Într-o lume în care gusturile se uniformizează, unele povești își găsesc forța tocmai în rădăcini. Bogdania este una dintre ele — un brand născut din dorința de a readuce în prim-plan gustul autentic al Balcanilor și al României, prin rețete tradiționale reinterpretate cu grijă și respect pentru origini. Bogdania a ales calea mai grea, dar mai autentică: aceea a recuperării unui patrimoniu imaterial de rețete, de produse cu tradiție, la care a adăugat recent și experiențe culturale memorabile. Sub îndrumarea Cristinei Bogdan, serile de literatură, poezie și „Portret de scriitor” au transformat Bogdania într-un spațiu în care cultura românească se trăiește, nu doar se citește.
Totul a început în mai 2009, când Dragoș Bogdan readuce braga în București, după o lungă absență, într-o colaborare cu Comalina Galați. Succesul neașteptat al acelei inițiative a trezit ideea unei campanii de recuperare culturală și comercială a băuturii cu iz levantin, cândva nelipsită din viața orașului. După ani de cercetare a rețetelor și a contextelor sociale din fostul spațiu otoman, în septembrie 2016 se naște Bogdania: un proiect care reînvie tradiția bragagiilor de altădată, aducând în prim-plan nu doar gustul, ci și poveștile, oamenii și atmosfera boemă a unui București uitat. A urmat amenajarea Bragageriei Bogdania, un bistro care combină spiritul secolului XIX cu sensibilitatea contemporană — un loc în care braga, cafeaua la nisip și literatura conviețuiesc firesc. Astăzi, Bogdania este mai mult decât un brand. Este o poveste despre identitate, gust și memorie colectivă, un proiect care a făcut din marketingul cultural un instrument de reconectare la rădăcini.
„Atunci când zvârlim «pe cărarea gâtului» un pahar cu bragă, avem sentimentul că recâștigăm o comoară de patrimoniu, lipită ca marca de scrisoare de fibra românească“, spune fondatorul. O poveste despre gust, despre branding cu sens și despre cum marketingul poate deveni un act de memorie națională.
De la pasiunea pentru o băutură aproape uitată până la crearea unui univers cultural în care braga, cafeaua la nisip și poezia conviețuiesc firesc — Bogdania este un exemplu de brand construit pe memorie și identitate. Am stat de vorbă cu Dragoș Bogdan, fondatorul proiectului, despre cum se construiește o poveste de brand autentic românească, cum se transformă tradiția într-un act de marketing cultural și de ce, uneori, brandingul adevărat nu se inventează — se redescoperă.
Cum s-a născut ideea Bogdania? Care a fost momentul inițial, acel „click” care v-a făcut să transformați o pasiune într-un brand?
Braga mi se părea produsul cel mai straniu, cu un aer arhaic, profund tradițional și românesc
În perioada anilor 2009-2012 am avut o afacere care își propunea să promoveze produsele tradiționale românești în București, atât prin participări la târguri și expoziții, cât și prin distribuția și vânzarea lor prin magazinul propriu și o rețea de alți câțiva parteneri cu preocupări comune. Printre ele, braga mi se părea produsul cel mai straniu, cu un aer arhaic, profund tradițional și românesc.
După ce a trebuit să renunț la această afacere, m-am întors către singurul produs de care mă simțeam legat prin misterioase resorturi, care mă fascina prin simplitatea ingredientelor, al cărui gust indescriptibil mă făcea să trăiesc cu impresia că a-l produce este o experiență de adevărat alchimist.
Începând cu anul 2013, am cutreierat țările din Balcani, în căutarea bragăi și am cartografiat, evident, fără pretenția de a fi exhaustiv, rețete, obiceiuri de consum, producători locali. Următoarea etapă a fost găsirea unei rețete proprii, lucru care mi-a luat aproape jumătate de an și zeci de litri de bragă băuți de prieteni de-ai mei, un grup de degustători constituit ad-hoc.
În anul 2016 m-am hotărât să investesc într-o secție de fabricat bragă, o inițiativă destul de laborioasă, având în vedere că toate mijloacele de producție au fost făcute artizanal, pe la diverși meșteri din țară: turnătorii de fontă, maiștri în prelucrarea inoxului, unități de morărit și multe altele. În toamna anului 2016, braga Bogdania și-a întâlnit primii mușterii.
Dacă ar fi să descrieți Bogdania în trei cuvinte, care ar fi acelea și de ce?
Primul dintre ele ar trebui să fie „recuperare culturală”, al doilea, „pasiune” până la obsesie, iar al treilea, „o lume” în care te întâlnești cu surprize gastronomice și nu numai.
Cum reușiți să păstrați echilibrul între autenticitatea tradițiilor culinare și cerințele unui consumator modern, tot mai preocupat de experiență și poveste?
Totul devine poveste atunci când te întâlnești cu un produs ce te plasează într-un trecut deja încheiat, în care trebuie să te întorci ca într-o călătorie în timp pentru o experiență autentică
Evident că braga pe care o bem astăzi, de la oricare dintre producătorii care se încăpățânează să o facă, nu mai seamănă cu cea băută de bunicii și străbunicii noștri acum 100 de ani. Eu, însă, am înțeles asta ca pe un avantaj și am încercat să exploatez în beneficiul produsului mijloacele tehnice de care ne bucurăm în prezent: filtrarea apei – un lucru foarte important, spațiile refrigerate, paharele de unică folosință, promovarea prin mijloace online, chiar și reprezentarea grafică a logoului Bogdania. Asta nu înseamnă că nu facem totul manual, de la fierberea în ceaun de fontă până la „baterea” cu apă și zahăr, ci doar că o facem mai curat, mai igienic, că reușim să o păstrăm și să o servim în condiții mai bune. Așadar, braga rămâne un produs autentic tradițional, dar în context modern. Același lucru se întâmplă, de pildă, cu pâinea artizanală: se folosesc rețete vechi, dar mijloace de producție moderne.
Totul devine poveste atunci când te întâlnești cu un produs ce te plasează într-un trecut deja încheiat, în care trebuie să te întorci ca într-o călătorie în timp pentru o experiență autentică.
Cum ar putea mai multe branduri să devină cu adevărat actori culturali sau stâlpi ai comunității din care fac parte?
Cred că deja foarte multe dintre brandurile mici, create pentru comunități bine definite urbane sau rurale, au această putere, de a coagula în jurul lor oameni cu preocupări comune, cu pasiuni comune, cu dorința comună de a se bucura de anumite experiențe.
Noi, la acest lucru, am adăugat o puternică tușă culturală, lărgind contextul băuturii tradiționale braga către unul cultural, istoric și antropologic al perioadei sale de maximă popularitate: a doua jumătate a secolului al 19-lea și prima jumătate a secolului 20.
Prin evenimentele care au loc în Bragageria Bogdania, căutăm întotdeauna să îmbogățim istoria produsului cu experiențe culturale: expoziții de pictură, seri de poezie, întâlniri cu scriitori, lansări de carte, mici concerte muzicale și evenimente gastronomice. La toate acestea se adaugă contribuția de o înaltă statură culturală a celor care ne trec pragul.
Într-adevăr, este un mod aparte de a promova un produs ce aduce odată cu el un întreg univers gastronomic, dar am simțit că aceasta este maniera cea mai potrivită de a exprima ceea ce suntem.
Cred că Bucureștiul ar avea nevoie de mai multe astfel de hub-uri culturale, în care gastronomia se împletește în mod fericit cu frumosul literar sau artistic.
Cum percep oamenii această combinație între gastronomie și cultură? Cum răspunde publicul la experiența Bogdania?
E adevărat că este o combinație inedită și, de aceea, există clienți care vin să ia masa și sunt surprinși de evenimentele culturale pe care le organizăm și participanți la acestea din urmă care se bucură când descoperă un meniu nu foarte amplu, dar cu preparate ce respectă un eclectism inspirat de casa în care ne aflăm, un amestec interesant de Orient și Occident, așa cum era întreaga noastră societate la sfârșitul secolului al XIX-lea. În meniul nostru nu găsești doar preparatele culinare, ci faci cunoștință cu tușa Ivantia, cu John de la Inglaterra, cu un egumen visător, sau poți să descoperi secretul Cenușăresei și comoara ghiaurilor. Majoritatea felurilor de mâncare spun o poveste, așa încât ele se integrează minunat întregului nostru concept.
Experiența Bogdania reușește să surprindă în mod plăcut majoritatea clienților noștri, fapt arătat și de comentariile extrem de favorabile pe care le primim pe platformele de socializare.
Cum vedeți evoluția Bogdania în următorii ani? Mai degrabă un brand local cu impact cultural sau un concept exportabil, care duce tradițiile românești dincolo de granițe?
Proiecția noastră pentru viitor pe termen scurt și mediu este de a cimenta poziția Bragageriei Bogdania ca hub cultural bucureștean, ce promovează o serie de produse ignorate de publicul de astăzi, cu o ofertă de calitate pe latura gastronomică
Proiecția noastră pentru viitor pe termen scurt și mediu este de a cimenta poziția Bragageriei Bogdania ca hub cultural bucureștean, ce promovează o serie de produse ignorate de publicul de astăzi, cu o ofertă de calitate pe latura gastronomică.
Cred că un astfel de concept este local prin definiție, este foarte greu să faci din așa ceva un brand la nivel internațional, asta pentru că preocupările publicului sau condițiile legate de obiceiurile de consum atât cultural, cât și alimentar, sunt diferite.
Privind către brand-uri importante, observăm că și cel mai mare lanț de fast-food-uri la nivel global își adaptează ofertele pentru publicul local adoptând în meniul său produse cu un puternic interes național.
Deocamdată, România mai are aproximativ cinci sau șase bragagii, iar popularitatea produsului a avut o creștere lentă în ultimii ani
Este greu, totuși, să-mi imaginez un parcurs invers, adică un produs precum braga să depășească granițele țării și să devină un produs internațional, asta în condițiile în care ne vor mai trebui două sau poate trei generații pentru ca tinerii să o cunoască, să se împrietenească cu ea, să-i înțeleagă istoria și să devină o pasiune pentru ei. Deocamdată, România mai are aproximativ cinci sau șase bragagii, iar popularitatea produsului a avut o creștere lentă în ultimii ani. La acest fapt contribuie, evident, mediul economic și fiscal instabil pe care ni-l oferă țara noastră.
Cât de greu e să pornești si să reziști ca mic antreprenor în România?
Greutatea sau ușurința cu care un mic întreprinzător își face loc în marele tablou comercial este dată în primul rând de curajul, tenacitatea și încăpățânarea de a-și urmări scopul pentru care s-a angajat în acest drum
Nu aș vrea să aduc în discuție toate problemele întâmpinate de un mic antreprenor, de la hățișul birocratic până la neseriozitatea partenerilor, atât a furnizorilor, cât și a beneficiarilor.
Nu aș vrea să vorbesc nici despre măsurile inegale adoptate de stat, care favorizează mari actori de pe piață și ignoră nevoile și problemele unui mic întreprinzător. Aș dori doar să spun următorul lucru: cred că greutatea sau ușurința cu care un mic întreprinzător își face loc în marele tablou comercial este dată în primul rând de curajul, tenacitatea și încăpățânarea de a-și urmări scopul pentru care s-a angajat în acest drum. Putem depăși orice obstacol dacă rămânem fideli țelului pentru care ne-am lansat în această aventură de întreprinzător, iar rezultatele, atât de ordin material, cât și spiritual, își vor face apariția pe măsură ce evoluăm în business-ul nostru, atât ca parte a unei piețe, cât și ca experiență personală, care se dobândește cu timpul, atât prin succese, dar, mai ales, prin eșecuri.
Nu aș vrea să închei răspunsul la această întrebare fără să spun un cuvânt și pentru cei care au renunțat: este complet de înțeles, a fi mic întreprinzător în România astăzi te consumă fantastic din toate punctele de vedere, dar sper ca fiecare dintre aceștia să își fi păstrat visul și să încerce să-l îndeplinească pe alte căi sau, măcar, să-l poată transmite cuiva care are tăria de a-l duce mai departe.
Dacă ar fi să transmiteți un mesaj de 1 Decembrie, ce ați dori să audă românii despre gust, tradiție și identitate?
E foarte potrivită întrebarea, pentru că noi, la Bogdania, suntem în pregătirea unui eveniment protest, ca o atitudine împotriva modului în care s-a încetățenit sărbătorirea Zilei Naționale, cu o paradă militară și cu un meniu alcătuit din ciolan cu fasole.
Nu mi se pare deloc un meniu festiv, adecvat Zilei Naționale a țării.
De aceea, am organizat o cină, i-am spus noi regală, cu preparate deosebite, cu un invitat pe măsură, Bogdan Șerban Iancu, realizatorul emisiunii Ora regelui la TVR, cu care vom evoca personalitatea regilor Unirii și a importanței casei regale în general în nașterea statului național unitar independent român, pe care astăzi îl moștenim și îl sărbătorim.
fiecare dintre noi să se străduiască să onoreze evenimentele simbol ale țării, încercând să fie mai bun, mai onest, cu mult mai mult respect față de valorile moștenite și să își ridice ochii către modelele de oameni mari și importanți pe care țara i-a avut
Mesajul cu care facem acest eveniment este ca fiecare dintre noi să se străduiască să onoreze evenimentele simbol ale țării, încercând să fie mai bun, mai onest, cu mult mai mult respect față de valorile moștenite și să își ridice ochii către modelele de oameni mari și importanți pe care țara i-a avut.
Dacă România ar fi un SRL și ați fi managerul sau directorul de marketing, care ar fi primul lucru pe care l-ați face?
Nu poți să te lauzi cu ceva care nu funcționează sau funcționează deficitar
Mai întâi, mi-aș face ordine în firmă: aș încerca să vin cu produse performante, atractive, la un nivel de preț competitiv, iar apoi aș gândi o strategie de marketing. Nu poți să te lauzi cu ceva care nu funcționează sau funcționează deficitar.
Apoi, aș face o campanie tot în interiorul companiei, de conștientizare a valorilor și a avantajelor pe care le avem pentru a îi convinge pe cât mai mulți dintre angajații mei că lucrează într-o firmă harnică, cu idei și inițiative, care are ce să ofere atunci când iese pe piață.
În al treilea rând, aș supune unui examen serios conducerea firmei; nu poți face performanță atâta vreme cât compania este condusă în defavoarea ei.
În al patrulea rând, aș simplifica toate procedurile interne ale firmei, astfel încât angajații să-și poată face treaba cât mai eficient.
Cred că România are locul ei sub soare, pe care îl poate ocupa, însă pe care întârzie sau neglijează să și-l revendice
Apoi, planul de marketing ar trebui să pornească de la ceea ce producem bine, competitiv din punct de vedere al costurilor și care ne diferențiază în comparație cu competiția. Cred că România are locul ei sub soare, pe care îl poate ocupa, însă pe care întârzie sau neglijează să și-l revendice.
Ce vă place și ce vă enervează la campaniile de marketing la care sunteți expus în calitate de client?
Referitor la campaniile de marketing care gravitează în jurul nostru, îmi plac cele cu o idee deșteaptă, cele surprinzătoare sau amuzante, chiar dacă la început habar n-am la ce produse se referă, ulterior însă rețin respectivele produse, chiar dacă nu le voi folosi sau cumpăra. În schimb, mă agasează cumplit campaniile la medicamente și suplimente nutritive, pentru că sunt toate făcute pe același calapod, și nici măcar unul bun, deștept, ci unul care cred că ar enerva și un copil de grădiniță.
Sunt enervante de-a dreptul sintagme precum „ficat fortificat cu Fortificat”, folosești pasta de dinți X și nu mai scuipi sânge sau vreun dinte în chiuvetă, suplimentul Y îți poate reface balanța electrolitica pentru că e vară și transpiri și lista ar putea continua mult și bine. Ca să nu mai vorbim de avalanța de infirmități care ne violentează privirea atunci când deschidem un site web, indiferent că îți cauți pantofi sau o rețetă de bucătărie.
Reclamele, în general, au o soartă destul de nefericită pentru că, chiar dacă au un conținut interesant, una dintre condițiile pentru ca ele să penetreze mentalul colectiv este repetitivitatea, or, prin repetare, ajung să se tocească, să obosească receptorul
Reclamele, în general, au o soartă destul de nefericită pentru că, chiar dacă au un conținut interesant, una dintre condițiile pentru ca ele să penetreze mentalul colectiv este repetitivitatea, or, prin repetare, ajung să se tocească, să obosească receptorul. Dar dacă sunt enervante chiar de la prima audiție / vedere, atunci au șanse ca pe perioada difuzării să te scoată efectiv din sărite.
Vă amintesc aici numai campania dusă pentru un fost candidat la președinția țării care, din pricina expunerii exagerate, a dat naștere chiar și la bancuri pe seama sa.
Promovez decența, bunul simț, ideea sclipitoare și marketingul făcut prin diversitate, nu repetiția obsedantă a unor sintagme, multe dintre ele lipsite de conținut
Ca o concluzie la această întrebare, promovez decența, bunul simț, ideea sclipitoare și marketingul făcut prin diversitate, nu repetiția obsedantă a unor sintagme, multe dintre ele lipsite de conținut.
