Rezultatele GfK TEMAX pentru Romania, T1 2019

Cu o valoare de 700 milioane de euro in primul trimestru din 2019, piata romaneasca a bunurilor de folosinta indelungata a marcat o scadere de aproape 2% fata de primele trei luni ale anului trecut.

Mai multe categorii au contribuit la aceasta evolutie, dar cele mai importante scaderi au venit din telecom si IT, sectoare responsabile de 43%, respectiv, 14% din valoarea totala a pietei in T1 2019.

Sectorul telecom a scazut cu 4.5%, pana la 301 milioane de euro, iar electronicele, cu o importanta de 15% in valoarea totala, au intrat si ele in teritoriul negativ, cu un declin de aproape 1 procent, pana la 106 milioane de euro.

Vanzarile de electrocasnice mari (18% din valoarea pietei) au crescut cu peste 11%, pana la 128 milioane de euro. Electrocasnicele mici (7% din valoarea totala) si-au majorat vanzarile cu aproape 4%, pana la 52 milioane de euro.

Sectorul IT a totalizat 101 milioane de euro in acest prim trimestru, cu aproape 10% mai putin fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Echipamentele de birou si aparatele foto, fiecare reprezentand aproape 1% din piata totala, au marcat evolutii negative de -4.5% (pana la 8 milioane de euro), respectiv, mai mult de -11% (pana la 4 milioane de euro).

Telecom

Piata de telecom include telefoane mobile si smart, phablete (telefoane smart cu ecrane mai mari de 5.6 inch), casti pentru telefoane si core wearables, precum ceasuri smart, Fitbit.

Categoria care marcheaza evolutia negativa a intregului sector este cea a telefoanelor mobile care isi diminueaza valoarea cu mare viteza. O scadere de peste 74% fata de trimestrul similar din 2018 a adus vanzarile la 53 milioane de euro.

Ascensiunea phabletelor nu a reusit sa compenseze tendinta, chiar daca rata de crestere a acestora a fost de peste 146%, pana la o valoare de 231 milioane de euro.

Castile au marcat, de asemenea, o evolutie buna, peste 17%, pana la 8 milioane de euro, in timp ce vanzarile de core wearables s-au majorat cu peste 52%, tot pana la 8 milioane de euro.

Electrocasnice mari

In acest sector, uscatoarele de rufe sunt cele care continua evolutia foarte buna de anul trecut. In T1, categoria a crescut cu aproape 35%, pana la 3 milioane de euro. Desi este o categorie mica, aceasta va urma trendinta de crestere remarcata la nivel european.

Frigiderele, a doua mare categorie ca evolutie din acest sector, si-au majorat vanzarile cu 15.5%, atingand 32 milioane de euro. Urmeaza congelatoarele, cu o crestere de peste 14%, dar cu doar 5 milioane de euro in valoare absoluta.

Cea mai mare categorie din punct de vedere valoric, cea a masinilor de spalat, a atins 40 de milioane de euro in primul trimestru, reprezentand un plus de mai bine de 14% fata de T1 2018.

Aragazurile au avut vanzari de 21 milioane de euro, cu peste 2% mai mult fata de primele trei luni ale anului trecut.

Ca si uscatoarele de rufe, si masinile de spalat vase sunt pe un trend ascendent. Categoria a marcat un plus de 13.5%, ajungand la vanzari de 7 milioane de euro in primul trimestru din 2019. Vanzarile de cuptoare cu microunde au crescut cu 8.5%, pana la 4 milioane de euro.

Singura categorie pe trend negativ a fost cea a hotelor, cu o scadere de 1%, pana la 5 milioane de euro.

Electronice

Cea mai importanta categorie din acest sector, cea a televizoarelor, a inregistrat un plus de peste 2 procente, ajungand la o valoare de 92 milioane de euro.

Rezultate foarte bune se remarca si in cazul boxelor si a sistemelor audio, ale caror vanzari au crescut cu aproape 9%, respectiv 8%, pana la o valoare de doua milioane de euro fiecare.

Restul categoriilor au insa un impact negativ asupra performantei totale a sectorului. Piata de casti a scazut cu 15.5%, pana la 0.69 milioane de euro, in timp ce camerele video au ajuns la mai putin de 1 milion de euro, dupa o scadere a vanzarilor de aproape 33%.

IT

Aproape toate categoriile din acest sector au avut o evolutie negativa in primul trimestru al acestui an. Singurele exceptii au fost monitoarele, cu o majorare de 12.5%, pana la 10 milionane de euro si camerele web, cu o crestere de peste 3%, pana la doua milioane de euro.

Cea mai accentuata scadere, de aproape 26%, a fost inregistrata de computere, ale caror vanzari au ajuns la 17 milioane de euro. Tabletele continua si ele panta descendenta, cu vanzari de 10 milioane de euro, in scadere cu 16.5% fata de T1 2018. Vanzarile de laptopuri au scazut cu 7%, atingand o valoare de 55 milioane de euro.

Electrocasnice mici

Cea mai importanta categorie din acest sector, cea a aspiratoarelor (28% importanta valorica), a marcat o crestere de 17%, atingand 15 milioane de euro. O alta categorie importanta, cea a espressoarelor de cafea, a crescut cu peste 26 de procente, atingand o valoare de 10 milioane de euro. Si aparatele de barbierit / epilat au marcat o evolutie buna, de plus 16%, pana la 6 milioane de euro.

Alte categorii in crestere sunt uscatoarele de par, cu o crestere de mai bine de 9% si 2 milioane de euro in vanzari absolute, si fiarele de calcat, cu un plus de 14.5%, pana la 4 milioane de euro.

Sectorul electrocasnicelor mici are cateva staruri, categorii noi cu o evolutie foarte buna. Acestea sunt aparatele de calcat vertical cu aburi, categorie care aproape si-a dublat vanzarile (+93%) in primul trimestru al acestui an fata de T1 2018, desi valoarea absoluta este inca mica, 0.8 milioane de euro.

In registrul negativ avem storcatoarele de fructe, in scadere cu 35%, si masinile de tocat, cu vanzari diminuate cu 11.5% si o valoare absoluta de 2 milioane de euro fiecare. Statiile de gatit (multicooker) au avut vanzari de 7 milioane de euro, cu aproape 11% mai putin decat in primele trei luni ale anului trecut.

Echipamente de birou

Sectorul include imprimante si multifunctionale, cu vanzari mai mici cu 4.5% fata de T1 2018, pana la 8 milioane de euro.

Foto

Camerele digitale continua sa piarda teren in fata telefoanelor inteligente cu camere din ce in ce mai multe si mai performante. Astfel, categoria a scazut cu peste 11, la 4 milioane de euro.

Mai multe detalii si grafice pe: https://temax.gfk.com/ro/EUR/reports/

30 martie 2017, Bucuresti – Saptamana trecuta a avut loc, la  Universitatea de Studii Economice (ASE Bucuresti), a cincea editie BEST OF ESOMAR ROMANIA 2017, eveniment dedicat industriei de cercetare de piata locale. Tematica editiei aniversare a fost “Trenduri de piata in Romania”.

Vorbitorii au abordat o gama diversa de subiecte: Care sunt trendurile de consum in Romania? Cum sa le interpretam si reinterpretam? Cum sa fim diferiti, sa inovam si sa ne conectam cu consumatorii moderni? Care sunt tendintele pietei in randul tinerilor romani?

Programul a gazduit o agenda dinamica sustinuta de reprezentatii celor mai importante agentii de cercetare prezente in Romania, precum si de catre cei doi speakeri internationali: 

• Steve Wigmore, Director, Technology Research, Lightspeed, Marea Britanie
• Tom De Ruyck, Managing Partner, InSites Consulting, Belgia (Keynote Speaker) 

Evenimentul a fost deschis de catre Alina Serbanica, Reprezentant ESOMAR pentru Romania, care a marcat importanta acestei editii aniversare – “5 ani Best Of ESOMAR”, atat pentru cercetatori (practicienii din industria de cercetare de piata), cat si pentru clienti – cei care beneficiaza de serviciile de cercetare de piata, intr-un context in care la inceputul acestui an ESOMAR a implementat noul cod international de etica si deontologie profesionala al industriei (ICC Code ESOMAR – Ianuarie 2917). ESOMAR se implica in mod activ in reglementarea industriei, in promovarea si cascadarea standardelor si practicilor de industrie care sa confere calitate, validitate si consistenta metodologiilor si analizelor de cercetare de piata pe care agentiile le ofera clientilor sai. 

Invitatul special Tom De Ruyck, Managing Partner, InSites Consulting, Profesor la IESEG din Belgia a deschis seria prezentarilor.

Ce sunt insight-urile? Cum le comunicam? Dar, si mai important, cum putem sa le folosim in business-ul nostru? Pentru ca, mai mult ca oricand, masurarea impactului este vitala pentru agentiile de servicii de marketing profesioniste. Conform unui studiu de piata realizat recent despre impact, doar 45% dintre specialistii in prognoze si profesionistii de marketing cred ca cercetarea de piata reuseste sa schimbe atitudinile si deciziile de marketing. Intrebarile «de un milion de dolari» par a fi: cum declansam aceste actiuni semnificative in intreaga organizatie pentru a crea un impact pozitiv asupra afacerii? Si cum specialistul in inovatii poate face acest lucru in mod eficient si practic?  

Prezentarea Oanei Popa Rengle de la Anamnesis ne propune sa privim brief-urile de research ca pe povesti dominante in organizatiile clientilor, care nu surprind neaparat realitatea obiectiva a relatiei dintre consumator si brand si nu lasa loc unor interpretari diferite. De aici, fenomene precum dificultatea de a identifica insight-uri noi, senzatia de saturatie, de stagnare, de lipsa de valoare adaugata din research. Oana propune tehnici din psihoterapia narativa pentru a sonda, in datele de research deja existente pentru a gasi povesti noi, alternative care sa deconstruiasca aceste povesti dominante saturate problematic.

 Pentru a inova in mod relevant, trebuie sa intelegem directia spre care se indreapta piata. Aici intervine analiza tendintelor de schimbare a stilurilor de viata, comportamentelor si atitudinilor.

Anca Zamfirescu, Senior Research Consultant, GfK Romania, a vorbit in prezentarea ei despre cateva tendinte si sub-tendinte de consum importante pe care brandurile le pot utiliza pentru a inova si pentru a se conecta cu consumatorii moderni in moduri noi, mai eficiente. Pentru a vedea cum pot fi aceste tendinte puse in practica, Anca a oferit exemple de produse, de servicii si de campanii de comunicare care utilizeaza deja fiecare trend.

Tendintele prezentate sunt rezultatul unor modificari pe termen lung in comportamente, atitudini si valorile care stau la baza acestora. Ele pot fi folosite in mod strategic, deoarece sunt valabile pentru perioade lungi de timp si influenteaza modificari reale in modul in care consumatorii interactioneaza cu brandurile.

Principalul proiect care analizeaza schimbarile in stiluri de viata si atitudini este GfK Consumer Life, care se deruleaza in peste 25 de tari, inclusiv in Romania. 

Ellis Suban, Managing Director ElQual, a prezentat un inovativ studiu de caz cu tematica „Human Brain vs Automated Research”, abordand conexiunea dintre latura cognitiva si tehnologie, dintre emotional si rational, printr-o perspectiva ce ne-a facut sa ne gandim daca modelele generate de calculator si instrumentele de prelucrare a datelor cu algoritmi statistici sunt limitate in analizele pe care le utilizeaza, daca pot imita gandirea umana sau este creierul uman unic in abilitatea sa de a oferi profunzime si interpretari complexe in timp ce observa si coreleaza perceptii subtile? 

Ioan Simu, director general Mercury Research a vorbit despre cum a evoluat piata IT&C in ultimii 10 ani, precum si despre tendintele viitoare care se prefigureaza din analiza ultimilor ani. Informatiile prezentate au provenit din studiul sindicalizat res!com, unic in Romania, care monitorizeaza inca din anul 2006 evolutia serviciilor de telecomunicatii, a bugetelor alocate de utilizatori, precum si continutul media accesat  pe Internet.  Perioada 2006 - 2016 a fost marcata de o diversificare accelerata a serviciilor oferite de jucatorii de telecom, si de o orientare treptata, care se va accentua in viitor, a utilizatorilor catre furnizorii de continut.  Ultima decada a inseamnat o crestere de 20% pentru piata de telecomunicatii, serviciile de Internet cunoscand o transformare majora.

 Traian Nastase, Managing Partner iSense Solutions, a avut prezentarea cu titlul: “How to be different in a world of indifference”.

In conditiile in care acum timpul consumatorului modern este foarte limitat si acesta este expus la aproximativ 5000 de mesaje de comunicare zilnic, principala problema a brandurilor este cum sa reuseasca sa capteze atentia consumatorului si sa se diferentieze in fata lui.

Bazandu-se pe iSense Solutions Modern Trends Tracker, prezentarea a abordat 7 din cele peste 25 de tehnici de diferentiere si inovatie identifitate de compania iSense Solutions: Fear of missing out, Perfect imperfect, Nevoia de relaxare, Social bubble, Nevoia de independenta, Familia moderna, Pattern interruption. 

Daniel Enescu, Chairman of the Board, Kantar Millward Brown, a discutat despre tendintele in comunicare si despre regulile atragerii atentiei in mediul online. In contextul in care acest mediu de comunicare incepe sa beneficieze de investitii in crestere, este necesar sa tinem cont de 3 tendinte care influenteaza receptivitatea fata de reclame: mobilitatea, nevoia de control (exista o deschidere mai mare fata de reclamele care permit evitarea) si adblockalypse. Aceste tendinte supun reclamele la provocari, iar o reclama foarte buna in offline ar putea sa nu functioneze deloc in mediul online. Mediul digital ofera insa si oportunitati de sharing - o expunere mai mare, fara costuri media. Cele peste o suta de mii de reclame pre-testate cu Link – instrumentul Kantar Millward Brown de pre-testare de reclame – au aratat faptul ca, pentru a deveni virala, o reclama are nevoie sa fie in primul rand foarte diferita, apoi foarte placuta sau antrenanta. O posibila reteta de succes, asa cum o confirma si reclamele testate cu Link for Digital, consta in utilizarea unuia sau a mai multor ingrediente LEGS (laughing out loud, edgy, gripping si/sau sexy) – evident, cu conditia sa fie alese cele potrivite pentru brand.

 Olivia Petre, Corporate & New Business pentru platforma de teste educationale standardizate BRIO, a prezentat principalele tipologii de parinti si de elevi romani, in functie de implicarea lor in procesul de invatare. Pornind de la un studiu calitativ si cantitativ, prezentarea a evidentiat totodata opiniile parintilor si elevilor privind metodele subiective folosite in scoli si licee pentru evaluarea cunostintelor, comparativ cu metodele digitale standardizate. Un trend incurajator este cresterea segmentului de parinti preocupati de situatia scolara a copilului si implicati in activitatea acestuia, precum si deschiderea elevilor romani catre testarea digitala prin metode standardizate precum sistemul Brio.

Alina Gheorghe, Client Service Manager Daedalus New Media Research a prezentat un studiu de caz realizat la nivel regional pe un esantion de 2300 parinti din mediul urban inscrisi in panelul Daedalus Online in Romania, Bulgaria, Serbia, Grecia, Croatia, Cehia, Slovacia si Ungaria. Subiectele analizate au facut referire la decizia privind alegerea brandurilor de alimente si bauturi consumate in cadrul familiei, la consumul de alcool si tutun in randul minorilor, la vaccinarea obligatorie a copiilor, la religia in scoli si homeschooling si accesul la internet al copiilor din categoria de varsta 6-15 ani. Studiul de caz a evidentiat ca in Romania in mediul urban parerile copiilor sunt validate de catre parinti mai mult decat in celelalte tari din regiune si ca penetrarea smartphone-urilor in randul copiilor 6-15 ani este semnificativ mai mare decat media pe regiune (60% vs. 51%). De asemenea, opiniile  si perceptiile parintilor din Romania urbana sunt similare cu cele ale parintilor din celelalte tari analizate (esantioane comparabile) referitor la homeschooling, vaccinare obligatorie si educatia financiara in scoli.

Ioana Bobe si Alexandra Sandu, Senior Qualitative Researchers de la ISRA Center, au pus cap la cap informatii din ultimii doi ani de cercetari calitative despre familii, pentru a intelege cum este definita copilaria astazi, ce impact are aceasta definitie asupra stilurilor de parenting si cum populeaza copiii acest concept. Indepartandu-se atat de modelul unei copilarii laissez-faire, unde copii sunt stapani si primesc tot ce-si doresc, dar si de modelul de copilarie emergent in ultimii ani, axat pe performanta si evolutie continua, parintii de acum se inhama la o munca de reimaginare si renegociere a copilariei. Ca model ideal, copilaria actuala trebuie sa livreze in continuare dezvoltare personala pana la cel mai mic aspect, recuperand insa bucuria si relaxarea copilariei de altadata. Un demers de recastigare a jocului din partea parintililor care merge in raspar fata de chiar viata digitala a copiilor, angajati full-time intr-un proces de branding personal online. 

Prezentarea “Emergentul de azi poate deveni norma de maine”, sustinuta de Adina Ghiocel-Pascu, Client Service Manager, Ipsos si Georgiana Badarau, Consumer Insights and Prospective Analyst Renault – a prezentat cele mai semnificative trenduri emergente, ce au potential de dezvoltare in urmatorii ani: varstele captive (imbatranirea demografica si nevoia marcilor de a adresa seniorii prin produse si servicii dedicate); Viata lunga si prospera - interesul sporit al consumatorilor fata de sistemele de auto-monitorizare a starii de sanatate; Valorificarea si prioritizarea propriilor interese, prin valori precum asertivitate si incercarea de a demonta fluxul “metro, boulot, dodo” (expresia franceza consacrata pentru ciclul drum-serviciu-casa); Reconectarea sub forma micro-comunitatilor, grupuri de consumatori grupati in jurul unor interese comune: parenting, calatorii, educatie alternativa, sport sau cooking; Conceptul de premium vazut drept seductia ratiunii - transferul de la un consumator premium definit prin educatie, varsta, venit sau mediu de rezidenta la un consumator premium definit prin stil de viata, mentalitate, ancorare in beneficii functionale.

Iulia Cornigeanu (Director Executiv, KANTAR TNS Romania) si Rodica Mihalache (Head of Consumer & Business Insights, Starcom Media) au dezvaluit publicului ce schimbari au avut loc in perceptia despre Black Friday si cum acesta si-a pierdut din farmec treptat, devenind mai degraba apanajul cumparatorului rational. Daca zona de IT&C stagneaza, resimtind din plin presiunea asteptarilor mari in ce priveste discounturile acordate, partea de Beauty/ Cosmetics castiga teren, investitiile in GRP dedicate Black Friday aducand o crestere insemnata in intentie si in achizitie. In 2016 s-a observat o prezenta mai activa a jucatorilor de mici dimensiuni in timpul Black Friday, fapt reflectat si in perceptia consumatorilor prin cresterea numarului celor care au mentionat problemele tehnice ale site-urilor printre motivele care i-au facut sa se razgandeasca/ sa nu mai finalizeze o achizitie. O solutie ar putea fi implementarea unui program pentru discounturi (de exemplu dimineata televizoare, seara frigidere) pentru a evita aglomeratiile de dimineata si implicit problemele tehnice. Black Friday Unraveled, proiectul realizat de Starcom Media in colaborare cu KANTAR TNS, are o metodologie aparte, analizand perceptiile si comportamentul a 1400 de utilizatori de Internet inainte si dupa Black Friday, atat in 2015 cat si 2016. 

Al doilea invitat special al conferintei, Steve Wigmore, Director – Research Technology, Lightspeed din Marea Britanie, a aratat ca cercetarea de piata prin intermediul sondajelor online se confrunta cu provocarea semnificativa de a mentine respondentii implicati in timp ce colecteaza cantitatea de date necesara ca sa poata efectua studiul. Desi nu exista in mod necesar o relatie liniara inversa intre cantitatea si calitatea datelor colectate, cei doi factori sunt intrinsec legati. Acest lucru este valabil in special pentru respondentii care completeaza sondaje folosind smartphones si alte dispozitive mobile. Aceasta lucrare incearca, inainte de toate, sa analizeze implicatiile lungimii si repetarii sondajelor asupra calitatii raspunsurilor inainte de a discuta o serie de metode practice si stiintifice care pot ajuta la identificarea modului in care aceste sondaje pot fi scurtate si facute mai interesante. Cu toate ca aceste metode vor duce la o cantitate mai mica de date colectate, Steve a argumentat ca acest lucru va fi compensat de o crestere a calitatii datelor.

Media utilizatorilor de programe de tip adblock, care fac invizibile majoritatea formatelor publicitare online, a crescut procentual cu peste 100%, de la 13.9 la 29.26% in ultimul an, conform studiului AdBlocking in Romania, realizat de TailWind in parteneriat cu Oriel, cu sprijinul IAB si BRAT. 

In premiera, anul acesta a fost masurata si folosirea programelor de tip adblock pe mobil, procentele aici fiind mult mai mici: 1.36% pe telefon si 2.11% pe tableta.

Acest fapt duce media la 11.86%, un procent care inca situeaza Romania sub decat cifrele inregistrate in pietele dezvoltate (de exemplu, in SUA procentul desktop este apropiat de cel inregistrat in Romania,28.5% in varianta desktop, dar a atins deja 11% si pe dispozitivele mobile). 

La studiu au participat 85 dintre cele mai cunoscute site-uri din Romania, membre BRAT si IAB, iar metodologia aplicata a combinat masurarea cantitativa efectiva cu chestionare care au luat feedbackul utilizatorilor. 

Specialistii implicati in studiu transmit un semnal de alarma de care industria de marketing si comunicare digitala trebuie sa tina cont. 

„Din 3.832 de respondenti chestionati pentru acest studiu, 92.9% din utilizatori au sustinut ca vor continua sa foloseasca un ad-blocker in viitor. Aceasta statistica confirma ca ad-blocking-ul nu este o problema trecatoare si ca ne putem astepta la o continuare a cresterii liniare atat in 2017 cat si in anii urmatori. Procentul mic inregistrat pe mobil e incurajator dar exista tari unde si acesta a ajuns chiar peste 50%”, spune Aidan Joyce, CEO Oriel – companie specializata in solutii de evitare a adblockingului si partener tehnologic al studiului.

„Cred ca este momentul oportun ca industria de publicitateonline sa isiuneasca fortele si sa se concentreze pe interesul comun: transmiterea catre utilizator a unui mesaj publicitar adecvat si relevant in raport cu nevoile si asteptarile sale, intr-o maniera agreabila si atractiva”, spune Arina Ureche, director general BRAT. 

„Intreaga industrie trebuie sa se concentreze pe experiente si pe performanta,

pe vehiculele cele mai potrivite, pe varfurile tehnologiei si pecreativitate.Agresivitatea in comunicare va fi mereu sanctionata de catreutilizatori”, a comentat Ionut Oprea, presedinte IAB Romania. 

„Mesajul consumatorilor romani de media digitala locala e clar: trebuie sa trecem de la etapa urmaririi cu atentie si ingrijorare a fenomenului la etapa actiunilor concrete. Clientii, agentiile de media si de creatie si producatorii de continut trebuie sa se aseze la aceeasi masa, sa faca front comun si sa aplice masuri clare pentru imbunatatirea standardelor calitative ale campaniilor”,  considera Dragos Stanca (Think Digital Group), consultant media si Adrian Motirlichie (TailWind), realizator al studiului. 

Din ce domenii sunt site-urile cu cel mai mare procent de adblock, ce schimbari s-au produs fata de anul trecut, care e portretul robot al utilizatorului, care sunt principalele motive pentru care romanii instaleaza programe de blocare a publicitatii online, ce i-ar face sa se razgandeasca, precum si multe alte informatii utile industriei de marcom digital gasiti in studiul complet, care poate fi descarcat gratuit de la acest link. 

Descarca studiul AdBlocking in Romania, editia 2017, realizat de Tailwind EMEA, in parteneriat cu Oriel si cu sprijinul BRAT si IAB Romania.

Experienta oferita clientilor este noua prioritate de care se leaga proiectele mai noi de crestere pe termen lung, mai ales in organizatiile care ofera servicii. De ce aceste proiecte demareaza greu sau intarzie sa genereze rezultate? Barierele interne stau in calea succesului in managementul experientei consumatorilor. Vestea buna insa poate fi ca daca sunt generate de companii, tot acestea au si posibilitatea sa le inlature.

Structura organizationala este una dintre principalele probleme cu care oamenii de marketing se confrunta in rezolvarea problemelor de customer experience, alaturi de lipsa de colaborare interfunctionala. Granitele dintre departamente sunt semnalate ca problema de 48% dintre respondenti, iar procesele si sistemele birocratice se adauga la aceasta prima piedica.

Granitele dintre departamente si procesele si sistemele birocratice sunt principalele piedici in rezolvarea problemelor de customer experience. 

Un studiu al Brand Learning arata ca mai putin de 25% dintre companii reusesc sa integreze eficient si functional modalitati concrete de lucru organizate in jurul nevoilor reale ale clientilor si angajatilor. Studiul are la baza informatiile obtinute din proiectele si studiile desfasurate impreuna cu peste 160 organizatii globale, cum ar fi Virgin, PepsiCo, First Direct, M&S, Aviva si Unilever, sau din diferite domenii, cum ar fi Williams Martini Racing, United Nations Migration si Royal Marines.

Studiul arata ca cele mai multe companii nu reusesc sa se intersecteze eficient de-a lungul diverselor functii de business, iar departamentele nu reusesc sa colaboreze cand este vorba de implementarea unor strategii de contact si interactiune cu consumatorii. Mai putin una din patru functii IT sunt implicate in planificarea si strategiile de customer experience si un numar la fel de mic in ceea ce priveste HR-ul.

Pentru raportul complet si detalii despre cursurile acreditate international in Customer Experience, va rugam sa ne contactati. Institutul de Marketing face in prezent inscrieri la aceste programe de certificare internationala pentru sesiunile din decembrie 2017 si aprilie 2018.

Cum faci minuni in pastrarea loialitatii clientilor? Cu un nou concept  de marketing : Wantedness.  Agentia globala Wunderman propune un  nou concept  de marketing : Wantedness.  Daca nu ne putem baza pe solutii unice miraculoase sau concepte la moda pentru a ne rezolva problemele de marketing, este clar ca intr-o era definita de cresterea transparentei si scaderea increderii in companii, brandurile trebuie sa faca mai mult decat sa promita. Trebuie sa arate ca isi doresc cu adevarat sa-si pastreze clientii. Si sa dovedeasca acest lucru in fiecare punct din traseul de achizitie si comunicare cu clientii lor.

“ Wantedness’ sintetizeaza marketingul modern intr-un singur cuvant  si  atrage atentia tuturor brandurilor ce vor consumatorii de la ele – spune Jamie Gutfreund, CMO la Wunderman. „ Oamenii vor acces la ceea ce tot ce este mai bun prin intermediul telefoanelor iar cand ai atat de multe optiuni, astepti mai mult de la fiecare dintre ceilalti. Pentru a reusi, oamenii de marketing trebuie sa renunte la vechile obiceiuri si la modul in care au abordat traditional planificarea si targetarea si sa se concentreze pe oamenii adevarati, cine sunt ei si cum traiesc. Trebuie sa-i facem sa se simta doriti si speciali."

‘Wantedness’ sintetizeaza marketingul modern intr-un singur cuvant  si  atrage atentia tuturor brandurilor ce vor consumatorii de la ele

Datele cheie alte studiului din Statele Unite sunt  mai jos:

• 99% dintre americani cred ca mobilul ii sprijina sa faca decizii de cumparare mai bune;
• 89% dintre consumatorii americani spun ca sunt loiali brandurilor care le impartasesc valorile;
• 74% considera ca brandurile pot stabili noi standarde dupa care sa-si serveasca clientii, nu doar sa le ofere un nou produs ;
• 88% sunt dispusi sa intre in contact cu brandurile care reusesc sa seteze noi standarde.

Est-europenilor le place sa mearga la cumparaturi. Acest lucru este cel mai pregnant in Romania, unde 9 din 10 cumparatori sunt de acord cu aceasta afirmatie. In Cehia, Slovacia si Austria, 7 din 10 considera mersul la cumparaturi placut, in vreme ce In Bulgaria doar jumatate dintre cumparatori afirma acelasi lucru.

 In Romania, cumparatorii resimt mai mult presiunea timpului la cumparaturi decat in alte tari

In general, putem spune ca oamenii nu au un sentiment puternic ca se afla sub presiunea timpului atunci cand merg la cumparaturi. Austria si Cehia sunt tarile in care acest sentiment este cel mai putin perceput. Prin contrast cu acestea, in Romania, aproximativ 35% din cumparatori resimt aceasta presiune atunci cand fac achizitiile zilnice. Acest lucru poate fi influentat si de o dezvoltare sub potential pentru comertul modern de proximitate, comparativ cu Austria de exemplu.

 Listele de cumparaturi sunt in continuare importante, dar mai putin folosite In Romania, comparativ cu Bulgaria

Una dintre modalitatile convenabile de a face cumparaturile mai usoare este pregatirea unei liste de cumparaturi pe care majoritatea oamenilor o au cu ei in magazin. Cumparatorii bulgari o folosesc cel mai mult (aproape 7 din 10). In Romania, 5 din 10 cumparatori isi organizeaza cumparaturile cu ajutorul unei liste, dar numarul acestora scade de la un an la altul.

In Romania si Bulgaria, cumparatorii se incadreaza in bugetul alocat, iar cumparaturile de impuls sunt mai rare

Cea mai mare parte dintre cumparatorii romani si bulgari declara, de asemenea, ca in achizitiile de zi cu zi reusesc sa se incadreze in bugetul planificat. La polul opus, se afla cumparatorii din Cehia si Austria.

Desi listele de cumparaturi Isi pierd din importanta, romanii se asteapta sa nu depaseasca bugetul in magazin.

La modul ideal, cumparatorii romani prefera sa cumpere totul dintr-un singur magazin, dar cautarea unui pret mai bun Ii face sa viziteze mai multe magazine

Chiar daca majoritatea consumatorilor declara ca le place sa mearga la shopping in magazine care au totul sub un singur acoperis, comportamentul lor de cumparare si luarea deciziilor sunt influentate si de pret.

In Romania, 72% dintre cumparatori sunt dispusi sa isi faca achizitiile din mai multe magazine daca aceasta ii ajuta sa obtina un pret mai mic sau oferte mai convenabile.

In concluzie, romanii au asteptari ridicate de la oferta de produse a magazinelor, incercand totodata sa isi optimizeze cumparaturile.

Partea buna este ca romanii inca mai gasesc placere in actul de cumparare, ceea ce face mediul de business mai deschis si oportunitatile mai usor de concretizat.

Despre studiu

Studiul GfK Panelul de gospodarii are la baza informaţii obţinute prin monitorizarea continua a consumului casnic din Romania, pentru toate categoriile de produse de larg consum, pe un eşantion de 3.000 gospodarii, reprezentativ la nivel naţional. Persoana intervievata din cadrul gospodariei a fost cea responsabila cu majoritatea cumparaturilor pentru familie.

Securitatea personala reprezinta un motiv tot mai mare de ingrijorare, aproape o treime (32%) din populatia online din peste 21 de tari recunoscand ca este preocupata de propria siguranta, in comparatie cu doar zece procente care afirma ca nu are aceasta temere.

Forbes a publicat un articol care detaliaza  topul companiilor de sondare si cercetare de piata in 2015. Per total piata, valoarea cifrei de afaceri din 2015 se afla la acelasi nivel cu cea a anului anterior, in timp de profitul total a crescut. Nu vreau sa insist pe analiza Forbes, cat sa imi doresc ca data viitoare sa o vad completata si de o dinamica a tipului de studii realizate in parteneriate companii furnizori - clienti.

O astfel de monitorizare se intampla deja la nivel international prin GRIT (GreenBook Research Industry Trends Report). GRIT se realizeaza pe un esantion de furnizori si clienti care a ajuns deja la 2,144  – incluzand Romania, dar dominat altfel de Statele Unite (daca va abonati la newsletter, in valul urmator puteti sa completati chestionarele care vor aparea cu aceasta ocazie, si va incurajez sa o faceti!). Raportul ofera o viziune de ansamblu asupra industriei de cercetare de piata, integrand trenduri de metodologie, oportunitati si amenintari, previziuni financiare, dar si un brand tracker pentru cele mai inovative companii. Cea mai recenta editie, Q1 & Q2 e disponibila aici. 

Andreea Coca: 2016 se dovedeste a fi anul agilitatii

Cat de mult ne aliniem local, trendurilor globale? Tocmai asta ar fi interesant de aflat, dar pentru moment hai sa vedem care sunt acestea, in ceea ce priveste abordarile inovative. Conform GRIT, de la an la an a crescut interesul dar si gradul de utilizare a mobile surveys si comunitatilor online. Metodologii precum eye tracking, social media sau big data analysis, se bucura de o rata de adoptie notabila, pe cand neuromarketing, codificarea actiunilor faciale/microexpresiilor sau biometria raman ‚de nisa’.

Din moment ce 2016 se dovedeste a fi anul agilitatii (nu stiu daca ati observat cresterea buzz word-ului agile cand vine vorba de nevoile de adaptabilitate ale companiilor), nu e de mirare ca si tot ce tine de eficientizare si aria mobila – mobile surveys, mobile qual, micro-surveys – cunoaste cea mai mare crestere a ratei de adoptie. De remarcat si cererea mare a clientilor pentru social media si big data analysis, satisfacuta de companii din alta sfera decat cea a furnizorilor de cercetare de piata.

Ce nevoi neacoperite de training exista in cadrul companiilor? La mare cautare sunt skill-uri care facilitateaza  structurarea si intelegerea multitudinii de date disponbile: vizualizarea datelor, gasirea si redarea ‚povestii’ (d)in date, dar si asigurarea introducerii corespunzatoare in tehnologii si metode emergente. Aceste nevoi conduc si la o potentiala reducere a echipelor de specialisti din cadrul industriei de cercetare de piata, generata pe de o parte de automatizare si pe de alta parte de outsourcing sau mutarea in house a research-ului. Oportunitatile de dezvoltare vin insa din integrarea multiplelor surse de date disponibile; combinarea datelor de cercetare cu date de media, sau date interne ale companiei, etc. Aici este loc de pionierat.

Iar daca ne referim la pionierat, companiile considerate inovative se pare ca sunt asociate si cu o deschidere mai mare la risc. Curiosi sa aflati si care sunt considerate cele mai inovative companii din partea clientilor si furnizorilor, si ce schimbari apar in top 50? Ei bine, pentru asta va las sa rasfoiti raportul, si poate pe viitor vom regasi in el cat mai multe dintre echipele pe care le reprezentam.

Andreea Coca este Market Research Lead la TNS,  Chartered PostGraduate Student at Oxford College of Marketing si trainer la Institutul de Marketing.

 De ce cumpara clientii online sau offline? Aceasta este intrebarea. Studiul GfK FutureBuy analizeaza criteriile care ii determina pe consumatorii din 23 de tari ale lumii sa aleaga shoppingul online sau pe cel din magazine. In mod traditional, principalele avantaje ale cumparaturilor online sunt considerate pretul mai bun, economisirea timpului si varietatea in alegeri. Cumparaturile din magazine, pe de alta parte, ofera o mai buna experienta fata in fata si posibilitatea de a pleca acasa cu produsul imediat. Cu toate acestea, studiul GfK FutureBuy arata faptul ca diferentele nu sunt asa de clare cum ar putea parea.

GfK a intrebat 23.000 de cumparatori din 23 de tari din Asia Pacific, America Latina, Europa, America de Nord si Orientul Mijlociu cand a fost ultima data cand au hotarat daca sa achizitioneze ceva din online sau dintr-un magazin si care au fost factorii care au inclinat balanta in favoarea unui mediu sau al altuia. In Romania, in linie cu rezultatele la nivel global, cei chestionati considera un avantaj major al magazinelor fizice faptul ca pot incerca produsele inainte de a le cumpara (56%) si pentru ca le pot obtine mai rapid. 

Cei mai importanti factori luati in calcul in decizia cumparatorilor de a face achizitia online mai degraba decat din ​​magazin sunt: ​​banii economisiti (lider detasat, cu 55%), cumparaturi mai usor de realizat (28%), o mai buna selectie a produselor (26%) si cumparaturi mai rapide (25%). Cel de-al cincilea cel mai popular factor este impartit in mod egal intre cei care spun ca au ales online-ul deoarece au obtinut informatii mai bune de acolo si cei care spun ca l-au ales pentru ca fac deja achizitii in mod obisnuit din online - unul din cinci cumparatori.

Un studiu asemanator realizat la nivelul tarii noastre arata ca top trei criterii la nivel global sunt esentiale si pentru romani, dar in alta ordine: banii economisiti (52%), o mai buna varietate de produse (43%) si usurinta cumparaturilor (37%). 

Romanii apreciaza mai mult decat alte natiuni diversitatea ofertei din online pentru ca au posibilitatea de a face comparatii intre produse si servicii si, in final, o alegere mai buna. De asemenea, usurinta la cumparaturi in mediul virtual este un criteriu care conteaza mai mult pentru conationali decat pentru cei din alte tari”, afirma Cristina Vasile, Group Account Manager, FMCG Lead GfK Romania.

“Romanii apreciaza mai mult decat alte natiuni diversitatea ofertei din online pentru ca au posibilitatea de a face comparatii intre produse si servicii si, in final, o alegere mai buna.

 

Suprapunerea factorilor determinanti

Cu toate acestea, patru dintre motivele care cantaresc cel mai mult in optiunea de a cumpara online se regasesc si in primele cinci cele mai importante motive care ii determina pe oamenii sa cumpere din magazine.

Factorul principal care inclina balanta catre decizia de a achizitiona din magazine este acela ca oamenii pot vedea si testa produsele inainte de a le cumpara (peste jumatate dintre cei chestionati) - nici o surpriza aici. Totusi, urmatoarele motive cele mai populare sunt mai interesante.

O treime au raspuns ca prefera magazinele fizice deoarece este mai usor sa faca cumparaturile de acolo – comparativ cu 28% care au ales acelasi criteriu drept un avantaj al online-ulului. Al treilea motiv al cumparatorilor in  alegerea magazinului este ca pot returna produsele cu mai putine batai de cap (29%), urmat indeaproape de rutina (28%). Al cincilea cel mai popular motiv se imparte in mod egal intre obtinerea unei mai bune informari si economisirea de bani (cu cate 22%).

In Romania, in linie cu rezultatele la nivel global, cei chestionati considera un avantaj major al magazinelor fizice faptul ca pot incerca produsele inainte de a le cumpara (56%). Al doilea criteriu care conteaza si care nu apare in top 5 motive mentionate de respondentii din alte tari este obtinerea rapida a produselor (51%), iar al treilea este rutina (30%).

James Llewellyn, director studii de shopper la GfK, comenteaza: "Aceste rezultate conduc la doua concluzii importante. Prima este aceea ca motivatiile care determina realizarea de cumparaturi din magazin fata de cele din online nu sunt atat de diferite pe cat ne asteptam. De exemplu, sfatul expertilor nu este un diferentiator cheie intr-o directie sau in alta. Prin urmare, pentru a mentine traficul in magazine, este imperios necesar ca retailerii (in parteneriat cu producatorii) sa inoveze pentru a oferi motive pentru a fi vizitati si pentru a creste apetitul pentru a cumpara din magazinul lor, categoria sau marca lor. Ne asteptam ca, in ciuda unui scurt hiatus, punctele de vanzare fizice sa devina mai importante decat oricand.

A doua concluzie este aceea ca, pentru a reusi in viitor, retailerii trebuie sa creeze o sinergie intre online si offline, si nu neaparat diversitatea ofertei. In cele din urma vorbim despre aceiasi cumparatori care doresc sa-si indeplineasca aceleasi nevoi, cu aceleasi produse si servicii. In viitor vor fi mai putine dezbateri cu privire la online si la offline si ne vom concentra din nou pe chestiuni fundamentale: varietate, pret, accesibilitate si experienta, precum si felul in care implinim si depasim asteptarile cumparatorilor in fiecare dintre ele si in toate."

Mai multe detalii privind tendintele de cumparare la nivel international (varietate, pret, accesibilitate si experienta) sunt disponibile in raportul GfK Future of Retail: http://connected-consumer.gfk.com/future-of-retail/overview/

Intr-o zi obisnuita, 1 din 4 romani consuma o bautura alcoolica, arata ultimul studiu GfK care analizeaza ocaziile de consum pentru bauturi.

De-a lungul anului, numarul celor care consuma alcool variaza, varful fiind inregistrat in sezonul cald (aprilie – septembrie). Preferatele romanilor sunt berea si vinul facut in casa, a caror importanța in consumul de alcool se schimba odata cu sezonul: berea este preferata verii, iar vinul se consuma mai ales in anotimpul rece. In perioada octombrie 2015 – martie 2016, cota de consum pentru vinul de casa se tripleaza.

Numarul mediu de ocazii de consum pe zi pentru toate bauturile analizate este de 2.5 ori. Barbații cu varsta pana in 35 de ani se disting printr-o frecvența zilnica semnificativ mai mare decat media - de 3 ori pe zi.

Daca analizam ponderea in consum, observam ca romanii prefera bauturile calde, in principal cafeaua si mixurile pe baza de cafea – aproape jumatate dintre ocazii fiind generate de aceste bauturi. Peste o treime dintre ocazii se datoreaza bauturilor racoritoare, iar 16% bauturilor alcoolice, Cantitatea de lichid consumata pe zi este de 630 ml (in afara de apa si lactate).

1 din 10 persoane adulte consuma cel puțin o bautura in baruri, restaurante si terase, iar incidența zilnica creste in sezonul cald cu apoximativ 20%.

 Datele din studiul GfK Ocazii de consum pentru bauturi - analizeaza ce, unde, cat, cum şi cat de des beau romanii. Studiul este adresat tuturor producatorilor de bauturi si este realizat anual, in 4 valuri, pentru a urmari tendințele.  Universul de consumatori este format din persoane cu varsta cuprinsa intre 18 si 60 de ani, reprezentativ la nivel național. In analiza sunt incluse toate tipurile de bauturi, cu excepția apei si a lactatelor.