One Beer Later has an original marketing approach within an emerging craft beer market where all players stand out through clever and quality marketing communications targeted to young urban audiences. Actually, Romania has a long and proud tradition of crafting beer, as Bucharest In Your Pocket put it. Yet, craft beer is creating new markets and consumption habits with enthusiastic entrepreneurs that brought us new products and brands such as Zaganu, Sikaru, Ground Zero, Terapia, Nemteana. If Clinica de Bere was the first to make a difference in 2010, we’ve talked with Francois D'Hollander from one of the newest microbreweries in Romania set up in Buzau. More than that, for marketing and beer aficionados alilke, “One Beer Later” has an open position to fill soon! Find out more in an interview with one of the two founders, a Frenchman that fell in love with Romania and decided to work and live in Buzau.

What’s the story of “One Beer Later”?

FX: Being a home brewer for 20 years, the idea to start a craft brewery has been always in my mind. After I left Romania for France a few years ago, a Romanian friend phoned me and said that's time to start a craft brewery in Romania. First, I didn't believe him but he was right, there are many craft breweries presently and they perform well. With Ionut that I had met through Enduro (n.r. motorcycle sport run on extended cross-country, off-road courses), we both share the same need for adventure and drive for good quality, we decided to create our own craft brewery in Buzau. One Beer Later is the beginning of a story for us and our happy drinkers. The idea behind it is what will you become “One Beer Later”?

What makes you different and unique? What about “Drink Different”?

FX: Quality of our beers and branding. Do you like our design? You will love our beers, I believe. Each one has his preferences, but everybody agrees today that the craft beers offer much more flavors than those offered by conventional breweries. Knowing that there are many hot months in Romania, we have invested a lot to keep our beers fresh so that the quality will not be affected during transport. This allows us to not pasteurize and thus keep the good flavors. To ferment for a long time and not to filter the beer also improve the taste quality. Our fermentation and bottling equipment has been chosen for this purpose as well. In fact, every moment in the life of our beers has been carefully planned and designed to preserve their tastes. But all these efforts would be useless if our raw materials were not chosen from the best producers and well preserved. During the day or in the warm evenings, I would recommend dry beers (not very sweet, I must say) with low alcohol content and low phenols (those that are very present in Belgian beers, for example). This is the characteristic of One Beer Later beers and what makes us different. Our beers are tasty, thirst-quenching and easy to drink. During the summer, blonde, amber or black, it does not matter if they are well fermented beers and not too much alcohol as we brew.

Who’s your target audience and what do Dali, Einstein and ancient Egypt have in common with your buyers? 

FX: Our clients are 35-45 years old and also under 30 years urban people. And also women, we had the surprise to discover that Wooow, our black beer, is loved by women as well! Literally One Beer Later, we hope that our happy drinkers will get some great revelation in their life or just some awesome ideas towards some life changing alternatives, at least. Becoming a genius is at their fingertips. That’s the reason behind it.

What’s the role of marketing in your company? What do you expect from your marketing collaborators or staff?

FX: Now, our marketing goal is to increase the reputation of One Beer Later and transform it into more beer sales. This should be done through digital communication (press and social media), spreading the word through national communications such as press reports, interviews, brewer events, food events, digital pictures-videos and marketing objects. The marketing person that we are currently looking for keeps a close relationship with the brewery and with our customers. We are a craft producer, our customers should have a person to person communication and our consumers should feel in direct communication with the brewers.

How will you support the marketing activities and promises from inside? 

FX: I'm in charge of the administration of the company and I have a permanent eye on the communication. I will work with the marketing specialist. Ionut, the businesses associate in charge of sales, validates each new strategy with me. We have a dedicated budget for communication and marketing which will grow with our beer sales.

Marti, 12 decembrie de la ora 15 ora Romaniei nu ratati webinarul sustinut de Paul Hitchens, CIM course director si trainer Oxford College of  Marketing. 

Paul ne promite un webinar care deschide o perspectiva  asupra viitorului brandurilor.  Intrebarile la  care doreste sa ofere insight-uri sunt:

• Ce inseamna brandurile pentru consumatorii de maine?
• Ce intrebari vor pune clientii organizatiilor?
• Cum pot oamenii de marketing sa influenteze  modul in care organizatiile incep sa raspunda acestor nevoi in crestere?

Paul este autorul a doua carti ghidate cu privire la branding: "Managementul marcilor - intr-o saptamana" si "Creati brandul perfect" (publicat de Hodder & Stoughton). El este directorul creativ al Verve Brand Consultancy (www.verve.co.uk) cu o experienta de peste 30 de ani in industria creativa. Paul a lucrat in domeniul publicitatii, brandingului, designului si marketingului si ajuta organizatiile de toate tipurile si dimensiunile sa realizeze potentialul marcii prin consultanta strategica, servicii creative, seminarii si ateliere de formare. El este Marketer Chartered si director de curs pentru CIM. Paul a aparut pe BBC, ITV si Channel 5 News. La Institutul de Marketing din Romania, Paul a realizat cursuri personalizate de brand in Romania pentru unele mari companii FMCG din regiune

Toti cursantii nostri inscrisi in programele training si certificare international in marketing (CIM) pot participa gratuit la acest webinar, aici.

Cel mai recent spot TV al Vodafone Romania ilustreaza povestea fondatoarei Musette, Cristina Batlan, si a colaborarii sale de 20 de ani cu prima retea digitala din Romania. Spotul promoveaza noile abonamente pentru clientii persoane juridice ce ofera posibilitatea de a folosi beneficiile de minute nelimitate si de date nationale incluse si in tarile din Spatiul Economic European - toate tarile din Uniunea Europeana, plus Islanda, Lichtenstein si Norvegia -, fara costuri suplimentare fata de abonament.

„Ai mei imi spuneau: «ca sa construiesti ceva durabil, trebuie sa pui caramida peste caramida». Asa e. Prima mea caramida? Cu asta mi-am sunat primul client”, povesteste Cristina Batlan, aratand un telefon mobil de dimensiuni considerabile, pe care il folosea in primii ani de activitate. „Am pornit de la un vis, designul, si am creat o afacere care merge dincolo de granitele tarii”, continua fondatoarea brandului autohton de fashion Musette, care acum este prezent si in Austria, Bulgaria, Franta, Israel si Ungaria.

Spotul este construit in jurul mesajului „Ai puterea sa creezi viitorul afacerii tale. Deschidem granitele Europei. In comunicare” si va fi difuzat pe TV si in mediul online. Acesta face parte dintr-o campanie ampla de promovare, ce se va desfasura si in print, radio si OOH.

Campania de comunicare a noilor abonamente care ofera companiilor beneficii in roaming face parte din platforma de comunicare Ready Business, lansata de Vodafone Romania in 2014. Platforma este construita cu ajutorul unor testimoniale realizate cu clienti ai operatorului care au implementat diverse solutii de telecomunicatii ale Vodafone Romania ce le-au permis sa fie in pas cu mediul de business dinamic in care activeaza.

Vodafone Romania aniverseaza 20 de ani pe tot parcursul anului 2017 printr-o serie de initiative dedicate clientilor, iar oferta speciala de servicii in roaming pentru companii este printre cele mai recente dintre acestea. Brandul Vodafone este prezent pe piata romaneasca din anul 2005, cand a achizitionat Connex, care si-a lansat serviciile in 1997. De-a lungul istoriei sale pe piata locala, operatorul a investit cu prioritate in inovatie, fiind primul care a furnizat servicii GPRS (in 2001) si mai apoi servicii 3G (in 2005) si 4G (in 2012). Lansarea primului serviciu de Relatii cu Clientii (in 1997), a primei fundatii corporative (in 1998), a serviciului de mesaje scurte – SMS – si a celor de date si fax (in 1998), precum si a primului serviciu de recunoastere automata a vorbirii (in 2014) se numara printre premierele pe care Vodafone Romania le-a marcat pe piata de telecomunicatii din tara noastra.

Lego ramane unul dintre cele mai iubite si relevante branduri globale si cel mai puternic brand global in 2015 in categoria sa, conform  evaluarii Brand Finance. Cum construiesti insa un brand global relevant? Aceasta a fost tema ultimului numar al revistei CIM Catalyst, care pune sub lupa si cateva dintre principiile si ingredientele cheie din spatele succesului marcii daneze din ultimii ani.

“Marketingul global de succes este despre colaborare, structuri organizationale puternice si o viziune puternica despre brand. Abilitatea de a lucra cu ceilalti este vitala. In opinia mea, niciun brand nu mai poate obtine o acoperire globala fara colaborare, adica fara a se asigura ca intreaga organizatie lucreaza strans impreuna. Astazi, abordarile personalizate sunt importante pentru consumatori si este important sa fii cate se poate de bine infipt in realitate si sa intelegi cum sa fii relevant la nivel local. Un om de marketing cu o abordare globala trebuie sa iasa din turnul de fildes” - explica Julia Goldin, CMO  Lego in Marea Britanie.

Misiunea asumata Lego este sa inspire generatiile viitoare de utilizatori. Misiunea nu este insa doar o insiruire de cuvinte, trebuie transupusa in actiune. Lego trebuie sa sustina si sa formeze inca de acum “constructorii” viitorului, pe baza valorilor sale cheie: creativitate si imaginatie. Multe branduri isi doresc sa devina cu adevarat globale, insa nu au valori si o viziune puternica care sa le ghideze.

Marketingul global de succes este despre colaborare, structuri organizationale puternice si o viziune puternica despre brand.

Pentru Lego, coerenta, consistenta si legatura stansa cu copiii sunt elementele cheie in strategia globala. Pentru aceasta, cel mai important lucru este sa ramana aproape de fiecare piata in parte si sa faca eforturi permanente pentru a intelege schimbarile de comportament si diferentele locale. Ca urmare, la nivel local, atentia nu cade pe impunerea procedurilor globale centrale, ci pe construirea si incurajarea capabilitatilor locale legate de intelegerea clientilor. Adica, pe identificarea instrumentelor ce pot fi folosite local pentru a aduna insight-uri care pot aduce suport in dezvoltarea portofoliului de produse si a strategiei de marketing.

“Mai intai de toate, este vorba despre cum generezi insight-uri de-a lungul intregului proces de dezvoltare de produse, pentru a te asigura ca obtii rezultate solide. In al doilea rand, este vorba despre cum masori succesul in piata. Pe parcursul dezvoltarii produselor, vorbim cu copiii permanent. E nevoie sa-i vedem in actiune, sa-i vedem cum folosesc produsele noastre, nu e de ajuns doar un chestionar cantitativ. (...) Este vorba  despre intelegerea modului in care ei traiesc si cum se schimba viata lor, care le sunt nevoile si interesele.” - precizeaza Goldin. Acest lucru se intampla  la Lego printr-o combinatie de focus grupuri, studii etnografice si observatie.  

“Marketingul este o parte integranta a modului in care abordam experienta oferita consumatorilor la Lego”- spune Julia Godin, CMO la Lego. Odata ce un produs a fost lansat, il evaluam folosind Net Promoter Score-ul (NPS). Este un instrument foarte important pentru ca ne permite sa evaluam cat de dornici de a ne recomanda sunt clientii nostri si sa evaluam calitatea experientei pe care o au cu produsele. Pe urma, folosim instrumente prin care masuram ce se intampla cu adevarat in piata - in ce fel doresc copii sa atinga sau sa cumpere produsele. Cand este vorba despre cum evaluam succesul, acesta este ultimul moment de adevar” - spune Godin.

Interviul complet in revista Catalyst, editata de Chartered Institute of Marketing (CIM). 

Rares Balan este Marketing & PR Manager Eastern Europe la Dexion Storage Solutions si unul dintre cursantii Institutului de Marketing la CIM Diploma in Professional Marketing. Rares a finalizat cu succes modulele Mastering Metrics si Driving Innovation. Rares si-a facut timp sa imparta generos din experienta sa cu colegii de breasla, sa vorbeasca deschis despre problemele cu care s-a confruntat si solutiile pe care le-a gasit. 

Cosmin Nastasa are o experienta de 12 ani in online advertising, 4 ani in Universal McCann, 8 ani in iLeo si Leo Burnett, iar in prezent este Performance Director la 2Parale si Managing Director la Edge 2 Performant. Cosmin este membru in comitetul director al IAB, dar si membru in juriul GPEC, cea mai mare competitie a magazinelor online din Romania.

In prag de toamna si inscrieri la programul Mastering Metrics, ne-am propus mai multe anchete si interviuri legate de evaluare si monitorizare in marketing. De unde strangem date si cum le punem cap la cap? Cum ne asiguram ca selectam ceea ce este relevant? Cum stim ca le interpretam corect? Cu ce date si informatii luam decizii de marketing? Dileme, probleme, dar si sugestii si recomandari de la oamenii care se confrunta cu ele.  

Corina Lazar, Noriel:  "Cine are informatia detine puterea"

Se spune ca cine are informatia detine puterea. Dar ca sa ai informatia corecta la momentul potrivit necesita planificare si urmarire permanenta atat a pietei, cat si a consumatorului. Consumatorul se schimba, in contextul de astazi, rapid si deciziile luate de el la raft sunt influentate de factori pe care cercetarea traditionala nu are cum sa ii livreze in timp util. De aceea, datele si informatiile necesare luarii unei decizii de marketing sunt foarte greu de gestionat in contextul actual.

In general, se pot identifica trenduri internationale, sa te uiti la liderul pietei este un must do si, mai ales, sa vezi care sunt bunele practici din industrie. Cred ca daca esti un om de marketing conectat la industrie, la trenduri si ai si research in spate, deciziile sunt mult mai usoare.

Corina Lazar: Daca esti un om de marketing conectat la industrie, la trenduri si ai si research in spate, deciziile sunt mult mai usoare.

"Dificultatea nu tine de cantitatea datelor de marketing – cred ca sursele de date de marketing chiar abunda in unele domenii de activitate. Provocarea consta in a reusi sa indentifici insa acele tipuri de date care sunt reprezentative businessului in care activezi si nevoilor de marketing dintr-un moment sau altul. Provocarea incepe insa chiar cu cativa pasi inainte de acest moment, prin corecta evaluare a core target-ului businessului si a obiectivelor de marketing, punctele de pornire pentru a alege acele date care livreaza cel mai bine rezultate. Mai departe, bugetele destinate cercetarii sunt cele care decid tipul studiului si amploarea lui." - explica Raluca Niculae, Berarii Romaniei.

In zona B2B si in zona industriala, probleme legate de datele de marketing vin zona segmentarii, explica Madalina Constantin. "Pentru ca decizia de marketing sa fie realista si cu sanse de succes in implementare, segmentarea este vitala, iar datele necesare unei segmentari adevarate sunt dificil de cules pe piata romanesca". 

Cu ce date, informații și surse de date luăm decizii de marketing?

"Cred ca depinde de specificul zonei de activitate, de distinctia B2B, B2C sau B2P (entitati publice), precum si online/offline. De asemenea, ca depinde de ce anume urmarim si cum masuram obiectivele urmarite. In acest sens, ma refer la distinctia necesara intre instrumentele de masura tactice (in online - nr. de lead-uri, rata de deschidere email, download de continut) versus strategice (generare de venituri suplimentare, rata de retinere clienti, contributie la marja).

Decizia de marketing ar trebui sa fie o consecinta a ratiunii de business

Decizia de marketing ar trebui sa fie o consecinta a ratiunii de business, indiferent de tipul de activitate, iar informatiile sau datele cu care se implementeaza decizia de marketing tin de resursele fiecarei companii (in cazul meu, baze de date construite intern si achizitionate)." - este de parere Madalina Constantin. 

In luarea deciziilor și conturării strategiilor de marketing, folosim studii pentru a analiza atat comportamentul clientul, cat si competitorii, iar la nivel intern, fiind un business online, folosim date din Google Analytics și statisticile oferite de canalele de social media pentru a masura eforturile de marketing. - explica Raluca Mindrescu, de la AMA Romania. "Desi sunt o multitudine de instrumente pentru datele de marketing, intampinam provocari in incercarea de a imbunatati acuratetea acestora si, de asemenea, reprezinta o problema calitatea datelor cu care se lucreaza. La aceasta se adauga si cantitatea mult prea mare de date din care cu greu poți extrage ceva concret."

"Problemele cu care ma confrunt in ceea ce priveste datele de marketing, pornesc de la faptul ca sunt prea multe informatii si este dificil sa le aleg pe cele relevante si sa nu ma pierd in detalii. Deciziile de marketing ar trebui sa fie luate pe baza unor date si informatii care pot fi cluster-izate cat mai mult, astfel incat sa poti intra in detaliu in split-ul bugetului folosit, dar si pe baza insight-urilor din campanii anterioare, daca au existat, astfel incat sa pornim de la o baza reala, deja testata de informatii. In cazul in care nu vorbim de campanii anterioare, atunci ar trebui ca deciziile sa se faca in urma unui research legat de ce vinde produsul/serviciul promovat sau sa se organizeze focus grupuri." - este de parere Ramona Elena Vasilca-Serban, de la OTP Bank, cursant la modulul Mastering Metrics.

Un material realizat cu sprijinul cursantilor la Institutul de Marketing si viitori Chartered Marketeri Corina Lazar, Group Marketing Manager la Noriel, Raluca Mindrescu, Marketing Manager la Advanced Mobile Applications, Ramona Elena Vasilca-Serban, Senior Internet Channel Administrator la OTP Bank, Raluca Niculae, PR Manager la Berarii Romaniei si Madalina Constantin, CIM Chartered Marketer si specialist in marketing si comunicare B2B.

 Corina Lazar, Group Marketing Manager la Noriel

Raluca Mindrescu, Marketing Manager la Advanced Mobile Applications

Ramona Elena Vasilca-Serban, Senior Internet Channel Administrator la OTP Bank

Raluca Niculae, PR Manager la Berarii Romaniei

Madalina Constantin, CIM Chartered Marketer si specialist in marketing si comunicare B2B

Acum ca s-a mai potolit „febra” de inceput care a cuprins mapamondul cu o viteza demna de cartea recordurilor atunci cand a fost lansat, in prima parte a verii lui 2016, sa aruncam o privire la rece asupra fenomenului "Pokemon Go" - joc de realitate augmentata, construit pe baza deja cunoscutelor personaje ale imaginarului japonez, pokemoni, de catre Niantic Studios cu licenta de la Nintendo, si care iata, inedit, scoate milioane de jucatori in strada la vanatoare - cu ajutorul mingiilor Poké - de mici monstri animati, utilizand camerele foto, gps-urile telefoanelor inteligente si Google Maps. Considerat de unii strategie de manipulare globala, vazut de altii ca o extraordinara oportunitate de marketing (in august 2016, 85% dintre cei care il descarcasera inca il mai jucau; in cateva zile de la lansare, jocul avea mai multi utilizatori decat Twitter-ul, pentru ca in prezent numarul jucatorilor sa fie de cateva sute de milioane), dar considerat de catre toti jucatorii o varianta ideala de a combina lumea reala (locuri si alti jucatori) cu cea virtuala, scapand astfel de sendentarismul la care jocurile video clasice obliga, Pokemon Go nu se adreseaza numai tinerilor sub 30 – segmentul interesat de jocuri, in general –, fiind accesat de la puberi pana la "businessmeni" de peste 35 de ani care isi ofera voluntar datele personale, ceea ce schimba perspectiva parteneriatelor dintre advertiseri si jocurile de realitate augmentata.  

Conform SensorTower (iulie 2016), Pokémon Go generează 1.6 milioane de dolari venit pe zi, cu o medie pe zi de 33 de minute si 25 de secunde petrecute de utilizatorul normal de iPhone in aplicatie, in comparatie cu Facebook (22 minute), Snapchat (18 minute), Twitter (17 minute si 56 secunde) si Instagram (15 minute).

Printre primele companii care au urcat la bord a fost McDonald’s (in Japonia) transformandu-si restaurantele in „PokéGyms” si „Pokéstops”, locuri de adunare a jucatorilor in cadrul aplicatiei. Si succesul nu a intarziat sa vina. Astfel, Pokemon Go este o invitatie, in primul rand pentru business-urile locale, sa-si regandeasca strategia de atragere a clientilor folosindu-se de resursele pe care acest joc le ofera, cu un rol activ in economia acestuia.

Totusi, desi natura brandurilor care se pot asocia cu Pokemon Go este foarte variata, publicitatea trebuie sa fie facuta intr-un mod cat mai ingenios pentru a capta si mentine atentia jucatorilor. Atentie care se distribuie intre smartphone-urile pe care este disponibila aplicatia si realitate, caci nu putine au fost incidentele (si accidentele) provocate de jucatorii absorbiti de magia jocului.

Oare in ce consta aceasta? Desi personajele principale sunt elemente de desene animate, milioane de adulti s-au lasat sedusi de ele. Deci, care sa fie reteta succesului Pokemon Go?

Aşa cum spuneam, jocul te scoate din casa, purtandu-te prin diferite puncte ale orasului (unele dintre ele, business-uri locale, cum am vazut), te provoaca prin obligatia de a alege una dintre cele trei echipe (Instinct, Mystic si Valor) sa intri in competitie cu restul jucatorilor, dar te si invita la socializare cu acestia.

Asadar, in mai putin de cateva luni s-a creat un nou segment de public, eterogen, dinamic, aparent „hipnotizat” de reactivarea instinctelor primare de vanatoare si care poate fi usor atras in diferite zone (jocul permite acest lucru prin lansarea  de „ispite”. Un exemplu minor, dar cat se poate de graitor in acest sens este cel al unei pizzerii din Queens, New York, care cu o investitie de numai 10 dolari si-a crescut vanzarile cu 75%. Atat a costat sa „ispiteasca” un Pokemon in localul lor). Un segment de public dispus sa riste in plan real (unii joaca chiar si atunci cand sunt la volan) de dragul recompenselor virtuale – sau mai putin virtuale daca este vorba de companiile locale dornice sa atraga jucatorii cu oferte si reduceri, devenid astfel parte integranta a jocului.

Insa amploarea Pokemon Go nu este destinata, desigur, doar afacerilor locale, oferind brandurilor mari (precum Harry Potter si Game of Thrones) nu numai noi oportunitati de venituri, ci si mai mult engagement. Si, de ce nu, inspiratia de a-si crea intr-un viitor nu foarte indepartat propriile aplicatii de realitate augmentata.

In fond, realitatea augmentata (AR) reprezinta un canal de marketing nou, iar curajul de a fi printre primii care-l folosesc asigura vizibilitate mai mare si concurenta mai mica. Deocamdata. Caci cu cat o aplicatie sau platforma capata popularitate mai mare, cu atat creste gradul sau de saturatie din punctul de vedere al marketingului. Iar asta se intampla foarte rapid in epoca digitala in care traim. Iar in cazul Pokemon Go, resursele sunt, totusi, limitate, caci o supra-aglomerare de branduri, de „Pokéstops” sau „ispite” ar dauna insasi structurii jocului si ar enerva jucatorii (ceea ce creatorii jocului nu ar permite, de aceea este posibil sa asistam inclusiv la „licitatii” pentru spatiile publicitare).

Pokemon Go (ca orice alta aplicatie de realitate augmentata) are ca element de baza precizia localizarii pe harta (coordonate geografice precise). In viitorul apropiat, spatiul virtual se va suprapune celui real cu o explozie de reclame, oferte si informatii, intr-o lupta care se anunta greu de controlat, astfel ca diferenta o va da pana si o eroare de cativa metri.

Totusi, sa nu ne mintim, Pokemon Go este un joc bazic si poate fi depasit de urmatoarele generatii de jocuri (care ar putea integra o lume virtuala 3D in realitate) mai repede decat ne asteptam. Practic, este numai inceputul a ceea ce urmatorii ani ne vor aduce in materie de virtualitate.

Pana atunci insa, doar cei dispusi sa investeasca nu numai bani, ci si timp, sa inoveze, sa creeze si sa ramana constanti in utilizarea noilor tehnologii au sanse sa transforme pionieratul lor intr-o sursa de inspiratie, castigand nu numai clienti si vanzari crescute, ci si capital de imagine. Noile tehnologii sunt in continua evolutie, la fel si strategiile de marketing, iar brandurile care tin pasul cu vremurile sunt cele care reusesc sa se mentina si sa creasca pe o piata tot mai ofertanta pentru clienti.

In Romania, in categoria de bere a inceput sa se dezvolte o gama larga de specialitati si sub categorii de import, unele produse fiind importate direct. De ce berile de import sunt extrem de atragatoare pentru consumatori, in special pentru cei din segmentul premium? Pentru ca berile locale nu acopera nevoile consumatorului: a se simti special, a socializa cu o anumita ocazie. Exista un segment de consumatori care nu se considera niste oameni obisnuiti si cauta gusturi diferite ale berii.