Profesionistii romani care lucreaza in strainatate se confrunta, deseori, cu provocari care „tin in mare masura de intelegerea si adaptarea la cultura locala”, dupa cum spune Iulia Cornigeanu, Research Director in cadrul Join the Dots UK. Pasionata fiind de sociologie, Iulia a activat mai bine de 14 ani in domeniul cercetarii de piata, atat in agentie cat si de partea clientului, ocupand diverse pozitii de management sau consultanta.
In Marea Britanie s-a adaptat rapid, iar bagajului informational imens cu care a venit din Romania, i-a adaugat o multime de lucruri noi si interesante pe care le-a deprins rapid. Mai ales ca, in domeniul cercetarii de marketing, cursurile de specializare sunt extrem de importante, influenta digitalului este prevalenta, atentia companiilor fata de confortul angajatilor este evidenta, iar spiritul de industrie este dominant.
Care sunt, din punctul tau de vedere, cele mai importante diferentele dintre piata si job description-ul din Romania vs piata si cel din compania in care lucrezi acum? Dar in ceea ce priveste mediul de lucru?
Desi sunt aici de putin timp, pot spune ca sunt cateva aspecte care se remarca imediat, cel putin din experienta mea de pana acum. In primul rand, exista o preocupare autentica pentru confortul si bunastarea angajatilor, un detaliu important pentru industriile creative, solicitante din punct de vedere mental. Iar exemplele variaza de la accesul facil la optiuni precum un program realmente flexibil, lucrat de acasa, sesiuni sau chiar cursuri de well-being, pana la detalii aparent minore precum pozitia pe scaun sau incurajarea pauzelor „de monitor”. Cumva, iti vine mai usor sa controlezi balansul intre viata personala si cea profesionala.
Tind sa cred ca diferentele din fisa postului sunt mai degraba o reflexie a modului in care functioneaza industria de research aici. De exemplu, gradul ridicat de specializare (la nivel de categorie sau chiar metodologie) este dominant (aici, dar si in alte piete mari, mature), iar asta inseamna ca rolurile sunt bine definite si impartite, avand o delimitare clara a ariilor de responsabilitate. Lipseste, insa, contextul in care „faci de toate” – context care in Romania iti creioneaza si oportunitati profesionale greu de ignorat. Atentia acordata invatatului (nu doar in scop profesional, ci si personal) este un alt aspect demn de mentionat, mai ales ca este privit (si implementat) ca o responsabilitate comuna a angajatorului si angajatului.
Care ar fi cele mai inteligente sau inspirate abordari de marketing care ar trebui luate in seama mai mult si des in Romania?
Cred ca Romania are deja exemple bune de impartasit, atat din punctul de vedere al strategiei cat si pe partea de implementare. Poate suna banal, insa, cred cu tarie ca acum mai mult ca oricand esecul sau succesul unei initiative de marketing tine foarte mult de respectarea factorilor de igiena, a lucrurilor de baza precum targetare, pozitionare sau implentare cu precizie si acuratete. Presiunea de timp, rapiditatea cu care trebuie sa lansezi, implementezi sau sa confirmi niste rezultate te pot impinge pe scurtaturi decizionale care te izoleaza de consumatorii pe care trebuie de fapt sa ii „seduci”. Iar jocul seductiei dintre branduri si consumatori este din ce in ce mai mult un joc al nuantelor si fineturilor in care marci locale sau mici antreprenori castiga teren prin flexibilitatea si empatia de care dau dovada.
Cum au evoluat instrumentele de lucru si tehnologiile cele mai utile in munca ta? Dar tipul de produse sau solutii ale companiei? Cu ce probleme te-ai confruntat?
Ma consider norocoasa ca am avut ocazia sa lucrez mereu in companii inclinate spre inovatie si dispuse sa investeasca in testarea si lansarea de noi tehnologii sau metodologii, atat in Romania cat si aici in UK. Desigur, trebuie sa tii cont si de specificul local – daca in Romania studiile de tip F2F si CATI au o pondere importanta, in UK online-ul este dominant, fara a stirbi acuratetea rezultatelor. Imi place foarte mult deschiderea clientilor catre abordarile hibride, mult mai usor de implementat acum, in plin avans al tehnologiei. Provocarile tin insa de modul in care livrezi rapid un raspuns succint si actionabil, fara sa faci compromisuri din punct de vedere metodologic.
Cum e sa lucrezi ca profesionist de marketing roman in strainatate? Care sunt provocarile? Dar avantajele?
Romania a fost pentru mine o scoala foarte buna, am venit cu un bagaj imens – pe care, insa, trebuie sa-l inghesui acum intr-o poseta, daca-mi permiteti comparatia. Sunt multe lucruri noi si interesante de invatat, de aplicat si de testat aici – iar asta e unul dintre motivele pentru care mi-am si dorit aceasta schimbare. Provocarile tin in mare masura de intelegerea si adaptarea la cultura locala – atat in plan profesional, cat si personal. Ce imi place foarte mult aici, un detaliu care simt ca lipseste inca in Romania – „spiritul de industrie”, atat la nivelul agentiilor cat si al clientilor. E drept, asta vine la pachet cu o responsabilitate sporita si o presiune ceva mai mare pe client service si calitate, insa, beneficiile sunt multiple, de ambele parti ale baricadei.
In Marea Britanie s-a adaptat rapid, iar bagajului informational imens cu care a venit din Romania, i-a adaugat o multime de lucruri noi si interesante pe care le-a deprins rapid. Mai ales ca, in domeniul cercetarii de marketing, cursurile de specializare sunt extrem de importante, influenta digitalului este prevalenta, atentia companiilor fata de confortul angajatilor este evidenta, iar spiritul de industrie este dominant.
Care sunt, din punctul tau de vedere, cele mai importante diferentele dintre piata si job description-ul din Romania vs piata si cel din compania in care lucrezi acum? Dar in ceea ce priveste mediul de lucru?
Desi sunt aici de putin timp, pot spune ca sunt cateva aspecte care se remarca imediat, cel putin din experienta mea de pana acum. In primul rand, exista o preocupare autentica pentru confortul si bunastarea angajatilor, un detaliu important pentru industriile creative, solicitante din punct de vedere mental. Iar exemplele variaza de la accesul facil la optiuni precum un program realmente flexibil, lucrat de acasa, sesiuni sau chiar cursuri de well-being, pana la detalii aparent minore precum pozitia pe scaun sau incurajarea pauzelor „de monitor”. Cumva, iti vine mai usor sa controlezi balansul intre viata personala si cea profesionala.
Tind sa cred ca diferentele din fisa postului sunt mai degraba o reflexie a modului in care functioneaza industria de research aici. De exemplu, gradul ridicat de specializare (la nivel de categorie sau chiar metodologie) este dominant (aici, dar si in alte piete mari, mature), iar asta inseamna ca rolurile sunt bine definite si impartite, avand o delimitare clara a ariilor de responsabilitate. Lipseste, insa, contextul in care „faci de toate” – context care in Romania iti creioneaza si oportunitati profesionale greu de ignorat. Atentia acordata invatatului (nu doar in scop profesional, ci si personal) este un alt aspect demn de mentionat, mai ales ca este privit (si implementat) ca o responsabilitate comuna a angajatorului si angajatului.
Care ar fi cele mai inteligente sau inspirate abordari de marketing care ar trebui luate in seama mai mult si des in Romania?
Cred ca Romania are deja exemple bune de impartasit, atat din punctul de vedere al strategiei cat si pe partea de implementare. Poate suna banal, insa, cred cu tarie ca acum mai mult ca oricand esecul sau succesul unei initiative de marketing tine foarte mult de respectarea factorilor de igiena, a lucrurilor de baza precum targetare, pozitionare sau implentare cu precizie si acuratete. Presiunea de timp, rapiditatea cu care trebuie sa lansezi, implementezi sau sa confirmi niste rezultate te pot impinge pe scurtaturi decizionale care te izoleaza de consumatorii pe care trebuie de fapt sa ii „seduci”. Iar jocul seductiei dintre branduri si consumatori este din ce in ce mai mult un joc al nuantelor si fineturilor in care marci locale sau mici antreprenori castiga teren prin flexibilitatea si empatia de care dau dovada.
Cum au evoluat instrumentele de lucru si tehnologiile cele mai utile in munca ta? Dar tipul de produse sau solutii ale companiei? Cu ce probleme te-ai confruntat?
Ma consider norocoasa ca am avut ocazia sa lucrez mereu in companii inclinate spre inovatie si dispuse sa investeasca in testarea si lansarea de noi tehnologii sau metodologii, atat in Romania cat si aici in UK. Desigur, trebuie sa tii cont si de specificul local – daca in Romania studiile de tip F2F si CATI au o pondere importanta, in UK online-ul este dominant, fara a stirbi acuratetea rezultatelor. Imi place foarte mult deschiderea clientilor catre abordarile hibride, mult mai usor de implementat acum, in plin avans al tehnologiei. Provocarile tin insa de modul in care livrezi rapid un raspuns succint si actionabil, fara sa faci compromisuri din punct de vedere metodologic.
Cum e sa lucrezi ca profesionist de marketing roman in strainatate? Care sunt provocarile? Dar avantajele?
Romania a fost pentru mine o scoala foarte buna, am venit cu un bagaj imens – pe care, insa, trebuie sa-l inghesui acum intr-o poseta, daca-mi permiteti comparatia. Sunt multe lucruri noi si interesante de invatat, de aplicat si de testat aici – iar asta e unul dintre motivele pentru care mi-am si dorit aceasta schimbare. Provocarile tin in mare masura de intelegerea si adaptarea la cultura locala – atat in plan profesional, cat si personal. Ce imi place foarte mult aici, un detaliu care simt ca lipseste inca in Romania – „spiritul de industrie”, atat la nivelul agentiilor cat si al clientilor. E drept, asta vine la pachet cu o responsabilitate sporita si o presiune ceva mai mare pe client service si calitate, insa, beneficiile sunt multiple, de ambele parti ale baricadei.
