Storytelling prin lumina, sunete si culoare
Multe dintre generoasele evenimente mici si mari s-au canibalizat sau... s-au pus in valoare reciproc. Intr-o selectie personala minimala: Noaptea Alba a Galeriilor, deja consacrata pe modelul de succes al Noptii Albe a Muzeelor, BucharEST International Film Festival, cu o audienta specifica, disciplinat construita prin selectie, invitati si oferta de-a lungul a zece ani, Rokolectiv, tot la a zecea editie, cu invitati, program si public pe spranceana, langa care iti era mai mare dragul sa stai la coada la intrarea de la Muzeul National de Arta Contemporana. Nu in ultimul rand, ca sa completeze agenda culturala cu sport si actiune, "produsul" de import "ColorRun" adus si in Romania cu mai putine eforturi de adaptare la destinatie, dar cu mare succes local in termeni de implicare, participare si, mai ales, sponsori. Asta in ciuda faptului ca participantii au platit fiecare cate 90 RON ca sa faca reclama la Dero. Au vizitat, insa, gratuit muzeele si galeriile. Unii au vazut pentru prima data spatii pe langa care trec, grabit, fara sa se opreasca - Muzeul de Istorie, de exemplu, care incepe sa devina mai mult decat un depozit de obiecte, prin evenimentele tot mai dese si mai interesante pe care le organizeaza sau le gazduieste, dar si biserici, unde, conform statisticilor, ar trebui sa se afiseze mai des. Au putut sa descopere cu aceasta ocazie si recent inauguratul restaurat Han Gabroveni, loc de expozitii spectaculos, prietenos si cu turistii, dar si cu cei mici si in care te simti ca la Berlin.
Oferta si concurenta de nivel european
La oferta "produse" culturale si artistice putem concura cu marile capitale europene, mai ales ca la Bucuresti au fost invitati artisti romani cu succes deja recunoscut la expozitii din strainatate, cum ar fi arhitectii de la „Visual Skin” care au creat pentru Amsterdam Light Festival 2014 "Ghost Ship" - o hidro-holograma de mari dimensiuni, plasata pe podul Natiunilor Unite, dar si artisti internationali de calibru, cum ar fi Maxime Houot de la
Colectif Coin, creator al unei scenografii luminoase si muzicale de exceptie, care a tinut in loc minute in sir un public divers, alcatuit din turisti si localnici de toate varstele, cu cele mai diverse variabile demografice sau de
lifestyle.
De evenimente au beneficiat, in consecinta, la fel de multe entitati: institutiile partenere implicate, de la Bibioteca Centrala Universitara, Cercul Militar si pana la CEC, restaurante si terase, galerii de arta care-si merita numele sau nu, precum si nelipsitii vanzatori de mici, dar costisitioare instalatii cu lumini kitsch, care au ca public tinta micutii intre unu si cinci ani si ca platitori pe noi, parintii mai putin rezistenti la insistentele odraslelor.
De Festivalul Internaţional al Luminii au beneficiat si companiile... luminate. "Este un prilej prin care putem arata ca lumina reprezinta un liant social in comunicare si in transmiterea emotiilor." - a spus Bogdan Balaci de la compania Phillips, prezenta in Festival cu proiectul "Lumina si emotie", punand pe tapet cateva concepte cheie, usor de mentionat si greu de livrat, ingrediente vitale in marketingul bine facut si la care compania a aratat si cu aceasta ocazie ca se pricepe foarte bine.
Marketingul cultural bine facut aduce si profituri, cum demonstreaza materialele riguros documentate si cifrele adunate in dosarul dedicat de Dilema Veche patrimoniului cultural printr-o alta fericita coincidenta sau, mai degraba, alegere a lui Matei Martin din aceasta saptamana. Luvrul atrage anual peste 9 milioane de vizitatori si genereaza indirect aproximativ un miliard de euro, conform unui analize documentate de Dilema.
Demonstratii si invataminte
Festivalul bucurestean al Luminilor le-a demonstrat marketerilor ca si povestile spuse cu rafinament si inteligenta pot atrage public si genera, indirect, profit. Si ca nu ajunge sa ai bani si bugete mari. Trebuie sa stii si ce sa faci cu ele. Nu ajunge sa importi idei si concepte otova si sa le
trantesti neinspirat in miezul si istoria orasului, fara sa tii seama de context si de nuante. Nu, Megamall, orasul nu se schimba cu voi! Si Bucurestiul nu gazduieste numai devoratori de seminte si popcorn.
