive Director al Exact Business Solutions, companie de marketing research și strategie. Cu 15 ani de experiență în marketing, având inclusiv experiență managerială, Violeta Niculae ocupă acum o poziție la nivel executiv și ne-am dorit să înțelegem mai bine cum au contribuit la acest parcurs pozițiile de marketing. Pentru opinii pline de inspirație despre principalele provocări de marketing la nivel operațional, influența marketingului în carieră la nivel operațional, dar și un exercițiu de imaginație la care ne-am bucura dacă ar trage cu ochiul și factorii de decizie din domeniul public vă propunem să parcurgeți interviul următor.

Care sunt top provocări de marketing la nivel operațional?

Din experiența mea de peste 15 ani, atât în Marketing Management, dar și operațional-strategic, pot spune că, indiferent de dimensiunea sau domeniul de activitate, majoritatea companiilor se luptă cu complexitatea modului în care își organizează operațiunile, în mod special cum integrează strategia de marketing în cea generală a companiei. Cele mai mari provocări apar în contextul presiunii conducerii companiilor de a face departamentele de marketing mai responsabile pentru acțiunile lor, mai ales aceea de a îmbunătăți ROI (Return on Investment). Astfel, unele companii au trecut de la simpla planificare și bugetare de marketing la o abordare mult mai formală, holistică, integrând cercetarea de piață la un nivel complex în strategia generală a companiei, odată cu implementarea unei analize mult mai aprofundate a performanței acțiunilor de marketing.  

O altă provocare majoră de marketing la nivel operațional ar fi trecerea de la bugetarea de marketing și măsurarea rezultatelor campaniilor, la activități mult mai sofisticate și mai complexe precum analiza predictivă, automatizarea campaniilor, integrarea unor noi tehnologii etc., ceea ce înseamnă că este nevoie de un set de noi competențe și funcțiuni, dar și o întârziere în "pozitivarea" ROI, ceea ce duce la o contradicție la nivel operațional.

Care au fost avantajele background-ului de marketing în promovarea la nivel executiv? Dar dezavantajele?

Atât ca Director Executiv în prezent, dar și ca Membru în board-ul de directori într-una din companiile anterioare, am avut ocazia să "măsor" influența background-ului de marketing și pot spune cu certitudine că, dacă până mai ieri, marketing managerii lucrau mai mult "individual", implementând, practic, acțiuni de marketing care răspundeau obiectivelor punctuale ale companiei (vânzări, poziționare, imagine), în ultimii ani situația s-a scimbat dramatic. Mai precis, este de așteptat ca Directorul de Marketing să sprijine CEO în elaborarea strategiilor de afaceri, dar, mai ales să-și ofere propria viziune, contribuind astfel, covărșitor la implementarea deciziilor vitale pentru companie. Funcțiunea de marketing este una strategică deja în multe companii. Astfel, abilitățile tehnice sunt doar un minim punct de plecare, tipurile de aptitudini din ce în ce mai căutate în ultima vreme pentru poziții de nivel executiv sunt comunicarea clară, empatia, colaborarea, gândirea strategică și consolidarea încrederii publicului în companie din punct de vedere social.

Prin urmare, departe de a fi un dezavantaj, background-ul de marketing a contribuit covărșitor la formarea mea profesională din punct de vedere strategic, dar și la cooptarea mea în funcții executive.

Cât de importantă este formarea continuă?

Formarea continuă este, de fapt, un proces de învățare a unor noi competențe și cunoștințe în mod continuu, fie că vorbim de cursuri formale, fie, pur și simplu, de o "învățare socială". Aceasta implică, însă, auto-inițiativa și asumarea provocărilor. Menținerea pe o piață a muncii din ce în ce mai competitivă înseamnă că formarea continuă este absolut vitală, deoarece organizațiile trebuie să fie inovatoare, adaptabile și în continuă schimbare, iar realizarea acestui obiectiv depinde în măsură covârșitoare de aptitudinile și cunoștințele angajaților, respectiv candidaților. De aceea este, în mod cert, obligatoriu să învățăm în permanență, să deprindem noi cunoștințe sau abilități pentru a fi în pas cu timpurile, a ne adapta și a ne integra.

Personal, nu am încetat niciodată să învăț, să mă formez că profesionist și să fiu în permanență la curent cu schimbările și provocările noi care apar. Astfel, în ultimii ani am absolvit un MBA intern, concentrat pe Trade Marketing Efficiency, organizat de una din companiile multinaționale în care am activat, în colaborare cu două institute de renume din Germania și Austria, am obținut certificare în Change Management, curs organizat de Prosci, leader global în domeniu, iar anul trecut am absolvit cursul de Design Thinking Fundamentals, organizat de Exact Business Solutions/Design Thinkers Academy. Și, cu siguranță, nu mă voi opri aici.

Care sunt principalele diferențe între sistemul educațional de pe plan local versus cel internațional?

Starea actuală a sistemului educațional din România se confruntă cu multe vulnerabilități, mai ales în comparație cu alte țări, printre care: ineficiență, irelevanță față de noul tip de economie și societate în care trăim, inechitate, aceasta însemnând incapacitatea de a crea șanse egale de studiu, înzestrare slabă cu resursele materiale și umane etc. Corectarea acestor aspecte ar fi un pas mare și logic în reducerea acestor decalaje, ar consolida fundamentele dezvoltării economice, cunoscut fiind faptul că educația este baza dezvoltării economice a unei țări.

Dacă România ar fi un IMM și ai fi directorul de marketing care ar fi principalele direcții strategice pe care le-ai implementa?

M-am întrebat de multe ori cum faci tu, o țară dintr-un colț al planetei, să poți arata și spune tuturor că exiști?

Este din ce în ce mai evident că multe țări adoptă și aplică strategii și tactici de marketing folosite de companii pentru a-și crește profiturile. Există și destule referințe în literatura de specialitate legate de marketingul de țară (Lewitt, Douglas & Wind etc), respectiv de ce tip de strategii ar fi mai potrivite: cele standardizate (mesaj unic pentru toate serviciile marketate către toate categoriile de target) sau cele personalizate (mesaje diferențiate pentru diferitele servicii marketate).

Cum noi, în România, am fost forțați să ardem etape, la fel am procedat și în cazul brandului de țară, concentrându-ne, în principal, pe turism. Eu aș porni de la convingerea că cel mai puternic Brand Ambassador este cel intern, deci aș începe cu începutul, mai precis cu și de la noi, locuitorii acestei țări. Aceasta deoarece, înainte de orice, ar trebui să ne asigurăm că motivația intrinsecă este una puternică și pornește de la o bază solidă. Presupunând că am respectat acest principiu, aș implica și alți stakeholderi în generarea strategiilor, chiar prin crowdsourcing, iar pașii pe care i-aș urma, în calitate de Director de Marketing al României ar fi următorii:

Obiectiv de marketing: Obținerea unui brand de țară puternic, până la finalul anului 2021, care să încurajeze și să convingă turiștii, partenerii de afaceri și investitorii să exploreze potențialul uriaș al României.

Target general: turiști, parteneri de afaceri, potențiali investitori

Direcții strategice principale:

  • Evidențierea principalelor puncte de atracție (turism, oportunități investiții, oportunități de afaceri): ex. USP- patrimoniul UNESCO
  • Focus pe brandingul de țară (comunicare unitară prin logo și promovare)
  • Crearea unui "Customer Experience" memorabil (mapare puncte principale de interes, testimoniale)
  • Parteneriate strategice (interacțiuni economice cu structuri interesate, oportunități de dezvoltare și promovare comune)

Din aceste direcții strategice ar decurge tacticile. Ar fi cu adevărat o provocare și o onoare, în același timp să contribui la desenarea și - de ce nu?- chiar implementarea acestora.

 

Portalul Marketing Focus a fost lansat de Institutul de Marketing  cu scopul de a aduce un plus de informatie, idei si resurse de marketing atat profesionistilor de marketing, cat si celorlalti actori si departamente implicate in livrarea performantei de marketing: comunicare si relatii publice, resurse umane, IT, financiar,  relatii cu clientii si nu in ultimul rand management. 

Newsletter

Aboneaza-te pentru a fi la zi cu ultimele informatii din marketing.