Asta este painea voastra si odata ce ati devenit o marfa, sunteti pe cale de a iesi din afaceri. Este vorba despre pret si acesta a devenit singurul instrument pe care l-ati lasat sa influenteze luarea deciziilor clientului.
Cand pierdeti din cauza pretului, de fapt va confruntati cu consecinta unor actiuni care s-au intamplat mult mai devreme si aveti, probabil, mai multe probleme decat reusiti sa constientizati. Ceea ce poate parea un accident sau pur ghinion ar putea fi foarte bine semnul unei probleme structurale mai profunde.
Imaginati-va ca unul din clientii vostri a ales sa treaca la un produs concurent, luand o bucata importanta a afacerii in alta parte. O discutie in holul companiei poate apoi suna la fel de bine in felul urmator:
A) Omule, de ce fata lunga? Ce se intampla cu acel mare [client] si contractul sau pentru care ai intrat in licitatie?
B) Nu e bine, s-a terminat. Am auzit ca am pierdut la [concurent]. O rusine dupa cinci ani de afacere buna cu [client].
A) Ce, vrei sa spui [competitor]? Amatorii care au imprastiat copii proaste ale [produsului] nostru?
B) Da, si au subcotat propunerea noastra cu aproape 40%. Nu a fost nici un fel in care puteam concura cu asta.
A) Dar calitatea lor este ingrozitoare! M-am gandit ca [pentru client] era foarte importanta si nu acceptau nici un rabat de la asta?
B) A fost, dar nu de data asta.
A) Cu siguranta vor avea probleme, nu exista nici o modalitate in care [competitor] poate produce nimic aproape de standardele noastre la acest pret. Calitatea noastra este mult mai buna decat a lor, produsul nostru este extraordinar.
B) Stiu, stiu. Desigur [client] va fi din nou al nostru in sase luni, dar asta inseamna inca o multime de venituri in minus. Nu mai vorbim de bonusul meu.
A) Da, se intorc. Asteapta pana cand au experimentat cu adevarat importanta calitatii atunci cand vine vorba de [produs].
Simtiti-va liberi pentru a va introduce scenariile proprii la [client], [concurent] si [produs]. Ce a mers atat de rau pentru acesti oameni? Ce e de facut acum? Ei bine, in functie de cine sunt (sau pe care dintre membrii consiliului director il intrebati), ar putea fi luate in considerare una din urmatoarele versiuni:
Sunt mult mai multe lucruri pe care le-ati putea face, problema este ca nici unul dintre ele nu va face prea mult bine daca nu incepe prin repararea unor daune facute mult inainte de a pierde acest contract.
De ce? Iata un alt mod de a privi situatia, care evidentiaza problema reala.
Imaginati-va acum ca sunteti [competitorul] care isi sarbatoreste prima victorie in fata liderului industriei. Se plimba cu mandrie prin prin fabrica veche si subreda unde au fost realizate nenumarate exemplare, de ani, si strange mainile angajatilor. Ce are de gand sa faceti cu acest nou flux de venituri pe care tocmai si l-a asigurat?
Evident pentru toata lumea e ca ar trebui sa faca ceva distractiv, chiar si o prostie de genul celei amintite la primul punct, dar atata timp cat face si una sau mai multe dintre celelalte puncte poate castiga. Oamenii de succes pur si simplu reinvestesc. Sunt la primul pas al unui drum dificil, dar plin de satisfactii, in a depasi liderul industriei. Stiu deja cum sa produca in mod eficient si sunt impovarati de bataia de cap de a dezvolta de la zero totul. Opereaza pe o piata matura bine dezvoltata de catre lideri.
Potrivit abordarii Blue Ocean Strategy [Kim si Mauborgne] oceanele "rosii", adica locul unde sunt deja multi competitori sunt un loc rau unde sa fii ...
Ei bine, nu e intotdeauna atat de adevarat. Mai ales daca sunteti ..."urmaritorul".
Deci, unde raman liderii industriei actuale? Nu exista nici o speranta? In turnul de fildes de bunuri de calitate ridicata, privind in jos spre mlastinile de low-cost de la copiatori, ele pot deveni prea preocupate de pastrarea turnul intact. Asta este intr-adevar fara speranta. Trucul este de a afla care este cel mai potrivit mod de a modifica turnul si de a face acest lucru din timp.
Iata cele 3 sfaturi de care e important sa tineti cont:
Cand altii incep sa vina, trebuie sa mergeti mai departe sau va vor ajunge din urma...
Intr-o lume in care tehnologia, institutiile si valorile trec toate prin framantari, inovatia se traduce in regandirea a ceea ce facem si in reinventarea industriei in care functionam. Compania americana Taco Bell, parte a grupului Pepsi, vinde mancare care nu isi propune sa fie sanatoasa, ci are influente “texane-mexicane”. La un moment dat, compania a crezut cu tarie ca e un jucator important in industria de fast-food si ca, in ceea ce priveste cheia succesului, aceasta era data de cresterea cotei de piata, in special in raport cu alte restaurante cu specific similar. Dupa ce a revizuit strategia aferenta, echipa manageriala si-a dat seama ca domeniul principal de activitate al companiei Taco Bell consta, de fapt, in a le da oamenilor de mancare. Prin urmare, obiectivul mai greu de atins viza cresterea cotei de stomac. Imediat, dimensiunile pietei au explodat de la 70 la 550 de miliarde de dolari. In cinci ani, vanzarile s-au dublat. Cum a fost posibil acest lucru? Daca obiectivul tau e sa le dai oamenilor sa manance, n-ar strica sa faci un pas inainte si sa cauti clienti, in loc sa astepti ca acestia sa te gaseasca pe tine. Taco Bell a infiintat restaurante mici, de multe ori mobile, in scoli, spitale, gari, aeroporturi, biblioteci si alte locuri de acest tip.