Doriti sa fiti parteneri cu noi?

Publicitate, proiecte speciale, sponsorizari - Eduard Stancu, Director dezvoltare -

Digital Marketing, Mobile Marketing, New Media - Anca Macoviciuc -

Interviuri – Mihaela Pantea –

Evenimente -

Stiri, communicate de presa -

Articole filtrate dupa data: Iulie 2023

The new “The State of CX Report“ Bain and InMoment brings valuable data, information, and insights from a large array of industries such as telco, media, social media, retail, marketplace, grocery, financial services, insurance, airlines, hotels, automotive, restaurant/Café, Energy & Water. The purpose of the study was to identify NPS leaders in each sector, but also innovation and channel experience leaders. Final data covers 32,922 respondents across 14 industries and 199 UK brands

On Average, UK Brands have an average NPS of +13, with Volvo leading at +55./  At a brand level, the average NPS is +13, which is a slight increase from +10 in 2019. However, compared to the 2019 study, the leading brand’s score has dropped significantly. In 2019, the top brand had an NPS of +70, whereas in the current study, Volvo leads with an NPS of +55, showing a decline in the overall leader score. The drivers of Net Promoter Score (NPS) illustrated in the report help brand and organizations understand what factors contribute to customer loyalty.

Product Quality’ and ‘Innovation’ are the most important drivers of loyalty, closely followed by ‘Value’ and ‘Ease of Getting Help’/ The success of brand leaders can be attributed to their ability to align their brand promises with the experiences they deliver to customers. Brands that successfully align their promises with their actions can build strong connections with customers and differentiate themselves in the market.

Luxury automotive brands, including Volvo, hold most of the top spots in terms of NPS. Volvo has improved by 6 points since 2019. Retailers and grocers also have multiple brands in the top 20 rankings. In the mid-pack, there are brands that do not stand out significantly from their competitors and are neither leaders nor laggards in their respective industries. This category includes well-known high-street brands such as Starbucks, Vodafone, Fiat, Sainsbury’s, Holiday Inn, and H&M. Laggard brands are primarily concentrated in the energy supplier, water services, and financial services sectors. These industries have a high impact on respondents’ cost of living and tend to have lower NPS scores.

NPS Segments by Industry. Financial Services- The Most Polarized

Financial Services is a particularly polarised industry, with fewer passives than other mid-table industries. The financial services industry stands out with fewer passives compared to other industries, indicating more polarised views. This could be due to the diverse range of financial products and services offered by different companies, leading to varying customer experiences and opinions. Some customers may have positive experiences, leading them to become promoters, while others may have negative experiences, becoming detractors. This polarisation may stem from factors such as the specific services used, the effectiveness of customer service, and the overall performance of the financial institution.

Automotive really stands out in terms of the number of promoters. The high percentage of promoters in the automotive industry can be attributed to several factors. First, automotive companies often invest heavily in product quality, innovation, and value, which resonates positively with customers. Consumers in this industry may also have more choices and options to suit their preferences, leading to a more positive overall experience. Additionally, the purchase of an automobile is usually considered a significant and discretionary expense, which means customers are more likely to share positive feedback when they are satisfied with their purchase.

On the other hand, utility providers, particularly in the electricity and gas sectors, have a lower percentage of promoters. This is likely due to consumers having limited choices when it comes to selecting a utility provider, making it more difficult for them to switch to a more satisfying option if they are dissatisfied. Additionally, with the recent price increases in these sectors, consumers may be experiencing financial strain, leading to lower overall satisfaction and NPS scores. The essential nature of these services also means that customers may have higher expectations for quality, customer service, and environmental responsibility, which utility providers may struggle to meet. They also had very low scores around quality, innovation and being socially and environmentally responsible. In fact, a lot of the respondents spoke about environmental issues being top of mind but also customer service levels being important. The financial services industry stands out with fewer passives compared to other industries, indicating more polarised views. This could be due to the diverse range of financial products and services offered by different companies, leading to varying customer experiences and opinions. Some customers may have positive experiences, leading them to become promoters, while others may have negative experiences, becoming detractors. This polarisation may stem from factors such as the specific services used, the effectiveness of customer service, and the overall performance of the financial institution. Social media is very different, with feedback around the quality of the apps, but also the toxic and addictive environment social media can create. Industries like hotels, insurance marketplaces, and cafes/restaurants have a higher percentage of passives. This suggests that customers in these industries have an okay or good experience but may not be particularly impressed or delighted. These industries have an opportunity to convert passives into promoters by offering unique, wow experiences that stand out from competitors and leave a lasting positive impression on customers.

Leaders and Laggards Are Not Necessarily the Biggest Players in Terms of Market Share

In terms of the range of NPS scores across industries, it’s interesting to note that the leaders and laggards are not necessarily the biggest players in terms of market share. There can be over a 100-point difference between the leader and laggard brands. Industries with a high range of scores indicate that different brands offer very different experiences to customers. This can be influenced by the unique propositions each brand brings to the market. In each category, there are notable leaders who excel in delivering unique product offerings and customer experiences.

Within automotive and retail industries for instance respondents score highest for product quality, innovation and value. For example, Aldi is a fast-growing brand in the grocery industry that focuses on a low-cost/ budget proposition, setting them apart from more traditional grocers like Sainsbury’s or Asda. In the telecommunications industry, Tesco Mobile leads and has received awards for its customer service. Starling Bank, a mobile-first bank, stands out in the financial services industry with its focus on digital innovation, transparency, and proactive communications through their app. NFU Mutual is an award-winning brand focused on positive improvements for their members in rural communities and the environment. Different media brands also provide diverse experiences. Spotify is mentioned for its wide range of content and choice, while Apple is perceived as expensive and catering to a specific segment of consumers with Apple devices. On the other hand, industries like cafes/restaurants and insurance tend to provide a more consistent customer experience, resulting in a smaller range of scores. Overall, there is significant variation in NPS scores across different industries, highlighting the diverse experiences customers have with various brands.

Key Drivers of Net Promoter Score (NPS)

The drivers of Net Promoter Score (NPS) help us understand what factors contribute to customer loyalty. The main drivers of NPS, as revealed by the data, are product quality and great value. This is not surprising, especially during times of economic turbulence when customers are seeking to make their money go further. Consumers prioritize brands that offer high-quality products and good value for their money. Another interesting finding is the importance of making it easy to get help, which is the third most important driver of NPS. During challenging times, customers appreciate brands that provide assistance and support when needed. Lastly, innovation is identified as a relatively important driver of NPS. This suggests that customers are still intrigued and engaged by brands that demonstrate an ability to deliver new and innovative solutions.

What Differentiate the Great Brands in terms of CX?

The brands with an NPS over 40 are often growing faster, gaining more market share, and making waves in the industry. Examples like Aldi and Starling demonstrate their ability to innovate and deliver great experiences.

While certain categories may perform well overall, there is often only one brand within that category that stands out as the leader. For example, in the automotive industry, although it leads in four out of the eight drivers, only one auto brand tops the chart. This indicates that brands within a category can have varying levels of success in delivering exceptional experience.

The success of brand leaders like Aldi, John Lewis, and Tesla can be attributed to their ability to align their brand promises with the experiences they deliver to customers. Aldi’s focus on great value resonates with customers, especially during challenging times when they can rely on the brand to provide high-quality products at affordable prices. John Lewis stands out with its emphasis on partnership and exceptional service, which creates a strong emotional connection with customers. The reaction and loyalty towards John Lewis, despite discussions about changes in its partnership model, highlight the significance of the brand’s people-centric approach.

NPSxSM is the new digital customer experience business powered by Bain and Company, world leaders in CX innovation, inventors of NPS™ and the Net Promoter System™. NPSx provides the best of Bain IP expertly designed, packaged and digitally delivered via a suite of four cutting edge products: CX RoadmapSM, Training & Certification, Community Memberships and Kinetics AISM. Helping companies deliver valuable experiences that enrich their customers’ lives, drive loyalty and accelerate growth www.npsx.

In Moment helps clients improve experiences at the intersection of value—where customer, employee, and business needs come together.

Marketing Institute represents Oxford College of Marketing and Chartered Institute of Marketing in Romania and offers access to international certified marketing trainings.


Published in International

Elena Badea, Managing Director, Valoria Business Solutions

În perioade de incertitudine, companiile se confruntă cu provocări care necesită mai mult decât simple măsuri de ajustare a cheltuielilor, iar departamentul de marketing poate contribui la menținerea rezilienței în timpuri nesigure. Tocmai de aceea este necesar ca managerii să cunoască potențialul transformator al strategiilor de marketing în gestionarea incertitudinilor și promovarea creșterii sustenabile a companiei.

1. Depășirea etapei de reducere a cheltuielilor

În perioade de incertitudine, multe organizații recurg la măsuri de reducere a costurilor ca răspuns reactiv. Cu toate acestea o abordare pur defensivă nu este suficientă. În schimb, organizațiile trebuie să valorifice puterea marketingului pentru a promova activ reziliența și pentru a se poziționa favorabil pentru creștere. Prin concentrarea pe strategii centrate pe client, organizațiile pot să se diferențieze, să construiască loialitate față de brand și să profite de oportunitățile care apar în perioadele dificile.

2. Cunoașterea noilor cerințe ale clienților

Înțelegerea clienților și a nevoilor lor în continuă schimbare este esențială în timpuri nesigure. De aceea este importantă valorificarea analizelor avansate pe care departamentul de marketing le poate oferi pentru a ajunge la o înțelegere mai profundă a comportamentelor și preferințelor în schimbare ale clienților. Prin analizarea datelor și aplicarea unor modele predictive, organizațiile pot lua decizii informate, își pot adapta eforturile de marketing și pot oferi experiențe personalizate care să fie apreciate de clienți.

3. Trecerea la agilitate și flexibilitate

În timpuri pline de incertitudine, organizațiile trebuie să fie agile și adaptabile. De aceea este necesar ca echipele de marketing să adopte flexibilitatea și să ajusteze rapid strategiile și campaniile pentru a se alinia cu dinamica pieței și cu așteptările clienților. Marketingul agil permite organizațiilor să răspundă la tendințe emergente, să experimenteze abordări noi și să facă iterații pe baza feedback-ului în timp real. Prin flexibilitate, organizațiile pot profita de oportunități, pot reduce riscurile și pot rămâne în avangardă.

4. Construirea rezilienței brandului

Un brand puternic poate servi ca pilon al rezilienței în timpuri nesigure. Investițiile în construirea brandului, pentru a crea un impact de durată, sunt foarte importante. Prin concentrarea pe valoarea brandului, organizațiile pot cultiva încredere, loialitate și conexiunile emoționale cu clienții. Menținerea unui brand consistent în plan comunicațional, respectarea promisiunilor de brand și implicarea în marketingul bazat pe misiunea companiei pot promova reziliența și pot diferenția organizațiile pe piață.

5. Adoptarea transformării digitale

Transformarea digitală joacă un rol vital în activarea rezilienței funcției de marketing a companiei. Este necesar ca organizațiile să abordeze canalele digitale, tehnologiile și strategiile bazate pe date. Prin valorificarea platformelor digitale, companiile pot ajunge la clienți în mod eficient, pot optimiza campaniile de marketing în timp real și pot profita de puterea rețelelor sociale și a comunităților online. Transformarea digitală le permite organizațiilor să se adapteze rapid.

6. Colaborarea eficientă între departamente

Marketingul nu poate funcționa în izolare. Cu atât mai puțin în timpuri nesigure. De aceea este importantă colaborarea inter-departamentală pentru a promova reziliența. Prin alinierea eforturilor de marketing cu cele din vânzări, financiar, operațional și alte departamente ale companiei, companiile pot avea o abordare holistică a rezilienței. Colaborarea permite diverselor departamente să împărtășească cunoștințe, să alinieze strategii, să optimizeze alocarea resurselor și să asigure un răspuns unitar la incertitudini.

În concluzie

În perioade marcate de incertitudine, marketingul poate fi o forță motrice în promovarea rezilienței și în stimularea creșterii. Prin implementarea măsurilor descrise aici, companiile pot gestiona cu bine provocările aduse de perioadele marcate de incertitudini, se pot adapta la dinamica pieței în schimbare și pot deveni mai puternice în fața provocărilor. Marketingul dovedește astfel că poate fi un contribuitor strategic la reziliență, ajutând compania să prospere și să obțină un avantaj competitiv.


Published in Opinii

TikTok extinde accesul la Research API în Europa și introduce noi instrumente pentru conținutul comercial. Instrumentele sunt dezvoltate pentru a a oferi mai multă transparență privind conținutul pe platformă și se bazează pe feedback-ul primit de la cercetători și societatea civilă.

TikTok actualizează și extinde accesul la Research API

La începutul acestui an, TikTok a lansat o versiune inițală gratuită a propriului Research API pentru cercetătorii academici din SUA. Scopul este de a facilita cercetarea independentă a platformei și de a aduce transparență asupra conținutului TikTok. De atunci, platforma a avut peste 60 de cereri de la cercetători academici non-profit din SUA pe subiecte precum tendințele consumatorilor, dezinformarea, sănătatea mintală și multe altele. În următoarele săptămâni, cercetătorii academici non-profit din Europa vor putea aplica pentru acces la Research API.

Pe măsură ce extinde accesul, TikTok anunță, de asemenea, îmbunătățirea propriului Research API pe baza feedback-ului primit de la comunitate. În primul rând, TikTok introduce Lab Access. Mai mult de jumătate din cererile primite au solicitat colaborarea cu alți cercetători, așa că TikTok va permite în curând până la 10 cercetători să lucreze împreună la un proiect de cercetare comun. Toți cercetătorii vor trebui să aibă propriul cont TikTok for Developers și să fie localizați în SUA sau Europa pentru a accesa Research API. Cercetătorii principali vor putea depune o singură cerere pentru colaboratorii din aceeași universitate. Proiectele care implică mai multe universități vor trebui să depună cereri separate pentru fiecare școală. În al doilea rând, pentru a eficientiza procesul de înscriere, TikTok va introduce un formular web online pentru solicitări.

TikTok introduce biblioteca de conținut comercial

TikTok lansează, de asemenea, propria Bibliotecă de Conținut Comercial pentru a oferi transparență asupra publicității plătite și a altor tipuri de conținut de natură comercială pe TikTok. Biblioteca de conținut comercial este o bază de date cu informații despre reclame platite și metadate , cum ar fi reclamele publicitare, perioada difuzării anunțului, principalii parametri utilizați pentru targetare (de exemplu, vârsta, genul), numărul de persoane cărora le-a fost difuzat anunțul și multe altele. De asemenea, include informații despre conținutul de natură comercială marcat fie cu o etichetă de parteneriat plătit, fie cu o etichetă promoțională, cum ar fi conținutul care promovează un brand, un produs sau un serviciu, dar nu este un anunț plătit. TikTok a testat o versiune inițială a Bibliotecii de Conținut Comercial alături de cercetători și societatea civilă și a adunat feedback-ul din ultimele luni înainte de a o lansa la scară largă. În urma testelor și contribuției experților, TikTok a adăugat, de asemenea, posibilitatea de a efectua căutări precise, a inclus mai mulți parametri de targetare și a îmbunătățit calitatea datelor - printre alte actualizări.

În plus, TikTok oferă acces la Commercial Content API. Cercetătorii vor trebui să își creeze un cont TikTok Developers și să trimită o cerere pentru a accesa Commercial Content API. Cererile vor fi revizuite de TikTok pentru a preveni utilizarea datelor în scop negativ. În timp ce oricine poate accesa Commercial Content Library, la acest moment, doar datele din Europa sunt disponibile. TikTok plănuiește să adauge mai multe date publicitare din mai multe țări în viitor. Mai multe informații despre acest API sunt disponibile pe pagina TikTok for Developers.

TikTok valorează feedback-ul care poate ajuta la îmbunătățirea ambelor API-uri. Platforma va continua să ofere actualizări pentru a sprijini mai bine cercetătorii independenți și pentru a aduce mai multă transparență privind TikTok.


Published in Comunicate

Festivalul Internațional de Film Transilvania a reunit la Cluj-Napoca, în perioada 9-11 iunie 2023, peste 120000 de participanți. Ajuns la ediția 22, TIFF este primul și cel mai mare festival dedicat filmului de lungmetraj din România și unul dintre cele mai importante evenimente de gen din regiune. Peste 350 de proiecții și evenimente au avut loc atât în inima orașului, cât și în cinematografele din cartiere și spațiile special amenajate de organizatori și deschise spectatorilor de toate vârstele. Publicul și invitații români și străini au avut ocazia să cunoască nume mari ale cinematografiei mondiale, precum Geoffrey Rush, Timothy Spall, Oliver Stone și să stea de vorbă cu cineaști din întreaga lume. Despre campania dedicată iubirii de cinema desfășurată anul acesta, dezvoltarea festivalului și colaborarea cu partenerii, aflăm mai multe de la Ioan Maxim (Head of Communication) și Paula Hotea (Sponsors Manager).

Felicitări pentru o ediție de succes care a adus și mai mulți spectatori în sălile de cinema. Cu atât mai mult cu cât, anul acesta, ați mizat pe o campania de imagine care vorbește despre dragoste, și mai ales despre dragostea pentru cinema. Cum ați ajuns la această idee? Cum ați dezvoltat-o și cum ați promovat-o? Cum s-a derulat  parteneriatul cu agenția? Și cum ați măsurat succesul campaniei, dincolo de nr. de bilete vândute?

Am pornit în această colaborare optimiști, dar și realiști – e greu pentru o echipă nouă să înțeleagă, în doar câteva întâlniri, spiritul unui brand cum este TIFF-ul. Dar echipa Leo Burnett a fost o surpriză foarte plăcută – încă de la primele idei propuse am simțit că suntem pe aceeași lungime de undă. Am lucrat îndeaproape multe luni și am ajuns la un numitor comun care ne-a făcut fericiți și pe noi și pe ei.
E o campanie pornită de la un insight foarte fain: TIFF a adus mereu pe ecran filme provocatoare, care rămân cu spectatorii mult timp după ieșirea din sala de cinema. Ne modifică într-un fel și ne apropie unul de celălalt. Deci este o campanie despre dragostea de film, de festival, dar și de oameni. După ultimii ani dificili, știm sigur că un astfel de mesaj a fost foarte bine primit. Am cuantificat asta în zecile de mii de vizualizări ale spotului online sau în miile de reacții primite pentru afiș. Spotul ediției e difuzat înainte de fiecare film și eveniment la TIFF, deci de peste 350 de ori anul acesta, în fața a peste 100.000 de spectatori.
În plus, inima, elementul central al campaniei, a fost declinată pe merch-ul TIFF, dar și în multe feluri prin Cluj-Napoca, de la stenciluri prin oraș, până la stickere pentru vitrinele partenerilor noștri: cafenele, restaurante, librării sau magazine obișnuite. Încă sunt acolo, mulți ne-au spus că nu vor să le mai dea jos. :)

Care au fost primele branduri care vi s-au alaturat și la ce număr a ajuns lista finală de sponsori? Cum au evoluat parteneriatele „de tradiție”? Cum se integrează brandurile și activările lor în ecosistemul festivalului? 

Printre primele branduri care s-au alaturat TIFF, încă din primii ani, se numără Ursus, Mastercard, Vodafone, JTI. TIFF este recunoscut pentru parteneriatele lungi – Mastercard e alături de noi de 17 ani, JTI de 15 ani. Un partener de tradiție este și Banca Transilvania.
În prezent, sunt alături de noi peste 30 de sponsori și parteneri.
Parteneriatele au evoluat organic. Avem relații foarte bune, de prietenie, ne cunoaștem foarte bine și știm ce își dorește fiecare în această relație. Încercăm, și reușim, să aducem brandurile mai aproape de publicul TIFF și credem că acest lucru se vede din felul în care sunt reprezentanți partenerii în cadrul festivalului.

În ce măsură a afectat sau influențat prevalența canalelor de streaming în obiceiurile de consum adaptarea festivalului - de la selecție până la marketing?

A fost o evoluție firească. În 2019 am lansat TIFF Unlimited, platforma de streaming a festivalului, pe care pot fi urmărite filme tot anul.

În selecția TIFF se găsește, de câteva ediții, și secțiunea Va Urma, care aduce în fața publicului sezoane sau mini-serii complete ale unor seriale. De exemplu, anul acesta am arătat la Cluj-Napoca seriale de Lars von Trier sau Xavier Dolan.

În plus, în cadrul Romanian Days, platforma dedicată industriei de film, din 2021 se desfășoară Drama Room, un program dedicat regizorilor, scenariștilor și producătorilor din regiune interesați de realizarea de seriale sau mini-serii. Până acum au fost alături de noi experți Netflix, HBO sau PRO TV.

TIFF e cel mai vizibil festival de film în media tradițională și în zona digitală. Ce rol au marketingul și comunicarea în cadrul festivalului? Dar canalele digitale? Cum s-a transformat strategia de comunicare de la prima ediție până în prezent?

Strategia de comunicare TIFF se bazează pe un calendar de comunicare foarte strict, pregătit practic cu un an înainte. Când se termină o ediție noi știm deja când va fi următoarea și care sunt marile direcții de conținut. Fiind un brand care are peste 20 de ani, și care crește în calitate și în dimensiune la fiecare ediție, TIFF are alături și foarte mulți parteneri de comunicare. În plus, TIFF inovează, aduce cineaști remarcabili la Cluj, prezintă cel mai nou și așteptat cinema, are o dimensiune educațională importantă. Media e interesată natural de tot ce înseamnă festivalul.

Investiția de resurse e egală pentru fiecare canal de comunicare – de la Social Media (comunicăm pe Facebook, Instagram și TikTok) până la PR-ul clasic sau mesajele directe trimise cumpărătorilor prin newsletterele noastre. Strategia e una integrată și gândim mesaje diferite în funcție de publicurile pe care vrem să le atingem.

Strategia de comunicare a crescut și s-a schimbat o dată cu festivalul și cu piața media. TIFF s-a adaptat și s-a concentrat mereu și pe noile canale de comunicare, încercând să atingem și să convingem noi și noi publicuri, la fiecare ediție.

Ce rol are ziarul festivalului în strategia voastră de content marketing?

Ziarul festivalului are un rol foarte important. Redacția AperiTIFF funcționează, timp de două săptămâni, la intensitate maximă. Pe lângă cronicile de filme, interviuri cu invitații, ea funcționează și ca o agendă a zilei, dar și ca spațiu media pentru parteneri sau pentru evenimentele pe care vrem să le scoatem în evidență.

TIFF e festivalul la care invitații vorbesc la superlativ, pe lângă filme, despre atmosferă, mâncare și petreceri, inclusiv pe scena Galei. Ce loc reprezintă acest mix pentru voi în percepția brandului și ce eforturi implică?

Sunt trei departamente esențiale care se asigură că TIFF este o experiență extraordinară și în afara sălii de cinema: departamentul de guest – care are grijă de toți invitații festivalului din clipa în care acceptă să fie parte din TIFF și până pleacă înapoi spre casă; departamentul de evenimente care organizează și acele petreceri memorabile; și departamentul de protocol, care se asigură că totul funcționează perfect la evenimente. Totul face parte din identitatea și oferta festivalului nostru.

Cum a evoluat TIFF din punctul de vedere al relației cu tehnologia, care a fost traseul de transformare digitală, de la procesul de înscriere a filmelor și organizare a programului, la interacțiune cu publicul?

95% dintre filmele ultimei ediții au fost trimise digital către departamentul nostru de Film & Print Traffic. Doar 5% dintre filme mai vin pe hard-uri. Evoluția tehnologică în zona de securitate cibernetică ne permite astfel să le oferim cineaștilor selectați un mediu safe de trimitere – primire a materialelor. În plus, a scăzut și amprenta de carbon. Acum 20 de ani, toate filmele TIFF erau primite prin poștă sau curieri. Acum le primim pe link-uri.

Peste 80% dintre bilete se cumpără online și prin aplicația noastră. Am scăzut numărul de casierii fizice și numărul de bilete printate.

În timpul festivalului, site-ul nostru are peste 1 milion de afișări, și paginile noastre de Social Media au un reach cumulat de milioane de utilizatori.

Festivalul contribuie activ în economia locală (cazări, HORECA etc). În ce măsură ați reușit să dezvoltați parteneriate locale și ce obstacole considerați că mai aveți de depășit din acest punct de vedere?

Aproape un sfert din partenerii TIFF sunt companii locale. Avem deja parteneriate de tradiție cu Farmec, Tenaris Silcotub, Compania de Apa Somes. În fiecare an ni se alătură companii din zona de IT (să nu uităm că orașul Clu-Napoca este un hub IT imens), din zona de servicii (restaurante, hoteluri). TIFF are mulți invitați din țară și străinătate, este absolut necesar să avem relații bune cu industria HORECA.  Aducem la Cluj-Napoa o mulțime de invitați străini și români, atragem public cinefil din mai multe zone ale țării.
Este însă un obstacol ce trebuie depășit: faptul că sunt încă mulți clujeni, care chiar dacă poate au auzit de TIFF, nu au ajuns la festival. Poate că se aplica povestea cu “croitorul care nu are haine, dar face altora”. Lucrăm în continuare la a ne face cunoscuți în rândul localnicilor.

După succesului celei de-a 22-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania, o parte dintre filmele TIFF vor putea fi urmărite în mai multe localități din România, în proiecții outdoor și indoor. Din iulie până în octombrie, Caravana TIFF Unlimited străbate țara și se oprește la BrebIașiPredealSatu MareTârgu LăpușZabolaTimișoaraBacăuBistrița, Brăila și Brașov. Intrarea la filme va fi liberă!

Organizatorii au anunțat și datele celei de-a 23-a ediții TIFF, care va avea loc între 14 – 23 iunie 2024 la Cluj-Napoca. Până atunci, filmele TIFF vor putea urmărite în alte festivaluri din țară: la Sunscreen Film & Arts Festival în Constanța (17 – 20 august), la TIFF Sibiu (7 – 10 septembrie) și TIFF Oradea (29 septembrie – 1 octombrie).

Imagini, filmări și interviuri de la TIFF.22 se pot găsi pe | Facebook | Instagram | Youtube | TikTok.


Published in Interviuri

Starea de spirit a unui festival și a publicului său se reflectă în comunicarea acestuia. Despre implicarea publicului și a comunității, creșterea organică a festivalului Electric Castle, importanța campaniei digitale și parteneriatele cu brandurile și locul acestora în ecosistemul festivalului, aflăm mai multe de la Tudor Costinaș, Head of Communications Electric Castle.

Mult succes la cea de noua ediție (19-23 iulie)! Anul acesta, de la un challenge - #BontidaFever - ați crescut o întreagă campanie. Care este, de fapt, specificul campaniei din acest an și ce rol are declarația #BontidaFever în cadrul acesteia?

E conversația pe care o lansăm în fiecare an, înainte de festival, cu comunitatea noastră. Într-un an i-am provocat să descopere „All things hidden, all things beautiful”, detalii mai puțin vizibile care dau, însă, farmecul aparte al Electric Castle. După pandemie, am vorbit despre ce înseamnă „Back to life” pentru noi și pentru ei, anul acesta e despre sentimente. „Bontida fever” e starea noastră de spirit în săptămânile dinainte de fiecare ediție, când lucrurile prind alt ritm, totul devine mai intens și atinge apogeul odată cu debutul evenimentului. E minunat să descoperi că această nerăbdare se regăsește și în public, suntem împreună chiar și înainte de a ajunge acolo, la castel. 

Cum măsurați succesul campaniei voastre, dincolo de nr de bilete vândute?

O campanie are succes dacă trece de limitele canalelor unde rulează și devine parte din conversație. 460 de oameni și-au tatuat #BontidaFever, unul dintre challenge-urile campaniei, pentru a obține un abonament pe viață, iar alte milioane au discutat despre asta. Cred că ne-a ieșit, nu?

Cum arată acum festivalul?

Am crescut și la această ediție, nu e neapărat un obiectiv al nostru, lucrurile se întâmplă organic. Pe de-o parte, „oferta” noastră devine atractivă pentru tot mai mulți oameni, pe de altă parte avem acest minunat domeniu Banffy pe care îl redescoperim an de an, care ne permite să inovăm, să schimbăm structura festivalului. Am ajuns la 12 scene și 300 de artiști în line up, păstrăm mixul de genuri muzicale foarte generos care a fost întotdeauna în linia noastră, de la rock, la hip hop, jazz, păstrăm și principiul de a veni cu lucruri noi pentru participanți. EC9 are partea lui de surprize, lucruri pe care nu le anunțăm dar care vor fi descoperite de cei prezenți în festival. 

Care au fost primele branduri care vi s-au alaturat și la ce număr a ajuns lista finală de sponsori? Cum au evoluat parteneriatele „de tradiție”? Cum se integrează brandurile și activările lor în ecosistemul festivalului? Ne puteți oferi câteva exemple?

Parteneriatele cu brandurile sunt printre cele mai frumoase povești pe care le putem spune despre festival pentru că sunt exemple clare că lucrurile pot fi făcute altfel, dacă există aceeași viziune. Noi am început într-o perioadă în care „activare” într-un eveniment însemna „unde punem bannere” și „cât de mare e logo pe afiș”. Am insistat foarte mult să depășim această mentalitate, cu riscul de a fi refuzați, și am fost, nu de puține ori.
Burn a fost printre primii sponsori oficiali, câțiva ani am avut cu ei o secțiune specială de dirt freestyle pentru BMX si MTB, o premieră pentru România, apoi am migrat împreună spre proiecte legate de muzică.
Mastercard este, de asemenea, unul dintre cei mai „vechi” sponsori, ne-a rămas la suflet proiectul din 2019, când am fost primul festival de muzică din țară  ce a oferit interpretariat mimico-gestual pentru persoanele cu deficiențe de auz. Amber Galloway Gallego a venit atunci nu doar ca să facă interpretariat dar a făcut și training pentru interpreți români care au putut continua misiunea de a accesibiliza evenimentele muzicale și către această categorie de public. 
Cu Lidl Romania am început în 2017 și e absolut minunat cum această companie a înțeles misiunea noastră de a susține comunitatea locală. De la renovarea curții școlii, la programe pentru copiii din Bonțida, la contribuții permanente pentru restaurarea castelului, inclusiv în an pandemic, când festivalul nu s-a ținut, Lidl a găsit mereu direcții noi în care să se implice. Construcția anuală a supermarket-ului din festival, un efort logistic important, dar foarte util pentru participanți, este parte tot din dorința brand-ului de a fi mai mult decât sponsor pe afiș, de a fi un partener real în ceea ce înseamnă experiența de festival.
Banca Transilvania e dincolo de orice își imaginează cineva legat de rigoarea domeniului financiar, mereu deschiși la idei noi, aceiași oameni cu care implementăm soluții de plăți îi veți regăsi și în câmp, cu noi, plantând sute de copaci pentru a face campingul mai verde. De altfel, eforturile noastre de a deveni un festival cât mai prietenos cu mediul au fost îmbrățișate cu entuziasm și de OMV, iar Lidl acoperă tot ce înseamnă costurile cu colectarea selectivă și alte activări eco.
Alături de glo, am organizat 3 ediții Creative Camp. Inițial, a fost un loc de reuniune pentru artiști în pandemie, o tabără în care au putut crea împreună chiar și sub rigorile acelor vremuri, însă anul asta avem show-uri întregi născute din aceste tabere, o să le descoperiți pe scena principală. 

În ce măsură a afectat sau influențat prevalența canalelor de streaming și a topurilor de ascultare ale acestora în obiceiurile de consum adaptarea festivalului - de la selecție până la marketing?

Selecția artiștilor în line up urmează alte reguli decât cele legate de popularitatea pe canalele de streaming. Nu înseamnă că le ignorăm, dar principiul de bază e crearea unui mix din genuri muzicale foarte diverse, de la metal, jazz, electro, world music, etc în care nume deja cunoscute  sunt completate cu artiști noi, inovativi. Electric Castle e despre descoperiri muzicale, nume ca The Hu, Nova Twins sau Oscar Jerome chiar și cu review-uri excelente în Rolling Stone Magazine nu te aștepți să le vezi în top-urile din România. Dar am fi pur și simplu un alt festival, dacă am ignora oameni atât de talentați. 

Electric Castle e un festival foarte vizibil atât în print, cât și în zona digitală. Ce rol au marketingul și comunicarea în cadrul festivalului? Dar canalele digitale? Cum s-a transformat strategia de comunicare de la prima ediție până în prezent?

Am mizat de la prima ediție pe online pentru că genul nostru de comunicare cu publicul e foarte direct, ori aici, în special în social media, putem să avem feedback imediat, să înțelegem ce așteptări are și să transmitem în stilul nostru informal ceea ce facem. Outdoor-ul are și el un rol important, dar am încercat să-l folosim nu doar pentru „anunțuri” ci să venim mereu cu campanii inedite, cele mai recente exemple sunt metroul EC sau #BontidaFever unde întreaga campanie outdoor a fost, de fapt, un QR code și un hashtag. 

Nu ne restricționăm, însă, la un anumit canal, totul depinde de conținut, și noi generăm un conținut bogat timp de 12 luni, nu doar anunțuri strict legate de următoare ediție. În funcție de el, decidem care e cel mai bun canal. 

Marketingul prin conținut a fost întotdeauna parte importantă în mixul vostru de comunicare. Ce rol joacă și cum s-a dezvoltat EC Mag? Cum s-au dezvoltat inițiative precum Creative Camp, EC Talks, Fashion Unplugged

EC Mag e locul care ne permite să vorbim despre ce ne pasionează cel mai mult – muzica, și nu ne legăm doar de cea care a fost sau va fi prezentă în festival. La fel ca și noi, publicul nostru e curios și explorează iar dacă putem să-i inspirăm din propriile descoperiri o vom face cu aceeași pasiune cu care povestim și în birou despre artiști și concerte.  

În pandemie, am filmat documentarul No Festival, povestea unui concert fără public într-o vară în care festivalul a fost suspendat și în care întreaga industrie muzicală a fost foarte afectată de restricții. De aici, ideea a mers mai departe, s-a născut Creative Camp, ne-am dorit să oferim artiștilor români un loc de întâlnire în care să poată crea împreună chiar și atunci când nu se puteau regăsi în studio. Până acum, am avut trei ediții și, de la sesiuni de improvizație, în primul an, am ajuns ca, anul acesta, să avem două show-uri create de la zero care vor fi prezentate pe MainStage și Hangar. 

Fashion Unplugged a fost un exercițiu creativ inedit, cu ajutorul studenților de la design am transpus spiritul Electric Castle într-o colecție vestimentară, e meritul lor și al lui Lucian Broscățean și Irinei Shrotter că au dus ideea la un nivel excepțional. 

Idei avem foarte multe, timpul ne limitează pentru că munca în a crea fiecare ediție nu se oprește niciodată, dar e important pentru noi să putem arăta că EC e mai mult decât un festival de muzică, e un concept ce poate să-și găsească exprimarea în noi și noi zone.  

Ce rol are și cum ați integrat inițiativa în strategia voastră de content marketing? Ce reacții ați primit până acum? a fost un test pentru noi, am vrut să vedem dacă putem să avem impact pe un public care nu știe nimic despre brandul EC, poate nu știe mare lucru nici măcar despre România. Am pornit de la o problemă arhicunoscută, turismul excesiv dintr-un oraș european, și am încercat să venim cu o soluție care să lege festivalul de o cu totul altă poziționare. 

Reacțiile au fost surprinzătoare: în Barcelona ne-am găsit zeci de ambasadori, avem peste 100 mii de oameni care au accesat site-ul creat pentru campanie, dar avem nevoie de mai mult timp ca mesajele să se propage, campania a început abia acum o lună.

Electric Castle e festivalul la care invitații vorbesc la superlativ despre atmosferă, atât la concerte cât și în afara acestora. Ce loc reprezintă acest mix pentru voi în percepția brandului și ce eforturi implică?

Cel mai credibil mod în care putem promova Electric Castle e să facem lumea să vorbească despre el, în mod autentic, păstrând experiența personală în prim plan. Noi spunem „experiența de festival” dar asta are mii de înțelesuri pentru tot atâția oameni. Vă dau un exemplu, și acum îl citez pe Adi Despot de la Vița de Vie, care spunea într-un interviu recent că „Electric Castle e singura oază de normalitate în industria asta muzicală românească. Pentru mine, copilul ăla de acum 27 de ani, care visa cai verzi pe pereți, caii ăștia zburdă la Bonțida.” Nicio campanie nu poate da atâta emoție cât cea pe care o transmite un om ce s-a atașat de munca noastră. 

Cum a evoluat festivalul din punctul de vedere al relației cu tehnologia, care a fost traseul de transformare digitală?

Noi am încercat, chiar de la prima ediție, să lucrăm cu tehnologii de ultimă oră. Am fost, de exemplu, primul festival cashless din România și am avut, de la început, propriul marketplace pentru bilete și propria aplicație. Pare banal acum, dar gândiți-vă că acum 10 ani nici nu exista fibră optică pe domeniul festivalului, acum avem propria rețea de aproape 20 de km. Sunt festivaluri mari în Europa care încă au sistem de token-uri pentru plăți, la noi totul se rezolvă prin brățara de acces. 

Festivalul contribuie activ în economia locală (HORECA, transporturi etc). În ce măsură ați reușit să dezvoltați parteneriate locale și ce obstacole considerați că mai aveți de depășit din acest punct de vedere?

Cred că, la 10 ani de la prima ediție, cu toții au înțeles că un festival ca Electric Castle e un plus pentru tot ce înseamnă viață economică, culturală și socială, iar beneficiile depășesc județul Cluj, chiar dacă aici impactul e mai ușor de observat. Noi reușim să strângem în jurul nostru oameni și afaceri din zone foarte diverse și e foarte încurajator să simțim că își doresc, la fel de puternic ca și noi, o istorie cât mai lungă alături de festival. Rămân direct implicați cei care ne-au înțeles nevoia de a veni cu ceva nou, mai bun, în fiecare an. Ambiția asta ne e în ADN și probabil nu suntem cel mai comod partener, ne place să creăm provocări. Dar din aceste provocări am văzut exemple de afaceri pornite cu 2-3 oameni care acum sunt furnizori pentru tot ce înseamnă eveniment major din România. 

Care sunt în continuare cele mai mari provocări ale festivalului și încotro se îndreaptă cele mai mari eforturi?

Dacă am fi fost „normali”, probabil nu ar fi existat niciodată Electric Castle, pentru că, din punct de vedere logistic, acest festival este o mare, foarte mare provocare. Una asumată, noi am construit conceptul EC tocmai pe acest contrast între urban și natural, contemporan și situl istoric pe care l-am ales ca locație. Dar am știut și că publicul va căuta confortul cu care sunt obișnuiți de acasă. Să construiești de la zero, pe un câmp, un camping pentru 20.000 de oameni, cu utilități urbane, să gândești drumuri, accese, în condițiile în care ai 250 de tiruri care trebuie să vină și să plece unele pe drumuri de pietriș… nu cred că mulți s-ar înhăma la asta. Și nu, nu este mai ușor cu fiecare an, pentru că ritmul în care am crescut nu a făcut problemele mai puține, ci doar le-a diversificat.

Ne-ar ajuta dacă am avea mai multe drumuri de acces, nu s-ar mai asfalta în orele de vârf ale traficului sau autoritățile ar reacționa mai rapid? Cu siguranță, dar asta e valabil pentru oricine din țara asta. Am ales să ne plângem cât mai puțin și să ne bucurăm că sunt atât de mulți oameni care apreciază ceea ce facem. 

Cum arată pentru voi o ediție ideală de Electric Castle și un model ideal de parteneriat public-privat în zona culturală - muzicală de urmat în România?

Ediția ideală a Electric Castle nu există și asta e cea mai bună veste pentru noi. Asta ne păstrează mereu agili și curioși, iar asta îi va păstra și pe oameni alături de noi. Într-un viitor, sperăm, nu prea îndepărtat, vom reuși să vedem la alt nivel și implicarea autorităților, și apetitul de a trăi experiența reală de festival, și alte lucruri ce încă ne limitează. Între timp, rămân amintirile pe care sute de mii de oameni și le creează într-un mic sat din Transilvania. Iar majoritatea oamenilor alege să revină, iar noi suntem norocoșii care se hrănesc din energia lor pozitivă. Așa că mergem mai departe. 


Dacă ai deja bilet la Electric Castle, citește toate informațiile pentru accesul la festival.



Published in Interviuri

Un brand cultural cu o îndelungată tradiție, Festivalul Enescu, aduce la București mii de artiști și turiști din străinătate și din țară. Dincolo de programul special pe care îl oferă la fiecare ediție, facilitând accesul publicului la evenimente unice în peisajul cultural românesc, festivalul este un important stimulent al economiei locale și naționale. Despre valorile pe care le reflectă și le susține, componentele și provocările campaniei de comunicare, precum și despre importanța continuității și stabilității în cultură, aflăm mai multe de la Cristina Uruc (manager interimar ARTEXIM, organizator al festivalului) și Alex Ciucă (Managing Partner al Superior Media și coordonatorul de comunicare al Festivalului Enescu).
Ediţia 2023 a Festivalului Internaţional George Enescu are loc în perioada 27 august - 24 septembrie în București.

Felicitări pentru un nou program care aduce la București mari orchestre și mari artiști ai lumii, în cadrul Festivalului Enescu, un eveniment global. Care credeți că sunt cele mai importante elemente care au dus la creșterea festivalului?

Cristina Uruc: În numele directorului artistic al Festivalului Enescu, maestrul Cristian Măcelaru, și al echipei de organizare, vă mulțumim.
Într-adevăr, Festivalul Internațional George Enescu este un eveniment important la nivel global și este, în primul rând, un proiect strategic pentru România, un brand de țară. Din 1958, încă de la prima ediție, Festivalul este contextul în care cei mai mari dirijori, interpreți, compozitori și cele mai importante orchestre evoluează în București.
Pentru a-l menține la acest nivel, calitatea programării artistice este esențială, element susținut de profesionalismul organizării logistice și administrative. De asemenea, susținerea autorităților centrale și a partenerilor este un alt element important în dezvoltarea unui eveniment de anvergură internațională. 

Dacă ne uităm în istoria recentă a Festivalului, în ultimii 30 de ani, observăm un crescendo calitativ și cantitativ – cu mult efort la început, într-o țară abia ieșită la lumină, Mihai Constantinescu a construit, cărămidă cu cărămidă, zi de zi, catedrala Festivalului Enescu. Un arhitect care a avut alături proiectanți de mare valoare, care au sprijinit cu numele, reputația și viziunea lor crearea unei rețele artistice de parteneri, bazată pe încredere, transparență și seriozitate: Lord Yehudi Menuhin, Cristian Mandeal, Lawrence Foster, Ioan Holdener, Zubin Mehta, alături de Valdimir Jurowski și, astăzi, de Cristian Măcelaru

Astfel, Festivalul s-a consolidat ca un vehicul de transmitere a imaginii identității unei națiuni care își găsește resursele să treacă prin crize grave și să exceleze, își apreciază și celebrează valorile spirituale, se ridică deasupra timpurilor pe care le trăim prin forța muzicii și a culturii de calitate.

În ce măsură au afectat sau influențat schimbările în obiceiurile de consum în timpul pandemiei și din perioada de după adaptarea festivalului - de la selecție până la marketing?

Alex Ciucă: Am putea spune că Festivalul Enescu a fost afectat într-o mai mică măsură de pandemie faţă de alte evenimente din această nişă a muzicii clasice. Spun asta ținând cont că a fost singurul eveniment internaţional de acest calibru care s-a desfăşurat în timpul pandemiei, într-o perioadă în care multe alte evenimente dedicate muzicii clasice au ales să anuleze sau să amâne. Şi nu doar că Festivalul Enescu s-a desfăşurat, dar a fost un eveniment organizat în condiţii de maximă siguranţă sanitară, în conformitate cu toate prevederile legale ale momentului. Această reuşită i se datorează lui Mihai Constantinescu, cel care a făcut toate eforturile pentru a duce la capăt ediţia 2021.
Această continuitate a fost extrem de importantă atât în relaţia cu marile orchestre ale lumii cât şi cu publicul de la Bucureşti.

Care au fost primele branduri care vi s-au alaturat și la ce număr a ajuns lista finală de sponsori? Cum au evoluat parteneriatele „de tradiție”? Cum se integrează brandurile și activările lor în ecosistemul festivalului? Ne puteți oferi câteva exemple?

Alex Ciucă:  La ediția din acest an continuăm parteneriatul de lungă durată cu Rompetrol și adăugăm un nou partener principal: BRD Groupe Société Générale. Credem în colaborările pe termen lung și avem planuri îndrăznețe alături de cei doi parteneri principali ai Festivalului și ai Concursului.

Lor li se adaugă o serie de parteneri care ne susțin de mult timp și pentru oferim an de an o vizibilitate cât mai bună. Avem în echipă o persoană dedicată care gândește și propune activări creative, în armonie cu tema Festivalului și cu poziționarea clienților.

Desigur, continuăm să primim și propuneri care vin de la agențiile cu care lucrează partenerii noștri.

Fără să divulgăm prea multe detalii, pot să vă spun că vom ieși din zona centrală a orașului, spre cartiere, într-un demers de facilitare a accesului la muzica clasică. Vom face asta alături de unul dintre partenerii din acest an, care a ales să abordeze în acest fel tema „Generozitate prin muzică”.

Festivalul Enescu e cel mai vizibil festival muzical. Ce rol au marketingul și comunicarea în cadrul festivalului? Dar canalele digitale? Cum s-a transformat strategia de comunicare? Ce acțiuni și activități întregesc programul, fiind parte și din mixul de comunicare? Ce ați adus nou și diferit în cadrul festivalului în ultimi ani și care sunt cele mai mari vise? 

Alex Ciucă: În 1958, la prima ediție a Festivalului, presupun că nu exista o strategie de comunicare, ci mai degrabă un dublu scop: pe de-o parte promovarea operei lui George Enescu, pe de altă parte susținerea tinerelor talente prin intermediul Concursului Internațional.

Anul acesta ne-am propus să schimbăm puțin percepția legată de Festivalul Enescu, să arătăm publicului că, deși este un eveniment de talie mondială, care pune România pe harta internațională a muzicii clasice, nu e deloc un eveniment elitist. Deși elitele sunt prezente la București, Festivalul Enescu nu este un eveniment cu circuit închis, dedicat cunoscătorilor. Vin cele mai mari nume din muzica clasică, însă toți acești artiști își doresc să dăruiască muzica lor publicului larg.

Din acest motiv campania de comunicare din acest an va avea o importantă componentă educațională. Vrem să apropiem publicul de muzica clasică, să spargem toate barierele și facem asta printr-o serie de concerte dedicate familiilor și copiilor, prin ceea ce comunicăm pe rețelele de socializare și prin alte tactici.

Probabil că cel mai mare vis pe care îl avem noi, cei din echipa de comunicare, este să aducem la concerte cât mai mulți oameni care abia acum se întâlnesc cu muzica clasică. Să-i facem curioși să intre în săli, după ce le dăm puțin context privind Festivalul, muzica clasică și cine a fost George Enescu.

Cum a evoluat Festivalul Enescu din punctul de vedere al relației cu tehnologia, din punct de vedere organizatoric și din punctul de vedere al comunicării în special?

Alex Ciucă: Festivalul Enescu a avut în ultimii 10 ani o bună relație cu tehnologia, lucru care se datorează vechii conduceri și echipei responsabile de comunicare până la ediția din acest an. Festivalul a fost printre primele evenimente de profil care au acreditat bloggeri în urmă cu 10 ani. Și tot în urmă cu 10 ani a dezvoltat o primă aplicație de mobile, care, din păcate, nu mai este activă în acest moment.

Suntem prezenți pe cele mai importante rețele de socializare, avem și un newsletter pe care îl trimitem periodic. Comunicarea digitală este un punct important pentru Artexim și pentru Festivalul Enescu.

Anul acesta avem un nou website, cu o prezentare detaliată a tuturor concertelor și a artiștilor care vor urca pe scenele de la Ateneu, Sala Palatului, Sala Radio, Sala Auditorium și Teatrul Odeon.

Pentru ediția următoare avem în plan o nouă aplicație de mobile și alte câteva asseturi digitale.

Festivalul contribuie activ în economia locală (cazări, HORECA etc). În ce măsură ați reușit să dezvoltați parteneriate locale și ce obstacole considerați că mai aveți de depășit din acest punct de vedere?

Cristina Uruc: Festivalul este un stimulent al economiei locale și naționale, iar partenerii noștri sunt conștienți de importanța asocierii produselor și serviciilor lor cu un eveniment care durează 4 săptămâni și aduce la București peste 3500 de artiști și mii de turiști din România și din străinătate. Avem parteneri tradiționali, de lungă durată atât în industria hotelieră (unde avem un grad de ocupare foarte mare a structurilor din aria de desfășurare a concertelor – peste 9000 de nopți de cazare), cât și în HORECA, transport și alte servicii. 

Ne dorim să extindem parteneriatul public-privat, de la stadiul la care este acum, cu cel puțin 50% pentru ediția viitoare și cred că vom reuși. Ceea ce ne dorim este să creăm relații de lungă durată cu partenerii noștri, bazate pe continuitate și încredere în calitatea serviciilor și produselor oferite, care să se ridice la standardul internațional impus de anvergura Festivalului Enescu. 

Care sunt în continuare cele mai mari provocări ale festivalului și încotro se îndreaptă cele mai mari eforturi?

Cristina Uruc: În continuare, cea mai mare provocare a Festivalului este lipsa proiecției bugetare multianuale. Poziția de director al ARTEXIM a venit și cu moștenirea titulaturii de „acrobat fără plasă”, așa cum era numit Mihai Constantinescu – să lucrezi la un program de festival cu orchestre ca Royal Concertgebouw, Berliner Philharmoniker, Filarmonica din Viena ca să nu mai spun de orchestrele de pe continentul american, presupune o planificare cu cel puțin doi ani înainte de desfășurarea Festivalului, iar noi, în momentul acesta, suntem în situația în care prevederile ordonanței 34 au redus în luna mai bugetele instituțiilor de cultură cu 10% față de ce a aprobat Ministerul Finanțelor inițial. Regulile se schimbă în timpul jocului și provocarea este să te adaptezi – altfel, riști să nu mai exiști și lucrul acesta este de neimaginat pentru Festivalul Enescu. 

Cum arată pentru voi o ediție ideală și un model ideal de parteneriat public-privat în zona culturală de urmat în România?

Cristina Uruc: Ideale ar fi continuitatea și stabilitatea în cultură, posibilitatea unor previziuni cu bătaie pe termen lung, asigurate de un buget multianual. Altfel, din punct de vedere artistic, ideală este fiecare ediție – ce ne putem dori mai mult decât o lună de concerte zilnice, la București, la prețuri super accesibile față de cele ale festivalurilor de același nivel din lume. 

Modelul ideal de parteneriat public-privat are la bază principiile și valorile pe care noi, ca organizatori, instituție publică, le împărtășim cu partenerul din mediul privat – și aici vorbim de previziune, stabilitate și continuitate. Și nu e greu de implementat – Festivalul o face și o demonstrează. 


„Ne dorim să extindem parteneriatul public-privat pentru ediţiile viitoare şi sunt convinsă că vom reuşi să identificăm acei parteneri alături de care să construim relaţii de lungă durată.” - Cristina Uruc

„Sper ca brandurile să observe deschiderea pe care o are Festivalul Enescu către publicul tânăr şi să susţină într-un număr cât mai mare acest proiect unic în România.” - Alex Ciucă


Cristina Uruc este Manager interimar Artexim începând cu 2022. A ocupat de-a lungul timpului mai multe poziţii în cadrul Artexim, fiind implicată în organizarea Festivalului Enescu încă din 2007. A fost tour manager al renumitelor ansambluri de muzică veche Il Giardino Armonico și Coro e Orchestra Ghislieri şi consultant artistic al Filarmonicii de Stat Sibiu.
Alex Ciucă este coordonatorul de comunicare al Festivalului Enescu - ediţia 2023 şi Managing Partner al Superior Media, o agenţie de digital marketing fondată în 2010. Alex Ciucă este şi fondatorul unor proiecte precum raportul Digital Recap sau podcastul „Primii trei ani”.

kv Ro portretBiletele pot fi achiziționate de pe site-ul Eventim.


Published in Interviuri

Comunitatea Haute Culture își dă întâlnire pentru două zile, pe 10 și 11 iulie, în București, pentru un eveniment emblematic despre valorile și principiile care ne modelează viața. Ladies Of Haute Culture propune întâlnirea cu oameni care să inspire și să ne conecteze prin (super)puterea autenticității. Prin prisma conținutului, Ladies Of Haute Culture se adresează atât femeilor cât și bărbaților care se regăsesc în valorile propuse de Haute Culture, revista premium lansată de Biz aproape de finalul anului trecut.

„Comunitatea Haute Culture  împărtășește aceleași valori și principii, adesea uitate în lumea de azi. Dacă Haute Culture by Biz este exact revista pe care ne-am fi dorit s-o găsim pe piață, Ladies Of Haute Culture este evenimentul la care ne-ar fi plăcut și nouă să participăm, cu oamenii pe care ne dorim să-i descoperim și ținem aproape”, explică Diana Cosmin, curator Haute Culture.

Pornind de la valorile și principiile promovate de Haute Culture,  pe 10 și 11 iulie, la Biavati Events, Ladies Of Haute Culture propune o experință specială. Puținele locuri rămase libere mai pot fi rezervate doar până la finalul săptămânii, toate informațiile fiind disponibile la adresa

La achiziția oricărui tip de bilet, participanții vor primi și cartea „MARTA de la BIZ”, o biografie brutal de sinceră a Martei Ușurelu.

Ladies Of Haute Culture este despre fiecare dinte noi, oamenii care caută să afle cine sunt, își găsesc drumul și pun mult suflet și energie pentru a-l urma. Este un eveniment despre autenticitate, despre oameni reali cu povești care ne pot ajuta, inspira și motiva. În cele două zile vom căuta să înțelegem arta de a decide cine vrem să fim, dar și arta echilibrului între viață și carieră”, spune Marta Ușurelu, curator Haute Culture și owner Biz.

Două zile, două teme puternice, un singur eveniment:  Ladies Of Haute Culture

Prima zi  Ladies Of Haute Culture, luni, 10 iulie, are ca temă „Arta de a decide cine vrei să fii”. Începând cu ora 11, personalități din domenii variate, cu povești puternice de viață și o experiență bogată, vor urca pe scena Ladies Of Haute Culture. Ziua se va încheia cu o sesiune de networking și un memorabil Haute Culture Lunch.

Amalia Enache va vorbi despre ritualurile care ne conectează la frumusețea vieții, Ana Nicolae va oferi un manifest pentru viață și pentru pofta de a trăi, Ana Maria Brânză va dezvălui cum arată „coloana vertebrală” a unei vieți de campion, Simona Păun va oferi lecțiile unei femei-aviator, Alexandru, creatorul celebrilor pantofi CONDUR, explică modul în care vede un gentleman valorile feminității de azi, Vlad Eftenie dezvăluie cum putem fi mai prezenți în viața noastră, sociologul Gelu Duminică spune cum schimbă femeia contemporană lumea, în loc să se lase schimbată de ea, iar Bianca Grama va vorbi despre reinventarea unei vieți, prin reinventarea unor locuri uitate din România.

Locurile în sală se pot rezerva atât pentru o zi de eveniment cât și pentru ambele zile, toate informațiile fiind disponibile pe

A doua zi, marți, 11 iulie, debutează tot la ora 11:00 și este axată pe „Arta echilibrului între viață și carieră”.

Experiența acestei noi zile de Ladies Of Haute Culture va începe cu o femeie din industria filmului American, care arată lumii valorile României. Oana Ghiocel a plecat la 15 ani în SUA și s-a întors ca să povestească lumii întregi despre România, în postura de regizor de documentare despre istoria care nu se învață la școală.

Hamid Nicola Katrib dezvăluie puterea de a decide cine ești tu cu adevărat, Andreea Lupu explică cum se traduc arta, luxul și intersecția dintre ele, într-o formulă relevantă pentru femeia contemporană, apoi Cornel Ilie vorbește despre forța vulnerabilității în artă și în viață.

Ziua va continua alături de Adriana Matei, Style & Mindset coach, care oferă o abordare practică despre cum să-ți construiești stilul personal, fără să-ți pese ce crede lumea. Cum îți faci ordine în casă, în viață și în suflet? – aceasta este întrebarea la care Diana Mihăilă dă răspunsurile, apoi Răzvan Mazilu vorbește despre arta ca formă de generozitate și ca scut pentru omul sensibil și empatic, iar Teodora Burz completează ziua cu o doză puternică de inspirație generată de răspunsul la întrebarea cum faci lumea întreagă să se îndrăgostească de un brand de lux MADE IN ROMANIA.

Programul complet al celor două zile Ladies Of Haute Culture este disponibil la adresa


Published in Comunicate

Un brand creat într-o piață nouă, care încurajează lectura în toate formele ei, și-a propus să creeze în jurul său un „trib” alături de care să crească. Aflăm mai multe despre cum a evoluat prima platformă din România care oferă acces la mii de audiobooks premium în română și engleză realizate în studiouri profesioniste, către ce se îndreaptă interesul publicului, care sunt provocările în domeniul digitalizării pieței de carte și importanța rolului dual al marketingului, de la Radu Nicolau, co-fondator și director general al AudioTribe.

Vă invităm să ne povestiți, pentru început, care a fost traseul AudioTribe de la idee până la implementare. Cum a evoluat povestea brandului AudioTribe, ce s-a modificat în funcție de interacțiunea utilizatorilor? În ce teritorii e disponibil acum și care este principalul diferențiator față de alte servicii similare de pe piața est-europeană?

Ideea unei aplicații pentru cărți audio în limba română ne-a venit prima oară la începutul anului 2020. De la idee la realitate au fost multe probe „de foc” prin care a trebuit să trecem. De la asigurarea unei capacități consistente de producție (studiouri proprii și studiouri partenere, pentru un nou tip de produs pe piața românească – audiobooks de calitate), discuții cu editurile din România pentru a lua parte la proiect până la asigurarea tehnologiilor necesare pentru aplicație și website. Dar, mai ales, crearea unui brand atractiv pentru piața de carte. O piață complet nouă, ce trebuia construită de la 0. A fost un proiect îndrăzneț și ne mândrim că am fost primii care am lansat pe piață un serviciu de cărți audio în limba română.

De-a lungul timpului, AudioTribe a evoluat semnificativ, atât ca bază de utilizatori, cât și ca produse digitale oferite. Am încheiat parteneriate cu din ce în ce mai multe edituri de renume (atât din Romania, cât și din afară), iar în jurul nostru am construit o comunitate impresionantă de cititori-ascultători.

Una dintre cele mai mari schimbări a fost introducerea pe platformă a eBook-urilor. Deși ne doream să încurajăm lectura în toate formele ei, am fost reticenți la început că utilizatorii ar citi direct de pe smartphones. Însă feedback-ul lor, împreună cu funcționalitățile din aplicație care oferă foarte mult confort în timpul lecturii ne-au făcut să ne schimbăm perspectiva, văzând rezultate foarte bune din acest segment.

Ce ne diferențiază? Strategia noastră ghidată de relevanță – ne concentrăm să le aducem ascultătorilor din România cât mai multe dintre titlurile relevante în plan internațional – bestsellere, cărți de referință, cărți de specialitate din diverse topuri. Firesc, mai departe ne interesează calitatea înregistrărilor și căutăm în mod deosebit să aducem pe platformă acele titluri în lecturi excepționale – Marcel Iureș, Oana Pellea, Andi Vasluianu, Andrei Huțuleac, Florin Piersic Jr. Însă, cel mai important lucru pentru noi este ideea de comunitate de cititori. Suntem foarte apropiați de ascultătorii noștri, cu care discutăm în fiecare zi, cerem feedback (și-l prioritizăm), avem deja prieteni printre ascultători. Când am ales numele AudioTribe, ne-am gândit exact la asta, că dorim să construim un „trib” de oameni pasionați și să fim aproape de ei, să le ascultam ideile și să creștem împreună.

AudioTribe poate fi accesat în momentul de față în aproape toată Europa, însă, în scurt timp vom face aplicația disponibilă în toată lumea, sperăm să anunțăm oficial această veste cât de curând!

Deschiderea către cărțile în format audio e mult mai vizibilă în România față de acum cinci ani, vânzările de carte digitală fiind de aproape 5% din totalul pieței de carte. Dar ce reprezintă asta în cifre, pentru voi, între investiție și profit, și cum vedeți evoluția pieței de carte digitală în România și de ce factori depinde?

Digitalizarea pieței de carte este un demers normal și necesar. Dacă până acum doi ani aveai la dispoziție doar eBooks ca produs digital, acum, odată cu apariția platformelor de cărți audio în limba română, a crescut exponențial portofoliul de carte digitală și accesul la acesta. Cu siguranță asta contribuie la creșterea numărului de cititori și de cărți citite în România, deoarece cartea audio se pliază foarte bine pe nevoile celor în criză de timp, care găsesc cu greu un răgaz în care să țină o carte fizică în mână. Așadar, fie că sunt în trafic, fac treburi casnice sau sport, de exemplu, pot asculta cărți audio doar cu ajutorul telefonului și cu o pereche de căști.

Pentru evoluția acestei piețe este nevoie de un efort colectiv – pe de-o parte noi, în calitate de distribuitor, să ne asumăm rolul de a educa și a crește piața, pe de altă parte, partenerii noștri, editurile, să investească în acest format digital și să îl promoveze la rândul lor mai departe. În rest, ține de fiecare om să aibă deschidere către acest produs nou, să experimenteze cu diferite tipuri de cărți și naratori, reușind astfel să creștem piața de carte, per total, în România.

La nivel de investiție vs profit, este încă devreme să dăm un verdict. De-a lungul celor aproape doi ani de la lansare, a fost nevoie de runde multiple de investiții pentru a susține dezvoltări tehnologice, de portofoliu sau de marketing, necesare pentru a ne atinge obiectivele. Piața este la început, atât în segmentul B2C, cât și în B2B, iar despre profit si rentabilitate cred că vom putea discuta în momentul în care vom ajunge la un consideration rate mai bun și ne vom apropia de maturitate. În acest moment, semnele sunt bune – 72% dintre români consideră că formatul audio este unul atractiv, conform unui studiu realizat de AHA Moments anul acesta pe populația urbană digitalizată, 18–55 de ani, din România.

Care sunt cele mai accesate categorii din cele 14 afișate și în ce măsură se încadrează într-un specific al pieței din România? Dar titlurile din în topul cărților descărcate din AudioTribe? În ce măsură există diferențe tematice, din punctul de vedere al interesului public, între titlurile print și cele digitale și ce face un tilu digital să devină mai atractiv pentru public?

Cel mai mare interes este în zona audiobook-urilor și eBook-urilor de dezvoltare personală, acolo unde și avem cel mai puternic portofoliu de pe piață. Experiența cu astfel de cărți se aseamănă cu ascultarea unui podcast și de obicei sunt entry points pentru cei care nu au mai încercat cărți audio anterior – pare ceva mai familiară. Cele mai ascultate cărți sunt Când corpul spune nu, Atomic Habits, Tu ești muntele, Tată bogat, tată sărac. Gânduri către sine însuși este și el bestseller și ne încântă cu lectura excepțională a lui Marcel Iureș. După ce testează terenul cu audiobooks de non-ficțiune și văd cât de ușor se ascultă, de cele mai multe ori utilizatorii trec apoi și către literatură. Aici, alegerea este puternic influențată de narator, fiindcă timbrul său trebuie să se potrivească cu stilul cărții și deseori chiar cu particularitățile personajelor din carte. Aici topul este variat – de la bestsellere internaționale moderne (Acolo unde cântă racii, Lecții de chimie, Vânătorii de zmeie) la SF-uri sau serii fantasy celebre. Dune, de exemplu, are mii de ascultări și sute de comentarii laudative la adresa lui Andi Vasluianu, care interpretează câteva zeci de personaje în audiobook. Mai avem câteva fan cluburi – pentru lectura lui Ionuț Grama (seria Witcher), a lui Mihai Baranga (Urzeala tronurilor) și a lui Ștefan Forir (multe dintre romanele lui Stephen King). Cu puține excepții (pe care am început, odată cu experiența, să le putem intui), titlurile care merg foarte bine în print funcționează bine și în audio.

Cu câți naratori colaborați? Cum arată acum portofoliul vostru și care este ponderea titlurilor românești în oferta voastră? Dar ponderea abonamentelor lunare vs anuale?

Avem un portofoliu de voci substanțial din care alegem naratorii potriviți în funcție de specificul fiecărei cărți. Ne mândrim să găzduim la AudioTribe cărți narate de mari personalități ale scenei culturale precum Oana Pellea, Marcel Iureș, Marius Manole, dar și naratori extraordinari care, cu timpul, s-au specializat în înregistrarea cărților audio – actori precum Alexandru Unguru sau Ana-Maria Oglindă. Calitatea producției este un aspect pe care ne concentrăm cu mare atenție. Știm și noi în echipă, din postura de ascultători, că este extrem de important să asculți un audiobook înregistrat cât mai aproape de perfecțiune.

Portofoliul nostru de cărți în limba română depășește acum 2000 de cărți (atât audio, cât și ebooks), din oferta totală de aproximativ 20.000. De obicei, adăugăm săptămânal până la 10 cărți în limba română și cam tot atâtea în limba engleză. Portofoliul în limba română reflectă perfect strategia noastră în ceea ce privește relevanța – este cel mai accesat și are un număr sănătos de vâfuri de lance pentru fiecare categorie de cărți.

La nivel de abonamente, cele anuale sunt mai avantajoase pentru utilizator și dețin cea mai mare pondere în valoare. În volum, abonamentele lunare sunt cele mai numeroase.  

Ce rol are marketingul în general în cadrul companiei? Dar canalele digitale? Cum arată formula voastră de promovare și care sunt cele mai mari provocări din acest punct de vedere? Care au fost cele mai populare campanii/ teme/ oferte practicate?

Viața unui om de comunicare este foarte interesantă la AudioTribe, fiindcă rolul marketingului este dual. Pe de-o parte, strategia noastră de comunicare are o componentă de educare în această etapă de viață a pieței. Scopul nostru este să familiarizăm publicul cu ideea de „abonament sau serviciu care oferă cărți digitale” – mai e mult până să ajungem la rata de adopție a serviciilor de streaming pentru filme și seriale, de exemplu. Însă, ușor-ușor, creștem numărul ascultătorilor (și, deci, piața totală), încurajând cât mai mulți oameni să treacă peste bariere de tipul „nu m-aș putea concentra să ascult un audiobook” sau „eu pot citi doar dacă țin cartea în mână” și să încerce experiența. Pe de altă parte, acest lucru este dificil în lipsa unor hook-uri care sunt deja de interes – așa că, de multe ori, jucăm și un rol de editură: promovăm autori și titluri individuale, organizăm evenimente literare în jurul titlurilor noi, organizăm lansări de carte sau oferim recomandări personalizate.

Cea mai mare provocare rămâne acel mic imbold final care să facă un cititor să zică „hai să încerc o carte audio”. E o linie fină de decizie și sunt mulți factori care o influențează – de la comunicare, la UX & UI.

Legat de campaniile de marketing, știm cu toții că piața de carte este foarte elastică la preț, însă, cel mai mult ne bucură campaniile tematice – de exemplu, de Dragobete am selectat câteva cărți, le-am ascuns informațiile și le-am transformat descrierile în profile de dating. Cititorii curajoși puteau alege, dacă voiau, un blind date cu orice carte din campanie.

Cum a evoluat colaborarea cu companiile private care pot/ ar putea să ofere acest serviciu parte dintr-un pachet pentru angajații lor? 

Aceasta este aria principală de dezvoltare în strategia noastră. Companiile arată un interes crescut, fiind atrase de combinația între cultură, tehnologie și noutate. Este o piață nouă, însă oferim multă flexibilitate și sprijin în implementare companiilor care aleg să lucreze cu noi. În general, partenerii noștri sunt companii care caută să sprijine procesul de învățare continuă a angajaților în momentele în care acest lucru chiar este dezirabil și nu contravine cu ideea de work-life balance – în timpii morți petrecuți în trafic, de exemplu. Totodată, avem parteneri care oferă abonamente drept premii în activări culturale, ori abonamente drept cadouri corporate. Avem colaborări long-term și proiecte punctuale alături de companii din multe industrii – tech, retail, marketing.

Ce lansări pregătiți pentru acest an și ce vă propuneți pe mai departe în strategia de dezvoltare?

Anul 2023 este poate cel mai important pentru evoluția AudioTribe. Suntem foarte aproape să modificăm „din temelii” modul în care funcționăm și să accesibilizăm și mai mult lectura digitală. Din luna iulie, utilizatorii noștri vor putea asculta și citi nelimitat cărți dintr-un portofoliu bogat doar pe baza abonamentului. Mai mult decât atât, AudioTribe va permite și deblocarea și păstrarea unor cărți în biblioteca proprie, fiind în continuare singura platformă românească care oferă acest beneficiu pentru iubitorii de carte.

În plus, vom îmbunătăți experiența utilizatorilor pe site, ne pregătim de lansarea internațională a platformei și urmează cele mai faine campanii de marketing odată cu lansarea filmelor Dune II și Balada șerpilor și a păsărilor cântătoare, serii care pot fi găsite în format audio doar la AudioTribe. Se anunță lucruri cât se poate de interesante pentru noi. 

*** banner

Prin AudioTribe, poți asculta o carte oricând și poți citi orice eBook, direct din telefon.
Primele 30 de zile sunt gratuite după crearea contului pe site. Cărțile pot fi citite sau ascultate apoi în aplicația disponibilă în Google Play, App Store și Huawei AppGallery, care oferă acces la mii de bestsellere în română și engleză.


Published in Interviuri

Top Social Brands 2023 este  o analiză unică a peisajului social media din România, menită să evidențieze noile tendințe în domeniu, inovațiile realizate de branduri și cele mai eficiente campanii din online-ul românesc. Biz, prima revistă de business a României, prezintă ediția cu numărul 15 a Top Social Brands, clasamentul celor mai active branduri în social media din România. 

Pe primul loc în Top Social Brands 2023, la egalitate de puncte, se află Samsung și Lidl. Cele două branduri sunt urmate de Kaufland și Banca Transilvania. În top 10 se mai regăsesc Avon, Tazz, Orange, McDonald's, KFC, Vodafone și BCR. 

Top Social Brands 2023

1             Samsung / Lidl
2             Kaufland
3             Banca Transilvania
4             Avon
5             Tazz
6             Orange
7             McDonald's
8             KFC
9             Vodafone
10           BCR

13 branduri sunt nou intrate în clasamentul din acest an, comparativ cu ediția precedentă. În privința domeniilor, 8 dintre cele 50 de locuri sunt ocupate de branduri din Retail, 7 din FMCG, 6 de branduri din domeniul Cosmeticelor și 5 de branduri din Tehnologie.

Topul este rezultatul unei analize complexe realizate de echipa Biz, folosind parteneri si instrumente specializate de măsurare, dar și analize calitative. Înscrierile pentru includerea în Top Social Brands au fost deschise timp de două luni pentru companiile și agențiile care au dorit să participe la studiu.

“Brandurile care vor să se impună în social media au nevoie de o strategie clară, creativitate si inovații, dar mai ales să fie în pas cu trendurile care domină în online. Studiul nostru identifică branduri care reușesc să facă asta eficient, cu impact și originalitate.”, spune Gabriel Bârligă, redactor-șef Biz.

Analiza completă a topului din acest an o puteti gasi editia următoare a revistei Biz. Cu detalii despre campanii, numărul domeniilor prezente în top, dar și a evoluției brandurilor față de ediția precedentă.  Top 50 de branduri care fac performanță în digital intră în Top Social Brands 2023 și poate fi consultat integral exclusiv în numărul 375 al revistei Biz.

Top Social Brands 2023 a rezultat în urma ponderarii rezultatelor înregistrate de branduri în două clasamente preliminare: topul ZeList (apariții și viewership) – 30% și topul Biz pe baza chestionarelor completate de companii și a cercetării proprii asupra social media din România – 70%. Brandurile din clasamentul de anul trecut au fost incluse în mod automat în analiza pentru acest an. Nu au fost luate în calcul branduri de media sau activități de autopromovare desfășurate de agențiile de comunicare.

Precedentele clasamente pot fi consultate integral și online: Top Social Brands 2022, Top Social Brands 2021 și Top Social Brands 2020.


Published in Comunicate

Cum arată și cum se simte schimbarea industriei pentru un marketer? Ce rol joacă procesul de formare? Despre trecerea de la corporație la start-up, de la offline la online, despre provocările managementului de produs și aspectele formării în marketing, vorbim cu Ana Maria Mihăilescu, Head of Marketing and Communication la BEESERS - aplicație de servicii medicale la domiciliul pacienților.

În aproape 20 de ani de experiență în marketing și comunicare, în care a coordonat cu succes și impact proiecte inovatoare, acumulând competențe în transformare digitală, automatizare de marketing, dezvoltare de produse și reproiectare a călătoriei clienților, Ana Maria a urmărit mereu crearea de valoare comună prin campanii de brand, strategie web și dezvoltare, angajament digital, instrumente orientate către consumatori, parteneriate strategice, inspirarea și facilitarea socială corporativă, dezvoltarea de programe de responsabilitate și sustenabilitate, cu o neobosită pasiune atât pentru domeniul de activitate, cât și pentru oameni, educație, sănătate, sport, cultură și mediu. 

Cum e marketingul de start-up?

Trecerea de la corporație la start-up a avut fix efectul fizzy de gheață carbonică aruncată în cupa de șampanie. Dar asta mi-am și dorit! În toamna anului 2021, după 17 ani de marketing în corporații, din care 14 în industria financiară, când mi-am pus pe hârtie wishlistul, printre primele opțiuni de industrii în care-mi doream să intru era tehnologia, iar cea mai mare dorință era aceea de a face bine. Se pare că, din combinația asta, a venit către mine propunerea de a prelua marketingul unui start-up de med-tech care dezvoltase, cu un an în urmă, platforma de servicii medicale la domiciliu BEESERS. Așa am ajuns în tehnologie, dar lucrând pentru un brand cu valoare socială crescută, pentru că produsul tehnologic este menit să rezolve o problemă socială acută: accesul la sănătate imediat și  fără deplasare la clinică, pentru persoanele greu deplasabile sau pentru cele care vor mai mult confort.

Dincolo de ce e deja binecunoscut când vorbim despre start-ups – inovația, viteza de reacție și repliere, asumarea mai multor roluri pe lângă cel pentru care ai venit în companie – aș spune că este primordial ca mindset-ul membrilor echipei să fie unul de antreprenor și nu de angajat. Pentru ca business-ul să meargă către succes, curajul, apetența pentru risc, reziliența, asumarea riscului nu trebuie să fie doar calități ale fondatorilor și investitorilor, ci ale tuturor celor care-și asumă un rol operațional în start-up. 

În ultimul an, am încercat să demontez destul de multe prejudecăți și frici pe care mi le transmiteau marketerii din jurul meu, în ce privește marketingul de start-up. Da, ești foarte aproape de pământ și simți toate șocurile. Da, bugetele trebuie consumate cu parcimonie. Da, într-o zi poți fi digital marketer, account manager, event manager, growth hacker, product manager. Dar toate astea nu pot decât să-ți dezvolte sau să-ți rafineze skill-urile și să te formeze, indiferent dacă ești la început sau la mijloc de carieră. 

Ce înseamnă schimbarea industriei pentru un marketer?

Schimbarea industriei face parte din același proces de formare. Când am recrutat membri noi pentru echipele pe care le-am condus, m-au atras întotdeauna profilurile care aveau un parcurs variat. Pentru un om de marketing, schimbarea industriei presupune o capacitate mare de adaptare la piețe noi, audiențe noi, înțelegerea unor noi tipologii de buyer persona pentru a creiona de la zero sau a adapta customer journeys noi, prototipuri de produs și poziționări de brand. Eu personal am făcut marketing pentru B2C, B2B, B2B2C, B2G și cred că scoaterea permanentă din zona de confort, jonglarea cu mai multe voci și abordări nu poate decât să te îmbogățească pe plan profesional.

Am trăit și în epoca în care schimbările frecvente de job etichetau candidații drept inconsecvenți și nestatornici, dar vremurile acelea au apus. Cred că ar trebui să știm acum să detectăm, din parcursul profesional al unui om de marketing și comunicare valoarea adăugată pe care el o poate aduce industriei în care dorește să intre, prin prisma competențelor, rezultatelor sale și a diverselor roluri asumate, fără să ne cantonăm în anii de experiență în industrie.

Ce branduri ai crescut și cum? 

Tind să cred că deschiderea mea către nou și curajul (uneori prea accentuat, poate) m-au făcut să atrag contexte profesionale în care se dorea pionieratul și transformarea. Chiar și pe plan personal, orice evoluție a venit la pachet cu trasee nebătătorite până atunci. 

Am făcut parte din prima generație de români care a avut acces, prin concurs, la școala franceză din București, actualmente Lycée Français Anna de Noailles, prima generație care a putut intra prin examen la un Master al altei universități față de cea absolvită în regim de licență de patru ani. Au fost întâmplări marcante pentru traseul meu personal și profesional.

Imediat de pe băncile școlii, am ajuns într-un departament de marketing nou înființat în filiala din România a grupului francez Antalis. Am crescut acolo nu doar noul brand intrat pe piața românească, dar și brandurile pe care le distribuia – mari producători de hârtie tipografică și materiale de creație. Apoi, am intrat în departamentul de marketing nou înființat în BRD Groupe Société Générale, unde am prins proiectul pionier de extindere de rețea, lansarea Internet Bankingului, a primului aparat multifuncțional de plăți și primele agenții de tip Easy Bank. 

Mai târziu, în Raiffeisen Bank, am prins începutul erei digitale, deschiderea primelor canale social media, prima campanie cu UGC, primul mobile banking, primul CRM, primul NPS, primul PFM, primul studiu de UX, primul segment Premium, primul card Platinum, primul proiect de employer branding, cel mai amplu proiect de redesign de agenții, prima platformă de customer experience, cea mai amplă platformă de activări de evenimente. Poate și pentru că a fost cea mai îndelungată experiență profesională din cariera mea de până acum, cred că ea coincide și cu cea mai vizibilă transformare sistemică și de percepție de brand. 

Am intrat, în 2008, într-o bancă încă marcată de legacy-ul Băncii Agricole, am plecat în 2016, când își luase avânt dinspre poziționarea de partener serios și responsabil către partener inovator și banking personalizat. Studenții de la cursul de Marketing Bancar erau fascinați când relatam etape ale acestei treceri de la era offline la cea online.

Ulterior, la Up Romania, am deschis transformarea digitală a companiei care, în cinci ani, finalizase digitalizarea beneficiilor extrasalariale, recâștigase brand awareness după rebrandingul din Chèque Déjeuner, lansase două linii de business noi și crease un ecosistem digital performant.

Acum, la BEESERS, creștem un brand conceput dintr-un insight emoțional puternic, care are aripi mai puternice decât pentru a acoperi doar România. 

Cum facem loc unui produs de healthcare pe piața românească? 

Verticala de healthcare start-ups la nivel european este una aglomerată. Este loc de inovație, sunt multe oportunități de automatizare, granturi, programe de tip accelerator.
La nivel de susținere a start-up-urilor din zona de tehnologie medicală și chiar de servicii medicale de tip homecare și telemedicină, în România mai avem mult de lucru. Nu facem loc doar unui produs tehnologic, nu trebuie doar să facem educație digitală. Trebuie să schimbăm mentalități, să educăm pro-prevenție, să ne obișnuim că avem dreptul la un parcurs medical fără sincope, întoarceri la punctul de plecare și reluare a unui proces, așa cum se întâmplă în traseul medical clasic.
Cele mai bune insight-uri de produs vin de la utilizatorii aplicației, multe dintre noile features sunt construite pe nevoi și scenarii cerute de utilizatori. Tot ei sunt și cei mai buni avocați ai brandului, în comunitățile lor, fie că sunt angajați cu abonamente corporate, persoane vârstnice, pacienți cu afecțiuni cronice sau români care muncesc în străinătate și au nevoie de sfat medical pentru ei sau tratamente pentru cei rămași acasă.

Care sunt provocările managementului de produs și cum le-ai depășit în proiectele pe care le-ai coordonat?

Product managementul este a doua pasiune după marketing și comunicare. Probabil pentru că a fost, la începutul carierei mele, un teren în care oamenii de marketing ajungeau la final, ca ultimă verigă pre-lansare, pentru a interveni pe branding și campania de lansare. În acel pas, nu prea mai era loc de optimizări, nicidecum de reveniri pe arhitectură și design, de unde și frustrările echipei de marketing că preia, pasiv, un produs pe care un research prealabil sau un UAT l-ar fi făcut mai ușor marketabil. 

Ulterior, am câștigat teren și marketingul a intrat printre stakeholderii din proiectele transversale și a preluat ownershipul pe proiecte de produse care țin de ecosistemul digital, ceea ce i-a consolidat rolul, l-a făcut să evolueze și să se perfecționeze. Am lucrat la proiecte transversale de produs care s-au lansat în 2-3 ani, cu revirimente pe business case, cu rework total de roadmaps și schimbare de context de piață, comercial sau economic, înainte de lansare. Atunci când am fost inspirați în ce privește viziunea inițială, consecvenți în urmărirea ei și suficient de flexibili în ce privește detaliile,  versiunea modificată care a ieșit pe piață a fost un succes.
Procesele greoaie, sistemele informatice problematice, sau inevoluția sistemelor legislative au condus, uneori, la lansarea unor produse deja perimate. Când verdictele conduceau către „nu se poate”, m-am ambiționat să demonstrez, cu facts & figures, că se poate. Și acolo unde tehnic nu aveam cum să vin cu facts & figures, dar puteam cuantifica riscul, am făcut eforturi și am insistat ca managementul să-l accepte, pentru a putea lansa. 

Ce te formează ca marketer?

Am vorbit mai devreme despre schimbarea de paradigmă – ca dimensiune de companie, schimbare de industrie. Asta ține de experiență, de deschiderea fiecăruia la nou și de deprinderile pe care le dobândești prin expunerea la el. Cred, însă, că formarea unui om de marketing este continuă. Da, capeți experiență, dar ea trebuie să fie dublată de acumularea susținută de cunoștințe: cursurile de specialitate, trainingurile, cursurile de certificare, atelierele inclusiv pe teme conexe marketingului sunt de programat trimestrial. M-am zbătut să obțin asta pentru membrii echipelor mele chiar și în vremuri în care bugetele de training se diminuaseră considerabil, chiar și în companii care nu aveau neapărat un istoric în oferirea de certificări angajaților din zona de marketing. Din păcate, nu avem un sistem foarte bine pus la punct de credite preferențiale pentru cursuri de master, MBA, certificări, așadar susținerea vine cu precădere de la companii sau din buzunarul cursantului. 

Curiozitatea trebuie să fie nețărmurită: un om de marketing citește și se informează în permanență, experimentează, e la curent cu tot ce mișcă, nu doar pe teme de marketing, ci și pe plan politic, economic, de business, social și cultural. Doar așa își va putea pune campaniile în context, doar așa va putea alege ambasadorii de brand potriviți, va rămâne efervescent și creativ.


Despre cursurile și certificările internaționale Chartered Institute of Marketing (CIM), precum și despre cursurile susținute de Institutul de Marketing, vă invităm să aflați mai multe aici.


Published in Interviuri

Portalul Marketing Focus a fost lansat de Institutul de Marketing  cu scopul de a aduce un plus de informatie, idei si resurse de marketing atat profesionistilor de marketing, cat si celorlalti actori si departamente implicate in livrarea performantei de marketing: comunicare si relatii publice, resurse umane, IT, financiar,  relatii cu clientii si nu in ultimul rand management. 


Aboneaza-te pentru a fi la zi cu ultimele informatii din marketing.