Doriti sa fiti parteneri cu noi?

Va interesează sa va faceti publicitate pe site?. Scrieti-ne la contact[@]marketingfocus.ro

Proiecte speciale. Sponsorizari - Eduard Stancu, Director dezvoltare - eduard@marketingfocus.ro

Digital Marketing, Mobile Marketing, New Media - Anca Macoviciuc - anca@marketingfocus.ro

Interviuri – Mihaela Pantea – mihaela.pantea@marketingfocus.ro

Evenimente - evenimente@marketingfocus.ro

Stiri, communicate de presa - redactia@marketingfocus.ro

Articole filtrate dupa data: Noiembrie 2020

Inovația în marketing și în companii nu este nouă. Există literatură de specialitate serioasă, principii, metode, know-how. Cu toate acestea, puține companii beneficiază de procese bine puse la punct de management al inovației. Încă prea puține au o metodologie formală de inovație de produs , deși multe au divizii R&D care explorează la granițele științei. Și mai puține dintre cele care încearcă au succes.

Aproape fiecare organizație de pe planetă a muncit sistematic în ultimii ani pentru a-și reinventa procesele de business de dragul vitezei și al eficienței, spunea Gary Hammel. Este suprinzător însă că atât de puține companii aplică același grad de diligență în tipul de inovație care contează cel mai mult: managementul inovației. Alături de Chartered Institute of Marketing (CIM) și Oxford College of Marketing am adus în România primul și singurul curs certificat de inovație de marketing. Alături de companiile care inovează cu succes în România, Unilever și MSL The Practice , continuăm seria de interviuri de know-how.

Ce înseamnă inovație de marketing pentru liderii din FMCG și cum susține Unilever inovația de marketing? Cum a apărut pe piața din România produsul Dero Protect?  Dar noua Pungă Magică Knorr? Cum poate deveni inovația mai sustenabilă? Aflați mai multe de la un profesionist cu peste 13 ani de experiență în Unilever, Ramona Pârvescu, Customer Development Lead.

Cum este susţinută inovaţia în compania în care lucraţi?   

Unilever a reușit să câștige inimile consumatorilor români de-a lungul timpului prin faptul că adresează foarte bine nevoilor acestora prin categoriile de produse pe care le are în portofoliu.  În mare măsură, acest lucru se datorează faptului că acordăm o atenție deosebită nevoilor existente ale consumatorilor noștri și suntem în permanență conectați la noile tendințe de consum.

La Unilever, inovațiile relevante pentru consumatori și pentru piață sunt baza de la care pornim atunci când lansăm produse noi, iar acest lucru ne-a ajutat să rămânem în permanență prezenți în topul alegerilor consumatorilor.

În plus, studiind constant piața, încercăm să identificăm direcția în care nevoile consumatorilor se vor îndrepta în viitor și să venim cât mai rapid pe piață cu produse care să preîntâmpine aceste nevoi. La Unilever, inovațiile relevante pentru consumatori și pentru piață sunt baza de la care pornim atunci când lansăm produse noi, iar acest lucru ne-a ajutat să rămânem în permanență prezenți în topul alegerilor consumatorilor.

Ce proiecte de inovaţie dezvoltaţi în prezent? Ce urmează? Care sunt planurile de viitor?

E prioritar pentru noi să reușim să răspundem rapid nevoilor din piață. În Unilever inovațiile vin la nivel de produse, iar anul acesta a fost cu atât mai important să rămânem aproape de consumatori și să le oferim soluții relevante pentru necesitatile lor.

Având în vedere contextul pandemiei, anul acesta am lansat DERO Protect, un detergent pudră, cu un conținut crescut de oxigen activ, care oferă o igienizare în profunzime a hainelor. Am pornit de la schimbarea comportamentului consumatorilor care au început să folosească anul acesta din ce în ce mai mult produse specializate de igienizare a rufelor. Astfel, am venit cu o soluție în acest segment, mai accesibilă ca preț față de folosirea detergentului alături de încă un produs pentru igienizare, simplificând astfel și procesul de spălare.

Tot în acest context, bazându-ne pe expertiza Cif, am lansat recent Cif Spray Disinfect & Shine, un produs dezinfectant fără clor, cu o formulă care omoară 99,9% dintre bacterii și virusuri. Conține agenți de curățare 100% derivați din surse naturale și, pentru că ne dorim să minimizăm impactul asupra planetei, parfumul folosit este biodegradabil.

În Unilever inovațiile vin la nivel de produse, iar anul acesta a fost cu atât mai important să rămânem aproape de consumatori și să le oferim soluții relevante pentru necesitatile lor.

Să nu uităm nici de categoria produselor alimentare, unde, având în vedere că toți ne regăsim în poziția de a găti mai mult acasă, Knorr a relansat o variantă îmbunătățită și ușor de folosit pentru Punga Magică, pachetul de care ai nevoie pentru a pregăti la cuptor mâncăruri delicioase, cu o nouă identitate de brand. De asemenea, Hellmann’s și-a luat angajamentul de a lupta împotriva risipei alimentare. Pe tot parcursul anului a venit în ajutor românilor cu o gamă largă de produse și propuneri de rețete și idei pentru pregătirea unor preparate delicioase pornind de la ce au deja în casă, adăugând un plus de savoare cu ajutorul sosurilor Hellmann’s.

În același timp, tot mai mulți consumatori români caută alimente pe bază de plante, alternative pentru carne sau produse lactate. Răspunzând acestei nevoi, Hellmann’s a lansat Sosul de maioneză Vegan, fără ouă, pregătit din surse vegetale, într-o rețetă creată special pentru cei care urmează o dietă vegană. Sosul este preparat doar cu ingrediente de calitate și e bogat în Omega 3.

În ceea ce privește categoria de produse de îngrijire personală, tot anul acesta, urmărind constant nevoile pieței, am lansat o formulă unică pentru săpunurile lichide Dove Care & Protect, care conține ingredient antibacterian și ¼ cremă hidratantă, care igienizează pielea și în același timp ajută la o hidratare necesară.

Nu în ultimul rând, finalul de an vine cu o noutate în categoria produselor de îngrijire personală – aducem în România primele produse Lifebuoy, unul dintre brandurile noastre cu tradiție, prezent în peste 60 de țări. Unul dintre cele mai cunoscute și apreciate branduri din portofoliul global Unilever. Într-un an aparte, prin brandul Lifebuoy oferim consumatorilor produse antibacteriene pentru igienă și îngrijire personală, produse indispensabile în această perioadă.

Cât de mult know-how şi iniţiative de inovaţie vin pe filieră internaţională şi cât de multă libertate aveţi pentru iniţiative locale? 

Ne aflăm într-o poziție destul de avantajoasă din acest punct de vedere. Identificăm în permanență ce tendințe de consum prezente la nivel mondial se regăsesc în nevoile pieței locale, apoi, cu ajutorul expertizei regionale și globale venim cu soluții și produse care răspund acestor nevoi într-un timp foarte scurt și la un standard ridicat de calitate.

Când vine vorba de inițiative locale, de-a lungul anilor am lucrat îndeaproape cu partenerii noștri din piața de retail din România. Cooperarea cu ei este extrem de importantă, ei sunt foarte aproape de români prin magazinele lor și ne ajută să validăm că proiectele noastre de inovații răspund nevoilor consumatorilor. 

Un alt avantaj îl reprezintă flexibilitatea locală pe care o avem prin cele trei puncte de producție din România, unde se produc detergenți, produse alimentare și înghețată. Cu ajutorul acestora reușim să răspundem preferințelor de gust locale. Spre exemplu, prin faptul că putem beneficia de producția locală de înghețată, am reușit să aducem pe piață rețete inovatoare, adaptate gusturilor și preferințelor românilor – un exemplu în acest sens sunt variantele de înghețată pentru copii, produse pe care cei mici le iubesc, iar pe care părinții le aprobă datorită raportului nutrițional al acestora (avem standarde nutriționale stricte, produsele destinate copiilor din portofoliul nostru de înghețată nu depășesc 110 kcal/porție).

 

Published in Interviuri

Compania Arçelik a fost numită Lider al Industriei în categoria de electrocasnice sustenabile, pentru al doilea an consecutiv, în cadrul Indicelui de sustenabilitate Dow Jones, care evaluează performanțele celor mai mari companii din lume în ceea ce privește sustenabilitatea. De asemenea, pentru al patrulea an la rând, Arçelik este singura companie industrială, din Turcia, listată în DJSI Emerging Markets Category.

Sustenabilitatea este una dintre prioritățile Arçelik, viziunea companiei fiind „Respecting the World, Respected Worldwide”.

„Desemnarea ca Lider în Industrie în cadrul Indexului de sustenabilitate Dow Jones, un etalon în materie de sustenabilitate corporativă, reprezintă o realizare importantă care demonstrează că suntem pe drumul cel bun. Suntem mândri de acest succes, pe care l-am obținut împreună cu toți angajații noștri. Am impus un standard exemplar de urmat pentru companiile din industria noastră. Am devenit neutri în ceea ce privește emisiile de carbon în producția globală din 2019 și 2020, datorită proiectului de finanțare a carbonului pentru frigidere eficiente din punct de vedere energetic, din Turcia. În cadrul acestuia, la Arçelik, am obținut un credit de 305.407 de tone de carbon VCS (Standard de carbon verificat) care a fost utilizat pentru a compensa emisiile de gaze cu efect de seră globale, directe și indirecte (Scopul 1 și 2) din 2019 și 2020.

Plănuim ca, în următorii ani, să investim încă 50 de milioane de dolari în energie regenerabilă și eficiență energetică, o investiție pentru viitorul planetei. Împreună cu mărcile noastre, vom continua să dezvoltăm produse prietenoase cu mediul, să ne canalizăm eforturile către o producție eficientă din punct de vedere al consumului de apă și energie și să implementăm proiecte sociale pe tot globul, ajutând la combaterea risipei alimentare și încurajând o viață sănătoasă. De asemenea, ne-am extins lista de obiective, prin punerea în aplicare a inițiativelor noastre de sustenabilitate, nu doar în domeniul mediului, ci și în sfera socială și cea de guvernare. Vom continua să ne implicăm activ în acțiuni ce țin de protejarea planetei și să-i încurajăm și pe alții să aibă un stil de viață cât mai sustenabil”, a declarat Hakan Bulgurlu, CEO Arçelik.

„În calitate de lider al pieței de electrocasnice din România, avem o responsabilitate uriașă privind modul în care ne desfășurăm activitatea și amprenta pe care o lăsăm asupra mediului înconjurător. Am integrat sustenabilitatea ca parte vitală a modelului nostru de business, iar unitatea de producție de la Ulmi, singura fabrică 4.0 din România, reprezintă angajamentul nostru în această direcție. Industry 4.0 nu înseamnă numai tehnologii robotizate și inteligență artificială, ci reprezintă, în primul rând, sustenabilitate și un viitor mai bun pentru generațiile viitoare. Axată pe utilizarea eficientă a resurselor și pe soluții economice circulare, unitatea noastră de la Ulmi contribuie semnificativ la lupta împotriva schimbărilor climatice, fiind singura fabrică din România care deține certificarea LEED Platinum, document care atestă cele mai înalte performanțe în domeniul producției sustenabile”, a declarat Murat Büyükerk, CEO Arctic.

Arçelik, care continuă să gestioneze studii de pionierat în privința combaterii schimbărilor climatice, și-a publicat deja obiectivele pentru 2030. În al 12-lea raport de sustenabilitate, compania a precizat că va pune în funcțiune un sistem de energie regenerabilă de 15 MW, în propriile instalații de producție, până în 2030. Arçelik, care în 2019 a folosit 100% energie verde, pentru operațiunile sale din Turcia și România, își propune să utilizeze 100% energie regenerabilă în toate fabricile sale, până în 2030. De asemenea, Arcelik și-a propus să scadă consumul de energie utilizat pentru producerea fiecărui produs cu 45% până în 2030 (comparativ cu măsurătorile din 2015, în fabricile din Africa de Sud, Rusia, Turcia, România, China, Thailanda și Pakistan).

Arçelik, prima și singura companie industrială din Turcia care deține două centre de reciclare DEEE (Deșeuri de Echipamente Electrice și Electronice), a reușit, în ultimii șase ani, să realizeze economii de energie de 315 GWh și de apă de 6,4 milioane de tone, prin înlocuirea produselor vechi cu unele mai eficiente din punct de vedere al consumului, indiferent de marcă. Produsele vechi colectate de pe piață sunt trimise către centrele DEEE Arçelik unde sunt reciclate. Economiile generate sunt echivalente cu consumul zilnic de energie electrică din aproape 39 de milioane de gospodării și consumul zilnic de apă din 7,9 milioane de locuințe. Prin reciclarea acestor deșeuri, 155.000 de tone de emisii de CO2 nu au mai ajuns în atmosferă.

 

Published in Noutati
  • Starcom România lansează, pentru al șaptelea an consecutiv, studiul de referință Consumer Report.
  • În timp ce anumite tendințe s-au menținut și anul acesta, câteva concluzii sugerează schimbări în comportamentul consumatorului român: au crescut timpul petrecut vorbind la telefon, consumul conținutului online, dar și atenția la prețuri și oferte speciale.

Starcom România lansează ediția 2020 a studiului Consumer Report, care analizează comportamentul consumatorilor români în materie de conținut online și offline, activități practicate, preferințe de cumpărare și utilizare a tehnologiei. Aflat la cea de-a 7-a ediție, studiul este util pentru înțelegerea consumatorilor și a evoluțiilor de comportament urmărite de mediul de business.

Tradițional, studiul împarte consumatorii în patru categorii:

  • Familii cu copii („Families with kids”) – familii care au copii cu vârsta până în 14 ani, cei mai mulți având vârsta cuprinsă între 18-45 ani;
  • Adolescenţii („Teens”) – majoritatea elevi, cu vârsta cuprinsă între 14 şi 17 ani;
  • Tinerii necăsătoriţi („Single Youth”) – cu vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani;
  • Familii fără copii în grijă („Families without kids”) – majoritatea membrilor familiei au depăşit vârsta de 45 ani şi nu au copii mai mici de 14 ani în grijă.

Despre ediția de anul acesta

„Aşa cum v-am obişnuit în fiecare an, ediţia 2020 a Consumer Report, include o multitudine de date: de la obiceiuri de consum media, la principalele activităţi ale românilor din mediul urban, comportamentul la cumpărăturile atât offline, cât și online, valorile fundamentale în funcţie de segmentul de vârstă şi noi studii de caz foarte interesante din industria marcom. In varianta interactivă a Consumer Report  o să puteţi vedea evoluţii ale acestor comportamente faţă de anul 2019, plus date integrate din studiile  Starcom România, parte din seria HumanGraphExperience”, a declarat Andreea Zanfir, Consumer Data Strategist Starcom România.

Cele mai importante aspecte prezentate pe larg în ediţa de anul acesta a Consumer Report

Utilizarea televizorului și a altor dispozitive

TV-ul rămâne un mediu folosit de toate categoriile de consumatori. Familiile sunt principalii consumatori de TV în varianta offline (i.e. televizor și alte dispozitive). În schimb, adolescenții și tinerii necăsătoriți folosesc cu preponderență mediul online pentru a urmări programe TV.

Totodată, numărul dispozitivelor conectate tinde să scadă de la an la an, în ritm cu creșterea penetrării TV-urilor smart – de 2% în 2020 comparativ cu anul trecut, ambele evoluții fiind susținute în special de segmentele de vârstă mai tinere.

Consumul de conținut online

Discrepanțele dintre grupele de vârstă privind utilizarea Internetului s-au menținut și anul acesta: peste jumătate dintre tineri petrec mai mult de 6 ore pe zi online, spre deosebire de seniori, care petrec de peste trei ori mai puțin.

În ceea ce privește dispozitivele folosite pentru navigarea Internetului, telefonul mobil este cel mai popular în rândul tuturor categoriilor. PC-ul este folosit de peste două treimi dintre tineri, în timp ce tabletele și Smart TV sunt utilizate de mai puțin de 10% din populație. Tabletele rămân dispozitivul preferat al familiilor cu copii.

Frecvența folosirii telefonului mobil

Nevoia de a rămâne conectat la cei dragi se reflectă în creșterea timpului petrecut vorbind la telefon, comparativ cu anul anterior, cu cel puțin un punct procentual pentru cei care vorbesc mai mult de jumătate de oră zilnic. Distribuția este relativ uniformă între segmentele de vârstă investigate.

O altă tendință observată anul acesta este creșterea măsurii în care utilizatorii folosesc telefonul pentru a accesa rețelele de socializare și a trimite mesaje.

Consum de conținut audio offline & online

Preferințele segmentelor vizate se mențin și anul acesta: adolescenții și tinerii necăsătoriți optează pentru conținutul audio online, în timp ce familiile aleg conținutul offline.

Modul în care este consumat radio s-a schimbat comparativ cu anul trecut: mai puține persoane ascultă radio acasă (-2%) sau în mașină (-2%). Totodată, consumul radio a scăzut printre adolescenți, în timp ce bărbații ascultă mai mult radio din mișcare comparativ cu femeile. Pentru că datele au fost colectate înainte de sistarea unor activități economice și schimbarea regimului de muncă, Starcom România se așteaptă la o creștere a consumului radio casnic în viitor.

Programele radio & frecvența ascultării acestora

Programele de muzică și știri sunt principalele motive pentru care românii pornesc radioul. Totuși,  consumul de programe a scăzut comparativ cu anul anterior: 55% dintre respondenți ascultau programe radio de cel puțin 6 ori pe săptămână în 2019 și doar 51% în 2020. Consumul este susținut de bărbații din grupuri de vârstă mature, în timp ce tinerii și femeile ascultă radio mai puțin.

Conținutul audio: tipuri de muzică

Numitorul comun al categoriilor de vârstă rămâne muzica Pop/ Disco/ Dance. Cu toate acestea, există diferențe notabile între segmentele vizate privind preferințele muzicale: adolescenții sunt atrași de Rap și Hip-Hop, adolescentele de genuri care au versuri cu o dimensiune emoțională, iar muzica rock este ascultată deopotrivă de adolescenți și tineri necăsătoriți, în timp ce muzica ambientală și ritmurile mai line sunt preferate de familiile cu copii.

Conținut editorial: offline versus online

Comparativ cu 2019, se observă o creștere semnificativă a consumului editorial online (în medie, 7%). Evoluții considerabile s-au remarcat în cazul adolescenților (15%) și la tinerii necăsătoriți (9%). Pe de altă parte, tot ei sunt cei care continuă să petreacă mai puțin timp citind ziare și reviste, comparativ cu restul grupurilor.

Frecvența cititului și preferințe privind cărțile

Frecvența cititului a scăzut comparativ cu anul trecut: de exemplu, numărul celor care declară că nu citesc niciodată cărți în formă fizică a crescut cu 4%. Adolescenții, în special femeile, continuă să fie principalii cumpărători de cărți, cu o afinitate pentru proză și poezie. Așa cum era de așteptat, familiile cu copiii preferă cărțile pentru copii, iar tinerii necăsătoriți, cărțile specializate.

Topul activităților din timpul liber

Adolescenții și tinerii necăsătoriți, în special bărbații, continuă să fie segmentele care petrec cele mai multe ore în afara casei: între 3-5 ore pe zi în timpul săptămânii și mai mult de 5 ore pe zi în weekend. În timp ce bărbații ies din casă pentru a folosi un PC și a practica sport, femeile preferă să viziteze un prieten sau să meargă la un salon cosmetic. Cât privește activitățile preferate acasă, multe se leagă de folosirea PC-ului.

Comportamentul la cumpărături

Românii au devenit mai atenți la prețuri comparativ cu anul trecut. Totuși, segmentele tinere rămân mai puțin sensibile la preț și mai impulsive față de media celorlalte grupuri din mediul urban. Adolescenții caută proximitate, tinerii necăsătoriți sunt atenți la caracteristicile produselor și la reputația mărcilor, în timp ce familiile cu copiii iau deciziile de cumpărare pe baza experienței lor anterioare.

E-commerce

Cel mai important criteriu pe care consumatorii îl iau în calcul atunci când aleg un magazin de cumpărături online rămâne, ca și în anii trecuți, prețul. Însă, al doilea criteriu din top, care în Consumer Report 2019 era livrarea, a fost înlocuit cu ofertele speciale, sugerând o și mai mare atenție pentru restrângerea cheltuielilor.

Plățile online au crescut, chiar dacă plata la livrare rămâne preferată de români, iar Starcom România anticipează un avans semnificativ al acestora în contextul pandemiei. Cât privește tipul de produse comandate online, îmbrăcămintea, cărțile, încălțămintea și produsele de îngrijire personală rămân principalele produse achiziționate de media urbană.

Valorile consumatorilor români

Toate segmentele continuă să fie ghidate de nevoile lor fundamentale: ca ceva să se întâmple, să se conecteze și să dețină controlul. Segmentul adolescenților se diferențiază de media urbană prin nevoia lor de a fi luați în serios și de a aparține, mai ales în rândul femeilor adolescente. Pe măsură ce înaintează în vârstă, românilor le crește dorința de a crea relații solide.

Informațiile au fost extrase din Consumer Report 2020 şi se bazează pe date provenite din studii de monitorizare a comportamentului media, dezvoltate de Starcom  Media România.

Consumer Report poate fi descărcat de pe https://www.starcomblog.ro/

 

Published in Noutati

Primul festival de video din România a premiat săptămâna trecută, în cadrul VKRS - Best in Video Gala 2020, creatorii de conținut video din România.

Gala și-a propus să recunoască performanța creatorilor de conținut care se exprimă prin intermediul video, a celor care stăpânesc cel mai bine arta de a transmite mesaje, emoție, informație, de a ne distra sau educa în formatul devenit rege. Și mai ales performanța celor care au reușit să strânga comunități si energii spectaculoase în jurul pasiunii și personalității lor.

VKRS - Best in Video Gala 2020 a reunit cei mai cunoscuți și relevanți artiști, influenceri, creatori de conținut, vloggeri, regizori, producători și brandurile care domină comunicarea video din România.

Lumea digitală de astăzi este conectată prin ecrane, iar videoul este rege. Laureații Galei VKRS arată cât de valoros este peisajul video din România și cum creativitatea, inovația și munca susținută creează comunități extraordinare. Le mulțumim tuturor creatorilor de conținut pentru ceea ce fac în acest domeniu extrem de dinamic”, spune Marta Ușurelu, Owner Biz.

Laureații VKRS - Best in Video Gala 2020 sunt:

CATEGORIA BEST USE OF VIDEO IN ENTERTAINMENT

  • Mircea Bravo

CATEGORIA BEST USE OF VIDEO IN EDUCATION

  • Zaiafet

CATEGORIA BEST USE OF VIDEO IN GAMING

  • Throneful

CATEGORIA Best Use of Video in Fashion & Beauty

  • Andreea Balaban

CATEGORIA BEST USE OF VIDEO IN IT

  • Zona IT

CATEGORIA BEST USE OF VIDEO IN AUTO

  • 99vehicles

CATEGORIA BEST PERSONAL VLOG IN 2020

  • Selly

CATEGORIA BEST FOOD CONTENT CREATOR

  • JamilaCuisine

CATEGORIA BEST TV SHOW CHANNEL IN 2020

  • iUmor

CATEGORIA DIGITAL CONTENT CHANNEL OF THE YEAR

  • Cavaleria

CATEGORIA VKRS 2020 RISING STARS PESTE 150K ABONATI

  • Farcaș Andrei

CATEGORIA VKRS 2020 RISING STARS 100-150K ABONATI

  • Mariciu

CATEGORIA VKRS 2020 RISING STARS 50-100K ABONATI

  • Carli Marian

CATEGORIA VKRS 2020 RISING STARS 50K ABONATI

  • Cristian Florea

CATEGORIA TIKTOKER OF THE YEAR

  • Andra Gogan

CATEGORIA BEST VIDEO INSTAGRAMER OF THE YEAR

  • Alina Ceușan

CATEGORIA INTERNATIONAL CONTENT VLOGGER OF THE YEAR

  • Bogdan`s Show

VIDEO CREATOR OF THE YEAR

  • Alex Coteț

BEST USE OF A BRAND CHANNEL

  • Lidl

Best Use of Video in Journalism

  • Recorder

Lista laureaților ediției, dar și a nominalizaților se regăsește pe site-ul: www.VKRS.ro

Înregistrarea galei poate fi urmărită aici: https://www.youtube.com/watch?v=OH8G2TE7skA

Designul trofeului a fost creat de artistul plastic Ovidiu Toader, iar gala a fost prezentată de carismaticul prezentator TV, Cabral Ibacka.

"Am pornit la drum cu gândul să încurajăm și să răsplătim performanța creatorilor de conținut de pe YouTube, a vloggerilor. Dar am mers mai departe, am ajuns la video și am construit mai mult în jurul esenței peisajului actual în comunicare și anume aceea că video este principalul format media care susține astăzi experiența, entertainmentul, afacerile și educația, iar de aici nu a mai fost decât un pas până am ajuns la ideea unui eveniment care să fie construit în jurul videoului și să ofere informații și experiențe actuale și interesante pentru cei care pot beneficia de pe urma acestui format", spune Mugur Pătrașcu, co-organizator VKRS.

Tot în cadrul evenimentului VKRS s-a lansat TOP 50 TikTok în România. Descopera cine sunt cei mai urmăriți TikTokeri!

Primele 10 locuri au fost ocupate de: Andra Gogan (@andragogan), Dania Mihaiu (@ninjagirldraws), Remus Ionuț Dumitrache (@jador_official_one), Ana Gumescu (@anagum), al doilea cont al Andrei Gogan (@andragoganro), Delia Matache (@delia), Marius Iordache(@funny.science), Cristina Almasan (@cristina_almasan), Florina Toma (@Florina_toma) și Claudiu Iosif Saraj (@claudisky).

Vezi topul complet AICI.

 

Published in Noutati

Salvează  inovaţia corporaţia? Într-un context atât de provocator şi incert este clar că organizaţiile care au hrănit inovaţia în interior au mai multe resurse să se adapteze, să se redreseze. Inovația în principiile și procesele de management poate crea avantaj competitiv durabil și poate produce schimbări majore în poziția competitivă. Managementul inovației a permis marilor inovatori globali depășirea unor noi praguri de competitivitate. De anul trecut, inovaţia a devenit disciplină obligatorie pentru profesioniştii de marketing care doresc să obţină o acreditare internaţională.

Inovația nu mai e tichie de mărgăritar, ci instrument de supraviețuire, chiar dacă adesea este vorba de inovații mai mici și mai puțin spectaculoase, de proces, de produs, inovație incrementală și nu neapărat radicală.

Când inițiativele de inovație sunt prea puține sau vin prea târziu

Și în business ca şi în viaţă, problemele vin din prea mult sau din prea puţin. Din păcate, în prea multe organizaţii inovaţia este blocată sau sufocată. În egală măsură, altele suferă din suprainovaţie, care în acest context poate duce la pierdere de clienţi sau faliment.

Kodak este exemplul cel mai frecvent citat când este vorba de eşecul adaptării la inovație. Deși pionier în industria sa, Kodak a ignorat oportunitatea digitalului deși tot la Kodak a fost creată și patentată prima camera digitală. În 1996 însă, CEO-ul  companiei s-a temut atât de tare că explozia digitalului ar fi putut să schimbe cu totul produsele şi modelul de business existent, încât a suprainvestit în cercetarea pentru digital, alocând două miliarde de dolari, chiar înainte să fie clar încotro se va îndrepta piaţa, ceea ce a contribuit semnificativ la problemele de mai târziu.

Când doza de inovație e prea mare și vine prea devreme

Capcanele inovaţiei sunt numeroase, iar una dintre cele mai frecvente, mai ales în rândul companiilor mici, antreprenoriale este ignorarea curbei de adopţie, lipsa unui proces care să asigure adoptarea noului produs de către puţinii inovatori (2%) şi majoritatea timpurie, precum şi de a-i implica pe aceştia în co-creare de produs. O astfel de variantă poate stimula ulterior celelate segmente pentru a asigura un volum suficient care să facă inovaţia viabilă, printr-un număr de utlizatori suficient de mare.

Google a inovat prea des şi prea devreme, supraevaluând capacitatea şi viteza de a procesa informații, de a accepta schimbări și de a adopta noi comportamente ale utilizatorilor săi când a lansat servicii precum Google Wave, Google Plus, Google Glass, cu premize sau funcții excelente, dar fără logică de marketing. Și în acest caz, psihologia bate tehnologia  pentru că, oricât de valoroase ar fi diverse inovaţii de tehnologie şi inginerie, riscă să nu ajungă la publicul dorit, fără un proces bine gândit de management de produs.

Inovația de marketing este un concept strâns legat de dezvoltarea unor produse noi, de managementul schimbării și de abordarea de tip agile (orientată spre experiențe, spre oameni nu spre procese, spre colaborare și adaptare permanentă).

Reuşita proiectelor de inovaţie se bazează pe o combinaţie între motivaţie, anvergură şi un proces foarte bine executat: puterea de a stabili o agenda ambiţioasă şi a asigura resurse pentru oportunităţile care promit, abilitatea de a scala şi de a transforma oportunitățile în surse reale de venit precum și abilitatea de continua, a relua şi a replica modelul din nou şi din nou.

Citiți materialul complet în ultimul număr al revistei Piața.

 

Published in Opinii

Publicis România a semnat parteneriatul cu platforma de short-video content a momentului, TikTok, pentru servicii de creație și strategie above the line. Următorul pas este dezvoltarea primei campanii de brand în România.  

Noi suntem foarte entuziasmați de această colaborare. Am click-uit din primul moment cu echipele de creație și client service și abia așteptăm să vedem reacțiile, pentru că pregătim ceva totally unexpected împreună, ceva în care noi suntem super încrezători.Laura Savu,Global Community Manager @TikTok

Ai TOTUL pe TikTok. Îmi place vibe-ul pe care l-a adus în agenție, îmi place atitudinea relaxată a clientului, ideile pe care le generăm împreună. E brief-ul ideal, e procesul ideal de lucru și, dacă mai ai și un partener cool de discuție, poți spune că you nailed it!” Adina Albu, Senior Client Lead – Publicis România

„Eram fană TikTok de dinaintea brief-ului pentru că, pentru mine ca om de creație, e aspirațional să văd cât de creativi pot deveni oamenii cu context minim pus la dispoziție chiar și pe verticală. Frumusețea brand-ului ăstuia este că, și dacă nu îți place aplicația, tot vrei să lucrezi pe brief, iar, odată ce lucrezi pe brief, îți place și aplicația.” Miruna Dumitrescu, Group Creative Director - Publicis România

TikTok este una dintre aplicațiile cu cea mai mare creștere de downloads și useri din lume. Aplicația oferă video-content în format scurt și le pune la dispoziție userilor tool-uri creative prin care își pot viraliza conținutul. Deși TikTok a părut un app inofensiv de dansuri și lipsync, nu a trecut mult până când a atras atenția întregii lumi.

În România, creșterea în ceea ce privește utilizarea TikTok a fost spectaculoasă, ajungând la milioane de useri activi lunar, cu varste cuprinse în principal între 13 si 34 de ani care tind nu doar să petreacă timp în aplicație, ci și să creeze, la rândul lor, conținut.

 

Published in Noutati

Starcom, agenție membră Publicis Groupe România, a lansat cea de-a opta ediție a studiului de referință InfluenceMe. Materialul investighează măsura în care consumatorii români răspund la campaniile cu influenceri în noul context social, dar și modul în care indicatorii brandurilor sunt impactați prin componenta de influencer marketing.

Principala concluzie a studiului este că, într-un univers lipsit de predictibilitate și marcat de o continuă schimbare și adaptare, campaniile de influencer marketing au crescut notorietatea brandurilor și au generat o serie de schimbări atitudinale ale consumatorilor. Astfel, influencerii au fost și rămân niște vectori de empatie și autenticitate, cu condiția să fie corect selectați și să ofere un conținut relevant pentru comunitate.

„Advertisingul este un actor social care își revendică sensul și inspirația din interacțiunile cu întregul context social, cultural și economic. Pandemia a generat tranziția către un nou status-quo, către rutine noi care produc modificări substanțiale – în felul în care interacționăm cu produsele, dar și în felul în care relaționăm cu situațiile. Modul în care advertisingul și implicit influencer marketing-ul metabolizează în produsele creative aceste schimbări marchează succesul sau eșecul unei campanii. Influencer marketing-ul pandemic a venit cu noi explorări stilistice și cu noi exigențe ale consumatorilor, care au pus pe primul plan inspirația, dezvoltarea personală și educația”, a declarat Andreea Lupu, Strategy & Innovation Director Starcom.

Cu toate că indicatorii de brand din campaniile cu influenceri și-au păstrat tendința ascendentă, valorile lor au fost în scădere față de 2019. Acest lucru se explică în special prin scăderea bugetelor de media investite în campanii și, automat, prin restrângerea audiențelor consacrate și a notorietății reziduale pe care o generau campaniile tradiționale de media.

Printre alte concluzii ale studiului se numără:

  • Rolul campaniilor cu influenceri

6 din 10 utilizatori de internet au declarat că influencerii ar trebui să promoveze un stil de viață sănătos, să încurajeze spiritul civic, să îi inspire și să aibă o componentă educativă.

  • Impactul campaniilor cu influenceri

Majoritatea campaniilor de anul acesta amplifică indicatorul de notorietate a brandurilor, iar scoring-ul cel mai bun îl înregistrează campaniile care au o comunicare consistentă, continuă și care aduc ceva util sau inspirațional consumatorului.

Evenimentele digitale, ca alternative ale experiențelor offline ante-pandemice sunt cele care stârnesc curiozitatea și care stimulează research-ul. Totodată, campaniile cu un număr mai mare de influenceri (care au capacitatea de a ajunge la audiențe complementare), cu focus pe produs, servicii sau utilitate, propulsează brandul în topul preferințelor consumatorului.

  • Brand loyalty și Brand love

Aceștia sunt indicatorii care anul acesta reflectă în primul rând onestitatea, originalitatea și asumarea brandurilor. Este vorba despre o loialitate în oglindă care definește relația „brand-consumator”. Brandurile care au construit campanii inspiraționale, care au comunicat constant și care au trecut testul relevanței și autenticității sunt cele care au înregistrat evaluările cele mai bune. Exemplele cele mai pertinente sunt podcast-urile, evenimentele digitale și campaniile care au venit cu mesaje utile și relevante în actualul context.

„Analiza de anul acesta a fost una extrem de complexă atât cantitativ, pentru că am analizat peste 32 de campanii, cât și calitativ, pentru că ne-am uitat minuțios la tot ansamblul de schimbări produse în mixul de comunicare. Oamenii vor să vadă mai multe campanii cu influenceri care să aibă o ancoră educațională. Își doresc campanii cu focus pe dezvoltare personală și profesională (unele persoane luând în considerare în această perioadă posibilitatea de a deprinde noi skill-uri, sau de a învăța noi profesii). Un interes crescut a existat și pentru turism (iar aici intervine dorul de a călători, nostalgia normalității) și gastronomie (lucru explicabil prin faptul că în perioada de lockdown mulți oameni au început să gătească mai mult)”, a declarat Andreea Zanfir, Consumer Data Strategist Starcom.

În 2020, intenția de cumpărare este influențată de campaniile cu influenceri care au în focus prezentarea utilității produsului, prezența unui expert pentru credibilitate și validarea calității, precum și campaniile care au o componentă de concurs cu premii”.

InfluenceMe este unul dintre studiile Starcom cu o veritabilă tradiție în industria de MarCom. În fiecare an venim cu o abordare complementară anului precedent și cu noi insight-uri capabile să genereze campanii valoroase pentru branduri și clienți. Dinamica socială trebuie privită în tandem cu transformările consumatorului. Iar pentru aceasta este important să ne uităm atât la datele cantitative pe care tool-urile noastre au capacitatea să le genereze, cât și la modul în care putem traduce ceea ce numim “the human experience”, a adăugat Rodica Mihalache, Data & Insights Lead Starcom.

Studiul a fost realizat în perioada septembrie – noiembrie, pe un eșantion de 1.200 de respondenți, cu vârsta de peste 18 ani, care locuiesc în mediul urban, iar rezultatele au fost prezentate în premieră în cadrul Influencer Marketing Conference.

 

Published in Noutati

1. Bain& Company

Indiscutabil, prima resursă pe tema loialităţii cu cele mai bine documentate studii de caz din cele mai variate industrii, împachetate în toate variantele, de la materiale video la podcasturi şi newsletter-ul Bain Insights, la recent lansata aplicaţie cu același nume.

Care sunt companiile lider în loialitate și ce putem învăța de la acestea? Cum ar trebui să definim loialitatea? Care sunt factorii care generează loialitate și ce pași ar trebui să facem pentru a construi loialitate într-o bază de clienți? Subestimăm valoarea de viață a clienților? Riscăm să distrugem mai multă valoare decât creăm? Ce înseamnă „customer capital” și cum se gestionează? Clienții loiali tind să fie și foarte vocali. Cum gestionăm acest lucru? Cu ce procese? Pe ce canale? Găsiți răspunsuri în materialele video de la Bain&Co, interviurile sau prezentările lui Fred Reichheld curatoriate în playlist-ul Loyalty Marketing pe canalul nostru de Youtube. Fiecare dintre ele sunt pline de exemple, de conversații extrem de valoroase cu clienți și strategi din companii din toate industriile, de la servicii financiare, la tehnologie, farma, FMCG sau organizații non-profit.

Tot aici găsiți ghidaj şi suport pentru a vă crea propria formulă pentru a estima valoarea de viaţă a clienţilor.

Bain&Company este unul dintre cei trei cei mai mari jucători globali în domeniul consultanței de management alături de McKinsey & Company și Boston Consulting Group, cu sediul la Boston și fondată de Bill Bain în 1973.

2. Harvard Business Review

În Harvard Business Review, loialitatea este o temă recurentă, abordată cu seriozitate și implicarea celor mai buni profesioniști și practicieni din topul companiilor de consultanță pomenite mai sus sau din elita academică, alături de cea mai arzătoare temă a utimei decade: customer experience.

Un must-read este articolul lui Rob Markey, Economia loialității. Rob lucrează tot pentru Bain, alături de Fred Reichheld, și el consultant la Bain și autor al sistemului Net Promoter Score
(NPS) introdus în 2003 împreună cu Satmetrix tocmai pentru a sprijini organizațiile să-și măsoare gradul de loialitate a clienților în diversele industrii. NPS-ul a fost popularizat pentru prima dată tot aici, în celebrul articol „The Only one Number You Need to Grow”. Între timp, popularitatea sistemului a explodat, deși implementarea sa este încă deficitară în multe companii. Rob este gazda podcast-ului cu același nume şi co-autorul cărţii The Ultimate Question 2.0: How Net Promoter Companies Thrive in a Customer-Driven World.

Lucrând cu sute de companii în cei peste 30 de ani de carieră, Rob Markey a identificat patru tipuri de strategii pe care le urmăresc companiile performante în domeniul loialităţii:

1. Creează sisteme de măsurare a valorii clienţilor şi le susţin cu investiţiile în tehnologie necesare.
2. folosesc metode de design thinking pentru a construi loialitate
3. Organizează companiile în jurul nevoilor clienţilor
4. Au grijă să implice stakeholder-ii (board, angajaţi, investitori) în întreaga transformare.

Metodologiile de design thinking încearcă să sprijine organizațiile să perceapă cât mai mult realitatea prin ochii consumatorilor şi să înveţe prin observaţie directă. O condiţie vitală este implicarea tuturor departamentelor, de la toate nivelurile ierarhice şi nu top-down.

Ar fi iresposabil pentru orice lider să ignore o astfel de sursă dovedită de creştere profitabilă. Echipele de board şi acționarii ar trebui să ceară companiilor să crească valoarea clienţilor, să susțină investiţiile necesare şi să solicite noi standarde de raportare financiară care să facă vizibil ROI-ul pentru aceste investiţii. Toţi vor avea de câştigat: clienţii vor experimenta produse şi servicii care să le facă viaţa mai mai uşoară, mai bogată şi mai plăcută, iar angajații vor profita şi ei de toate aceste beneficii. Investitorii vor avea de profit şi valoare pe termen lung, iar societatea se va bucura de creştere economică din inovație şi investiţii.

3.KPMG - „Adevărul despre loialitatea clienţilor”

Un raport creat în urma unui studiu extins în peste 20 de ţări şi peste 18 mii de consumatori cu multe informaţii valoroase, statistici şi insight-uri care pot fi fără îndoială transformate în acţiuni sau iniţiative strategice. Interesant este că aproape în fiecare ţară, rezultatele arată că programele bazate pe puncte sau recompense generează mai puţină loialitate decât transparenţa şi onestitatea.

Loialitatea emoţională devine un must-have din nice to have, iar, în mod suprinzător, între factorii care generează loialitate, preţul este pe ultimul loc după calitatea produsului, valoarea percepută, consistenţă, customer service, experienţă de cumpărare sau modalităţi de selecţie.

 

Published in Mastering Metrics

Conform studiul anual Gartner, 79% dintre managerii de marketing consideră loialitatea factorul principal care va asigura creșterea sau păstrarea veniturilor în perioada post- Covid 19.  În același timp, criza sanitară pe care o traversăm a avut un impact major asupra obiceiurilor de consum și a adus în prim plan nevoia de adaptare și de schimbare. Ultimul studiul McKinsey’s Consumer Sentiment  arată că 35% dintre americani au încercat un brand nou și 77% dintre ei au adoptat noi obiceiuri de cumpărare - magazine noi, canale noi sau branduri noi.

Toate acestea au avut un impact major asupra loialității față de branduri. În acest context, întrebarea care se pune este cât de realistă este așteptarea oamenilor de marketing de a reversa trendul descendent al crizei, sprijinindu-se pe baza actuala de clienți? Mai sunt relevante tradiționalele programe de loialitate, pe bază de puncte?  Îndelungata istorie a programelor de loialitate, mai mult sau mai puțin de succes, bazate pe câștigarea de puncte a mutat poate, prea mult, accentul în relația dintre brand și client în zona tranzacțională. În 2020, cu programe de loialitate care oferă consumatorilor mai multe opțiuni (și putere) decât oricând, marketerii vor lucra la restabilirea și întărirea legăturilor emoționale cu clienții lor și care pot construi o loialitate puternică și profitabilă.

Când a lovit criza, se începuse deja trecerea de la programele de loialitate doar pe bază de puncte acumulate către alte tipuri de programe. În această nouă paradigmă, în mijlocul acestor schimbări tectonice, programele de paid loyalty oferă o opțiune atractivă pentru companii atât pentru a atrage noi clienți, cât și pentru a crește valoarea pe termen lung a clienților existenti.

Cum funcționează programele de loialitatea plătită? Parte din categoria programelor de loialitate premium, presupun plata de către membri a unei taxe recurente pentru a rămâne în program în schimbul unor avantaje valoroase specifice mărcii și produselor pe care le pot folosi oricând. Aceasta înseamnă că membri se pot implica în program 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an. În contrast cu programele tradiționale care presupun un număr de tranzacții efectuate anterior accesării beneficiilor.

În afara creşterii frecvenţei de cumparare, taxa de membru devine, de asemenea, un flux de venituri recurente pe care brandul îl poate utiliza pentru a finanța beneficiile. Cu acest model, programul de loialitate trece de la scăderea marjei la sursa de venituri auxiliare. În felul acesta poate să ofere un tratament premium care altfel ar fi fost prea costisitor de oferit la scară largă și totodată reprezintă valoare adăugată pentru diferențierea în piețe fragmentate sau generice.

Clientul se bucură de avantaje pe toate planurile, deoarece datele colectate privind obiceiurile de cumpărare și interesele personale pot fi folosite pentru a personaliza experiența fiecărui membru, iar taxele de membru se pot compensa prin beneficiile suplimentare obținute. Din ce în ce mai mulți retaileri își regândesc loialitatea și lansează propriile programe de loialitate premium. Lansat în 2005, gold standard-ul programelor de paid loyalty, Amazon Premium în 2020 a atins 150 de milioane de membri la nivel mondial cu o sumă medie anuală cheltuită per membru, în SUA, de 1400 de USD.  Pentru Amazon, strategia a fost întotdeauna destul de simplă: să descopere problemele cheie ale clienților (pain points) și să încerce să le rezolve sau să le reducă impactul. A început exploatând una dintre competenţele sale cheie, care a fost principala sa sursă de avantaj competitiv: capacitatea de a-și asculta cu adevărat clienții. În 2005, utilizatorii declaraseră că principalul  punct slab al companiei era legat de costurile de expediere. Ca urmare, Amazon a eliminat aceste costuri prin lansarea programului Prime. Pentru o taxă anuală de 79 USD (99 USD astăzi), clienții s-au bucurat de livrare gratuită la două zile. Ascultarea eficientă a condus la o înțelegere profundă a ceea ce rezonează cu adevărat la nevoile clienților săi. Programul a avansat, s-a menținut proaspăt și atractiv, adăugând beneficii de-a lungul anilor: streaming video și muzical nelimitat, stocare nelimitată de fotografii, o carte electronică gratuită pe lună, cărți audio gratuite și jocuri gratuite. Astfel, Amazon a reușit să activeze adevărata loialitate printr-un echilibru de conexiuni raționale, emoționale și de utilitate care, combinate, oferă o valoare mai mare și o susținere mai puternică a mărcii. Atât beneficiile raționale, cât și cele emoționale sunt esențiale pentru a construi puzzle-ul complex al loialității clienților.

Pe piața românească, eMAG a lansat în luna iunie 2020 programul eMAG Genius, un program premium care oferă o gamă largă de beneficii: transport gratuit, livrare rapidă a doua zi, genius deals sub forma ofertelor săptămânale exclusive, retur gratuit în 60 de zile. Se pot achiziționa sute de mii de produse care acoperă orice nevoie: articole pentru casă, băcănie, cărți, jucării, îmbrăcăminte, electronice, electrocasnice și IT.

Premisele succesului stau atât în factorii interni reprezentați de strategia eMAG de creștere a numărului de categorii din ofertă şi a varietății produselor din categoriile existente, de ambiția de a fi canalul prin care produsele vor ajunge cel mai rapid şi uşor către client, cât și în mediul extern reprezentat de nevoile în creștere ale clienților de a salva timp și bani și de face cumpărături în sigurata.

Pachetul de beneficii devine cu atât mai interesant cu cât comanzi mai des de la eMAG, astfel ajutând la schimbarea obiceiului foarte răspândit în rândul consumatorilor de a lua eMAG în lista de considerație, în principal, când vine vorba de produse IT, electronice și electrocasnice mari.

Campania de comunicare lansată în luna octombrie sub umbrela “Nu-l mai deranja pe geniu, e mai ușor cu Genius”, dramatizează și subliniază faptul că absolut orice cumpărătură – mare, mijlocie, mică sau minusculă – poate la fel de bine să fie făcută și online, mai ales în contextul în care exista eMAG Genius.

Așteptam cu interes să aflăm mai multe despre evoluția programului și despre succesul lui. Stay tuned.

 

 

Published in Solutii de marketing

Cum poți să lansezi un produs într-o piață aglomerată în plină pandemie? Cu marketing bine făcut, acțiune rapidă la trenduri și insight-uri, poziționare, segmentare și targetare relevante, branding inspirat și execuții creative de impact. 

Secom® lansează primul brand propriu de suplimente alimentare: Good Routine®, un brand de lifestyle, actual, cool și fresh, un partener de drum lung pentru o viață sănătoasă, care se concentrează pe prevenție și care pune în centru oamenii și nevoile lor. Good Routine® își propune să devină parte din rutina bună a oamenilor, să le ofere suport în adoptarea și menținerea micilor obiceiuri sănătoase – așa cum sunt și suplimentele alimentare  - ca factor cheie în menținerea unei vieți echilibrate.   Brandient este creatorul identității și strategiei de brand Good Routine®, iar campania de lansare Good Routine® a fost conturată de Jazz Communication.

“Ceasul este elementul grafic principal al identității Good Routine® pentru forța simbolisticii lui și pentru legătura conceptuală cu ideea unei (bune) rutine zilnice în materie de lifestyle. Identitatea trimite către conceptul de ritm al vieții controlat, conștient și asumat, către ideea de alternanță zilnică între pauză și activitate. Este o identitate vizuală simplă, curată, cu spațiu pentru respirație și calm, ca o binevenită contrapondere de echilibru la zgomotul vieții.” (Adrian Stănculeț, Design Director Brandient)

“Am lansat un nou brand de suplimente, Good Routine®, într-o piață deja extrem de activă și aglomerată. Iar pandemia ne-a oferit un context și mai relevant să deviem discursul de la boală, probleme și frică, spre o zonă în care consumatorii deja s-au îndreptat – binele personal și armonia. În ultimele luni, românii au descoperit că nu este imposibil și nici prea dificil să încetinească ritmul și să-și alimenteze binele: sănătatea, relațiile. Am realizat cu toții acum, mai mult ca oricând, cât de importantă este rutina unei vieți sănătoase. Și cât de ușor este să suplimentăm, în fiecare zi, binele din viață.” (Diana Benko, Brand Activation Partner, Jazz Communication)

Ideea campaniei de lansare Good Routine® este centrată pe conștientizarea nevoii de rutine bune, surprinzând și celebrând toți acei oameni de lângă noi care vor să își creeze obiceiuri sănătoase, care vor să continue să evolueze și să aibă o viață mai bună. Aici intervine Good Routine® cu o soluție simplă, dar nu doar cu un produs, ci cu un mic gest, o propunere de rutină bună și un supliment alimentar calibrat pe nevoile organismului lor.

Oamenii cu obiceiuri bune sunt deja printre noi. Îi vezi când te duci la prima oră în parc să alergi. Îi vezi în numărul crescut de conferințe despre storytelling, despre good parenting, despre toleranță sau descoperire de sine. Îi vezi în numărul de vânzări de la magazinele de echipament sportiv, în micile ferme bio sau în pensiunile de bun gust care au recuperat casele trecutului. Am încercat să-i surprindem într-un film care este făcut la răsărit în București, și este editat pe acordurile Poemei Române de Enescu, remixată. Peste am pus un flow spus de un artist local și a ieșit această celebrare a oamenilor care își caută echilibrul într-o țară și o perioadă deloc ușoară. Good Routine® este un brand românesc, venit de la o companie românească de succes, făcut cu respect și drag de oameni” (Valentin Suciu, Creative Partner, Jazz Communication)

Lansarea brandului propriu Good Routine® este un pas firesc pe care Secom® îl face după 17 ani de experiență în piața de suplimente alimentare, timp în care compania a fost un trendsetter, un lider de autoritate, a avut o preocupare reală pentru inovație și a fost expusă la cele mai bune practici de la nivel mondial.  Portofoliul Good Routine® se diferențiază prin asocierile unice de ingrediente inovatoare, create după rețeta proprie Secom® împreună cu producători din Spania care dețin cele mai importante licențe și certificări internaționale din categorie, care atestă calitatea, eficiența și siguranța acestora. Produsele sunt disponibile în aproximativ 2000 de farmacii partenere din toată țara, în cele 13 magazine Secom® și pe www.good-routine.com.    

“Ceea ce ne propunem cu acest brand este să creăm o relație pe termen lung cu fiecare dintre consumatorii noștri. Știm că drumul către o viață armonioasă și echilibrată este o provocare unică pentru fiecare dintre noi, iar Good Routine® poate fi acel prieten de nădejde care ascultă, înțelege și susține micile obiceiuri bune, atât de importante, nu numai prin produsele sale, dar și prin zona de inspirație și informare. (Cristina Pateșan, Business Unit Director Good Routine® )

Noul brand privat Good Routine®  este lansat printr-o amplă campanie de comunicare manifestată în aproape toate mediile - fiind susținută de spot TV, spot radio, de proiecte media speciale, acțiuni extinse în mediul digital, inițiative de comunicare prin influențatori – și care va fi susținută tactic de campanii de produs. Începând cu 2021, demersul Good Routine® va beneficia și de o puternică componentă educațională, prin lansarea blog-ului Good Routine®, care va oferi tool-uri concrete de informare și de susținere a bunelor rutine odată adoptate. 

 

Published in Noutati
Pagina 1 din 2

Portalul Marketing Focus a fost lansat de Institutul de Marketing  cu scopul de a aduce un plus de informatie, idei si resurse de marketing atat profesionistilor de marketing, cat si celorlalti actori si departamente implicate in livrarea performantei de marketing: comunicare si relatii publice, resurse umane, IT, financiar,  relatii cu clientii si nu in ultimul rand management. 

Newsletter

Aboneaza-te pentru a fi la zi cu ultimele informatii din marketing.