Într-un moment în care raportul Liberties trage un nou semnal de alarmă privind degradarea ecosistemului media și scăderea încrederii publicului în presă, apare o întrebare incomodă, dar inevitabilă: cine mai finanțează jurnalismul responsabil?
Dincolo de dezbaterea despre independența editorială, algoritmi și polarizare, există o realitate despre care se vorbește prea puțin: bugetele de marketing și deciziile de media buying influențează direct ce tip de presă supraviețuiește. Acolo unde merg banii, crește și influența. Iar într-o economie a atenției dominată de trafic rapid, senzațional și fake engagement, companiile nu mai sunt doar actori economici. Devin, conștient sau nu, parte din arhitectura spațiului public.
Despre responsabilitatea mediului de business, leadership și strategie, precum și despre rolul companiilor în susținerea unui ecosistem media sănătos, discutăm cu Nicoleta Gruia, expert cu peste 20 de ani de experiență în media, Director Executiv și Fondator spotmedia.ro.
Nicoleta, raportul Liberties vorbește despre scăderea încrederii publicului în presă și despre vulnerabilitatea tot mai mare a spațiului informațional din România. Dincolo de dimensiunea jurnalistică, cât de mult este aceasta și o problemă de business?
Este profund o problemă de business. Și cred că acesta este unghiul despre care vorbim prea puțin. În ultimii ani, companiile au devenit actori cu un impact uriaș asupra ecosistemului public, chiar dacă multe dintre ele nu conștientizează pe deplin acest lucru. Fiecare buget de marketing, fiecare campanie, fiecare alegere de media buying transmite un semnal despre ce tip de conținut merită susținut și ce tip de societate vrem să construim. În practică, multe decizii sunt luate exclusiv prin prisma costului, a traficului sau a unor indicatori superficiali de performanță.
Dar când investești masiv în platforme care trăiesc din zgomot, clickbait, manipulare sau dezinformare, efectele nu rămân doar în marketing. Ele se propagă social. Vedem asta în nivelul de polarizare, în degradarea dialogului public și, mai ales, în pierderea încrederii. Iar lipsa încrederii devine, în final, o problemă economică. Pentru media. Pentru business. Pentru societate.
Spuneai recent că brandurile nu mai pot separa performanța de responsabilitate. Cum se traduce asta concret?
Cred că am depășit momentul în care companiile puteau spune: „noi doar cumpărăm audiență.
Cred că am depășit momentul în care companiile puteau spune: „noi doar cumpărăm audiență
Astăzi, alegerea canalelor de comunicare este și o alegere de valori. Companiile vorbesc tot mai mult despre ESG, sustenabilitate, impact, responsabilitate socială. Dar foarte puține includ în această conversație și responsabilitatea față de ecosistemul informațional. Or, dacă o companie investește milioane în campanii, dar acei bani ajung în zone toxice ale internetului, care trăiesc din manipulare, clickbait sau dezinformare, atunci există o contradicție strategică.
Nu poți vorbi despre sustenabilitate în business și să ignori sustenabilitatea spațiului public. În realitate, presa independentă și jurnalismul responsabil fac parte din infrastructura unei societăți funcționale. La fel cum avem nevoie de infrastructură economică, educațională sau administrativă, avem nevoie și de o infrastructură informațională credibilă.
Iar companiile au astăzi, prin bugetele lor, o putere reală de a susține sau de a slăbi această infrastructură.
Cât de conștient este mediul de business din România de această influență?
Există o schimbare, dar încă timidă. Tot mai mulți antreprenori și lideri de organizații încep să înțeleagă că reputația nu se construiește doar prin storytelling bun, ci și prin contextul în care alegi să apari. Brand safety nu mai înseamnă doar să eviți un scandal punctual. Înseamnă să înțelegi dacă susții un ecosistem credibil sau unul care erodează încrederea publică. În același timp, cred că multe companii au nevoie de mai multă claritate strategică.
După peste 20 de ani în media, marketing și management, am observat că organizațiile performante sunt cele care reușesc să își alinieze obiectivele comerciale cu valorile și impactul pe termen lung. Si aici intervine rolul strategiei. Strategia nu înseamnă doar creștere sau KPI-uri. Înseamnă să înțelegi consecințele deciziilor tale. Să construiești coerent. Sustenabil. Cu sens.
Strategia nu înseamnă doar creștere sau KPI-uri. Înseamnă să înțelegi consecințele deciziilor tale. Să construiești coerent. Sustenabil. Cu sens.
Iar liderii care vor rămâne relevanți vor fi cei care înțeleg că încrederea a devenit una dintre cele mai importante resurse economice.
Cum vezi rolul presei independente într-un astfel de context?
Mai important ca oricând. În aceste timpuri, presa independentă este unul dintre puținele spații în care interesul public poate rămâne mai important decât interesul politic sau comercial. Problema este că jurnalismul de calitate este scump, dificil și consumă timp. Cere oameni buni, verificare, documentare, rigoare și capacitatea de a rezista presiunilor.
În schimb, dezinformarea este ieftină, rapidă și foarte eficientă algoritmic. Aici apare marele dezechilibru.
Dezinformarea este ieftină, rapidă și foarte eficientă algoritmic. Aici apare marele dezechilibru.
De aceea cred că este esențial să vorbim deschis despre modelele de finanțare ale presei și despre responsabilitatea actorilor economici.
spotmedia.ro este unul dintre puținele proiecte jurnalistice generaliste din România care își asumă explicit independența editorială și financiară față de centre de influență politică sau economică. Iar independența nu este doar un mesaj de brand. Este o muncă permanentă și extrem de dificilă.
Într-un ecosistem în care multe redacții sunt vulnerabile la presiuni politice sau economice, susținerea jurnalismului independent devine o formă de responsabilitate față de public.
Există și o problemă de educație în piață? Mulți încă aleg exclusiv pe criteriul volumului de trafic.
Absolut. Ani la rând, industria a fost educată să urmărească doar cifrele rapide: impresii, click-uri, reach. Doar că reach-ul fără încredere devine o iluzie de performanță. Vedem astăzi campanii care generează volume uriașe de trafic, dar care nu construiesc relație reală cu publicul și nici capital de reputație. În schimb, platformele credibile construiesc comunități, influență autentică și un tip de atașament mult mai valoros pe termen lung. Nu este vorba despre a renunța la performanță. Este vorba despre a înțelege mai bine ce fel de performanță contează.
Nu este vorba despre a renunța la performanță. Este vorba despre a înțelege mai bine ce fel de performanță contează.
Cred că următoarea etapă de maturizare a pieței va fi exact aceasta: mutarea discuției de la „cât trafic avem?” la „ce tip de încredere construim?”. Iar companiile inteligente deja încep să își pună această întrebare.
Ai lucrat de-a lungul timpului atât cu antreprenori, cât și cu organizații aflate în transformare. Care este cea mai mare provocare strategică pe care o vezi astăzi?
Lipsa clarității.
Trăim într-o perioadă extrem de zgomotoasă. Foarte multe companii comunică mult, dar gândesc puțin strategic. Există presiune pentru rezultate rapide, pentru vizibilitate continuă, pentru reacție instantă. Dar creșterea sănătoasă nu vine din agitație permanentă. Vine din claritate. Din capacitatea de a înțelege cine ești ca organizație, ce rol ai în piață, ce valori susții și cum construiești relevanță pe termen lung. În munca mea, exact asta încerc să fac: să ajut organizațiile să vadă mai clar legătura dintre strategie, comunicare, reputație și impact. Pentru că atunci când ai claritate strategică, deciziile devin mai simple. Inclusiv cele legate de comunicare, reputație și responsabilitate publică.
Dacă ar fi să transmiteți un mesaj liderilor de business care citesc acest interviu, care ar fi acela?
Să înțeleagă că bugetele lor nu cumpără doar audiență. Cumpără contexte. Cumpără influență. Susțin anumite modele de conversație publică și lasă altele fără resurse. Și, indirect, contribuie la felul în care va arăta societatea în care muncim și trăim cu toții. Cred că mediul de business are astăzi o oportunitate importantă: aceea de a deveni nu doar motor economic, ci și actor de echilibru și responsabilitate publică. Iar susținerea jurnalismului credibil nu este un gest de caritate. Este o investiție strategică într-un mediu sănătos, predictibil și funcțional. În final, adevărul nu dispare peste noapte. Dar dacă nimeni nu mai investește în el, devine din ce în ce mai greu de găsit.
Într-o epocă dominată de suprainformare, algoritmi și competiție pentru atenție, întrebarea nu mai este doar cine produce conținut, ci și cine susține credibilitatea. Iar răspunsul nu aparține exclusiv redacțiilor. Îl construiesc, zi de zi, și companiile, prin alegerile lor de comunicare, marketing și investiție.
Pentru că, dincolo de KPI și campanii, fiecare buget contează. Acolo unde investim, acolo cresc: încrederea sau lipsa de speranță, presa responsabilă sau zgomotul care o acoperă.
