Doriti sa fiti parteneri cu noi?

Publicitate, proiecte speciale, sponsorizari - Eduard Stancu, Director dezvoltare - eduard@marketingfocus.ro

Digital Marketing, Mobile Marketing, New Media - Anca Macoviciuc - anca@marketingfocus.ro

Interviuri – Mihaela Pantea – mihaela.pantea@marketingfocus.ro

Evenimente - evenimente@marketingfocus.ro

Stiri, communicate de presa - redactia@marketingfocus.ro

Anca Macoviciuc

Anca Macoviciuc

Anca Macoviciuc este PR & Communications manager freelancer, în industria de film și evenimente culturale. 
În peste 15 ani de experiență în comunicare, marketing digital, project & content management, a lansat și promovat numeroase proiecte online și offline.
A fost una din vocile Tananana și Radio 21, unde a activat și ca producător de matinal.

George Gänæaard (regizor, scenarist și producător), Mihai Lupu (fondatorul Centrulul Român pentru inovație în dezvoltare locală și al EduCaB International) și Alin Boeru (scenarist și regizor) au dezvoltat un proiect itinerant -  singurul festival de film care se desfășoară în companii private din România. Ne povestesc mai multe, în cele ce urmează, despre evoluția Short Film Breaks, singurul festival de film care se desfășoară în companii private din România, particularitățile, beneficiile dar și provocările unui astfel de proiect cultural, inspirat și necesar.

Cum a evoluat Short Film Breaks de la prima ediție la ediția 2023 în cifre (filme/ ediție, parteneri, locații, resurse investite)? Dar din punctul de vedere al transformării (digitalizarea proceselor, din punctul de vedere al relației cu tehnologia, organizatoric și din punctul de vedere al comunicării și al reacțiilor primite de la participanți?)

Short Film Breaks, singurul festival de film ce se desfășoară în companii private, organizații publice și non-guvernamentale, a crescut organic în ultimii zece ani, pornind de la câteva proiecții locale în corporația în care inițiatorii proiectului erau angajați și ajungând, în prezent, la parteneriate solide, recurente, cu mai multe companii, festivaluri și locații. La început, aveam doar câteva filme românești pe care le ofeream ca alternativă inteligentă de pauză angajaților, sub forma unor evenimente speciale, unde aveam invitați realizatorii filmelor pentru sesiuni de Q&A și dezbateri după proiecții. Ulterior, ne-am dorit să creștem, am implicat angajații în workshop-uri de filmmaking, în selecție și curatoriere. Pe lângă colaborările cu firmele și evenimentele de tip „noapte albă” (proiecție a celor mai bune scurtmetraje din competiție în J’ai Bistrot, pe toată durata unei nopți, câțiva ani la rând), am hotărât să ducem filmele și-n locuri „netradiționale”, unele greu accesibile, în locații remote din țară (la diverse refugii montane, pe Vârful Moldoveanu etc) și din străinătate (Indonezia, Tanzania, Guatemala, Nepal - în Base Camp-ul de urcare către Everest). Am pornit, în 2013, cu 10 filme (selectate personal de noi) și am ajuns să avem, în prezent, aproximativ 3000 de înscrieri anual, la diversele categorii pe care festivalul nostru le are în structura organizatorică. Tehnologia ne-a fost prietenă întotdeauna și, deja de la a 4-a ediție, înscrierile se fac prin intermediul unor platforme digitale specializate (spre exemplu FilmFreeway), creatorii de film fiind cei care își înscriu filmele pentru a fi selectate în competiția oficială a festivalului. Am pornit cu scurtmetraje de ficțiune, dar, în prezent festivalul s-a extins, ajungând să aibă și o categorie de lungmetraj (ficțiune sau documentar).

SFB EVEREST BASECAMP

Cum au contribuit experiențele și bakckground-urile diferite ale membrilor echipei la creionarea și dezvoltarea festivalului? Care este dinamica voastră de lucru? Și care credeți că sunt cele mai importante elemente care au dus la creșterea festivalului și extinderea lui în străinătate? Cât de aproape sau departe sunteți de primele voastre obiective?

Backgroundul în film (regie, producție, scenaristică) al lui George Gänæaard (directorul festivalului) și cel în resurse umane și sociologie al lui Mihai Lupu (președintele festivalului) au fost esențiale în demararea unui astfel de proiect. Ulterior, echipei i s-a alăturat și Alin Boeru (director artistic și coordonator al festivalului), cu experiență în comunicare și lucru în festival, producție de film, scenaristică și regie. George este liderul, de facto, al festivalului, fiind, în același timp, și cel mai organizat și tehnic dintre cei trei. Mihai este cel care coordonează componenta internațională a festivalului, ducând filmele în locurile cel mai greu accesibile, conturând colaborarea cu partenerii de tradiție ai festivalului, alături de care asigurăm și o componentă educațională. Alin este creativul grupului, fiind cel care se ocupă de conceptele vizuale, afișe, comunicare. Cel mai important element în creșterea festivalului credem că îl reprezintă pasiunea noastră pentru film și curiozitatea de a vedea permanent ce se creează la nivel mondial. Am constatat că există mai mulți oameni care împărtășesc această curiozitate și ne bucurăm să putem fi cei care intermediază ajungerea conținutului în fața lor. Pe lângă asta, ne-am dorit foarte mult să putem susține cinematografia locală prin oferirea de spații în care filmele românești să poată fi văzute de cât mai mulți oameni. Având un format special, festivalul nostru se desfășoară pe durata unui întreg an, filmele selectate ajungând să se bucure de mai multe proiecții, în fața unor oameni din diferite domenii. 

Cum se desfășoară procesul de selecție și de programare la un astfel de festival și ce departamente din companii sunt implicate în colaborare?

Procesul de selecție este unul de durată, încercând să vizualizăm filmele înscrise în competiție pe toată durata unui an. Când avem un număr de înscrieri foarte mare (am avut surpriza să primim într-un an peste 3500 de filme), alcătuim o comisie de preselectori, care văd filmele alături de noi. Există un sistem de votare pe baza unor criterii clare de evaluare stabilite de noi înainte. Fiecare film este văzut de cel puțin 3 preselectori și cele care primesc minimum 2 voturi pozitive, merg mai departe către cei 3 asociați în managementul festivalului unde sunt revăzute și evaluate în vederea acceptării sau respingerii lor în selecția finală. Inițial, colaboram foarte mult și cu departamentul de resurse umane al companiei în care am inițiat proiectul, dar, în prezent, existând ca entitate independentă, ne ocupăm în totalitate intern. Ulterior, în faza de proiecție, lucrăm alături de oameni din companiile care doresc să ofere angajaților o astfel de experiență – a unui festival de film – și organizăm evenimentele în detaliu, ei fiind cei care ne facilitează accesul, legătura directă cu viitori spectatori, implementarea unei modalități de votare a celor mai populare filme (da, oferim și-un premiu al publicului!).
Răspunsul oamenilor din companii a fost unul pozitiv de fiecare dată, feedbackul ajuns la noi bucurându-ne și făcându-ne să continuăm, de la o ediție la alta, eforturile de a promova cinematografia românească și internațională, cu focus pe cea independentă.

SFB INVITAT TUDOR GIURGIU

Care sunt în continuare cele mai mari provocări ale festivalului și încotro se îndreaptă cele mai mari eforturi, în special în ce privește diferențele dintre România și alte state unde ați avut astfel de evenimente?

Fiind o echipă mică, provocări apar an de an când vine vorba de legătura cu filmmakeri de peste tot, din lume, de coordonarea cu departamentele interne ale companiilor, de promovarea festivalului, de gestionarea bugetului și alocarea eficientă a lui către oferirea de premii pentru câștigătorii fiecărei categorii competiționale. Colaborările interne vs. cele internaționale sunt foarte diferite. În România, lucrăm foarte mult cu firme și cu angajații lor, pe când în străinătate ne concentrăm pe locurile mai greu accesibile, unde ne preocupă, cum menționam mai sus, și componenta educațională. Alături de partenerul nostru de tradiție, EduCab, contribuim la diversificarea nivelului de educație, însoțind eforturile lor de construire a unor biblioteci locale cu facilitarea unor proiecții adecvate publicului și cu dezbateri ulterioare. Cel mai mult ne bucură fericirea de pe chipul copiilor care văd pentru prima oară desene animate sau filme, proiectate la ei în comunitate. Ulterior, când încep dezbaterile despre filmele văzute, simțim că înțeleg un pic mai mult despre ce înseamnă un film, care este procesul care stă în spatele realizării sale și devin mai dornici și curioși să vadă și altele.

Care au fost primele branduri care vi s-au alaturat și la ce număr a ajuns lista finală de parteneri și sponsori? Cum au evoluat parteneriatele „de tradiție”? 

Proiectul a luat ființă în compania de research Ipsos, unde cei trei owneri de proiect erau colegi. De-a lungul timpului, ne-am bucurat să aducem filme pentru angajații unor firme precum Total, Ubis, Intelact Soft, Data Diggers, DXC Technology, Casă Pariurilor, eFortuna, Fundaţia Estuar, Zitec, PRO TV. Având acces la aceste filme, ne este foarte ușor să conturăm pachete personalizate fiecărui owner de companie interesat să ofere angajaților săi o alternativă de pauză inteligentă. Putem organiza proiecții o dată sau de două ori pe săptămână, în timpul orelor de program (pentru una sau două ture de lucru), oferindu-le spectatorilor și ocazia de a vota filmele preferate, implicând departamentele de HR și oamenii pasionați de film, dornici să participe, în organizarea activității propriu-zise. Având atât de multe categorii pe care le gestionăm, ne-a fost mereu ușor să venim cu o ofertă bogată, pretabilă și profilului companiilor (de exemplu, alături de fundația Estuar, am putut organiza un eveniment concentrat pe filme ce au ca temă „sănătatea mintală în societatea contemporană”.

De asemenea, am dezvoltat un parteneriat foarte plăcut cu cei de la EFORIE COLORAT (festival ce se desfășoară pe toată durata verii în stațiunea Eforie Sud) și pentru care am oferit, în ultimii 3 ani, selecția de scurtmetraje ce sunt proiectate săptămânal, în zile de dedicate. 

SFB EFORIE COLORAT PANDEMIE 2019

Ce rol au marketingul și comunicarea în cadrul festivalului vostru? Dar canalele digitale? Cum s-a transformat strategia de comunicare și care sunt particularitățile acesteia?  

Având și un background în marketing și comunicare, încercăm să ne folosim cât mai mult de tool-uri de email marketing și social media, precum și de parteneriate media pentru a aduce cât mai departe mesajul nostru. În materie de canale, ne concentrăm pe Facebook și Instagram. Am pornit, acum 10 ani, doar cu o comunicare internă către angajații pe care îi doream în public la filmele aduse în companie și am ajuns acum să comunicăm pe social media cu foarte mulți creatori de filme, regizori, scenariști și producători, ale căror filme ajung, de multe ori, înscrise în procesul nostru de selecție.

Spre deosebire de alte festivaluri, ați optat pentru un model sustenabil care contribuie activ la reducerea amprentei de carbon a evenimentelor. Ce obstacole considerați că mai aveți de depășit din acest punct de vedere luând în calcul extinderea festivalului?

Trebuie să recunoaștem că pandemia a contribuit și ea la reducerea amprentei de carbon a evenimentelor, unii dintre colaboratorii noștri simțind că fix în acele momente grele, de confuzie și, uneori panică, genul acesta de beneficiu adus angajaților îi va ajuta să treacă mai ușor peste acele zile de izolare, departe de mediile de lucru cu care aceștia erau obișnuiți. Atunci am implementat diverse platforme (similare cu cele de VOD), unde angajații au putut vedea de la distanță, filme curatoriate de noi, direct la ei în sufragerie, în timpul unei pauze de lucru. Sperăm ca realitatea prezentă să nu ne mai ofere astfel de „ocazii”, deși izbucnirea războiului și invadarea Ucrainei de către Rusia ne-a făcut să privim totul cu mai multă îngrijorare.  

Cum arată pentru voi o ediție ideală și un model ideal de parteneriat public-privat atât pe nișa voastră de activitate, cât și în zona culturală din România în special, mai ales în ce privește proiecția de scurtmetraje și lungmetraje românești?

Fiecare ediție a devenit mai bună ca precedenta și acest lucru nu poate decât să ne facă fericiți. „Ideal”, pentru noi, înseamnă o creștere constantă a numărului și, mai important, a calității filmelor înscrise în competiție (mai ales, a celor românești), precum și o creștere a interesului publicului pentru cinematografie și a liderilor de companii pentru facilitarea accesului angajaților proprii la un astfel de festival. 

Ne-ar plăcea foarte mult să existe din ce în ce mai multe entități care să pună umărul, alături de noi, la promovarea cinematografiei autohtone, independente, programe de sprijin financiar pentru demersuri de acest gen, oferirea unor sloturi dedicate proiecției de scurtmetraje în cinematografele de artă deținute de stat, implementarea unei curricule educaționale specializate pe domeniul cinematografic, existența mai multor ateliere și workshopuri de film, management cultural etc

Dacă se regăsesc astfel de oameni/ companii/ instituții printre cei care citesc aceste rânduri, îi invităm să ne contacteze la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., poate reușim lucruri împreună. 

Short Film Breaks -  mică istorie

Festivalul a luat ființă în 2013 când ne-am dat seama că putem oferi angajaților companiilor o alternativă inteligentă de pauză de la programul de lucru obișnuit, prin intermediul filmelor. Încet, încet, de la an la an, am perfectat modul de funcționare și am optimizat orarul proiecțiilor astfel încât să avem proiecții de două ori pe săptămână pentru o durată de mai multe luni, acoperind (acolo unde era cazul) ambele intervale de lucru ale companiilor cu care colaborăm. Au fost organizate sesiuni de Q&A, cu reprezentanți ai filmelor proiectate, am invitat publicul să voteze filmele preferate și am oferit premii în bani câștigătorilor fiecărei categorii din festival.

În ultimii unsprezece ani, am proiectat peste 800 de filme pentru un public din șapte țări, ajungând la un total de aproape 70.000 de persoane. Scopul nostru este să continuăm să ne extindem acoperirea și impactul, aducând voci mai diverse și inovatoare în fața publicului care, altfel, nu ar avea acces la ele.

Pe lângă proiecțiile din cadrul companiilor și a locurilor greu accesibile, am încercat să organizăm seri de proiecție cu filmele câștigătoare ale fiecărei ediții (ex. Short Film Breaks White Night @J’ai Bistrot), precum și evenimente speciale centrate pe filme tematice, care  servesc ca prilej de discuție despre problemele de sănătate mintală în societatea contemporană (ex. Action.On Mental Health, alături de Fundația Estuar).

În fiecare an, pe lângă categoriile competiționale clasice, propunem tematici diverse, în încercarea de a descoperi filme nișate, care, în mod normal, au șanse mici de a fi proiectate. Astfel au apărut, de-a lungul timpului, scurtmetraje cu și despre Crăciun, filme despre sănătatea mintală, filme pentru copii sau filme despre drepturile omului.

Pe lângă categoriile competiționale clasice, propunem tematici diverse, în încercarea de a descoperi filme nișate, care, în mod normal, au șanse mici de a fi proiectate. Astfel au apărut, de-a lungul timpului, scurtmetraje cu și despre Crăciun, filme despre sănătatea mintală, filme pentru copii sau filme despre drepturile omului.

În 2023, înscrierile sunt deschise până pe 22 Noiembrie, și categoriile pentru care sunt așteptate filme sunt:

  • Cel mai bun scurtmetraj internațional 

Scurtmetraje sub 30 de minute de orice gen din întreaga lume, cu excepția României.

  • Cel mai bun film românesc - oferit de Fortuna 

Scurtmetraje sub 30 de minute de orice gen, produse în România sau oriunde în lume, cu limba română ca unică (sau principală) limbă de dialog.

  • Cel mai bun lungmetraj 

Filme de lung metraj de orice gen și lungime din întreaga lume.

  • Cel mai bun film de animație 

Filme de animație sub 20 de minute din întreaga lume.

  • Cel mai bun film documentar 

Filme documentare sub 20 de minute din întreaga lume.

  • Cel mai bun film experimental 

Filme experimentale sub 20 de minute din întreaga lume.

  • Cel mai bun videoclip muzical 

Clipuri muzicale de mai puțin de 20 de minute din întreaga lume.

  • Cel mai bun film fără dialog 

Scurtmetraje sub 30 de minute fără dialog sau cuvinte rostite din întreaga lume.

  • Cel mai bun film pentru drepturile omului 

Scurtmetraje sub 20 de minute cu teme sau povești legate de drepturile omului, mediu și ecologie, activism, cetățenie și mobilizare comunitară, dezvoltare locală, drepturile minorităților, migrație, justiție globală etc. din întreaga lume.

  • Cel mai bun film de sănătate mintală 

Scurtmetraje de orice gen sub 20 de minute cu teme sau povești legate de sănătatea mintală 

  • Cel mai bun film de comedie 

Comedii scurte, feel good movies, comedii romantice, filme amuzante, parodii, mockumentare sub 30 de minute, exact ceea ce trebuie să aducă zâmbetul pe buze cuiva.

  • Cel mai bun film queer 

Scurtmetraje îndrăznețe și captivante, de orice gen, sub 30 de minute, care abordează orice subiecte legate de comunitatea LGBTQIA2S+.

  • Cel mai bun micro-scurtmetraj 

Scurtmetraje de orice gen cu o durată de cel mult 3 minute.

Ne dorim să oferim un cadru în care filmele dificil de distribuit - în special scurtmetrajele independente – să poată fi descoperite și văzute de un public format din angajați și beneficiari ai companiilor și ONG-urilor, precum și persoanele care locuiesc în zonele îndepărtate. sate din întreaga lume. Fiind un festival fondat de regizori și profesioniști în resurse umane, credem în puterea transformatoare a cinematografiei de a inspira și conecta oamenii dincolo de culturi și granițe.

Echipa

George ve Gänæaard - regizor, producător, scenarist. Absolvent de Sociologie (București), precum și de studii de Film și Televiziune (Aberystwyth University, Marea Britanie).
A făcut parte din echipele filmelor DOMESTIC (2011), THE DITCH (2012), ART (2013), ILLEGITIMATE (2015), FIXEUR (2016), A DECENT MAN (2018),  5 MINUTES LATER (2019) și a regizat producțiile FLUNKED (2020), AMERICA (2019), MOTHERS (2020) și THANK YOU FOR YOUR TEETH! (2020), filme cu peste 100 de selecții festivaliere și peste 18 premii obținute în SUA, Spania, România, Grecia, Colombia, Iran și Polonia.

Mihai Lupu -  absolvent al Central European University (master în Istorie), specialist în implementarea mecanismelor de dezvoltare organizațională și comunitară, a programelor de antreprenoriat cultural , educațional și de inovație. Este consilier al Secretarului de Stat pentru Departamentul de Situații de Urgență, membru al comunității Academics Stand Against Poverty (ASAP), fondatorul și președintele The Romanian Centre for Innovation in Local Development și al  EduCaB International.

Alin Boeru - scenarist şi regizor român, activează în domeniul cinematografic, având diferite roluri de-a lungul anilor pe platoul de filmare (regie, actorie, producţie, supervizare scenariu), dar şi în afara lui (scriere scenarii, promovare artistică, implicare în organizarea unor festivaluri de film din România etc). Este unul dintre membrii fondatori ai grupului independent de producţie cinematografică Baia Băieților, alături de Răzvan Oprescu și Vlad Ghinea. Din 2020, colaborează cu casa de producție Wearebasca. În 2023 lansează documentarul scris și regizat de el - „De ce scriu ăștia pe pereți?

 

Cum arată un viitor sustenabil? În perioada 19 - 20 octombrie, la București, va avea loc Climate Change Summit, ediția a doua, un proiect organizat de Social Innovation Solutions, organizaţie activă în sustenabilitate, impact social şi inovaţie, cu sprijinul BRD Groupe Société Générale în calitate de inițiator și partener fondator.

Este cel mai mare eveniment din Europa Centrală și de Est dedicat schimbărilor climatice, cu focus pe identificarea soluțiilor aplicabile în multiple sectoare. Pe durata celor două zile, zeci de lideri din domeniul inovării climatice şi politicilor de mediu, cercetători, antreprenori şi oficiali guvernamentali se vor reuni într-un efort comun de a găsi soluţii la nivel local și regional pentru un viitor sustenabil. Aflăm mai multe de la Flavia Popa, Secretar General, BRD Groupe Societe Generale despre această inițiativă și importanța ei în ecosistemul de business al companiei. Cu o experienţă de peste 20 de ani în sistemul financiar – bancar din România, Flavia Popa a activat de-a lungul carierei în domeniul  juridic, în leasing şi în banking. Şi-a început cariera ca avocat, iar ulterior s-a implicat în toate zonele ce vizează activitatea juridică dintr-o bancă, de la consultanţă juridică în creditare, leasing sau operaţiuni de piaţă, până la asistenţă juridică în litigii sau recuperare, dar şi compliance şi deontologie. Din 2012, ocupă funcţia de Secretar General, BRD Groupe Societe Generale şi din această calitate interacţionează cu diverse categorii de stakeholderi – clienţi, autorităţi, comunităţi, asociaţii profesionale, presă, acţionari etc şi coordonează în bancă activităţi precum guvernanţă corporatistă şi afaceri publice, sustenabilitate, comunicare şi implicare în comunitate, calitate şi reclamaţii, control intern şi continuitatea activităţii sau antifraudă.

Felicitări pentru inițiativa și susținerea Climate Change SummitVă invităm să ne povestiți, pentru început, cum s-a născut ideea acestui eveniment, cum  a fost parcursul acestui proiect de la idee la implementare, alături de Social Innovation Solutions, ce departamente și colaboratori & parteneri au fost implicați? 

Mulțumesc pentru felicitări, ele li se cuvin în egală măsură oamenilor din echipa BRD, dar și partenerilor noștri de la SIS, cei care se ocupă împreună de organizarea acestui eveniment foarte complex, pe care am dorit – și cred că am și reușit – să-l transformăm într-o referință atât în România, cât și în zona Europei de Sud-Est.

Ideea a venit în mod organic. Suntem o bancă importantă, cu o amprentă mare în economia românească, parte a unui grup bancar internațional – Societe Generale – care acordă o mare atenție modelării evoluției economiei în condițiile unor evoluții climatice de o amplitudine ieșită din comun. În contextul în care, pe plan european și internațional, există deja acorduri care vizează reducerea emisiilor și, în cele din urmă, neutralizarea lor totală, este normal ca un mare finanțator al economiei europene să-și pună problema modului în care se poate ajunge la această țintă. 

Care este rolul acestui eveniment important în cadrul viziunii de marketing sustenabil a BRD Groupe Société Générale și care sunt cele mai importante mesaje pe care compania le transmite atât clienților, cât și partenerilor, prin intermediul acestuia? 

Principala misiune a acestui eveniment, așa cum l-am gândit, este aceea de a sprijini conștientizarea, la nivelul diferitelor grupuri din societate, a necesității de a reuși tranziția sustenabilă. Este un proces teribil de greu și complex, cu implicații în toate zonele, pornind de la legislație până la educație, știință și tehnologie. Rolul acestui eveniment este de a-i aduce pe toți cei care pot contribui în jurul aceleiași mese de discuție. Nu dorim să ne poziționăm ca profesori sau îndrumători în materie, ci să facilităm schimbul de idei, viziuni și opinii între oameni care învață unii de la ceilalți într-un proces incluziv și agil.

Revenind la scopul evenimentului, care sunt principalele mesaje ale campaniei de promovare pentru cea de-a doua ediție, Climate Change Summit și ce rol are digitalul în cadrul acesteia?

Cea de-a doua ediție a Climate Change Summit se desfășoară sub semnătura ”Solutions for the future. In progress”, care transmite ideea de muncă în plină desfășurare, care se face în echipă.  Așa cum am spus, scopul acestui eveniment este să faciliteze schimbul de idei și co-crearea de soluții pentru tranziția verde.

Digitalul joacă un rol important în organizarea Summitului. În primul rând, oferim, încă de la prima ediție, posibilitatea, celor care doresc să asiste, de a o face online. De asemenea, pentru că locurile fizice sunt limitate, am implementat o platformă prin care cei care doresc să asiste la eveniment din sala Operei Române, pot solicita acest lucru. Evenimentul se transmite online și va fi preluat de unele dintre cele mai importante platforme de sustenabilitate din lume.  

Cum a evoluat agenda de comunicare a băncii în privința eforturilor în zona sustenabilităţii, atât în ce privește inițiativele de marketing, cât și în transformarea organizațională în ultimii ani, în cadrul companiei? Privind în urmă, prin ce procese transformative (digitalizare, inovație, customer service etc) a trecut compania și care au fost cele mai importante inițiative de sustenabilitate implementate, precum și susținute ca partener? 

Ca să răspund direct, de mai mulți ani am început să facem raportări de sustenabilitate integrate în Rapoartele financiare ale băncii. Din anul 2022 am trecut la un nivel superior, alegând să publicăm un Raport de Sustenabilitate ca document separat, de sine stătător. Acum suntem deja la cea de-a doua ediție a acestui Raport de Sustenabilitate, demers care respectă cerințele impuse de standardele GRI. Acest raport este rezultatul unei munci asidue a multora dintre colegii mei din BRD și reflectă pentru toți cei interesați munca din 2022 a întregii echipe BRD, performanțele și impacturile, dar și țintele și drumul către îndeplinirea lor.       

În materie de transformare organizațională, ne-am adaptat guvernanța la noul cadru, cu structuri care gestionează aspectele legate de ESG atât la nivel de coordonare generală, cât și la nivel de business. Ne-am stabilit obiective concrete în materie de finanțare verde, vizând să depășim, până în 2025, nivelul de 1 miliard de euro în creditare sustenabilă. Sunt de notorietate deja marile finanțări realizate de bancă – amintesc, în contextul recentei listări la BVB, finanțarea acordată companiei Hidroelectrica, un client cu care ne mândrim, dar și gama de credite verzi pentru persoane fizice, care se bucură de un interes. 


Care este perspectiva companiei asupra oportunităților de impulsiona tranziția către un business sustenabil pe termen lung, pașii către atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) în context local (piața din România) și în context global? 

În concordanță cu cadrul legal la nivel european, acordăm multă atenție atât reducerii propriei amprente de carbon, cât și modului în care putem sprijini tranziția sustenabilă prin ceea ce știm să facem mai bine - să finanțăm. Ținta noastră este să acordăm peste 1 miliard de euro în finanțări sustenabile până în 2025 și suntem pe drumul cel bun către marcarea acestui obiectiv. Am acordat deja un număr de finanțări verzi complexe, am realizat listarea primei emisiuni de obligațiuni corelată cu obiective de sustenabilitate, am lansat o gamă completă de produse de finanțare verde pentru persoane fizice. Piața românească este în pregătirea unor proiecte complexe, dincolo de cele care privesc zone precum eficiența energetică sau mobilitatea, iar majoritatea companiilor sunt în faza de documentare, evaluare sau aprobare a proiectelor de investiții. Economia românească are nevoie de proiecte mari, care să se proiecteze pe orizontală și să antreneze producători și industrii diverse în ceea ce înseamnă tranziția verde.

Ce semnificație are inovația în ecosistemul unui business financiar sustenabil și ce schimbări importante trebuie să aducă?

La fel ca restul companiilor, și băncile se adaptează și inițiază procese de transformare a propriilor businessuri, din punctul de vedere al sustenabilității. Acest lucru se întâmplă pe mai multe direcții. Una dintre ele este digitalizarea și diminuarea amprentei de carbon prin eficientizarea consumului de resurse – apă, hârtie, curent electric. O alta este folosirea energiei din surse sustenabile – fie că este vorba despre energie solară sau hidro.

De exemplu, la BRD avem un obiectiv care constă în reducerea amprentei de carbon cu 50% în 2030 comparativ cu 2019, dar ambiția noastră este de a atinge acest obiectiv în 2025. Anul trecut, în 2022 am ajuns deja la o scădere de 25% a consumului de energie față de 2019, așa că suntem încrezători că ne vom atinge obiectivul. Am lansat o serie de proiecte pentru a reduce consumul de energie și apă (panouri solare pe clădirile proprii, înlocuirea echipamentelor vechi cu echipamente eficiente energetic pentru răcire și încălzire, sistem de iluminat cu LED, optimizarea temperaturii interioare, echipamente IT de generație nouă, robinete inteligente pentru baie în proiectele de modernizare, etc.

Revenind însă la business, în contextul sustenabilității, băncile joacă un rol extraordinar de important, de „filtru” pentru proiectele care pot primi finanțare și se califică atât din punctul de vedere al analizei de risc cât și din cel al criteriilor de sustenabilitate. Desigur, inovarea reprezintă și ea un criteriu important, mai ales dacă intervine direct în performanța business-ului.

Sunteți una dintre companiile cu mare vizibilitate, în special în sectorul cultural, și datorită conținutului. Ce rol joacă conținutul în strategia de comunicare a băncii și care sunt cele mai importante canale de comunicare și proiecte promovate susținut prin intermediul acestora?

În comunicare, am început de câțiva ani o tranziție dinspre branded content către brand content. Dorim, cu alte cuvinte, să producem conținut propriu, adaptat publicului nostru și valorilor noastre, la un nivel de excelență, în așa fel încât acest conținut să fie interesant și viabil.

Probabil cele mai cunoscute dintre platformele noastre de conținut sunt Scena9 și Școala9 - le-am enumerat în ordine cronologică, Scena9 fiind prima. Ele acoperă doi dintre pilonii brandului - cultura și educația. Ele au apărut după un proces lung de conceptualizare și co-creare, fiind rezultatul câtorva ani de zile de muncă, de discuții, opinii, căutări și validări. 

Acoperim zona de tehnologie cu Mindcraftstories.ro, o platformă de conținut care abordează tot ce este nou în știință și cercetare, avem Drumul Banilor, un podcast despre educație financiară, Neînvinșii, o platformă de jurnalism narativ despre mari campioni din sportul românesc, fiecare dintre acestea mapate pe identitatea brandului nostru.  

Recent, am lansat și cea de-a treia platformă ”9”, Lumea9, care adună în același loc conținut despre sustenabilitate și informații despre proiectele sociale ale BRD. 

În ce privește Climate Change Summit, care sunt obiectivele pe care vă propuneți să le atingeți odată cu organizarea acestui eveniment, de la discuțiile despre soluții inovative la colaborarea în realizarea unor predicții sau alte exemple colaborative?

Așa cum am spus, rolul acestui eveniment este să îi adune pe marii actori ai tranziției sustenabile – fie ei companii, autorități, activiști, think tank-uri - în jurul aceleiași mese de discuții, locul unde perspectiva fiecăruia să se întregească printr-o viziune din mai multe unghiuri. Desigur, este la fel de important ca mesajele să ajungă la un public cât mai mare. Anul trecut, Climate Change Summit de la București a ajuns la peste 800.000 de spectatori, iar anul acesta, ținând cont de faptul că evenimentul are deja un istoric și o reputație, sperăm la mai mult. Este contribuția noastră la un viitor mai bun, mai verde, mai sustenabil, mergând în sensul unui dicton care spune că datoria noastră supremă este să fim niște strămoși buni.   

***

Climate Change Summit este primul eveniment de acest gen din România, care devine loc anual de întâlnire pentru antreprenori, oficiali guvernamentali, cercetători și lideri ai societății civile care împărtășesc o viziune comună pentru un viitor mai verde. Finanțările  sustenabile și rolul pe care start-up-urile îl pot avea în lupta împotriva schimbărilor climatice, soluții sustenabile în energie, agricultură și industria alimentară, economia circulară, tehnologiile momentului și importanța biodiversității sunt doar câteva dintre temele de pe agenda celei de-a doua ediții a evenimentului.

Evenimentul este deschis publicului, iar înscrierile se fac gratuit pe climatechange-summit.org
Pe lângă alte informații utile, site-ul oferă și ocazia de a folosi un calculator al amprentei de carbon pentru persoane fizice sau companii.

Printre cei 60 de invitați ai Climate Change Summit din acest an se numără lideri globali în domeniu, experţi şi antreprenori precum Elina Bardram, Head of International Relations Unit, DG Clima, Comisia Europeană; Hans van der Loo, Președinte, Institute of Integrated Economic Research; Peter Elwin, șeful programului Food & Land Use, Planet Tracker; Georgia Elliott Smith, Managing Director, Element Four, Paolo Piffaretti, CEO, Carbon X; François Bloch, CEO, BRD Groupe Société Générale; Céline Coulibre-Duménil, Director CSR, Auchan Retail International sau Flavia Popa, Secretar General, BRD Groupe Société Générale.
Agenda poate fi consultată pe site-ul evenimentului.

climate change summit

Festivalul Internațional de Film Transilvania a reunit la Cluj-Napoca, în perioada 9-11 iunie 2023, peste 120000 de participanți. Ajuns la ediția 22, TIFF este primul și cel mai mare festival dedicat filmului de lungmetraj din România și unul dintre cele mai importante evenimente de gen din regiune. Peste 350 de proiecții și evenimente au avut loc atât în inima orașului, cât și în cinematografele din cartiere și spațiile special amenajate de organizatori și deschise spectatorilor de toate vârstele. Publicul și invitații români și străini au avut ocazia să cunoască nume mari ale cinematografiei mondiale, precum Geoffrey Rush, Timothy Spall, Oliver Stone și să stea de vorbă cu cineaști din întreaga lume. Despre campania dedicată iubirii de cinema desfășurată anul acesta, dezvoltarea festivalului și colaborarea cu partenerii, aflăm mai multe de la Ioan Maxim (Head of Communication) și Paula Hotea (Sponsors Manager).

Felicitări pentru o ediție de succes care a adus și mai mulți spectatori în sălile de cinema. Cu atât mai mult cu cât, anul acesta, ați mizat pe o campania de imagine care vorbește despre dragoste, și mai ales despre dragostea pentru cinema. Cum ați ajuns la această idee? Cum ați dezvoltat-o și cum ați promovat-o? Cum s-a derulat  parteneriatul cu agenția? Și cum ați măsurat succesul campaniei, dincolo de nr. de bilete vândute?

Am pornit în această colaborare optimiști, dar și realiști – e greu pentru o echipă nouă să înțeleagă, în doar câteva întâlniri, spiritul unui brand cum este TIFF-ul. Dar echipa Leo Burnett a fost o surpriză foarte plăcută – încă de la primele idei propuse am simțit că suntem pe aceeași lungime de undă. Am lucrat îndeaproape multe luni și am ajuns la un numitor comun care ne-a făcut fericiți și pe noi și pe ei.
E o campanie pornită de la un insight foarte fain: TIFF a adus mereu pe ecran filme provocatoare, care rămân cu spectatorii mult timp după ieșirea din sala de cinema. Ne modifică într-un fel și ne apropie unul de celălalt. Deci este o campanie despre dragostea de film, de festival, dar și de oameni. După ultimii ani dificili, știm sigur că un astfel de mesaj a fost foarte bine primit. Am cuantificat asta în zecile de mii de vizualizări ale spotului online sau în miile de reacții primite pentru afiș. Spotul ediției e difuzat înainte de fiecare film și eveniment la TIFF, deci de peste 350 de ori anul acesta, în fața a peste 100.000 de spectatori.
În plus, inima, elementul central al campaniei, a fost declinată pe merch-ul TIFF, dar și în multe feluri prin Cluj-Napoca, de la stenciluri prin oraș, până la stickere pentru vitrinele partenerilor noștri: cafenele, restaurante, librării sau magazine obișnuite. Încă sunt acolo, mulți ne-au spus că nu vor să le mai dea jos. :)

Care au fost primele branduri care vi s-au alaturat și la ce număr a ajuns lista finală de sponsori? Cum au evoluat parteneriatele „de tradiție”? Cum se integrează brandurile și activările lor în ecosistemul festivalului? 

Printre primele branduri care s-au alaturat TIFF, încă din primii ani, se numără Ursus, Mastercard, Vodafone, JTI. TIFF este recunoscut pentru parteneriatele lungi – Mastercard e alături de noi de 17 ani, JTI de 15 ani. Un partener de tradiție este și Banca Transilvania.
În prezent, sunt alături de noi peste 30 de sponsori și parteneri.
Parteneriatele au evoluat organic. Avem relații foarte bune, de prietenie, ne cunoaștem foarte bine și știm ce își dorește fiecare în această relație. Încercăm, și reușim, să aducem brandurile mai aproape de publicul TIFF și credem că acest lucru se vede din felul în care sunt reprezentanți partenerii în cadrul festivalului.

În ce măsură a afectat sau influențat prevalența canalelor de streaming în obiceiurile de consum adaptarea festivalului - de la selecție până la marketing?

A fost o evoluție firească. În 2019 am lansat TIFF Unlimited, platforma de streaming a festivalului, pe care pot fi urmărite filme tot anul.

În selecția TIFF se găsește, de câteva ediții, și secțiunea Va Urma, care aduce în fața publicului sezoane sau mini-serii complete ale unor seriale. De exemplu, anul acesta am arătat la Cluj-Napoca seriale de Lars von Trier sau Xavier Dolan.

În plus, în cadrul Romanian Days, platforma dedicată industriei de film, din 2021 se desfășoară Drama Room, un program dedicat regizorilor, scenariștilor și producătorilor din regiune interesați de realizarea de seriale sau mini-serii. Până acum au fost alături de noi experți Netflix, HBO sau PRO TV.

TIFF e cel mai vizibil festival de film în media tradițională și în zona digitală. Ce rol au marketingul și comunicarea în cadrul festivalului? Dar canalele digitale? Cum s-a transformat strategia de comunicare de la prima ediție până în prezent?

Strategia de comunicare TIFF se bazează pe un calendar de comunicare foarte strict, pregătit practic cu un an înainte. Când se termină o ediție noi știm deja când va fi următoarea și care sunt marile direcții de conținut. Fiind un brand care are peste 20 de ani, și care crește în calitate și în dimensiune la fiecare ediție, TIFF are alături și foarte mulți parteneri de comunicare. În plus, TIFF inovează, aduce cineaști remarcabili la Cluj, prezintă cel mai nou și așteptat cinema, are o dimensiune educațională importantă. Media e interesată natural de tot ce înseamnă festivalul.

Investiția de resurse e egală pentru fiecare canal de comunicare – de la Social Media (comunicăm pe Facebook, Instagram și TikTok) până la PR-ul clasic sau mesajele directe trimise cumpărătorilor prin newsletterele noastre. Strategia e una integrată și gândim mesaje diferite în funcție de publicurile pe care vrem să le atingem.

Strategia de comunicare a crescut și s-a schimbat o dată cu festivalul și cu piața media. TIFF s-a adaptat și s-a concentrat mereu și pe noile canale de comunicare, încercând să atingem și să convingem noi și noi publicuri, la fiecare ediție.

Ce rol are ziarul festivalului în strategia voastră de content marketing?

Ziarul festivalului are un rol foarte important. Redacția AperiTIFF funcționează, timp de două săptămâni, la intensitate maximă. Pe lângă cronicile de filme, interviuri cu invitații, ea funcționează și ca o agendă a zilei, dar și ca spațiu media pentru parteneri sau pentru evenimentele pe care vrem să le scoatem în evidență.

TIFF e festivalul la care invitații vorbesc la superlativ, pe lângă filme, despre atmosferă, mâncare și petreceri, inclusiv pe scena Galei. Ce loc reprezintă acest mix pentru voi în percepția brandului și ce eforturi implică?

Sunt trei departamente esențiale care se asigură că TIFF este o experiență extraordinară și în afara sălii de cinema: departamentul de guest – care are grijă de toți invitații festivalului din clipa în care acceptă să fie parte din TIFF și până pleacă înapoi spre casă; departamentul de evenimente care organizează și acele petreceri memorabile; și departamentul de protocol, care se asigură că totul funcționează perfect la evenimente. Totul face parte din identitatea și oferta festivalului nostru.

Cum a evoluat TIFF din punctul de vedere al relației cu tehnologia, care a fost traseul de transformare digitală, de la procesul de înscriere a filmelor și organizare a programului, la interacțiune cu publicul?

95% dintre filmele ultimei ediții au fost trimise digital către departamentul nostru de Film & Print Traffic. Doar 5% dintre filme mai vin pe hard-uri. Evoluția tehnologică în zona de securitate cibernetică ne permite astfel să le oferim cineaștilor selectați un mediu safe de trimitere – primire a materialelor. În plus, a scăzut și amprenta de carbon. Acum 20 de ani, toate filmele TIFF erau primite prin poștă sau curieri. Acum le primim pe link-uri.

Peste 80% dintre bilete se cumpără online și prin aplicația noastră. Am scăzut numărul de casierii fizice și numărul de bilete printate.

În timpul festivalului, site-ul nostru are peste 1 milion de afișări, și paginile noastre de Social Media au un reach cumulat de milioane de utilizatori.

Festivalul contribuie activ în economia locală (cazări, HORECA etc). În ce măsură ați reușit să dezvoltați parteneriate locale și ce obstacole considerați că mai aveți de depășit din acest punct de vedere?

Aproape un sfert din partenerii TIFF sunt companii locale. Avem deja parteneriate de tradiție cu Farmec, Tenaris Silcotub, Compania de Apa Somes. În fiecare an ni se alătură companii din zona de IT (să nu uităm că orașul Clu-Napoca este un hub IT imens), din zona de servicii (restaurante, hoteluri). TIFF are mulți invitați din țară și străinătate, este absolut necesar să avem relații bune cu industria HORECA.  Aducem la Cluj-Napoa o mulțime de invitați străini și români, atragem public cinefil din mai multe zone ale țării.
Este însă un obstacol ce trebuie depășit: faptul că sunt încă mulți clujeni, care chiar dacă poate au auzit de TIFF, nu au ajuns la festival. Poate că se aplica povestea cu “croitorul care nu are haine, dar face altora”. Lucrăm în continuare la a ne face cunoscuți în rândul localnicilor.

***
După succesului celei de-a 22-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania, o parte dintre filmele TIFF vor putea fi urmărite în mai multe localități din România, în proiecții outdoor și indoor. Din iulie până în octombrie, Caravana TIFF Unlimited străbate țara și se oprește la BrebIașiPredealSatu MareTârgu LăpușZabolaTimișoaraBacăuBistrița, Brăila și Brașov. Intrarea la filme va fi liberă!

Organizatorii au anunțat și datele celei de-a 23-a ediții TIFF, care va avea loc între 14 – 23 iunie 2024 la Cluj-Napoca. Până atunci, filmele TIFF vor putea urmărite în alte festivaluri din țară: la Sunscreen Film & Arts Festival în Constanța (17 – 20 august), la TIFF Sibiu (7 – 10 septembrie) și TIFF Oradea (29 septembrie – 1 octombrie).

Imagini, filmări și interviuri de la TIFF.22 se pot găsi pe tiff.ro | Facebook | Instagram | Youtube | TikTok.

 

Starea de spirit a unui festival și a publicului său se reflectă în comunicarea acestuia. Despre implicarea publicului și a comunității, creșterea organică a festivalului Electric Castle, importanța campaniei digitale și parteneriatele cu brandurile și locul acestora în ecosistemul festivalului, aflăm mai multe de la Tudor Costinaș, Head of Communications Electric Castle.

Mult succes la cea de noua ediție (19-23 iulie)! Anul acesta, de la un challenge - #BontidaFever - ați crescut o întreagă campanie. Care este, de fapt, specificul campaniei din acest an și ce rol are declarația #BontidaFever în cadrul acesteia?

E conversația pe care o lansăm în fiecare an, înainte de festival, cu comunitatea noastră. Într-un an i-am provocat să descopere „All things hidden, all things beautiful”, detalii mai puțin vizibile care dau, însă, farmecul aparte al Electric Castle. După pandemie, am vorbit despre ce înseamnă „Back to life” pentru noi și pentru ei, anul acesta e despre sentimente. „Bontida fever” e starea noastră de spirit în săptămânile dinainte de fiecare ediție, când lucrurile prind alt ritm, totul devine mai intens și atinge apogeul odată cu debutul evenimentului. E minunat să descoperi că această nerăbdare se regăsește și în public, suntem împreună chiar și înainte de a ajunge acolo, la castel. 

Cum măsurați succesul campaniei voastre, dincolo de nr de bilete vândute?

O campanie are succes dacă trece de limitele canalelor unde rulează și devine parte din conversație. 460 de oameni și-au tatuat #BontidaFever, unul dintre challenge-urile campaniei, pentru a obține un abonament pe viață, iar alte milioane au discutat despre asta. Cred că ne-a ieșit, nu?

Cum arată acum festivalul?

Am crescut și la această ediție, nu e neapărat un obiectiv al nostru, lucrurile se întâmplă organic. Pe de-o parte, „oferta” noastră devine atractivă pentru tot mai mulți oameni, pe de altă parte avem acest minunat domeniu Banffy pe care îl redescoperim an de an, care ne permite să inovăm, să schimbăm structura festivalului. Am ajuns la 12 scene și 300 de artiști în line up, păstrăm mixul de genuri muzicale foarte generos care a fost întotdeauna în linia noastră, de la rock, la hip hop, jazz, păstrăm și principiul de a veni cu lucruri noi pentru participanți. EC9 are partea lui de surprize, lucruri pe care nu le anunțăm dar care vor fi descoperite de cei prezenți în festival. 

Care au fost primele branduri care vi s-au alaturat și la ce număr a ajuns lista finală de sponsori? Cum au evoluat parteneriatele „de tradiție”? Cum se integrează brandurile și activările lor în ecosistemul festivalului? Ne puteți oferi câteva exemple?

Parteneriatele cu brandurile sunt printre cele mai frumoase povești pe care le putem spune despre festival pentru că sunt exemple clare că lucrurile pot fi făcute altfel, dacă există aceeași viziune. Noi am început într-o perioadă în care „activare” într-un eveniment însemna „unde punem bannere” și „cât de mare e logo pe afiș”. Am insistat foarte mult să depășim această mentalitate, cu riscul de a fi refuzați, și am fost, nu de puține ori.
Burn a fost printre primii sponsori oficiali, câțiva ani am avut cu ei o secțiune specială de dirt freestyle pentru BMX si MTB, o premieră pentru România, apoi am migrat împreună spre proiecte legate de muzică.
Mastercard este, de asemenea, unul dintre cei mai „vechi” sponsori, ne-a rămas la suflet proiectul din 2019, când am fost primul festival de muzică din țară  ce a oferit interpretariat mimico-gestual pentru persoanele cu deficiențe de auz. Amber Galloway Gallego a venit atunci nu doar ca să facă interpretariat dar a făcut și training pentru interpreți români care au putut continua misiunea de a accesibiliza evenimentele muzicale și către această categorie de public. 
Cu Lidl Romania am început în 2017 și e absolut minunat cum această companie a înțeles misiunea noastră de a susține comunitatea locală. De la renovarea curții școlii, la programe pentru copiii din Bonțida, la contribuții permanente pentru restaurarea castelului, inclusiv în an pandemic, când festivalul nu s-a ținut, Lidl a găsit mereu direcții noi în care să se implice. Construcția anuală a supermarket-ului din festival, un efort logistic important, dar foarte util pentru participanți, este parte tot din dorința brand-ului de a fi mai mult decât sponsor pe afiș, de a fi un partener real în ceea ce înseamnă experiența de festival.
Banca Transilvania e dincolo de orice își imaginează cineva legat de rigoarea domeniului financiar, mereu deschiși la idei noi, aceiași oameni cu care implementăm soluții de plăți îi veți regăsi și în câmp, cu noi, plantând sute de copaci pentru a face campingul mai verde. De altfel, eforturile noastre de a deveni un festival cât mai prietenos cu mediul au fost îmbrățișate cu entuziasm și de OMV, iar Lidl acoperă tot ce înseamnă costurile cu colectarea selectivă și alte activări eco.
Alături de glo, am organizat 3 ediții Creative Camp. Inițial, a fost un loc de reuniune pentru artiști în pandemie, o tabără în care au putut crea împreună chiar și sub rigorile acelor vremuri, însă anul asta avem show-uri întregi născute din aceste tabere, o să le descoperiți pe scena principală. 

În ce măsură a afectat sau influențat prevalența canalelor de streaming și a topurilor de ascultare ale acestora în obiceiurile de consum adaptarea festivalului - de la selecție până la marketing?

Selecția artiștilor în line up urmează alte reguli decât cele legate de popularitatea pe canalele de streaming. Nu înseamnă că le ignorăm, dar principiul de bază e crearea unui mix din genuri muzicale foarte diverse, de la metal, jazz, electro, world music, etc în care nume deja cunoscute  sunt completate cu artiști noi, inovativi. Electric Castle e despre descoperiri muzicale, nume ca The Hu, Nova Twins sau Oscar Jerome chiar și cu review-uri excelente în Rolling Stone Magazine nu te aștepți să le vezi în top-urile din România. Dar am fi pur și simplu un alt festival, dacă am ignora oameni atât de talentați. 

Electric Castle e un festival foarte vizibil atât în print, cât și în zona digitală. Ce rol au marketingul și comunicarea în cadrul festivalului? Dar canalele digitale? Cum s-a transformat strategia de comunicare de la prima ediție până în prezent?

Am mizat de la prima ediție pe online pentru că genul nostru de comunicare cu publicul e foarte direct, ori aici, în special în social media, putem să avem feedback imediat, să înțelegem ce așteptări are și să transmitem în stilul nostru informal ceea ce facem. Outdoor-ul are și el un rol important, dar am încercat să-l folosim nu doar pentru „anunțuri” ci să venim mereu cu campanii inedite, cele mai recente exemple sunt metroul EC sau #BontidaFever unde întreaga campanie outdoor a fost, de fapt, un QR code și un hashtag. 

Nu ne restricționăm, însă, la un anumit canal, totul depinde de conținut, și noi generăm un conținut bogat timp de 12 luni, nu doar anunțuri strict legate de următoare ediție. În funcție de el, decidem care e cel mai bun canal. 

Marketingul prin conținut a fost întotdeauna parte importantă în mixul vostru de comunicare. Ce rol joacă și cum s-a dezvoltat EC Mag? Cum s-au dezvoltat inițiative precum Creative Camp, EC Talks, Fashion Unplugged

EC Mag e locul care ne permite să vorbim despre ce ne pasionează cel mai mult – muzica, și nu ne legăm doar de cea care a fost sau va fi prezentă în festival. La fel ca și noi, publicul nostru e curios și explorează iar dacă putem să-i inspirăm din propriile descoperiri o vom face cu aceeași pasiune cu care povestim și în birou despre artiști și concerte.  

În pandemie, am filmat documentarul No Festival, povestea unui concert fără public într-o vară în care festivalul a fost suspendat și în care întreaga industrie muzicală a fost foarte afectată de restricții. De aici, ideea a mers mai departe, s-a născut Creative Camp, ne-am dorit să oferim artiștilor români un loc de întâlnire în care să poată crea împreună chiar și atunci când nu se puteau regăsi în studio. Până acum, am avut trei ediții și, de la sesiuni de improvizație, în primul an, am ajuns ca, anul acesta, să avem două show-uri create de la zero care vor fi prezentate pe MainStage și Hangar. 

Fashion Unplugged a fost un exercițiu creativ inedit, cu ajutorul studenților de la design am transpus spiritul Electric Castle într-o colecție vestimentară, e meritul lor și al lui Lucian Broscățean și Irinei Shrotter că au dus ideea la un nivel excepțional. 

Idei avem foarte multe, timpul ne limitează pentru că munca în a crea fiecare ediție nu se oprește niciodată, dar e important pentru noi să putem arăta că EC e mai mult decât un festival de muzică, e un concept ce poate să-și găsească exprimarea în noi și noi zone.  

Ce rol are și cum ați integrat inițiativa Tourists.Go.ro în strategia voastră de content marketing? Ce reacții ați primit până acum?

Tourists.Go.ro a fost un test pentru noi, am vrut să vedem dacă putem să avem impact pe un public care nu știe nimic despre brandul EC, poate nu știe mare lucru nici măcar despre România. Am pornit de la o problemă arhicunoscută, turismul excesiv dintr-un oraș european, și am încercat să venim cu o soluție care să lege festivalul de o cu totul altă poziționare. 
tugoro

Reacțiile au fost surprinzătoare: în Barcelona ne-am găsit zeci de ambasadori, avem peste 100 mii de oameni care au accesat site-ul creat pentru campanie, dar avem nevoie de mai mult timp ca mesajele să se propage, campania a început abia acum o lună.

Electric Castle e festivalul la care invitații vorbesc la superlativ despre atmosferă, atât la concerte cât și în afara acestora. Ce loc reprezintă acest mix pentru voi în percepția brandului și ce eforturi implică?

Cel mai credibil mod în care putem promova Electric Castle e să facem lumea să vorbească despre el, în mod autentic, păstrând experiența personală în prim plan. Noi spunem „experiența de festival” dar asta are mii de înțelesuri pentru tot atâția oameni. Vă dau un exemplu, și acum îl citez pe Adi Despot de la Vița de Vie, care spunea într-un interviu recent că „Electric Castle e singura oază de normalitate în industria asta muzicală românească. Pentru mine, copilul ăla de acum 27 de ani, care visa cai verzi pe pereți, caii ăștia zburdă la Bonțida.” Nicio campanie nu poate da atâta emoție cât cea pe care o transmite un om ce s-a atașat de munca noastră. 

Cum a evoluat festivalul din punctul de vedere al relației cu tehnologia, care a fost traseul de transformare digitală?

Noi am încercat, chiar de la prima ediție, să lucrăm cu tehnologii de ultimă oră. Am fost, de exemplu, primul festival cashless din România și am avut, de la început, propriul marketplace pentru bilete și propria aplicație. Pare banal acum, dar gândiți-vă că acum 10 ani nici nu exista fibră optică pe domeniul festivalului, acum avem propria rețea de aproape 20 de km. Sunt festivaluri mari în Europa care încă au sistem de token-uri pentru plăți, la noi totul se rezolvă prin brățara de acces. 

Festivalul contribuie activ în economia locală (HORECA, transporturi etc). În ce măsură ați reușit să dezvoltați parteneriate locale și ce obstacole considerați că mai aveți de depășit din acest punct de vedere?

Cred că, la 10 ani de la prima ediție, cu toții au înțeles că un festival ca Electric Castle e un plus pentru tot ce înseamnă viață economică, culturală și socială, iar beneficiile depășesc județul Cluj, chiar dacă aici impactul e mai ușor de observat. Noi reușim să strângem în jurul nostru oameni și afaceri din zone foarte diverse și e foarte încurajator să simțim că își doresc, la fel de puternic ca și noi, o istorie cât mai lungă alături de festival. Rămân direct implicați cei care ne-au înțeles nevoia de a veni cu ceva nou, mai bun, în fiecare an. Ambiția asta ne e în ADN și probabil nu suntem cel mai comod partener, ne place să creăm provocări. Dar din aceste provocări am văzut exemple de afaceri pornite cu 2-3 oameni care acum sunt furnizori pentru tot ce înseamnă eveniment major din România. 

Care sunt în continuare cele mai mari provocări ale festivalului și încotro se îndreaptă cele mai mari eforturi?

Dacă am fi fost „normali”, probabil nu ar fi existat niciodată Electric Castle, pentru că, din punct de vedere logistic, acest festival este o mare, foarte mare provocare. Una asumată, noi am construit conceptul EC tocmai pe acest contrast între urban și natural, contemporan și situl istoric pe care l-am ales ca locație. Dar am știut și că publicul va căuta confortul cu care sunt obișnuiți de acasă. Să construiești de la zero, pe un câmp, un camping pentru 20.000 de oameni, cu utilități urbane, să gândești drumuri, accese, în condițiile în care ai 250 de tiruri care trebuie să vină și să plece unele pe drumuri de pietriș… nu cred că mulți s-ar înhăma la asta. Și nu, nu este mai ușor cu fiecare an, pentru că ritmul în care am crescut nu a făcut problemele mai puține, ci doar le-a diversificat.

Ne-ar ajuta dacă am avea mai multe drumuri de acces, nu s-ar mai asfalta în orele de vârf ale traficului sau autoritățile ar reacționa mai rapid? Cu siguranță, dar asta e valabil pentru oricine din țara asta. Am ales să ne plângem cât mai puțin și să ne bucurăm că sunt atât de mulți oameni care apreciază ceea ce facem. 

Cum arată pentru voi o ediție ideală de Electric Castle și un model ideal de parteneriat public-privat în zona culturală - muzicală de urmat în România?

Ediția ideală a Electric Castle nu există și asta e cea mai bună veste pentru noi. Asta ne păstrează mereu agili și curioși, iar asta îi va păstra și pe oameni alături de noi. Într-un viitor, sperăm, nu prea îndepărtat, vom reuși să vedem la alt nivel și implicarea autorităților, și apetitul de a trăi experiența reală de festival, și alte lucruri ce încă ne limitează. Între timp, rămân amintirile pe care sute de mii de oameni și le creează într-un mic sat din Transilvania. Iar majoritatea oamenilor alege să revină, iar noi suntem norocoșii care se hrănesc din energia lor pozitivă. Așa că mergem mai departe. 

***

Dacă ai deja bilet la Electric Castle, citește toate informațiile pentru accesul la festival.

 

 

Un brand cultural cu o îndelungată tradiție, Festivalul Enescu, aduce la București mii de artiști și turiști din străinătate și din țară. Dincolo de programul special pe care îl oferă la fiecare ediție, facilitând accesul publicului la evenimente unice în peisajul cultural românesc, festivalul este un important stimulent al economiei locale și naționale. Despre valorile pe care le reflectă și le susține, componentele și provocările campaniei de comunicare, precum și despre importanța continuității și stabilității în cultură, aflăm mai multe de la Cristina Uruc (manager interimar ARTEXIM, organizator al festivalului) și Alex Ciucă (Managing Partner al Superior Media și coordonatorul de comunicare al Festivalului Enescu).
Ediţia 2023 a Festivalului Internaţional George Enescu are loc în perioada 27 august - 24 septembrie în București.

Felicitări pentru un nou program care aduce la București mari orchestre și mari artiști ai lumii, în cadrul Festivalului Enescu, un eveniment global. Care credeți că sunt cele mai importante elemente care au dus la creșterea festivalului?

Cristina Uruc: În numele directorului artistic al Festivalului Enescu, maestrul Cristian Măcelaru, și al echipei de organizare, vă mulțumim.
Într-adevăr, Festivalul Internațional George Enescu este un eveniment important la nivel global și este, în primul rând, un proiect strategic pentru România, un brand de țară. Din 1958, încă de la prima ediție, Festivalul este contextul în care cei mai mari dirijori, interpreți, compozitori și cele mai importante orchestre evoluează în București.
Pentru a-l menține la acest nivel, calitatea programării artistice este esențială, element susținut de profesionalismul organizării logistice și administrative. De asemenea, susținerea autorităților centrale și a partenerilor este un alt element important în dezvoltarea unui eveniment de anvergură internațională. 

Dacă ne uităm în istoria recentă a Festivalului, în ultimii 30 de ani, observăm un crescendo calitativ și cantitativ – cu mult efort la început, într-o țară abia ieșită la lumină, Mihai Constantinescu a construit, cărămidă cu cărămidă, zi de zi, catedrala Festivalului Enescu. Un arhitect care a avut alături proiectanți de mare valoare, care au sprijinit cu numele, reputația și viziunea lor crearea unei rețele artistice de parteneri, bazată pe încredere, transparență și seriozitate: Lord Yehudi Menuhin, Cristian Mandeal, Lawrence Foster, Ioan Holdener, Zubin Mehta, alături de Valdimir Jurowski și, astăzi, de Cristian Măcelaru

Astfel, Festivalul s-a consolidat ca un vehicul de transmitere a imaginii identității unei națiuni care își găsește resursele să treacă prin crize grave și să exceleze, își apreciază și celebrează valorile spirituale, se ridică deasupra timpurilor pe care le trăim prin forța muzicii și a culturii de calitate.

În ce măsură au afectat sau influențat schimbările în obiceiurile de consum în timpul pandemiei și din perioada de după adaptarea festivalului - de la selecție până la marketing?

Alex Ciucă: Am putea spune că Festivalul Enescu a fost afectat într-o mai mică măsură de pandemie faţă de alte evenimente din această nişă a muzicii clasice. Spun asta ținând cont că a fost singurul eveniment internaţional de acest calibru care s-a desfăşurat în timpul pandemiei, într-o perioadă în care multe alte evenimente dedicate muzicii clasice au ales să anuleze sau să amâne. Şi nu doar că Festivalul Enescu s-a desfăşurat, dar a fost un eveniment organizat în condiţii de maximă siguranţă sanitară, în conformitate cu toate prevederile legale ale momentului. Această reuşită i se datorează lui Mihai Constantinescu, cel care a făcut toate eforturile pentru a duce la capăt ediţia 2021.
Această continuitate a fost extrem de importantă atât în relaţia cu marile orchestre ale lumii cât şi cu publicul de la Bucureşti.

Care au fost primele branduri care vi s-au alaturat și la ce număr a ajuns lista finală de sponsori? Cum au evoluat parteneriatele „de tradiție”? Cum se integrează brandurile și activările lor în ecosistemul festivalului? Ne puteți oferi câteva exemple?

Alex Ciucă:  La ediția din acest an continuăm parteneriatul de lungă durată cu Rompetrol și adăugăm un nou partener principal: BRD Groupe Société Générale. Credem în colaborările pe termen lung și avem planuri îndrăznețe alături de cei doi parteneri principali ai Festivalului și ai Concursului.

Lor li se adaugă o serie de parteneri care ne susțin de mult timp și pentru oferim an de an o vizibilitate cât mai bună. Avem în echipă o persoană dedicată care gândește și propune activări creative, în armonie cu tema Festivalului și cu poziționarea clienților.

Desigur, continuăm să primim și propuneri care vin de la agențiile cu care lucrează partenerii noștri.

Fără să divulgăm prea multe detalii, pot să vă spun că vom ieși din zona centrală a orașului, spre cartiere, într-un demers de facilitare a accesului la muzica clasică. Vom face asta alături de unul dintre partenerii din acest an, care a ales să abordeze în acest fel tema „Generozitate prin muzică”.

Festivalul Enescu e cel mai vizibil festival muzical. Ce rol au marketingul și comunicarea în cadrul festivalului? Dar canalele digitale? Cum s-a transformat strategia de comunicare? Ce acțiuni și activități întregesc programul, fiind parte și din mixul de comunicare? Ce ați adus nou și diferit în cadrul festivalului în ultimi ani și care sunt cele mai mari vise? 

Alex Ciucă: În 1958, la prima ediție a Festivalului, presupun că nu exista o strategie de comunicare, ci mai degrabă un dublu scop: pe de-o parte promovarea operei lui George Enescu, pe de altă parte susținerea tinerelor talente prin intermediul Concursului Internațional.

Anul acesta ne-am propus să schimbăm puțin percepția legată de Festivalul Enescu, să arătăm publicului că, deși este un eveniment de talie mondială, care pune România pe harta internațională a muzicii clasice, nu e deloc un eveniment elitist. Deși elitele sunt prezente la București, Festivalul Enescu nu este un eveniment cu circuit închis, dedicat cunoscătorilor. Vin cele mai mari nume din muzica clasică, însă toți acești artiști își doresc să dăruiască muzica lor publicului larg.

Din acest motiv campania de comunicare din acest an va avea o importantă componentă educațională. Vrem să apropiem publicul de muzica clasică, să spargem toate barierele și facem asta printr-o serie de concerte dedicate familiilor și copiilor, prin ceea ce comunicăm pe rețelele de socializare și prin alte tactici.

Probabil că cel mai mare vis pe care îl avem noi, cei din echipa de comunicare, este să aducem la concerte cât mai mulți oameni care abia acum se întâlnesc cu muzica clasică. Să-i facem curioși să intre în săli, după ce le dăm puțin context privind Festivalul, muzica clasică și cine a fost George Enescu.

Cum a evoluat Festivalul Enescu din punctul de vedere al relației cu tehnologia, din punct de vedere organizatoric și din punctul de vedere al comunicării în special?

Alex Ciucă: Festivalul Enescu a avut în ultimii 10 ani o bună relație cu tehnologia, lucru care se datorează vechii conduceri și echipei responsabile de comunicare până la ediția din acest an. Festivalul a fost printre primele evenimente de profil care au acreditat bloggeri în urmă cu 10 ani. Și tot în urmă cu 10 ani a dezvoltat o primă aplicație de mobile, care, din păcate, nu mai este activă în acest moment.

Suntem prezenți pe cele mai importante rețele de socializare, avem și un newsletter pe care îl trimitem periodic. Comunicarea digitală este un punct important pentru Artexim și pentru Festivalul Enescu.

Anul acesta avem un nou website, cu o prezentare detaliată a tuturor concertelor și a artiștilor care vor urca pe scenele de la Ateneu, Sala Palatului, Sala Radio, Sala Auditorium și Teatrul Odeon.

Pentru ediția următoare avem în plan o nouă aplicație de mobile și alte câteva asseturi digitale.

Festivalul contribuie activ în economia locală (cazări, HORECA etc). În ce măsură ați reușit să dezvoltați parteneriate locale și ce obstacole considerați că mai aveți de depășit din acest punct de vedere?

Cristina Uruc: Festivalul este un stimulent al economiei locale și naționale, iar partenerii noștri sunt conștienți de importanța asocierii produselor și serviciilor lor cu un eveniment care durează 4 săptămâni și aduce la București peste 3500 de artiști și mii de turiști din România și din străinătate. Avem parteneri tradiționali, de lungă durată atât în industria hotelieră (unde avem un grad de ocupare foarte mare a structurilor din aria de desfășurare a concertelor – peste 9000 de nopți de cazare), cât și în HORECA, transport și alte servicii. 

Ne dorim să extindem parteneriatul public-privat, de la stadiul la care este acum, cu cel puțin 50% pentru ediția viitoare și cred că vom reuși. Ceea ce ne dorim este să creăm relații de lungă durată cu partenerii noștri, bazate pe continuitate și încredere în calitatea serviciilor și produselor oferite, care să se ridice la standardul internațional impus de anvergura Festivalului Enescu. 

Care sunt în continuare cele mai mari provocări ale festivalului și încotro se îndreaptă cele mai mari eforturi?

Cristina Uruc: În continuare, cea mai mare provocare a Festivalului este lipsa proiecției bugetare multianuale. Poziția de director al ARTEXIM a venit și cu moștenirea titulaturii de „acrobat fără plasă”, așa cum era numit Mihai Constantinescu – să lucrezi la un program de festival cu orchestre ca Royal Concertgebouw, Berliner Philharmoniker, Filarmonica din Viena ca să nu mai spun de orchestrele de pe continentul american, presupune o planificare cu cel puțin doi ani înainte de desfășurarea Festivalului, iar noi, în momentul acesta, suntem în situația în care prevederile ordonanței 34 au redus în luna mai bugetele instituțiilor de cultură cu 10% față de ce a aprobat Ministerul Finanțelor inițial. Regulile se schimbă în timpul jocului și provocarea este să te adaptezi – altfel, riști să nu mai exiști și lucrul acesta este de neimaginat pentru Festivalul Enescu. 

Cum arată pentru voi o ediție ideală și un model ideal de parteneriat public-privat în zona culturală de urmat în România?

Cristina Uruc: Ideale ar fi continuitatea și stabilitatea în cultură, posibilitatea unor previziuni cu bătaie pe termen lung, asigurate de un buget multianual. Altfel, din punct de vedere artistic, ideală este fiecare ediție – ce ne putem dori mai mult decât o lună de concerte zilnice, la București, la prețuri super accesibile față de cele ale festivalurilor de același nivel din lume. 

Modelul ideal de parteneriat public-privat are la bază principiile și valorile pe care noi, ca organizatori, instituție publică, le împărtășim cu partenerul din mediul privat – și aici vorbim de previziune, stabilitate și continuitate. Și nu e greu de implementat – Festivalul o face și o demonstrează. 

***

„Ne dorim să extindem parteneriatul public-privat pentru ediţiile viitoare şi sunt convinsă că vom reuşi să identificăm acei parteneri alături de care să construim relaţii de lungă durată.” - Cristina Uruc

„Sper ca brandurile să observe deschiderea pe care o are Festivalul Enescu către publicul tânăr şi să susţină într-un număr cât mai mare acest proiect unic în România.” - Alex Ciucă

***

Cristina Uruc este Manager interimar Artexim începând cu 2022. A ocupat de-a lungul timpului mai multe poziţii în cadrul Artexim, fiind implicată în organizarea Festivalului Enescu încă din 2007. A fost tour manager al renumitelor ansambluri de muzică veche Il Giardino Armonico și Coro e Orchestra Ghislieri şi consultant artistic al Filarmonicii de Stat Sibiu.
Alex Ciucă este coordonatorul de comunicare al Festivalului Enescu - ediţia 2023 şi Managing Partner al Superior Media, o agenţie de digital marketing fondată în 2010. Alex Ciucă este şi fondatorul unor proiecte precum raportul Digital Recap sau podcastul „Primii trei ani”.

kv Ro portretBiletele pot fi achiziționate de pe site-ul Eventim.

 

Un brand creat într-o piață nouă, care încurajează lectura în toate formele ei, și-a propus să creeze în jurul său un „trib” alături de care să crească. Aflăm mai multe despre cum a evoluat prima platformă din România care oferă acces la mii de audiobooks premium în română și engleză realizate în studiouri profesioniste, către ce se îndreaptă interesul publicului, care sunt provocările în domeniul digitalizării pieței de carte și importanța rolului dual al marketingului, de la Radu Nicolau, co-fondator și director general al AudioTribe.

Vă invităm să ne povestiți, pentru început, care a fost traseul AudioTribe de la idee până la implementare. Cum a evoluat povestea brandului AudioTribe, ce s-a modificat în funcție de interacțiunea utilizatorilor? În ce teritorii e disponibil acum și care este principalul diferențiator față de alte servicii similare de pe piața est-europeană?

Ideea unei aplicații pentru cărți audio în limba română ne-a venit prima oară la începutul anului 2020. De la idee la realitate au fost multe probe „de foc” prin care a trebuit să trecem. De la asigurarea unei capacități consistente de producție (studiouri proprii și studiouri partenere, pentru un nou tip de produs pe piața românească – audiobooks de calitate), discuții cu editurile din România pentru a lua parte la proiect până la asigurarea tehnologiilor necesare pentru aplicație și website. Dar, mai ales, crearea unui brand atractiv pentru piața de carte. O piață complet nouă, ce trebuia construită de la 0. A fost un proiect îndrăzneț și ne mândrim că am fost primii care am lansat pe piață un serviciu de cărți audio în limba română.

De-a lungul timpului, AudioTribe a evoluat semnificativ, atât ca bază de utilizatori, cât și ca produse digitale oferite. Am încheiat parteneriate cu din ce în ce mai multe edituri de renume (atât din Romania, cât și din afară), iar în jurul nostru am construit o comunitate impresionantă de cititori-ascultători.

Una dintre cele mai mari schimbări a fost introducerea pe platformă a eBook-urilor. Deși ne doream să încurajăm lectura în toate formele ei, am fost reticenți la început că utilizatorii ar citi direct de pe smartphones. Însă feedback-ul lor, împreună cu funcționalitățile din aplicație care oferă foarte mult confort în timpul lecturii ne-au făcut să ne schimbăm perspectiva, văzând rezultate foarte bune din acest segment.

Ce ne diferențiază? Strategia noastră ghidată de relevanță – ne concentrăm să le aducem ascultătorilor din România cât mai multe dintre titlurile relevante în plan internațional – bestsellere, cărți de referință, cărți de specialitate din diverse topuri. Firesc, mai departe ne interesează calitatea înregistrărilor și căutăm în mod deosebit să aducem pe platformă acele titluri în lecturi excepționale – Marcel Iureș, Oana Pellea, Andi Vasluianu, Andrei Huțuleac, Florin Piersic Jr. Însă, cel mai important lucru pentru noi este ideea de comunitate de cititori. Suntem foarte apropiați de ascultătorii noștri, cu care discutăm în fiecare zi, cerem feedback (și-l prioritizăm), avem deja prieteni printre ascultători. Când am ales numele AudioTribe, ne-am gândit exact la asta, că dorim să construim un „trib” de oameni pasionați și să fim aproape de ei, să le ascultam ideile și să creștem împreună.

AudioTribe poate fi accesat în momentul de față în aproape toată Europa, însă, în scurt timp vom face aplicația disponibilă în toată lumea, sperăm să anunțăm oficial această veste cât de curând!


Deschiderea către cărțile în format audio e mult mai vizibilă în România față de acum cinci ani, vânzările de carte digitală fiind de aproape 5% din totalul pieței de carte. Dar ce reprezintă asta în cifre, pentru voi, între investiție și profit, și cum vedeți evoluția pieței de carte digitală în România și de ce factori depinde?

Digitalizarea pieței de carte este un demers normal și necesar. Dacă până acum doi ani aveai la dispoziție doar eBooks ca produs digital, acum, odată cu apariția platformelor de cărți audio în limba română, a crescut exponențial portofoliul de carte digitală și accesul la acesta. Cu siguranță asta contribuie la creșterea numărului de cititori și de cărți citite în România, deoarece cartea audio se pliază foarte bine pe nevoile celor în criză de timp, care găsesc cu greu un răgaz în care să țină o carte fizică în mână. Așadar, fie că sunt în trafic, fac treburi casnice sau sport, de exemplu, pot asculta cărți audio doar cu ajutorul telefonului și cu o pereche de căști.

Pentru evoluția acestei piețe este nevoie de un efort colectiv – pe de-o parte noi, în calitate de distribuitor, să ne asumăm rolul de a educa și a crește piața, pe de altă parte, partenerii noștri, editurile, să investească în acest format digital și să îl promoveze la rândul lor mai departe. În rest, ține de fiecare om să aibă deschidere către acest produs nou, să experimenteze cu diferite tipuri de cărți și naratori, reușind astfel să creștem piața de carte, per total, în România.

La nivel de investiție vs profit, este încă devreme să dăm un verdict. De-a lungul celor aproape doi ani de la lansare, a fost nevoie de runde multiple de investiții pentru a susține dezvoltări tehnologice, de portofoliu sau de marketing, necesare pentru a ne atinge obiectivele. Piața este la început, atât în segmentul B2C, cât și în B2B, iar despre profit si rentabilitate cred că vom putea discuta în momentul în care vom ajunge la un consideration rate mai bun și ne vom apropia de maturitate. În acest moment, semnele sunt bune – 72% dintre români consideră că formatul audio este unul atractiv, conform unui studiu realizat de AHA Moments anul acesta pe populația urbană digitalizată, 18–55 de ani, din România.

Care sunt cele mai accesate categorii din cele 14 afișate și în ce măsură se încadrează într-un specific al pieței din România? Dar titlurile din în topul cărților descărcate din AudioTribe? În ce măsură există diferențe tematice, din punctul de vedere al interesului public, între titlurile print și cele digitale și ce face un tilu digital să devină mai atractiv pentru public?

Cel mai mare interes este în zona audiobook-urilor și eBook-urilor de dezvoltare personală, acolo unde și avem cel mai puternic portofoliu de pe piață. Experiența cu astfel de cărți se aseamănă cu ascultarea unui podcast și de obicei sunt entry points pentru cei care nu au mai încercat cărți audio anterior – pare ceva mai familiară. Cele mai ascultate cărți sunt Când corpul spune nu, Atomic Habits, Tu ești muntele, Tată bogat, tată sărac. Gânduri către sine însuși este și el bestseller și ne încântă cu lectura excepțională a lui Marcel Iureș. După ce testează terenul cu audiobooks de non-ficțiune și văd cât de ușor se ascultă, de cele mai multe ori utilizatorii trec apoi și către literatură. Aici, alegerea este puternic influențată de narator, fiindcă timbrul său trebuie să se potrivească cu stilul cărții și deseori chiar cu particularitățile personajelor din carte. Aici topul este variat – de la bestsellere internaționale moderne (Acolo unde cântă racii, Lecții de chimie, Vânătorii de zmeie) la SF-uri sau serii fantasy celebre. Dune, de exemplu, are mii de ascultări și sute de comentarii laudative la adresa lui Andi Vasluianu, care interpretează câteva zeci de personaje în audiobook. Mai avem câteva fan cluburi – pentru lectura lui Ionuț Grama (seria Witcher), a lui Mihai Baranga (Urzeala tronurilor) și a lui Ștefan Forir (multe dintre romanele lui Stephen King). Cu puține excepții (pe care am început, odată cu experiența, să le putem intui), titlurile care merg foarte bine în print funcționează bine și în audio.

Cu câți naratori colaborați? Cum arată acum portofoliul vostru și care este ponderea titlurilor românești în oferta voastră? Dar ponderea abonamentelor lunare vs anuale?

Avem un portofoliu de voci substanțial din care alegem naratorii potriviți în funcție de specificul fiecărei cărți. Ne mândrim să găzduim la AudioTribe cărți narate de mari personalități ale scenei culturale precum Oana Pellea, Marcel Iureș, Marius Manole, dar și naratori extraordinari care, cu timpul, s-au specializat în înregistrarea cărților audio – actori precum Alexandru Unguru sau Ana-Maria Oglindă. Calitatea producției este un aspect pe care ne concentrăm cu mare atenție. Știm și noi în echipă, din postura de ascultători, că este extrem de important să asculți un audiobook înregistrat cât mai aproape de perfecțiune.

Portofoliul nostru de cărți în limba română depășește acum 2000 de cărți (atât audio, cât și ebooks), din oferta totală de aproximativ 20.000. De obicei, adăugăm săptămânal până la 10 cărți în limba română și cam tot atâtea în limba engleză. Portofoliul în limba română reflectă perfect strategia noastră în ceea ce privește relevanța – este cel mai accesat și are un număr sănătos de vâfuri de lance pentru fiecare categorie de cărți.

La nivel de abonamente, cele anuale sunt mai avantajoase pentru utilizator și dețin cea mai mare pondere în valoare. În volum, abonamentele lunare sunt cele mai numeroase.  

Ce rol are marketingul în general în cadrul companiei? Dar canalele digitale? Cum arată formula voastră de promovare și care sunt cele mai mari provocări din acest punct de vedere? Care au fost cele mai populare campanii/ teme/ oferte practicate?

Viața unui om de comunicare este foarte interesantă la AudioTribe, fiindcă rolul marketingului este dual. Pe de-o parte, strategia noastră de comunicare are o componentă de educare în această etapă de viață a pieței. Scopul nostru este să familiarizăm publicul cu ideea de „abonament sau serviciu care oferă cărți digitale” – mai e mult până să ajungem la rata de adopție a serviciilor de streaming pentru filme și seriale, de exemplu. Însă, ușor-ușor, creștem numărul ascultătorilor (și, deci, piața totală), încurajând cât mai mulți oameni să treacă peste bariere de tipul „nu m-aș putea concentra să ascult un audiobook” sau „eu pot citi doar dacă țin cartea în mână” și să încerce experiența. Pe de altă parte, acest lucru este dificil în lipsa unor hook-uri care sunt deja de interes – așa că, de multe ori, jucăm și un rol de editură: promovăm autori și titluri individuale, organizăm evenimente literare în jurul titlurilor noi, organizăm lansări de carte sau oferim recomandări personalizate.

Cea mai mare provocare rămâne acel mic imbold final care să facă un cititor să zică „hai să încerc o carte audio”. E o linie fină de decizie și sunt mulți factori care o influențează – de la comunicare, la UX & UI.

Legat de campaniile de marketing, știm cu toții că piața de carte este foarte elastică la preț, însă, cel mai mult ne bucură campaniile tematice – de exemplu, de Dragobete am selectat câteva cărți, le-am ascuns informațiile și le-am transformat descrierile în profile de dating. Cititorii curajoși puteau alege, dacă voiau, un blind date cu orice carte din campanie.

Cum a evoluat colaborarea cu companiile private care pot/ ar putea să ofere acest serviciu parte dintr-un pachet pentru angajații lor? 

Aceasta este aria principală de dezvoltare în strategia noastră. Companiile arată un interes crescut, fiind atrase de combinația între cultură, tehnologie și noutate. Este o piață nouă, însă oferim multă flexibilitate și sprijin în implementare companiilor care aleg să lucreze cu noi. În general, partenerii noștri sunt companii care caută să sprijine procesul de învățare continuă a angajaților în momentele în care acest lucru chiar este dezirabil și nu contravine cu ideea de work-life balance – în timpii morți petrecuți în trafic, de exemplu. Totodată, avem parteneri care oferă abonamente drept premii în activări culturale, ori abonamente drept cadouri corporate. Avem colaborări long-term și proiecte punctuale alături de companii din multe industrii – tech, retail, marketing.

Ce lansări pregătiți pentru acest an și ce vă propuneți pe mai departe în strategia de dezvoltare?

Anul 2023 este poate cel mai important pentru evoluția AudioTribe. Suntem foarte aproape să modificăm „din temelii” modul în care funcționăm și să accesibilizăm și mai mult lectura digitală. Din luna iulie, utilizatorii noștri vor putea asculta și citi nelimitat cărți dintr-un portofoliu bogat doar pe baza abonamentului. Mai mult decât atât, AudioTribe va permite și deblocarea și păstrarea unor cărți în biblioteca proprie, fiind în continuare singura platformă românească care oferă acest beneficiu pentru iubitorii de carte.

În plus, vom îmbunătăți experiența utilizatorilor pe site, ne pregătim de lansarea internațională a platformei și urmează cele mai faine campanii de marketing odată cu lansarea filmelor Dune II și Balada șerpilor și a păsărilor cântătoare, serii care pot fi găsite în format audio doar la AudioTribe. Se anunță lucruri cât se poate de interesante pentru noi. 

***

AudioTribe.ro banner

Prin AudioTribe, poți asculta o carte oricând și poți citi orice eBook, direct din telefon.
Primele 30 de zile sunt gratuite după crearea contului pe site. Cărțile pot fi citite sau ascultate apoi în aplicația disponibilă în Google Play, App Store și Huawei AppGallery, care oferă acces la mii de bestsellere în română și engleză.

 

Cum arată și cum se simte schimbarea industriei pentru un marketer? Ce rol joacă procesul de formare? Despre trecerea de la corporație la start-up, de la offline la online, despre provocările managementului de produs și aspectele formării în marketing, vorbim cu Ana Maria Mihăilescu, Head of Marketing and Communication la BEESERS - aplicație de servicii medicale la domiciliul pacienților.

În aproape 20 de ani de experiență în marketing și comunicare, în care a coordonat cu succes și impact proiecte inovatoare, acumulând competențe în transformare digitală, automatizare de marketing, dezvoltare de produse și reproiectare a călătoriei clienților, Ana Maria a urmărit mereu crearea de valoare comună prin campanii de brand, strategie web și dezvoltare, angajament digital, instrumente orientate către consumatori, parteneriate strategice, inspirarea și facilitarea socială corporativă, dezvoltarea de programe de responsabilitate și sustenabilitate, cu o neobosită pasiune atât pentru domeniul de activitate, cât și pentru oameni, educație, sănătate, sport, cultură și mediu. 

Cum e marketingul de start-up?

Trecerea de la corporație la start-up a avut fix efectul fizzy de gheață carbonică aruncată în cupa de șampanie. Dar asta mi-am și dorit! În toamna anului 2021, după 17 ani de marketing în corporații, din care 14 în industria financiară, când mi-am pus pe hârtie wishlistul, printre primele opțiuni de industrii în care-mi doream să intru era tehnologia, iar cea mai mare dorință era aceea de a face bine. Se pare că, din combinația asta, a venit către mine propunerea de a prelua marketingul unui start-up de med-tech care dezvoltase, cu un an în urmă, platforma de servicii medicale la domiciliu BEESERS. Așa am ajuns în tehnologie, dar lucrând pentru un brand cu valoare socială crescută, pentru că produsul tehnologic este menit să rezolve o problemă socială acută: accesul la sănătate imediat și  fără deplasare la clinică, pentru persoanele greu deplasabile sau pentru cele care vor mai mult confort.

Dincolo de ce e deja binecunoscut când vorbim despre start-ups – inovația, viteza de reacție și repliere, asumarea mai multor roluri pe lângă cel pentru care ai venit în companie – aș spune că este primordial ca mindset-ul membrilor echipei să fie unul de antreprenor și nu de angajat. Pentru ca business-ul să meargă către succes, curajul, apetența pentru risc, reziliența, asumarea riscului nu trebuie să fie doar calități ale fondatorilor și investitorilor, ci ale tuturor celor care-și asumă un rol operațional în start-up. 

În ultimul an, am încercat să demontez destul de multe prejudecăți și frici pe care mi le transmiteau marketerii din jurul meu, în ce privește marketingul de start-up. Da, ești foarte aproape de pământ și simți toate șocurile. Da, bugetele trebuie consumate cu parcimonie. Da, într-o zi poți fi digital marketer, account manager, event manager, growth hacker, product manager. Dar toate astea nu pot decât să-ți dezvolte sau să-ți rafineze skill-urile și să te formeze, indiferent dacă ești la început sau la mijloc de carieră. 

Ce înseamnă schimbarea industriei pentru un marketer?

Schimbarea industriei face parte din același proces de formare. Când am recrutat membri noi pentru echipele pe care le-am condus, m-au atras întotdeauna profilurile care aveau un parcurs variat. Pentru un om de marketing, schimbarea industriei presupune o capacitate mare de adaptare la piețe noi, audiențe noi, înțelegerea unor noi tipologii de buyer persona pentru a creiona de la zero sau a adapta customer journeys noi, prototipuri de produs și poziționări de brand. Eu personal am făcut marketing pentru B2C, B2B, B2B2C, B2G și cred că scoaterea permanentă din zona de confort, jonglarea cu mai multe voci și abordări nu poate decât să te îmbogățească pe plan profesional.

Am trăit și în epoca în care schimbările frecvente de job etichetau candidații drept inconsecvenți și nestatornici, dar vremurile acelea au apus. Cred că ar trebui să știm acum să detectăm, din parcursul profesional al unui om de marketing și comunicare valoarea adăugată pe care el o poate aduce industriei în care dorește să intre, prin prisma competențelor, rezultatelor sale și a diverselor roluri asumate, fără să ne cantonăm în anii de experiență în industrie.

Ce branduri ai crescut și cum? 

Tind să cred că deschiderea mea către nou și curajul (uneori prea accentuat, poate) m-au făcut să atrag contexte profesionale în care se dorea pionieratul și transformarea. Chiar și pe plan personal, orice evoluție a venit la pachet cu trasee nebătătorite până atunci. 

Am făcut parte din prima generație de români care a avut acces, prin concurs, la școala franceză din București, actualmente Lycée Français Anna de Noailles, prima generație care a putut intra prin examen la un Master al altei universități față de cea absolvită în regim de licență de patru ani. Au fost întâmplări marcante pentru traseul meu personal și profesional.

Imediat de pe băncile școlii, am ajuns într-un departament de marketing nou înființat în filiala din România a grupului francez Antalis. Am crescut acolo nu doar noul brand intrat pe piața românească, dar și brandurile pe care le distribuia – mari producători de hârtie tipografică și materiale de creație. Apoi, am intrat în departamentul de marketing nou înființat în BRD Groupe Société Générale, unde am prins proiectul pionier de extindere de rețea, lansarea Internet Bankingului, a primului aparat multifuncțional de plăți și primele agenții de tip Easy Bank. 

Mai târziu, în Raiffeisen Bank, am prins începutul erei digitale, deschiderea primelor canale social media, prima campanie cu UGC, primul mobile banking, primul CRM, primul NPS, primul PFM, primul studiu de UX, primul segment Premium, primul card Platinum, primul proiect de employer branding, cel mai amplu proiect de redesign de agenții, prima platformă de customer experience, cea mai amplă platformă de activări de evenimente. Poate și pentru că a fost cea mai îndelungată experiență profesională din cariera mea de până acum, cred că ea coincide și cu cea mai vizibilă transformare sistemică și de percepție de brand. 

Am intrat, în 2008, într-o bancă încă marcată de legacy-ul Băncii Agricole, am plecat în 2016, când își luase avânt dinspre poziționarea de partener serios și responsabil către partener inovator și banking personalizat. Studenții de la cursul de Marketing Bancar erau fascinați când relatam etape ale acestei treceri de la era offline la cea online.

Ulterior, la Up Romania, am deschis transformarea digitală a companiei care, în cinci ani, finalizase digitalizarea beneficiilor extrasalariale, recâștigase brand awareness după rebrandingul din Chèque Déjeuner, lansase două linii de business noi și crease un ecosistem digital performant.

Acum, la BEESERS, creștem un brand conceput dintr-un insight emoțional puternic, care are aripi mai puternice decât pentru a acoperi doar România. 

Cum facem loc unui produs de healthcare pe piața românească? 

Verticala de healthcare start-ups la nivel european este una aglomerată. Este loc de inovație, sunt multe oportunități de automatizare, granturi, programe de tip accelerator.
La nivel de susținere a start-up-urilor din zona de tehnologie medicală și chiar de servicii medicale de tip homecare și telemedicină, în România mai avem mult de lucru. Nu facem loc doar unui produs tehnologic, nu trebuie doar să facem educație digitală. Trebuie să schimbăm mentalități, să educăm pro-prevenție, să ne obișnuim că avem dreptul la un parcurs medical fără sincope, întoarceri la punctul de plecare și reluare a unui proces, așa cum se întâmplă în traseul medical clasic.
Cele mai bune insight-uri de produs vin de la utilizatorii aplicației, multe dintre noile features sunt construite pe nevoi și scenarii cerute de utilizatori. Tot ei sunt și cei mai buni avocați ai brandului, în comunitățile lor, fie că sunt angajați cu abonamente corporate, persoane vârstnice, pacienți cu afecțiuni cronice sau români care muncesc în străinătate și au nevoie de sfat medical pentru ei sau tratamente pentru cei rămași acasă.

Care sunt provocările managementului de produs și cum le-ai depășit în proiectele pe care le-ai coordonat?

Product managementul este a doua pasiune după marketing și comunicare. Probabil pentru că a fost, la începutul carierei mele, un teren în care oamenii de marketing ajungeau la final, ca ultimă verigă pre-lansare, pentru a interveni pe branding și campania de lansare. În acel pas, nu prea mai era loc de optimizări, nicidecum de reveniri pe arhitectură și design, de unde și frustrările echipei de marketing că preia, pasiv, un produs pe care un research prealabil sau un UAT l-ar fi făcut mai ușor marketabil. 

Ulterior, am câștigat teren și marketingul a intrat printre stakeholderii din proiectele transversale și a preluat ownershipul pe proiecte de produse care țin de ecosistemul digital, ceea ce i-a consolidat rolul, l-a făcut să evolueze și să se perfecționeze. Am lucrat la proiecte transversale de produs care s-au lansat în 2-3 ani, cu revirimente pe business case, cu rework total de roadmaps și schimbare de context de piață, comercial sau economic, înainte de lansare. Atunci când am fost inspirați în ce privește viziunea inițială, consecvenți în urmărirea ei și suficient de flexibili în ce privește detaliile,  versiunea modificată care a ieșit pe piață a fost un succes.
Procesele greoaie, sistemele informatice problematice, sau inevoluția sistemelor legislative au condus, uneori, la lansarea unor produse deja perimate. Când verdictele conduceau către „nu se poate”, m-am ambiționat să demonstrez, cu facts & figures, că se poate. Și acolo unde tehnic nu aveam cum să vin cu facts & figures, dar puteam cuantifica riscul, am făcut eforturi și am insistat ca managementul să-l accepte, pentru a putea lansa. 

Ce te formează ca marketer?

Am vorbit mai devreme despre schimbarea de paradigmă – ca dimensiune de companie, schimbare de industrie. Asta ține de experiență, de deschiderea fiecăruia la nou și de deprinderile pe care le dobândești prin expunerea la el. Cred, însă, că formarea unui om de marketing este continuă. Da, capeți experiență, dar ea trebuie să fie dublată de acumularea susținută de cunoștințe: cursurile de specialitate, trainingurile, cursurile de certificare, atelierele inclusiv pe teme conexe marketingului sunt de programat trimestrial. M-am zbătut să obțin asta pentru membrii echipelor mele chiar și în vremuri în care bugetele de training se diminuaseră considerabil, chiar și în companii care nu aveau neapărat un istoric în oferirea de certificări angajaților din zona de marketing. Din păcate, nu avem un sistem foarte bine pus la punct de credite preferențiale pentru cursuri de master, MBA, certificări, așadar susținerea vine cu precădere de la companii sau din buzunarul cursantului. 

Curiozitatea trebuie să fie nețărmurită: un om de marketing citește și se informează în permanență, experimentează, e la curent cu tot ce mișcă, nu doar pe teme de marketing, ci și pe plan politic, economic, de business, social și cultural. Doar așa își va putea pune campaniile în context, doar așa va putea alege ambasadorii de brand potriviți, va rămâne efervescent și creativ.

***

Despre cursurile și certificările internaționale Chartered Institute of Marketing (CIM), precum și despre cursurile susținute de Institutul de Marketing, vă invităm să aflați mai multe aici.

 

De ce este important să vorbim despre „brand purpose”? Ce ar trebui să știm despre scopul enunțat al brandului - e un instrument necesar sau o soluție superficială? Care sunt lucrurile de care ar trebui sa țină cont un brand învățând lecții esențiale din neuroștiință, psihologie, filosofie? Mihai Bonca, Senior Consultant la Brand Architects și trainer Institutul de Marketing, dezvoltă această temă.

Purpose Led Strategies

Dacă acum 15 ani era un subiect de nișă, purtat prin câteva trunuri de fildeș, acum toată lumea vorbește despre „scop”, „cauză”, „țel nobil”. Aș constata că există și o inflație de atenție pe această temă. Iar când apare inflația, apare și riscul derizoriului.

1. Scopul este un motivator puternic. Însă, nu pentru toată lumea
Este găzduit de aceeași parte a creierului cu emoțiile, valorile și memoria pe termen lung. Bazele moderne pleacă din Maslow și Hertzberg.
A fost dus în zona corporate de Collins și Porras (Stanford). A intrat în cafenele și în discuțiile zilnice ajutat de Simon Sinek.
În construcția de brand, intră în „ideologia mărcii”, alături de valori, artefacte, eroi și KPIs. La fel ca în cazul unui trib, doar că e un trib comercial.

Să ne întoarcem la orgini. Maslow vorbea de tensiuni și ierarhia lor. Pleca din zona de bază (fiziologică și de siguranță), apoi ajungea în emoții (iubire, conectare și importanță) și la final în zona înalta de creștere, dezvoltare și reușită.

În Piramida lui Maslow, „scopul” este parte din această zonă înaltă și aici este prima problemă. Nu toți oamenii ajung în această zona stabilă. Unii se opresc la siguranță, alții la zona emoțională. Doar după ce aceste nevoi sunt îndeplinite, abia în acel moment oamenii se îngrijorează să aibă creșterea pe care și-o doresc. În plus, când apare o criză, oamenii se repliază asupra bazei și uită de zonele înalte.

2. Psihologic, țelul” este parte din zona stabilă. Există totuși un multivers de țeluri.
Dacă îl avem, nu ne schimbăm așa de ușor scopul în viață. Mai curând nu suntem conștienți de el și ne dirijează din spate, însă, nu îl modificăm cu ușurință.
După întrebarea care ține de existența țelului, a două problemă este că suntem diferiți. Să prespunem că segmentul pe care doresc să îl adresez a ajuns la acest nivel psihologic înalt. Ce ne motivează poate fi divers.
Putem segmenta oamenii în funcție de motivatori.
Așadar poți folosi aceeași „cauză” doar ca motivator pentru oameni din același segment.

Mai rău, visul meu și ce mă motivează pe mine, poate fi coșmarul altuia (ex. sunt pasionat de știință și date, ceea ce reprezintă anatema pentru cei care sunt speriați fix de aceleași lucruri). Altele mă pot lăsa rece, spre exemplu discursurile naționaliste și patriotarde. Pentru mine nu reprezintă decât o viziune îngustă, iar dacă nu poți spune despre o companie decât că e românească, de fapt ai mari probleme în construcția de brand (ex. „Românii de la X au făcut o șosea”). Însă, poate pentru un public mai conservator, poate fi un cârlig de comunicare.

Desigur, totul pleacă din targetare.
Recomand segmentarea globală de la Ipsos, care pleacă din motivatori și valori. Fiecare zonă poate reprezenta un vector pentru a găsi „cauza” potrivită.

3. „Cauza” are sens în exteriorul organizației sau în interior?
În funcție de segmentul de clienți către care ne adresăm, „scopul” poate avea sens sau nu.

Uneori clienții sunt în exterior, și atunci avem „Commerical Brand Purpose”.
Alteori sunt în interior și avem „Employer Brand Purpose”.
Dacă clienții din exterior sunt interesați mai curând de beneficii raționale, marca va propune argumente clare, demonstrabile și e posibil ca „scopul” să devină un balast de comunicare. Și fix pentru aceeași marcă, clienții din interior, ar putea fi extrem de interesați de „cauză”, și poate deveni un punct important din „Employer Branding”.

Dacă filtrăm oamenii pe baza de motivații încă de la recrutare, crește eficiența și coeziunea organizației.
Companiile care recrutează pe bază de adeziunea la scop se asociază cu un nivel mai ridicat al performanței (Berkeley, studiu în profunzime pe start-up-urile din Silicon Valley). În plus, foarte mulți angajați pleacă din organizații, tocmai pentru că nu simt că există o „cauză” pozitivă în muncă lor. Primul pas într-o carieră în afară corporației caută fix această verigă lipsă.

Câteva mărci au hotărât să îl folosească în exterior și atunci avem „Purpose Based Commercial Brands". Câteva exemple la întâmplare sunt Nike, Tesla, Red Bull, și multe altele din marketing-ul politic. Pentru ele funcționează și este eficient.

4. „Cauză” pe bune sau “Green-washing”?
Când vine vorba de valori și motivații, oamenii sunt extrem de atenți la “bullshiting”. Dacă enunțați un „țel nobil”, ar fi bine să îl urmăriți. Cât de mult se suprapune ideologia comunicată cu ideologia operațională? Dacă există diferențe semnificative, ei bine, marca își va îndepărta clienții. Nimic nu este mai dăunător și nu întoarce stomacul mai mult pe dos, decât o diferență între scopul comunicat și faptele efective.

De aceea „scopul” ar trebui susținut în ideologia mărcii și de valori, și mai ales de KPIs care să urmărească apropierea dintre acțiuni și intenție.

Apoi comunciarea „per se”, este cea mai slabă componentă din întreg mixul de marketing. Cum folosiți „cauza” pentru restul pilonilor? Cum impacteaza produsul? (ex. Adidas și reciclarea plasticului din oceane pentru încălțăminte sau Patagonia și sustenabilitate). Cum impactează prețul? Dar distribuția? Dar oamenii și furnizorii? (ex. Nike, Zara și sclavia modernă).

Nu în ultimul rând, pe bursă, criteriile de investiție ESG (environmental, social and governmental) își cresc importanța, cu limitarea că nu există încă un mod armonizat de măsurare.

5. Concluzii

  • Motivațiile înalte sunt stabile, dau energie și adună oameni în triburi/ comunități. În construcția de brand, întră în „ideologia mărcii”, alături de valori, artefacte, eroi și KPIs. Poate fi folosit în „Commercial Brand” sau pentru „Employer Brand”.
  • Limitele sunt date de faptul că nu toți oamenii au un țel, iar cei care au, se încadrează într-o pluralitate de scopuri.
  • Nu orice segment de clienți ajunge la acest nivel înalt al motivațiilor. Puțini se îngrijorează de „țelul nobil” al organizației sau mărcii pe care o cumpără. Când apare o criză, oamenii se vor replia asupra bazei (nevoia de siguranță). Iar cei care sunt stabili în zona de motivație înaltă, ei bine, pot avea motivații diferite.
  • Ultima problemă: scopul este un motivator, nu o strategie. Să nu le confundăm. O companie motivată care merge la război fără să știe cum, va eșua lamentabil. 

***

Cu Mihai Bonca vă puteți întâlni la Brand Management Masterclass (9, 10, 16 și 17 iunie, 14:00-17:30) unde puteți învăța mai multe despre construcția unui brand puternic, despre secretele brandurilor “best in class” și cum puteți aplica aceste cunoștințe la mărcile pe care le gestionați astfel încât să creați o relație pe termen lung cu clienții.

 

Sectorul e-commerce din România este în continuă creștere. Cum se pot implementa, însă, campanii de succes pentru branduri din FMCG în mediul digital cu rezultate de double digit growth?
Miercuri, 9 februarie, între orele 14 şi 16, Institutul de Marketing propune o discuție online pe tema E-commerce Growth in FMCG. În cadrul acestei întâlniri de know how, susţinută pe Zoom de Ana Maria Băjan, Marketing Director la Caroli Foods Group (parte din Sigma Group), participanții vor putea accesa datele studiului „e-commerce shopping în FMCG”, realizat de Caroli Foods și Unlock, pentru un model îmbunătăţit de creştere a vânzărilor în e-commerce.

Cum putem să identificăm și să valorificăm împreună oportunităţile de creştere prin ecommerce? Jucătorii FMCG au nevoie să crească alături de retaileri şi parteneri din ecommerce, mai ales dacă nu pot vinde direct către consumator, așadar trebuie să ne bazăm pe noi soluții de colaborare. De asemenea, e important să urmărim trendurile generale și schimbările remarcate în comportamentul de cumpărare și să ne împărtășim experiențele din diferite domenii.
Cum arată cele mai relevante profile ale consumatorilor online? Care sunt canalele, instrumentele și partenerii pe care vă puteți baza? Cum depăşiţi  barierele şi cum faceţi faţă provocărilor? Cum planificaţi şi monitorizaţi campaniile de ecommerce?
Despre răspunsuri, soluții și noutăți aflați mai multe participând la discuție relaxată, dar aplicată, cu profesionişti din companii şi categorii diferite care au implementat campanii pentru branduri din FMCG în mediul digital cu rezultate de double digit growth

Participarea este gratuită pentru toţi cei care lucrează în FMCG, cu condiţia completării chestionarului https://www.strategicgame.ro/ care, pe lângă posibilitatea de a compara performanţa actuală cu bunele practici din industrie și identificarea de oportunități noi de îmbunătățire a rezultatelor, oferă și ocazia de a câștiga (până pe 5 februarie), prin tragere la sorți unul dintre cele 5  vouchere la E-mag în valoare de 1000 lei fiecare.

AGENDA EVENIMENTULUI:

14:00: 14:10 – Insight-uri, strategii de planificare şi monitorizare de campanii în România. Date din cercetarea  în desfăşurare (Prezentarea rezultatelor studiului cantitativ campanii de marketing în digital)

14:10: 14:30 – Prezentarea rezultatelor studiu calitativ „e-commerce shopping in FMCG:

  • Understanding patterns of online shopping for food.
  • Understand triggers & barriers for food products (and specifically on cold-cuts)
  • Main decision criteria for shopping FOOD products
  • DIGITAL ONLINE PERSONA for FOOD products. Uncovering shopper segments
  • Current shopper experience when shopping for food/ cold-cuts more specifically

14.30: 15.00 Studiu de caz. Exemple campanii.  Key learning points din campaniile digitale implementate pentru brand-ul Campofrio în 2021.

Concluzii. Q&A

ÎNSCRIERI: https://us06web.zoom.us/meeting/register/tZYvc-Cqqz0rH9fNLR6yAgHhSze2zLbrllfE

***

ANA MARIA BĂJAN

Senior Marketing Director with over 27 years’ experience in igniting businesses, categories and brands with passion and profitably, in designing successful strategies for delivering profitable growth, in identifying innovation relevant for Romanian consumers, building excellent customer strategic success plans with optimized costs, managing large budgets, inspiring people, building performance teams by designing & deploying winning marketing campaigns. Ana Maria Bajan is acting as Marketing Director in large multinationals such as Hilton International, Unilever South-Central Europe and now is leading the marketing team of Caroli Foods Group (part of Sigma Alimentos Group), leading the growth of Campofrio, Caroli, Maestro or Sissi Brands.

***
Participarea este gratuită pentru toţi cei care lucrează în FMCG, cu condiţia completării chestionarului de participare care le va permite să-şi compare performanţa actuală cu bunele practici din industrie și să identifice oportunități noi de a-și îmbunătăți rezultatele. 

CIO Council și Revista CARIERE organizează miercuri, 8 decembrie, între orele 14.00-16.00, o nouă ediție din seria de evenimente online CIO TALKS – Powered by CIO Council cu tema: Povești despre date, tehnologie, diversitate, egalitate și incluziune.

La această ediție se vor aduce exemple concrete de transformare a afacerii prin tehnologia aliniată la principiile “Diversity Equality and Inclusion” și de instalare a ordinii în haosul operațional cu platformele de Content Management.

Evenimentul aduce povești reale și oameni care fac transformarea digitală și nu doar vorbesc despre transformarea digitală.

Moderatorul evenimentului este, ca de obicei, YUGO NEUMORNI – Președintele CIO Council România.

Transformarea afacerii prin tehnologie înseamnă a aduce schimbări culturale organizațiilor și beneficii tangibile în timp ce se schimbă procesele și operațiunile.

Transformarea digitală nu înseamnă doar înlocuirea sau implementarea unui nou sistem IT. Întreaga afacere se transformă, generând noi modele de afaceri, noi structuri organizaționale și noi procese de business generănd uneori problematici de incluziune. Diversitatea Egalitatea și Incluziunea au devenit un obiectiv important pentru organizații și societate.

CIO Council - Asociatia Managerilor de IT din România, isi propune acest webinar pentru a explora două subiecte principale:

  • cum să schimbi cultura organizației prin tehnologia aliniată la principiile DEI și
  • cum să extragem valoare din date astfel încât acestea să aducă ordine în haosul operațional cu ajutorul platformele de management de conținut.

Discutăm alături de invitații ediției despre rolul fundamental al CIO și al departamentelor IT în transformarea afacerilor.  
Speakeri invitați:

  • Dorian Hodorogea - Customer Engineer for Smart Analytics Google CEE
  • Adrian Blidaruș - CEO, Softelligence
  • Horia Niculescu - Customer Engineer, Smart Analytics, Google
  • George Lazăr - CIO Council Board Member
  • Bogdan Lucaciu - Chief Technology Officer, Adore Me
  • Horia Negulescu - Founder & Managing Partner, Matricia Solutions

Tema Panelului care se va desfășura va fi: Stimularea diversității și incluziunii prin transformarea digitală. Principalele subiecte ce vor fi abordate:   

  • Cum contribuie DEI la transformarea digitală pentru companii și societate?
  • Datele sunt noul petrol al economiei digitale. Cum pot extrage și utiliza datele?
  • Cum tehnologiile schimbă culturile organizaționale.
  • Clienții merg pe canalele digitale. Cum răspund CIO și companiile?
  • Noi strategii și practici de afaceri și IT pentru a rămâne competitivi. Cum să trecem la digital?
  • Factori cheie și strategii practice pentru a îmbrățișa tehnologia

Participarea este gratuită și se face pe baza confirmării înregistrării pe pagina evenimentului unde se găsesc toate detaliile privind temele de discuție și vorbitorii ediției.

Suporting Partners: Google Cloud

Partners: Softelligence, Matricia, Mazars

Community Partners: ISACA, PWN

Parteneri media: Revista HR Manager, Biz, Doing Business, Jurnalul de Afaceri, HR Club, Portal HR, Conaf, Market Watch, Financial Intelligence, Learning Network, Repatriot, Softlead, Spotmedia, Wall Street

Interviuri

Inovaţie de marketing în real estate

Inovaţie de marketing în real estate

Orice marketer este un visător calculat, spunea Violeta Niculae, practician cu o experienţă de peste 20 ani în strategie şi dezvoltare organizaţională, marketing şi inovare, în companii multinaţionale din diverse...

Ce este şi ce nu este inovaţia de marketing?

Ce este şi ce nu este inovaţia de marketing?

Ce înseamnă și cum ne ajută inovația în marketing? Care este diferența dintre invenție și inovație? De ce este necesar marketingul inovațiilor? Ce bariere găsim frecvent în calea inovaţiei, dar...

Influencer marketing într-o rețea de 60.000 de comunicatori

Influencer marketing într-o rețea de 60.000 de comunicatori

Ce este și face face BUZZStore, poziționat ca prima agenție word of mouth din România și care aniversează deja 10 ani? Cum funcționează? Când și de ce aleg brandurile acest...

Influencer marketing cu logică, argumente și misiune

Influencer marketing cu logică, argumente și misiune

Ce rol au influencerii în strategia generală de marketing de comunicare a Avon și cât de influenți sunt influencerii, în general? Ce înseamnă microinfluenceri și cum folosesc brandurile Buzzstore, primul...

Un om de PR trebuie să știe să asculte, să traducă și să spună o poveste

Un om de PR trebuie să știe să asculte, să traducă și să spună o poveste

Cum și în cât timp te formezi ca om de PR și comunicare? Ce înseamnă corporate affairs și cum depășești provocările din domeniul competitiv al retailului? Într-un moment în care...

Extensii de brand și dezvoltare de produse noi

Extensii de brand și dezvoltare de produse noi

Cum ajungi să inovezi și să revoluționezi un produs despre care credeai deja că s-a spus totul? De ce este important să aloci resurse în cercetare, dar și care este...

Marketing management și comunicare integrată la Samsung

Marketing management și comunicare integrată la Samsung

Care sunt priorităţile de marketing ale unui lider în tehnologie cum este Samsung? Cum s-au schimbat aceste priorităţi? Dacă marketerii vorbeau în trecut în special de branding, advertising şi GRP-uri,...

Marketingul trebuie să fie în mijlocul business-ului

Marketingul trebuie să fie în mijlocul business-ului

Ce face un om de marketing bun într-o companie? Ce rol are şi ce trebuie să ştie? Cum diferă marketingul din asigurări de cel din real estate sau din vânzări?...

White Image: Cele mai bune rezultate vin din programele de loializare care implică reduceri de prețuri - Soluțiile de economisire câștigă teren

White Image: Cele mai bune rezultate vin din programele de loializare care implică reduceri de prețuri - Soluțiile de economisire câștigă teren

Odată ce datele “third party” vor dispărea, din 2024, majoritatea companiilor vor întâmpina dificultăți în loializarea clienților, iar cei avantajați vor fi cei care și-au mutat deja focusul pe colectarea...

Short Film Breaks - un festival care se desfășoară pe durata unui întreg an, titlurile selectate ajungând să se bucure de mai multe proiecții, în diferite companii

Short Film Breaks - un festival care se desfășoară pe durata unui întreg an, titlurile selectate ajungând să se bucure de mai multe proiecții, în diferite companii

George Gänæaard (regizor, scenarist și producător), Mihai Lupu (fondatorul Centrulul Român pentru inovație în dezvoltare locală și al EduCaB International) și Alin Boeru (scenarist și regizor) au dezvoltat un proiect...

Portalul Marketing Focus a fost lansat de Institutul de Marketing  cu scopul de a aduce un plus de informatie, idei si resurse de marketing atat profesionistilor de marketing, cat si celorlalti actori si departamente implicate in livrarea performantei de marketing: comunicare si relatii publice, resurse umane, IT, financiar,  relatii cu clientii si nu in ultimul rand management. 

Newsletter

Aboneaza-te pentru a fi la zi cu ultimele informatii din marketing.