Puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în Europa în 2022 este de 16.344 EUR. Cu toate acestea, există diferențe mari între cele 42 de țări: Liechtenstein, Elveția și Luxemburg au o putere de cumparare semnificativ mai mare decât restul Europei, în timp ce puterea de cumpărare în Kosovo, Moldova și Ucraina este cea mai scăzută. Liechtensteinienii au un buget disponibil pentru cheltuieli și economii de peste 43 de ori mai mare decât ucrainenii. Acestea sunt câteva dintre rezultatele studiului recent lansat „GfK Purchasing Power Europe 2022”.
În 2022, europenii au la dispoziție aproximativ 11,1 trilioane de euro de cheltuit pentru alimente, întreținerea locuințelor, servicii, costuri cu energia, pensii private, asigurări, vacanțe, mobilitate și achiziții de consum. Aceasta sumă corespunde unei puteri de cumpărare medii pe cap de locuitor de 16.344 euro, ceea ce reprezintă o creștere de 5,8 la sută față de anul precedent. Cu toate acestea, suma pe care consumatorii o au de fapt la dispoziție pentru a cheltui și a economisi variază foarte mult de la o țară la alta și, de asemenea, depinde de modul în care prețurile de consum au evoluat în 2022.
Irlanda intră în top 10 din perspectiva Puterii de cumpărare
Ca și în anii precedenți, Liechtenstein se află în fruntea clasamentului puterii de cumpărare. Situat între Austria și Elveția, principatul are o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 66.204 euro, ceea ce înseamnă că liechtensteinienii au o putere de cumpărare de aproape 4,1 ori mai mare decât europeanul mediu. Elveția și Luxemburg urmează pe locul doi și al treilea: în timp ce puterea de cumpărare pe cap de locuitor a elvețienilor este de 41.758 EUR – de aproape 2,6 ori mai mare decât media europeană – luxemburghezii au un potențial de cheltuieli de 37.015 EUR pe cap de locuitor. Aceasta este de aproape 2,3 ori mai mult decât media europeană.
Puterea de cumpărare în Europa (Top 10)
Top 2022 (anul precedent) |
Țară |
Locuitori |
2022 putere de cumpărare pe cap de locuitor în euro |
Indicele puterii de cumpărare - Europa* |
1 (1) |
Liechtenstein |
39,055 |
66,204 |
405.1 |
2 (2) |
Elveţia |
8,670,300 |
41,758 |
255.5 |
3 (3) |
Luxemburg |
645,397 |
37,015 |
226.5 |
4 (5) |
Norvegia |
5,425,270 |
33,959 |
207.8 |
5 (4) |
Islanda |
376,248 |
31,191 |
190.8 |
6 (6) |
Danemarca |
5,873,420 |
30,850 |
188.8 |
7 (10) |
Regatul Unit |
66,980,572 |
26,061 |
159.5 |
8 (8) |
Germania |
83,155,031 |
24,807 |
151.8 |
9 (7) |
Austria |
8,932,664 |
24,759 |
151.5 |
10 (12) |
Irlanda |
5,123,536 |
24,052 |
147.2 |
Europa (total) |
677,423,287 |
16,344 |
100.0 |
Sursa: © GfK Purchasing Power Europe 2022
* Indicele pe locuitor: media europeană = 100
curs de schimb pentru țările non-euro: prognoza Comisiei Europene pentru 2022 din 16 mai 2022
Toate celelalte țări din primele 10 au o putere de cumpărare foarte mare pe cap de locuitor – cu cel puțin 47% mai mult decât media europeană. Irlanda intră în top 10 în acest an cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 24.052 de euro, în timp ce Suedia coboară două locuri până pe locul unsprezece. În plus, Norvegia și Islanda își schimbă locul al patrulea și al cincilea în acest an. Regatul Unit urcă cu trei locuri până pe locul șapte, în timp ce Austria coboară două locuri până pe locul nouă.
În general, 16 din cele 42 de țări chestionate sunt peste media europeană. Acest lucru este în contrast cu 26 de țări a căror putere de cumpărare pe cap de locuitor este sub medie - inclusiv Spania, care cu 15.314 EUR pe cap de locuitor este cel mai apropiat de media europeană. Ucraina se află încă în coada clasamentului; din cauza războiului în desfășurare, ucrainenii au la dispoziție doar 1.540 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă ceva mai mult de 9 la sută din media europeană.
România: Diferențe din ce în ce mai mari din perspectiva puterii de cumpărare
România are o putere medie de cumpărare de 8.017 euro pe cap de locuitor în acest an. Aceasta este cu 51 la sută sub media europeană și plasează România pe locul 31 dintre cele 42 de tări incluse in studiu.
Top 10 județe din România
Poziție în top (din 42) |
Județ |
Locuitori |
Puterea de cumpărare pe cap de locuitor în € |
Index National * |
Index European* |
1 |
Bucuresti |
1,823,526 |
15,482 |
193.1 |
94.7 |
2 |
Cluj |
710,284 |
11,643 |
145.2 |
71.2 |
3 |
Timis |
705,500 |
11,480 |
143.2 |
70.2 |
4 |
Ilfov |
503,531 |
11,179 |
139.5 |
68.4 |
5 |
Sibiu |
400,210 |
10,488 |
130.8 |
64.2 |
6 |
Brasov |
553,256 |
10,006 |
124.8 |
61.2 |
7 |
Arges |
567,678 |
8,819 |
110.0 |
54.0 |
8 |
Arad |
413,030 |
8,683 |
108.3 |
53.1 |
9 |
Alba |
320,917 |
8,510 |
106.2 |
52.1 |
10 |
Prahova |
703,368 |
8,191 |
102.2 |
50.1 |
Sursa: © GfK Purchasing Power Romania 2022
* Indice: Valoare pe locuitor / medie = 100
Față de anul precedent, decalajul dintre județele cu putere mare de cumpărare și cele cu putere mică de cumpărare s-a mărit și mai mult în acest an. În top 10, Bucureştiul este în mod clar lider cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 15.482 €. Aceasta înseamnă că locuitorii capitalei au puterea de cumpărare cu peste 93 la sută mai mare decât media națională și de 3,6 ori mai mare decât locuitorii județului Vaslui, județ unde se regăseste cea mai mică putere de cumpărare în ceea ce privește cheltuielile și economisirea. Aici, venitul net disponibil este de doar 4.728 EUR, ceea ce reprezintă aproximativ 53% din media națională.
Toate județele din top 10 au o putere de cumpărare pe cap de locuitor peste medie. Cu un potențial de cheltuieli de 8.191 de euro pe locuitor, Prahova, pe locul zece, se apropie cel mai mult de media națională, dar este încă cu 2,2 la sută peste aceasta. Toate celelalte 32 de județe, care constituie mai mult de trei sferturi din toate județele, sunt sub media națională.
Majoritatea județelor din top 10 sunt la fel ca anul precedent, doar cu câteva modificări în clasament. În 2022, Clujul a depășit Timișul pentru a trece pe locul doi cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 11.643 de euro, în timp ce județele Argeș și Arad și-au schimbat locurile în șapte și opt.
Cei mai importanți lideri din antreprenoriat, inovație, management, media & marketing și CSR se pregătesc pentru Zilele Biz, festivalul B2B care de 21 de ani dă tonul tendințelor în mediul de afaceri.
Sub sloganul „După noapte, vine zi. Chiar și în business”, pentru o săptămână, centrul B2B al României va fi în București, la Sheraton Hotel, locul unde vom afla cum business-ul românesc merge mai departe.
Între 21 și 25 noiembrie, pe scena evenimentului Zilele Biz vor urca experți recunoscuți pe plan național și internațional. Fiecare dintre cele cinci zile este dedicată unui domeniu cheie, participarea fiind posibilă doar la una dintre ele sau la întregul eveniment, în format fizic, dar și online pe pagina de Facebook Revista Biz. Informații complete pentru înscrierea la Zilele Biz sunt disponibile la adresa zilelebiz.ro/inscriere.
Festivalul de business al României, Zilele Biz, va oferi zilnic cel puțin trei sesiuni concentrate de know-how și informații aplicate pentru antreprenori, profesioniști care doresc să continue să inoveze, manageri, specialiști din media&marketing și din echipele de CSR.
Luni, 21 noiembrie, Ziua Antreprenorilor la Zilele Biz
Prima zi a celui mai important eveniment B2B din România, Zilele Biz, este dedicată antreprenorilor.
Începând cu ora 11.00, pe scena Zilele Biz vor urca antreprenorii care schimbă fața businessului românesc.
În prima sesiune, „FROM LOCAL IDEA TO GLOBAL SUCCESS - THE FORMULA FOR CONQUERING THE WORLD OF STARTUPS” vor fi prezenți antreprenori care au cunoscut succesul la nivel internațional pentru a înțelege cum au descoperit și, mai ales, cum au ales să urmeze oportunități ideale de consolidare a businessului pe piețele internaționale. De cât curaj și determinare este nevoie nu doar ca să „think outside the box”, ci și pentru a fi „out of the box”, vor vorbi Corneliu Bodea, CEO Adrem, Iulian Stanciu, Președinte executiv eMAG, Camelia Șucu, Antreprenor & Fondator ClassIN, Felix Pătrășcanu, cofondator FAN Courier și Ovidiu Bîrsă, Director Comercial Edenred România.
A doua sesiune a zilei, „A COLLISION WITH VISION. THE STATE OF STARTUPS IN 2022” explorează, între altele, noile tehnologii, cerințele în contină evoluție ale consumatorilor, schimbările economice, de mediu și sociale produc mutații vizibile în peisajul de business. Invitați sunt Radu Savopol, Cofondator 5 to go, Dragoș Anastasiu, CEO Eurolines România & Founder Rething Romania, Mircea Țiplea, Partner Amrop & Lecturer BISM, Ajay Naqvi, Founder Dealul cu Afine și Cristina Chiriac, Președinta Confederației Internaționale pentru Antreprenoriat Feminin.
Ziua Antreprenorilor la Zilele Biz se va încheia cu discuții aplicate despre leadershipul strategic. „HIGH IMPACT LEADERSHIP FOR ENTREPRENEURS: YOUR VIBE ATTRACTS YOUR TRIBE” îi va aduce pe scena Zilele Biz pe antreprenorii care fac diferența. Pe parcursul unei ore, aceștia vor căuta să răspundă care sunt calitățile și atributele unui antreprenor care e capabil să creeze și susțină comunități sustenabile în jurul ideii sale de business.
Partenerii pentru Ziua de Antreprenoriat la Zilele Biz sunt Banca Transilvania, Edenred, Adrem și Siviero Maria.
Marți, 22 noiembrie, Ziua Inovației la Zilele Biz
Potrivit experților în inovație, cea mai mare sursă de energie neexploatată din lume nu este nici vântul, nici apa sau soarele, ci se află în interiorul companiilor cu potențial de inovare neutilizat, constrâns sau limitat. Este capacitatea de a inova.
Marți, în cea de-a doua zi a festivalului de business al României, discuțiile vor fi în jurul inovației: Cum profităm de capacitatea de inovare din cadrul organizației? Cum inovăm într-un mod profitabil și care creează valoare? Cum atragem atenția consumatorilor prin produsele și serviciile noastre disruptive, care contesta status-quo-ul?
Parteneri pentru Ziua de Inovație la Zilele Biz sunt Philip Morris România, Endava, Carrefour, Arggo, Raiffeisen Bank și Nespresso.
Miercuri, 23 noiembrie, Ziua de Management la Zilele Biz
În cea de-a treia zi a festivalului de business al României, Biz se bazează pe puterea comunității sale pentru a abora noi subiecte de discuție din perspective diferite: am creat un spațiu pentru liderii de business din România pentru a împărtăși idei, a colabora și a rezolva probleme.
În cadrul Zilei de Management, experții vor analiza provocările cruciale cu care se confruntă lumea de business din ziua de astăzi pentru a găsi soluții și pentru a crea un mâine mai bun. Participanții vor avea parte de un mix de perspective fresh asupra celor mai importante probleme cu care se confruntă liderii de astăzi, oferind la finalul Zilei de Management de la Zilele Biz cel puțin o idee gata pentru pus în practică.
Parteneri pentru Ziua de Management la Zilele Biz sunt Penny, NTT Data, Nespresso, Siviero Maria și Danone.
Joi, 24 noiembrie, Ziua de Media&Marketing la Zilele Biz
În cadrul zilei de Media și Marketing, participanții vor descoperi care au fost cele mai responsabile campanii, cele mai creative strategii și eficiente inițiative. Specialiștii vor vorbi despre provocările întâlnite cel mai des și vor oferi soluțiile de care aveți nevoie pentru a avea succes în 2023.
Între altele, Ziua de Media&Marketing la Zilele Biz va oferi modele concrete despre ce înseamnă să fii Community Builder in the Creator Economy, va aborda modul în care strategiile de marketing trec prin schimbări seismice și cum se pot adapta practicienii acestui noi mediu, dar și prezentări ale unor companii care au ținut cont de călătoria consumatorului, de modul în care acesta acționează, gândește și simte prin procesul de cumpărare și vom înțelege de ce CX poate fi un instrument valoros pentru crearea unei experiențe relevante.
Parteneri pentru Ziua de Media & Marketing la Zilele Biz sunt Samsung, Alpha Bank, Sezamo, Siviero Maria, Nespresso și Telekom.
Vineri, 25 noiembrie, Ziua de CSR la Zilele Biz
În cadrul zilei dedicate CSR-ului, participanții la Zilele Biz vor asculta prezentări ale unor speakeri care reprezintă companii-model de bune practici.
Regenerarea este noua paradigmă care trebuie să transforme modul în care gândim și acționăm, în calitate de branduri și persoane, astfel încât să putem implementa schimbările necesare pentru a atinge Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, iar Ziua de CSR va oferi o platformă pentru a discuta modul în care sustenabilitatea are și va avea impact asupra modelelor de business, produselor, serviciilor, tehnologiilor, comunităților, inovației și economiei.
Parteneri pentru Ziua de CSR la Zilele Biz sunt LIDL, UniCredit Bank, Electrolux România, Coca-Cola HBC, OMV și Nespresso.
Înscrierile pentru Zilele Biz, deschise online
Zilele Biz, cel mai important festival de business al României, este un eveniment creat de Biz Agency. Din 2002 și până azi, la Zilele Biz s-au format generații de profesioniști în antreprenoriat, management, comunicare și marketing.
Participarea la ediția cu numărul XXI a Zilelor Biz este posibilă și în format fizic, la Sheraton Hotel, înscrierile fiind deschise la adresa zilelebiz.ro/inscriere. Puteți opta pentru participarea doar la una dintre zilele festivalului B2B sau la toate cele cinci, benefiind astfel de un disount substantial, dar și de oportunități de networking cu cei mai importanți specialiști și antreprenori din mediul de afaceri românesc.
Peter van Wingerden is CEO and founder of Floating Farm, a disruptive way of agriculture on the water, food production close to consumers in a totally new approach (climate adaptive). Floating Farm designs and develop sustainable farms on rivers, ports, lakes, water reservoirs and sea.
On the occasion of GoTech World 2022, Peter van Wingerden took the time to answer us a few questions:
Are you excited about the upcoming event and visit to Romania?
We are very excited to visit Romania and Bucharest. Unfortunately there is to little time to discover the country and explore more about the foodsystem, the products etc.
What is the Floating Farm project and what are its benefits compared to the current system?
Our goals is to produce healthy food close to consumers. Transportation of food by trucks, plains and ships is polluting to the environment. Many food losses are created by transportation and the quality of food is getting worse by adding all kind of e-numbers to maintain a longer shelf life of the product. Besides that the awareness and understanding of food by many citizens is gone due to the far away distance of production.
And awareness is an important value. If there is no value in the produce we throw it away with the same ease as anything else.
So producing food close to consumers (in cities) is the essence. Finding space in the city to do so is the next step. You can look at rooftops, caves etc., but we looked into the water.
Water is a universal element in the world so if you can design and build a food production module on the water you can easily copy this anywhere in the world.And obviously we are facing a huge climate change in the upcoming fifty years with major impact on sea-level rise and rainfall. By building on the water we are climate adaptive as we call it. So it does not matter how high sea-level will rise, we can always produce healthy food.
How did this idea come about?
We were working in New York City on a floating project when Hurricane Sandy hit New York very bad. All streets were flooded and no truck could enter the city to supply the stores with food. So empty shelfs and no food available was the result within 2 days.
From that moment on we were thinking about a change of our floating program. Knowing that climate change will occur and have a deep impact on the current way of foodproduction, floodings and rainfall we decided to build floating farms in the city.
In the conditions of the global food crisis and the destabilization of the distribution system, can the Floating Farm system solve certain problems?
We can contribute immense to the change of the current system of food production and distribution. The geo-politics and interdependencies on other countries is a not desirable situation. Countries/cities needs to produce their own food as much local as possible. Reduce transportation and dependencies on other countries whether it is food, water or energy.
With our modular floating system we contribute to a local food security strategy. We know how to handle large animals in the city (cows and dairy), to produce vegetables and eggs. All floating.
How does Floating Farm solve the problem of soil and water pollution?
The current Floating dairy farm in Rotterdam port is part of a circular city. We do not need soil to feed our cows. We collaborate with the leading food university in the Netherlands (Wageningen) on the circular agriculture and feed the cows with high value (vitamins, fibres, fat, protein) residual streams from the city.
Our technology makes sure that we do not dispose any waste in the water. We turn the manure and the urine of the cow into organic fertilizer that goes back to the city.
Is raising animals in the Floating Farm system much more expensive than the traditional system?
It is not more expensive. The system is comparable to regular farming systems. We safe even transportation and pollution. The combination of production (milk) and processing (dairy) is financially very interesting.
Is this concept intended only for cities or can it be generalized for the province as well?
Any place on the water is suitable