Doriti sa fiti parteneri cu noi?

Va interesează sa va faceti publicitate pe site?. Scrieti-ne la contact[@]marketingfocus.ro

Proiecte speciale. Sponsorizari - Eduard Stancu, Director dezvoltare - eduard@marketingfocus.ro

Digital Marketing, Mobile Marketing, New Media - Anca Macoviciuc - anca@marketingfocus.ro

Interviuri – Mihaela Pantea – mihaela.pantea@marketingfocus.ro

Evenimente - evenimente@marketingfocus.ro

Stiri, communicate de presa - redactia@marketingfocus.ro

  • Publicitatea auto va scădea cu 21% în 2020, comparativ cu 9% pentru piața publicitară în ansamblu
  • În majoritatea țărilor, publicitatea auto își va reveni rapid în 2021, iar piețele cele mai afectate vor înregistra cea mai mare redresare
  • Brandurile auto investesc masiv în TV, canal ce rămâne cel mai reprezentativ pentru construirea brandului folosind o audiență în masă
  • Publicitatea digitală, singura care va crește între 2019 și 2022
  • România urmează tendința globală: scădere de 15% a bugetelor de media față de anul trecut

Cheltuielile în publicitatea auto sunt estimate să scadă cu 21% în 2020 în 10 piețe cheie, conform previziunilor Zenith Automotive Advertising Expenditure Forecasts. Această scădere este de două ori mai rapidă decât declinul pieței publicitare, în ansamblu, pe aceste piețe.

Răspândirea noului coronavirus și efectul său asupra economiei globale au lăsat consumatorii nesiguri cu privire la viitorul lor financiar, fapt ce îi determină să nu facă achiziții mari. De asemenea, producătorii auto au avut de suferit din cauza întreruperii lanțurilor de aprovizionare, fapt cauzat de stoparea producției în timpul lockdown-ului din diferite țări, în diferite momente. În momentul în care gravitatea crizei s-a concretizat și au apărut dificultăți legate de cerere și ofertă, brandurile auto și-au redus cu mult bugetele alocate publicității. În lunile aprilie și mai, majoritatea piețelor au înregistrat cel mai mare declin. Scăderile de la an la an s-au redus de atunci, iar Zenith se așteaptă ca acestea să se modereze până la sfârșitul anului.

Situația globală este reflectată și în România – bugetele de media pentru sectorul auto fiind de asemenea influențate de criza sanitară. După un început de an promițător, pe perioada stării de urgență, majoritatea clienților din segment și-au redus semnificativ bugetele astfel încât prognozele pentru acest an arată o scădere de 15% față de anul precedent.

Cu toate acestea, investițiile din publicitatea auto vor depăși piața în 2021 și 2022, cu 10,5% creștere în 2021 și 11,4% în 2022. Inițial, declinul mare din 2020 va putea fi comparat mai ușor în anul 2021, însă deciziile de cumpărare amânate și reticența persistentă de a utiliza mijloacele de transport public, vor conduce la o primă creștere a vânzărilor de autoturisme din 2017, lucru ce alimentează creșterea susținută a publicității auto în 2022.

Investițiile din publicitatea auto în 2022 se vor plasa în urma celor din 2019

În ciuda vitezei de recuperare din 2021 și 2022, publicitatea auto este prognozată să fie cu 2,8% mai mică în 2022 decât a fost în 2019. Aceasta va recupera mai puțin din terenul pierdut față de piața în ansamblu,  care se estimează că va fi cu 0,6% în 2022, sub nivelul anului 2019, oferind astfel publicității auto potențialul de a depăși piața în 2022.

Brandurile auto rămân în urma pieței digitale

Publicitatea digitală este cel mai important canal pentru brandurile auto, dar publicitatea auto este mai puțin digitală decât piața în ansamblu: brandurile auto au alocat 42% din buget canalelor digitale în 2019, în timp ce media acestor tipuri de cheltuieli în digital pentru alte branduri este de 49%. Mai mult, brandurile auto sunt mai puțin vizibile în reviste sau în afara casei ("out-of-home"/"OOH").

Televiziunea este al doilea cel mai mare canal folosit de agențiile de publicitate auto. Acestea investesc substanțialîn acest canal prin bugetele alocate - 32%, media altor branduri fiind de 27%. Televiziunea este platforma cheie prin care brandurile auto ajung către publicul larg, cu toate că mediul digital premium începe să preia din acest rol pentru unele audiențe. Și în România, televiziunea rămâne principalul canal de comunicare pentru jucătorii din auto, dar cu o cotă de piață mai mică decât totalul pieței și în scădere față de anii precedenți (57% vs. 66% total piață). Agențiile de publicitate auto investesc substațial în cinematografe, deoarece le permite să consolideze imaginea brandului și în rândul tinerilor, un public relativ pregătit, dar și în radio, un mediu extrem de relevant, având în vedere că cel mai adesea radioul este ascultat în mașină.

Comparativ cu alte branduri, mărcile auto investesc substanțial mai mult și în media tradițională (ziare) mai exact 11%, în timp ce media pieței de 7%. Acest lucru se datorează piețelor din Germania și India, unde ziarele au încă o acoperire ridicată în rândul cititorilor educați și înstăriți. Brandurile auto beneficiază de capacitatea de a transmite informații mai detaliate, cum ar fi valorile brandului, specificațiile și accesoriile.

Publicitatea digitală este singurul canal preconizat să crească

Și România a urmat tendința generală a pieței, unde în segmentul auto s-au folosit în proporție mai mare decât în 2019 canalele digitale. Astfel, 35% din totalul bugetelor de media sunt consumate în online (versus 21% total piață); atât site-urile locale, cât și platformele internaționale au înregistrat creșteri de bugete.

Potrivit datelor Zenith, digitalul va fi singurul canal în care brandurile auto vor cheltui mai mult în 2022, decât în 2019. Brandurile își vor îndrepta atenția spre realizarea de video-uri digitale premium pentru a compensa scăderea ratingurilor TV din prime-time și pentru a utiliza mai bine datele clienților, cu scopul de a obține eficiență în publicitatea digitală. Chiar înainte de pandemie, canalele digitale prindeau din ce în ce mai multă importanță în vederea deciziei de cumpărare, iar pandemia nu a făcut decât să accelereze această tendință. Zenith se așteaptă ca acest lucru să continue și în următorii ani. Se estimează că brandurile auto vor cheltui cu 9% mai mult în canalele digitale în 2022 decât au făcut-o în 2019.

Ziarele și revistele și-au pierdut cota de piață de ani de zile, pe măsură ce majoritatea cititorilor au migrat în online și se estimează că vor recupera doar o parte din veniturile publicitare pe care le-au pierdut în 2020 abia în 2022. Cheltuielile din publicitatea de ziare vor fi cu 27% mai mici în 2022 decât în 2019, iar cheltuielile din publicitatea de reviste vor fi cu 28% mai mici. În schimb, OOH-urile și cinematografele vor recupera masiv în 2021 și 2022 pierderile substanțiale din 2020, cauzate de restricțiile de distanțare socială.

Televiziunea și radioul vor rămâne cele mai importante canale mass-media pentru publicitatea auto, cu scăderi relativ restrânse de 6%, respective 7%, între 2019 și 2022.

Australia și Canada sunt pionieri în digital-led auto marketing

Australia și Canada sunt cele mai avansate piețe în ceea ce privește publicitatea digitală auto, fiecare dedicând mai mult de 70% din cheltuielile totale acestor canalele. Chiar și aici există potențial pentru o creștere mai mare – se estimează că ponderea cheltuielilor digitale va crește în Australia de la 75% în 2019 la 79% în 2022, iar în Canada de la 72% la 75%.

Pe alte piețe, potențialul de creștere este și mai mare, în special pe piețele care în present sunt în urmă. Cota de piață digitală a publicității auto, prognozează Zenith, va crește în India de la 15% în 2019 la 23% în 2022, în Elveția de la 27% la 33% și în SUA de la 31% la 38%.

Recesiunea coronavirusului a fost resimițită puternic de brandurile auto, fapt ce face deosebit de important ca acestea să se adapteze la comportamentele și nevoile tot mai în schimbare ale consumatorilor", a declarat Jonathan Barnard, Zenith's Head of Forecasting. „Brandurile care s-au apropiat de clienți prin online, investind în date first-party și comunicare personalizată, vor beneficia de cea mai bună poziție atunci când cererea va fi din nou în creștere."

*Piețele incluse în acest studiu sunt Australia, Canada, Germania, India, Italia, Rusia, Spania, Elveția, Marea Britanie și SUA, care împreună reprezintă 57% din investițiile globale în auto.

  • Studiul, care a implicat 1.200 de companii mici și mijlocii, a analizat experiențele acestora pe parcursul crizei, de la începutul pandemiei și până în iulie 2020, și demonstrează modul în care digitalizarea a stat la baza rezilienței IMM-urilor în această perioadă;
  • În ciuda beneficiilor pe scară largă ale digitalizării, datele indică faptul că IMM-urile sunt în urma organizațiilor mai mari în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor;
  • Digitalizarea permite companiilor mici și medii să răspundă provocărilor și să inoveze pentru a se dezvolta, contribuind la redresarea economică pe scară largă;
  • Datele evidențiate de acest studiu, combinate cu analiza realizată de către Deloitte, oferă recomandări tangibile pentru viitoare politici guvernamentale.

 Vodafone prezintă concluziile unui nou studiu vast care a implicat 1.200 de companii mici și medii din mai multe țări europene, realizat de la începutul pandemiei până în iulie 2020, cu scopul de a înțelege mai bine principalele provocări cu care s-au confruntat aceste companii și modul în care digitalizarea a stat la baza rezilienței IMM-urilor în timpul crizei pandemice.*

57% dintre companiile mici și medii din toate sectoarele au înregistrat anulări ale comenzilor sau contractelor din cauza pandemiei, în timp ce 35% dintre IMM-uri au indicat faptul că pandemia a avut un impact semnificativ asupra cererii și veniturilor.

Companiile mici și medii care s-au digitalizat au avut cele mai mari șanse de a identifica noi oportunități de business în timpul pandemiei. Afacerile cu cel mai mare nivel de digitalizare și-au asigurat oportunități cu o rată de cel puțin două ori mai mare comparativ cu afacerile cel mai puțin digitalizate.

Cu toate acestea, multe IMM-uri s-au confruntat cu bariere semnificative în ceea ce privește adoptarea serviciilor digitale. Șansele ca aceste companii să profite de avantajele noilor tehnologii sunt încă mult mai mici comparativ cu cele ale organizațiilor mai mari, chiar dacă sunt conectate la internet în aceeași măsură. În ciuda beneficiilor digitalizării, datele raportului DESI 2020 arată că IMM-urile rămân în urma companiilor mai mari în ceea ce privește adoptarea aproape a tuturor tehnologiilor. Cele mai mari decalaje sunt în digitalizarea proceselor organizaționale interne, unde se poate câștiga cel mai mult prin eficientizare.

“Companiile mici și medii joacă un rol important în economiile europene, dar acestea au fost deosebit de vulnerabile la criza pandemiei. Investind în IMM-uri și în transformarea lor digitală avem ocazia să modelăm redresarea economică a Europei într-un mod care să ofere schimbări durabile și de impact. Credem că rezultatele studiului sunt foarte relevante pentru guverne în dezvoltarea de politici care să asigure că IMM-urile beneficiază de ceea ce au nevoie pentru a se redresa. Acum este momentul să sistematizăm digitalizarea companiilor mici și medii și să analizăm modul în care Fondul de Redresare al UE poate fi cel mai bine utilizat la nivel național pentru a sprijini reziliența și redresarea IMM-urilor", a declarat Mihnea Rădulescu, Director Enterprise Business Unit, Vodafone România.

Conform studiului Vodafone, există o serie de motive pentru care companiile mici și medii au avut dificultăți în a se digitaliza:

  • 73% au declarat că au întâmpinat dificultăți cu implementarea noilor tehnologii, integrarea cu tehnologiile existente și cu procesele de business, migrarea de la vechile sisteme și retragerea vechilor tehnologii;
  • 51% au spus că au avut dificultăți să identifice tehnologiile potrivite sau furnizorul potrivit;
  • 38% dintre companiile mici și medii au spus că au avut nevoie de sprijin prin cursuri de instruire;
  • 29% au indicat costul investițiilor în digitalizare ca fiind o barieră atunci când au luat în calcul aceste transformări.

Cu toate acestea, în timp ce firmele de tehnologie pot face mai mult pentru a-și face produsele și serviciile mai accesibile și, prin urmare, pentru a spori adoptarea acestora, guvernele pot juca un rol semnificativ pentru a sprijini accelerarea digitalizării companiilor mici și mijlocii, cu beneficii economice și sociale pe mai departe. Rezultatele studiului evidențiază complexitatea proiectării de politici, ca răspuns, pentru un grup atât de eterogen, și oferă, de asemenea, informații valoroase despre modul în care aceste provocări pot fi abordate în practică.

În fazele inițiale ale crizei COVID-19, guvernele europene au prioritizat sprijinul acordat companiilor mici și medii prin introducerea de măsuri de ajutor financiar pe termen scurt, pentru a atenua provocările cu care s-au confruntat aceste companii. Studiul prezintă o serie de bune practici la nivelul mai multor tări. Următoarele politici au jucat un rol important, permițând IMM-urilor să rămână reziliente în timpul crizei: acces gratuit sau la costuri reduse la instrumente și servicii digitale; granturi și vouchere; resurse informaționale online; programe de training și sprijin direct.

Cercetarea arată în continuare că guvernele naționale trebuie să țină seama de provocările cu care se confruntă companiile mici și mijlocii în procesul de digitalizare și ar trebui să adopte un cadru clar de politici de digitalizare a IMM-urilor care:

  • să abordeze decalajele în ceea ce privește disponibilitatea instrumentelor și tehnologiilor necesare pentru digitalizare, și anume conectivitate de mare viteză și instrumente și servicii digitale adecvate. Pentru a facilita digitalizarea companiilor mici și mijlocii, acest cadru ar trebui să urmărească creșterea accesului per ansamblu și în rural, cu eventuale scheme pe termen scurt de vouchere pentru a sprijini adoptarea conectivității de mare viteză, reducând astfel barierele în calea continuării digitalizării;
  • să ofere vouchere flexibile, subvenții sau credite fiscale pentru investiții digitale, astfel încât IMM-urile să aibă capacitatea de a găsi soluții pe baza nevoilor lor individuale; și
  • să ofere măsuri suplimentare de sprijin, cum ar fi un ghișeu unic, accesibil, care să ofere îndrumări și instruire specifice pentru sectoarele cheie.

Reducerea decalajului digital prezintă, prin urmare, o oportunitate pentru factorii de decizie, care trebuie să abordeze resorturile acestei realități.

Raportul complet poate fi descărcat de aici.

* Pentru a înțelege mai bine principalele provocări pentru companiile mici și medii și modul în care digitalul a sprijinit reziliența IMM-urilor în timpul crizei COVID-19, Vodafone Group a comandat către Context Consulting un studiu care a implicat un sondaj pe un eșantion de 1.200 de IMM-uri din Marea Britanie, Spania, Germania și Italia, peste care a fost ulterior suprapusă o analiza efectuată de Deloitte.

Arctic este campionul celor mai puternice branduri româneşti în 2020, urmat de Gerovital și Borsec, potrivit clasamentului prezentat de Biz pe baza studiului realizat de Unlock Market Research

Clasamentul primelor 10 branduri românești include și eMag, Dacia, Aqua Carpatica, Dero, Farmec, Dorna și Napolact.

”Aflat la a 11-a ediţie, studiul denotă coerență, cu un top 10 stabil, în care românii văd în continuare mărcile românești ca fiind autentice, de calitate și pe care te poți baza. Într-un an special, așa cum este acesta, importanța unui brand puternic a făcut diferența în fața consumatorilor. Este nevoie de branduri românești de excepție, care conduc la o economie puternică și solidă.”, spune Marta Ușurelu, owner Revista Biz.

Schimbările pe care le-am trăit în acest an au afectat și raportarea la mărci, în special la cele românești. Primele semne se văd chiar la nivel de importanță a diferitelor categorii în viețile consumatorilor – produsele de igienă se plasează pe locul 1 în orice coș de cumpărături, comerțul online devine tot mai căutat, și pare că orice produs „de casă” capătă o importanță pe care nu o avea până acum.

Mai mult, de la cumpărături spontane și coșuri de cumpărături medii ca mărime, românii s-au întors la planificare, la a merge la cumpărături mai rar și a avea un coș de cumpărături mult mai responsabil.

Acest comportament de cumpărare a apărut în perioada stării de urgență, dar s-a păstrat și mai apoi – cumpărăturile și categoriile de impuls înregistrând și acum scăderi.

Dar schimbările nu sunt doar la nivel funcțional, ci și în atitudinea față de branduri – au fost foarte apreciate mărcile care s-au implicat social, care au încercat să ajute și care au luat măsuri de responsabilizare, cele care i-au făcut pe oameni să aibă încredere  în ei. Totodată, a existat o reîntoarcere către produsele locale și micii producători, în special în zona de alimentație.

Mai multe detalii despre TOP 50 cele mai puternice branduri românești și clasamentul integral găsiți aici www.revistabiz.ro/brandro-2020-top-50-cele-mai-puternice-branduri-romanesti și în ediția din septembrie a Revistei Biz.

Metodologie

Topul celor mai puternice 50 de branduri românești măsoară "puterea" mărcilor româneşti din perspectiva investiţiei de încredere şi afectivitate care le este acordată de către consumatori, fără a lua în calcul indici financiari și comerciali.

Studiul are la bază 600 de interviuri online şi este reprezentativ la nivel urban, la nivel de regiune, grad de urbanizare, împărţire pe sex şi vârstă a populaţiei între 18 şi 55 de ani.

Studiul BrandRo măsoară puterea mărcilor româneşti din perspectiva investiţiei de incredere şi afectivitate care le este acordată de către consumatori  fără a lua calcul indici financiari și comerciali.

Performanţa mărcilor româneşti este măsurată în baza a trei indicatori: importantă mărcii, gradul de utilizare și notorietatea ei. Importanţa unei mărci pentru consumator a fost măsurată cu ajutorul metodologiei MaxDiff (Maximum Differentiation Scaling) și toate analizele au fost realizate la nivel de categorie, în total având 10 categorii de produse.

Respondenţii au realizat alegeri între calupuri de mărci, respectiv au ales care este cea mai importantă și cea mai puțin importantă marca pentru ei. Aceștia au făcut alegeri multiple între combinații unice de mărci. In urmă acestor alegeri a fost calculat un indice de preferinţă pentru fiecare marca care ulterior a fost analizat împreună cu indicele de importantă al fiecărei categorii în parte, obținându-se astfel topul final.

O marcă este cu atât mai puternică din perspectiva românismului cu cât reuşeşte să-şi menţină poziţia în top, indiferent de fluctuaţiile socio-economice specifice ultimilor ani.

Rezultatele GfK TEMAX pentru Romania, T1 2019

Cu o valoare de 700 milioane de euro in primul trimestru din 2019, piata romaneasca a bunurilor de folosinta indelungata a marcat o scadere de aproape 2% fata de primele trei luni ale anului trecut.

Mai multe categorii au contribuit la aceasta evolutie, dar cele mai importante scaderi au venit din telecom si IT, sectoare responsabile de 43%, respectiv, 14% din valoarea totala a pietei in T1 2019.

Sectorul telecom a scazut cu 4.5%, pana la 301 milioane de euro, iar electronicele, cu o importanta de 15% in valoarea totala, au intrat si ele in teritoriul negativ, cu un declin de aproape 1 procent, pana la 106 milioane de euro.

Vanzarile de electrocasnice mari (18% din valoarea pietei) au crescut cu peste 11%, pana la 128 milioane de euro. Electrocasnicele mici (7% din valoarea totala) si-au majorat vanzarile cu aproape 4%, pana la 52 milioane de euro.

Sectorul IT a totalizat 101 milioane de euro in acest prim trimestru, cu aproape 10% mai putin fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Echipamentele de birou si aparatele foto, fiecare reprezentand aproape 1% din piata totala, au marcat evolutii negative de -4.5% (pana la 8 milioane de euro), respectiv, mai mult de -11% (pana la 4 milioane de euro).

Telecom

Piata de telecom include telefoane mobile si smart, phablete (telefoane smart cu ecrane mai mari de 5.6 inch), casti pentru telefoane si core wearables, precum ceasuri smart, Fitbit.

Categoria care marcheaza evolutia negativa a intregului sector este cea a telefoanelor mobile care isi diminueaza valoarea cu mare viteza. O scadere de peste 74% fata de trimestrul similar din 2018 a adus vanzarile la 53 milioane de euro.

Ascensiunea phabletelor nu a reusit sa compenseze tendinta, chiar daca rata de crestere a acestora a fost de peste 146%, pana la o valoare de 231 milioane de euro.

Castile au marcat, de asemenea, o evolutie buna, peste 17%, pana la 8 milioane de euro, in timp ce vanzarile de core wearables s-au majorat cu peste 52%, tot pana la 8 milioane de euro.

Electrocasnice mari

In acest sector, uscatoarele de rufe sunt cele care continua evolutia foarte buna de anul trecut. In T1, categoria a crescut cu aproape 35%, pana la 3 milioane de euro. Desi este o categorie mica, aceasta va urma trendinta de crestere remarcata la nivel european.

Frigiderele, a doua mare categorie ca evolutie din acest sector, si-au majorat vanzarile cu 15.5%, atingand 32 milioane de euro. Urmeaza congelatoarele, cu o crestere de peste 14%, dar cu doar 5 milioane de euro in valoare absoluta.

Cea mai mare categorie din punct de vedere valoric, cea a masinilor de spalat, a atins 40 de milioane de euro in primul trimestru, reprezentand un plus de mai bine de 14% fata de T1 2018.

Aragazurile au avut vanzari de 21 milioane de euro, cu peste 2% mai mult fata de primele trei luni ale anului trecut.

Ca si uscatoarele de rufe, si masinile de spalat vase sunt pe un trend ascendent. Categoria a marcat un plus de 13.5%, ajungand la vanzari de 7 milioane de euro in primul trimestru din 2019. Vanzarile de cuptoare cu microunde au crescut cu 8.5%, pana la 4 milioane de euro.

Singura categorie pe trend negativ a fost cea a hotelor, cu o scadere de 1%, pana la 5 milioane de euro.

Electronice

Cea mai importanta categorie din acest sector, cea a televizoarelor, a inregistrat un plus de peste 2 procente, ajungand la o valoare de 92 milioane de euro.

Rezultate foarte bune se remarca si in cazul boxelor si a sistemelor audio, ale caror vanzari au crescut cu aproape 9%, respectiv 8%, pana la o valoare de doua milioane de euro fiecare.

Restul categoriilor au insa un impact negativ asupra performantei totale a sectorului. Piata de casti a scazut cu 15.5%, pana la 0.69 milioane de euro, in timp ce camerele video au ajuns la mai putin de 1 milion de euro, dupa o scadere a vanzarilor de aproape 33%.

IT

Aproape toate categoriile din acest sector au avut o evolutie negativa in primul trimestru al acestui an. Singurele exceptii au fost monitoarele, cu o majorare de 12.5%, pana la 10 milionane de euro si camerele web, cu o crestere de peste 3%, pana la doua milioane de euro.

Cea mai accentuata scadere, de aproape 26%, a fost inregistrata de computere, ale caror vanzari au ajuns la 17 milioane de euro. Tabletele continua si ele panta descendenta, cu vanzari de 10 milioane de euro, in scadere cu 16.5% fata de T1 2018. Vanzarile de laptopuri au scazut cu 7%, atingand o valoare de 55 milioane de euro.

Electrocasnice mici

Cea mai importanta categorie din acest sector, cea a aspiratoarelor (28% importanta valorica), a marcat o crestere de 17%, atingand 15 milioane de euro. O alta categorie importanta, cea a espressoarelor de cafea, a crescut cu peste 26 de procente, atingand o valoare de 10 milioane de euro. Si aparatele de barbierit / epilat au marcat o evolutie buna, de plus 16%, pana la 6 milioane de euro.

Alte categorii in crestere sunt uscatoarele de par, cu o crestere de mai bine de 9% si 2 milioane de euro in vanzari absolute, si fiarele de calcat, cu un plus de 14.5%, pana la 4 milioane de euro.

Sectorul electrocasnicelor mici are cateva staruri, categorii noi cu o evolutie foarte buna. Acestea sunt aparatele de calcat vertical cu aburi, categorie care aproape si-a dublat vanzarile (+93%) in primul trimestru al acestui an fata de T1 2018, desi valoarea absoluta este inca mica, 0.8 milioane de euro.

In registrul negativ avem storcatoarele de fructe, in scadere cu 35%, si masinile de tocat, cu vanzari diminuate cu 11.5% si o valoare absoluta de 2 milioane de euro fiecare. Statiile de gatit (multicooker) au avut vanzari de 7 milioane de euro, cu aproape 11% mai putin decat in primele trei luni ale anului trecut.

Echipamente de birou

Sectorul include imprimante si multifunctionale, cu vanzari mai mici cu 4.5% fata de T1 2018, pana la 8 milioane de euro.

Foto

Camerele digitale continua sa piarda teren in fata telefoanelor inteligente cu camere din ce in ce mai multe si mai performante. Astfel, categoria a scazut cu peste 11, la 4 milioane de euro.

Mai multe detalii si grafice pe: https://temax.gfk.com/ro/EUR/reports/

30 martie 2017, Bucuresti – Saptamana trecuta a avut loc, la  Universitatea de Studii Economice (ASE Bucuresti), a cincea editie BEST OF ESOMAR ROMANIA 2017, eveniment dedicat industriei de cercetare de piata locale. Tematica editiei aniversare a fost “Trenduri de piata in Romania”.

Vorbitorii au abordat o gama diversa de subiecte: Care sunt trendurile de consum in Romania? Cum sa le interpretam si reinterpretam? Cum sa fim diferiti, sa inovam si sa ne conectam cu consumatorii moderni? Care sunt tendintele pietei in randul tinerilor romani?

Programul a gazduit o agenda dinamica sustinuta de reprezentatii celor mai importante agentii de cercetare prezente in Romania, precum si de catre cei doi speakeri internationali: 

  • Steve Wigmore, Director, Technology Research, Lightspeed, Marea Britanie
  • Tom De Ruyck, Managing Partner, InSites Consulting, Belgia (Keynote Speaker) 

Evenimentul a fost deschis de catre Alina Serbanica, Reprezentant ESOMAR pentru Romania, care a marcat importanta acestei editii aniversare – “5 ani Best Of ESOMAR”, atat pentru cercetatori (practicienii din industria de cercetare de piata), cat si pentru clienti – cei care beneficiaza de serviciile de cercetare de piata, intr-un context in care la inceputul acestui an ESOMAR a implementat noul cod international de etica si deontologie profesionala al industriei (ICC Code ESOMAR – Ianuarie 2917). ESOMAR se implica in mod activ in reglementarea industriei, in promovarea si cascadarea standardelor si practicilor de industrie care sa confere calitate, validitate si consistenta metodologiilor si analizelor de cercetare de piata pe care agentiile le ofera clientilor sai. 

Invitatul special Tom De Ruyck, Managing Partner, InSites Consulting, Profesor la IESEG din Belgia a deschis seria prezentarilor.

Ce sunt insight-urile? Cum le comunicam? Dar, si mai important, cum putem sa le folosim in business-ul nostru? Pentru ca, mai mult ca oricand, masurarea impactului este vitala pentru agentiile de servicii de marketing profesioniste. Conform unui studiu de piata realizat recent despre impact, doar 45% dintre specialistii in prognoze si profesionistii de marketing cred ca cercetarea de piata reuseste sa schimbe atitudinile si deciziile de marketing. Intrebarile «de un milion de dolari» par a fi: cum declansam aceste actiuni semnificative in intreaga organizatie pentru a crea un impact pozitiv asupra afacerii? Si cum specialistul in inovatii poate face acest lucru in mod eficient si practic?  

Prezentarea Oanei Popa Rengle de la Anamnesis ne propune sa privim brief-urile de research ca pe povesti dominante in organizatiile clientilor, care nu surprind neaparat realitatea obiectiva a relatiei dintre consumator si brand si nu lasa loc unor interpretari diferite. De aici, fenomene precum dificultatea de a identifica insight-uri noi, senzatia de saturatie, de stagnare, de lipsa de valoare adaugata din research. Oana propune tehnici din psihoterapia narativa pentru a sonda, in datele de research deja existente pentru a gasi povesti noi, alternative care sa deconstruiasca aceste povesti dominante saturate problematic.

 Pentru a inova in mod relevant, trebuie sa intelegem directia spre care se indreapta piata. Aici intervine analiza tendintelor de schimbare a stilurilor de viata, comportamentelor si atitudinilor.

Anca Zamfirescu, Senior Research Consultant, GfK Romania, a vorbit in prezentarea ei despre cateva tendinte si sub-tendinte de consum importante pe care brandurile le pot utiliza pentru a inova si pentru a se conecta cu consumatorii moderni in moduri noi, mai eficiente. Pentru a vedea cum pot fi aceste tendinte puse in practica, Anca a oferit exemple de produse, de servicii si de campanii de comunicare care utilizeaza deja fiecare trend.

Tendintele prezentate sunt rezultatul unor modificari pe termen lung in comportamente, atitudini si valorile care stau la baza acestora. Ele pot fi folosite in mod strategic, deoarece sunt valabile pentru perioade lungi de timp si influenteaza modificari reale in modul in care consumatorii interactioneaza cu brandurile.

Principalul proiect care analizeaza schimbarile in stiluri de viata si atitudini este GfK Consumer Life, care se deruleaza in peste 25 de tari, inclusiv in Romania. 

Ellis Suban, Managing Director ElQual, a prezentat un inovativ studiu de caz cu tematica „Human Brain vs Automated Research”, abordand conexiunea dintre latura cognitiva si tehnologie, dintre emotional si rational, printr-o perspectiva ce ne-a facut sa ne gandim daca modelele generate de calculator si instrumentele de prelucrare a datelor cu algoritmi statistici sunt limitate in analizele pe care le utilizeaza, daca pot imita gandirea umana sau este creierul uman unic in abilitatea sa de a oferi profunzime si interpretari complexe in timp ce observa si coreleaza perceptii subtile? 

Ioan Simu, director general Mercury Research a vorbit despre cum a evoluat piata IT&C in ultimii 10 ani, precum si despre tendintele viitoare care se prefigureaza din analiza ultimilor ani. Informatiile prezentate au provenit din studiul sindicalizat res!com, unic in Romania, care monitorizeaza inca din anul 2006 evolutia serviciilor de telecomunicatii, a bugetelor alocate de utilizatori, precum si continutul media accesat  pe Internet.  Perioada 2006 - 2016 a fost marcata de o diversificare accelerata a serviciilor oferite de jucatorii de telecom, si de o orientare treptata, care se va accentua in viitor, a utilizatorilor catre furnizorii de continut.  Ultima decada a inseamnat o crestere de 20% pentru piata de telecomunicatii, serviciile de Internet cunoscand o transformare majora.

 Traian Nastase, Managing Partner iSense Solutions, a avut prezentarea cu titlul: “How to be different in a world of indifference”.

In conditiile in care acum timpul consumatorului modern este foarte limitat si acesta este expus la aproximativ 5000 de mesaje de comunicare zilnic, principala problema a brandurilor este cum sa reuseasca sa capteze atentia consumatorului si sa se diferentieze in fata lui.

Bazandu-se pe iSense Solutions Modern Trends Tracker, prezentarea a abordat 7 din cele peste 25 de tehnici de diferentiere si inovatie identifitate de compania iSense Solutions: Fear of missing out, Perfect imperfect, Nevoia de relaxare, Social bubble, Nevoia de independenta, Familia moderna, Pattern interruption. 

Daniel Enescu, Chairman of the Board, Kantar Millward Brown, a discutat despre tendintele in comunicare si despre regulile atragerii atentiei in mediul online. In contextul in care acest mediu de comunicare incepe sa beneficieze de investitii in crestere, este necesar sa tinem cont de 3 tendinte care influenteaza receptivitatea fata de reclame: mobilitatea, nevoia de control (exista o deschidere mai mare fata de reclamele care permit evitarea) si adblockalypse. Aceste tendinte supun reclamele la provocari, iar o reclama foarte buna in offline ar putea sa nu functioneze deloc in mediul online. Mediul digital ofera insa si oportunitati de sharing - o expunere mai mare, fara costuri media. Cele peste o suta de mii de reclame pre-testate cu Link – instrumentul Kantar Millward Brown de pre-testare de reclame – au aratat faptul ca, pentru a deveni virala, o reclama are nevoie sa fie in primul rand foarte diferita, apoi foarte placuta sau antrenanta. O posibila reteta de succes, asa cum o confirma si reclamele testate cu Link for Digital, consta in utilizarea unuia sau a mai multor ingrediente LEGS (laughing out loud, edgy, gripping si/sau sexy) – evident, cu conditia sa fie alese cele potrivite pentru brand.

 Olivia Petre, Corporate & New Business pentru platforma de teste educationale standardizate BRIO, a prezentat principalele tipologii de parinti si de elevi romani, in functie de implicarea lor in procesul de invatare. Pornind de la un studiu calitativ si cantitativ, prezentarea a evidentiat totodata opiniile parintilor si elevilor privind metodele subiective folosite in scoli si licee pentru evaluarea cunostintelor, comparativ cu metodele digitale standardizate. Un trend incurajator este cresterea segmentului de parinti preocupati de situatia scolara a copilului si implicati in activitatea acestuia, precum si deschiderea elevilor romani catre testarea digitala prin metode standardizate precum sistemul Brio.

Alina Gheorghe, Client Service Manager Daedalus New Media Research a prezentat un studiu de caz realizat la nivel regional pe un esantion de 2300 parinti din mediul urban inscrisi in panelul Daedalus Online in Romania, Bulgaria, Serbia, Grecia, Croatia, Cehia, Slovacia si Ungaria. Subiectele analizate au facut referire la decizia privind alegerea brandurilor de alimente si bauturi consumate in cadrul familiei, la consumul de alcool si tutun in randul minorilor, la vaccinarea obligatorie a copiilor, la religia in scoli si homeschooling si accesul la internet al copiilor din categoria de varsta 6-15 ani. Studiul de caz a evidentiat ca in Romania in mediul urban parerile copiilor sunt validate de catre parinti mai mult decat in celelalte tari din regiune si ca penetrarea smartphone-urilor in randul copiilor 6-15 ani este semnificativ mai mare decat media pe regiune (60% vs. 51%). De asemenea, opiniile  si perceptiile parintilor din Romania urbana sunt similare cu cele ale parintilor din celelalte tari analizate (esantioane comparabile) referitor la homeschooling, vaccinare obligatorie si educatia financiara in scoli.

Ioana Bobe si Alexandra Sandu, Senior Qualitative Researchers de la ISRA Center, au pus cap la cap informatii din ultimii doi ani de cercetari calitative despre familii, pentru a intelege cum este definita copilaria astazi, ce impact are aceasta definitie asupra stilurilor de parenting si cum populeaza copiii acest concept. Indepartandu-se atat de modelul unei copilarii laissez-faire, unde copii sunt stapani si primesc tot ce-si doresc, dar si de modelul de copilarie emergent in ultimii ani, axat pe performanta si evolutie continua, parintii de acum se inhama la o munca de reimaginare si renegociere a copilariei. Ca model ideal, copilaria actuala trebuie sa livreze in continuare dezvoltare personala pana la cel mai mic aspect, recuperand insa bucuria si relaxarea copilariei de altadata. Un demers de recastigare a jocului din partea parintililor care merge in raspar fata de chiar viata digitala a copiilor, angajati full-time intr-un proces de branding personal online. 

Prezentarea Emergentul de azi poate deveni norma de maine”, sustinuta de Adina Ghiocel-Pascu, Client Service Manager, Ipsos si Georgiana Badarau, Consumer Insights and Prospective Analyst Renault – a prezentat cele mai semnificative trenduri emergente, ce au potential de dezvoltare in urmatorii ani: varstele captive (imbatranirea demografica si nevoia marcilor de a adresa seniorii prin produse si servicii dedicate); Viata lunga si prospera - interesul sporit al consumatorilor fata de sistemele de auto-monitorizare a starii de sanatate; Valorificarea si prioritizarea propriilor interese, prin valori precum asertivitate si incercarea de a demonta fluxul “metro, boulot, dodo” (expresia franceza consacrata pentru ciclul drum-serviciu-casa); Reconectarea sub forma micro-comunitatilor, grupuri de consumatori grupati in jurul unor interese comune: parenting, calatorii, educatie alternativa, sport sau cooking; Conceptul de premium vazut drept seductia ratiunii - transferul de la un consumator premium definit prin educatie, varsta, venit sau mediu de rezidenta la un consumator premium definit prin stil de viata, mentalitate, ancorare in beneficii functionale.

Iulia Cornigeanu (Director Executiv, KANTAR TNS Romania) si Rodica Mihalache (Head of Consumer & Business Insights, Starcom Media) au dezvaluit publicului ce schimbari au avut loc in perceptia despre Black Friday si cum acesta si-a pierdut din farmec treptat, devenind mai degraba apanajul cumparatorului rational. Daca zona de IT&C stagneaza, resimtind din plin presiunea asteptarilor mari in ce priveste discounturile acordate, partea de Beauty/ Cosmetics castiga teren, investitiile in GRP dedicate Black Friday aducand o crestere insemnata in intentie si in achizitie. In 2016 s-a observat o prezenta mai activa a jucatorilor de mici dimensiuni in timpul Black Friday, fapt reflectat si in perceptia consumatorilor prin cresterea numarului celor care au mentionat problemele tehnice ale site-urilor printre motivele care i-au facut sa se razgandeasca/ sa nu mai finalizeze o achizitie. O solutie ar putea fi implementarea unui program pentru discounturi (de exemplu dimineata televizoare, seara frigidere) pentru a evita aglomeratiile de dimineata si implicit problemele tehnice. Black Friday Unraveled, proiectul realizat de Starcom Media in colaborare cu KANTAR TNS, are o metodologie aparte, analizand perceptiile si comportamentul a 1400 de utilizatori de Internet inainte si dupa Black Friday, atat in 2015 cat si 2016. 

Al doilea invitat special al conferintei, Steve Wigmore, Director – Research Technology, Lightspeed din Marea Britanie, a aratat ca cercetarea de piata prin intermediul sondajelor online se confrunta cu provocarea semnificativa de a mentine respondentii implicati in timp ce colecteaza cantitatea de date necesara ca sa poata efectua studiul. Desi nu exista in mod necesar o relatie liniara inversa intre cantitatea si calitatea datelor colectate, cei doi factori sunt intrinsec legati. Acest lucru este valabil in special pentru respondentii care completeaza sondaje folosind smartphones si alte dispozitive mobile. Aceasta lucrare incearca, inainte de toate, sa analizeze implicatiile lungimii si repetarii sondajelor asupra calitatii raspunsurilor inainte de a discuta o serie de metode practice si stiintifice care pot ajuta la identificarea modului in care aceste sondaje pot fi scurtate si facute mai interesante. Cu toate ca aceste metode vor duce la o cantitate mai mica de date colectate, Steve a argumentat ca acest lucru va fi compensat de o crestere a calitatii datelor.

Media utilizatorilor de programe de tip adblock, care fac invizibile majoritatea formatelor publicitare online, a crescut procentual cu peste 100%, de la 13.9 la 29.26% in ultimul an, conform studiului AdBlocking in Romania, realizat de TailWind in parteneriat cu Oriel, cu sprijinul IAB si BRAT. 

In premiera, anul acesta a fost masurata si folosirea programelor de tip adblock pe mobil, procentele aici fiind mult mai mici: 1.36% pe telefon si 2.11% pe tableta.

Acest fapt duce media la 11.86%, un procent care inca situeaza Romania sub decat cifrele inregistrate in pietele dezvoltate (de exemplu, in SUA procentul desktop este apropiat de cel inregistrat in Romania,28.5% in varianta desktop, dar a atins deja 11% si pe dispozitivele mobile). 

La studiu au participat 85 dintre cele mai cunoscute site-uri din Romania, membre BRAT si IAB, iar metodologia aplicata a combinat masurarea cantitativa efectiva cu chestionare care au luat feedbackul utilizatorilor. 

Specialistii implicati in studiu transmit un semnal de alarma de care industria de marketing si comunicare digitala trebuie sa tina cont. 

Din 3.832 de respondenti chestionati pentru acest studiu, 92.9% din utilizatori au sustinut ca vor continua sa foloseasca un ad-blocker in viitor. Aceasta statistica confirma ca ad-blocking-ul nu este o problema trecatoare si ca ne putem astepta la o continuare a cresterii liniare atat in 2017 cat si in anii urmatori. Procentul mic inregistrat pe mobil e incurajator dar exista tari unde si acesta a ajuns chiar peste 50%”, spune Aidan Joyce, CEO Oriel – companie specializata in solutii de evitare a adblockingului si partener tehnologic al studiului.

Cred ca este momentul oportun ca industria de publicitateonline sa isiuneasca fortele si sa se concentreze pe interesul comun: transmiterea catre utilizator a unui mesaj publicitar adecvat si relevant in raport cu nevoile si asteptarile sale, intr-o maniera agreabila si atractiva”, spune Arina Ureche, director general BRAT. 

Intreaga industrie trebuie sa se concentreze pe experiente si pe performanta,

pe vehiculele cele mai potrivite, pe varfurile tehnologiei si pecreativitate.Agresivitatea in comunicare va fi mereu sanctionata de catreutilizatori”, a comentat Ionut Oprea, presedinte IAB Romania. 

Mesajul consumatorilor romani de media digitala locala e clar: trebuie sa trecem de la etapa urmaririi cu atentie si ingrijorare a fenomenului la etapa actiunilor concrete. Clientii, agentiile de media si de creatie si producatorii de continut trebuie sa se aseze la aceeasi masa, sa faca front comun si sa aplice masuri clare pentru imbunatatirea standardelor calitative ale campaniilor”,  considera Dragos Stanca (Think Digital Group), consultant media si Adrian Motirlichie (TailWind), realizator al studiului. 

Din ce domenii sunt site-urile cu cel mai mare procent de adblock, ce schimbari s-au produs fata de anul trecut, care e portretul robot al utilizatorului, care sunt principalele motive pentru care romanii instaleaza programe de blocare a publicitatii online, ce i-ar face sa se razgandeasca, precum si multe alte informatii utile industriei de marcom digital gasiti in studiul complet, care poate fi descarcat gratuit de la acest link. 

Descarca studiul AdBlocking in Romania, editia 2017, realizat de Tailwind EMEA, in parteneriat cu Oriel si cu sprijinul BRAT si IAB Romania.

Experienta oferita clientilor este noua prioritate de care se leaga proiectele mai noi de crestere pe termen lung, mai ales in organizatiile care ofera servicii. De ce aceste proiecte demareaza greu sau intarzie sa genereze rezultate? Barierele interne stau in calea succesului in managementul experientei consumatorilor. Vestea buna insa poate fi ca daca sunt generate de companii, tot acestea au si posibilitatea sa le inlature.

Structura organizationala este una dintre principalele probleme cu care oamenii de marketing se confrunta in rezolvarea problemelor de customer experience, alaturi de lipsa de colaborare interfunctionala. Granitele dintre departamente sunt semnalate ca problema de 48% dintre respondenti, iar procesele si sistemele birocratice se adauga la aceasta prima piedica.

Granitele dintre departamente si procesele si sistemele birocratice sunt principalele piedici in rezolvarea problemelor de customer experience

Un studiu al Brand Learning arata ca mai putin de 25% dintre companii reusesc sa integreze eficient si functional modalitati concrete de lucru organizate in jurul nevoilor reale ale clientilor si angajatilor. Studiul are la baza informatiile obtinute din proiectele si studiile desfasurate impreuna cu peste 160 organizatii globale, cum ar fi Virgin, PepsiCo, First Direct, M&S, Aviva si Unilever, sau din diferite domenii, cum ar fi Williams Martini Racing, United Nations Migration si Royal Marines.

Studiul arata ca cele mai multe companii nu reusesc sa se intersecteze eficient de-a lungul diverselor functii de business, iar departamentele nu reusesc sa colaboreze cand este vorba de implementarea unor strategii de contact si interactiune cu consumatorii. Mai putin una din patru functii IT sunt implicate in planificarea si strategiile de customer experience si un numar la fel de mic in ceea ce priveste HR-ul.

Pentru raportul complet si detalii despre cursurile acreditate international in Customer Experience, va rugam sa ne contactati. Institutul de Marketing face in prezent inscrieri la aceste programe de certificare internationala pentru sesiunile din decembrie 2017 si aprilie 2018.

Cum faci minuni in pastrarea loialitatii clientilor? Cu un nou concept  de marketing : Wantedness.  Agentia globala Wunderman propune un  nou concept  de marketing : Wantedness.  Daca nu ne putem baza pe solutii unice miraculoase sau concepte la moda pentru a ne rezolva problemele de marketing, este clar ca intr-o era definita de cresterea transparentei si scaderea increderii in companii, brandurile trebuie sa faca mai mult decat sa promita. Trebuie sa arate ca isi doresc cu adevarat sa-si pastreze clientii. Si sa dovedeasca acest lucru in fiecare punct din traseul de achizitie si comunicare cu clientii lor.

 

“ Wantedness’ sintetizeaza marketingul modern intr-un singur cuvant  si  atrage atentia tuturor brandurilor ce vor consumatorii de la ele – spune Jamie Gutfreund, CMO la Wunderman. „ Oamenii vor acces la ceea ce tot ce este mai bun prin intermediul telefoanelor iar cand ai atat de multe optiuni, astepti mai mult de la fiecare dintre ceilalti. Pentru a reusi, oamenii de marketing trebuie sa renunte la vechile obiceiuri si la modul in care au abordat traditional planificarea si targetarea si sa se concentreze pe oamenii adevarati, cine sunt ei si cum traiesc. Trebuie sa-i facem sa se simta doriti si speciali."

‘Wantedness’ sintetizeaza marketingul modern intr-un singur cuvant  si  atrage atentia tuturor brandurilor ce vor consumatorii de la ele

Datele cheie alte studiului din Statele Unite sunt  mai jos:

 

  • 99% dintre americani cred ca mobilul ii sprijina sa faca decizii de cumparare mai bune;
  • 89% dintre consumatorii americani spun ca sunt loiali brandurilor care le impartasesc valorile;
  • 74% considera ca brandurile pot stabili noi standarde dupa care sa-si serveasca clientii, nu doar sa le ofere un nou produs ;
  • 88% sunt dispusi sa intre in contact cu brandurile care reusesc sa seteze noi standarde.

 

Est-europenilor le place sa mearga la cumparaturi. Acest lucru este cel mai pregnant in Romania, unde 9 din 10 cumparatori sunt de acord cu aceasta afirmatie. In Cehia, Slovacia si Austria, 7 din 10 considera mersul la cumparaturi placut, in vreme ce In Bulgaria doar jumatate dintre cumparatori afirma acelasi lucru.

 In Romania, cumparatorii resimt mai mult presiunea timpului la cumparaturi decat in alte tari

In general, putem spune ca oamenii nu au un sentiment puternic ca se afla sub presiunea timpului atunci cand merg la cumparaturi. Austria si Cehia sunt tarile in care acest sentiment este cel mai putin perceput. Prin contrast cu acestea, in Romania, aproximativ 35% din cumparatori resimt aceasta presiune atunci cand fac achizitiile zilnice. Acest lucru poate fi influentat si de o dezvoltare sub potential pentru comertul modern de proximitate, comparativ cu Austria de exemplu.

 Listele de cumparaturi sunt in continuare importante, dar mai putin folosite In Romania, comparativ cu Bulgaria

Una dintre modalitatile convenabile de a face cumparaturile mai usoare este pregatirea unei liste de cumparaturi pe care majoritatea oamenilor o au cu ei in magazin. Cumparatorii bulgari o folosesc cel mai mult (aproape 7 din 10). In Romania, 5 din 10 cumparatori isi organizeaza cumparaturile cu ajutorul unei liste, dar numarul acestora scade de la un an la altul.

In Romania si Bulgaria, cumparatorii se incadreaza in bugetul alocat, iar cumparaturile de impuls sunt mai rare

Cea mai mare parte dintre cumparatorii romani si bulgari declara, de asemenea, ca in achizitiile de zi cu zi reusesc sa se incadreze in bugetul planificat. La polul opus, se afla cumparatorii din Cehia si Austria.

Desi listele de cumparaturi Isi pierd din importanta, romanii se asteapta sa nu depaseasca bugetul in magazin.

La modul ideal, cumparatorii romani prefera sa cumpere totul dintr-un singur magazin, dar cautarea unui pret mai bun Ii face sa viziteze mai multe magazine

Chiar daca majoritatea consumatorilor declara ca le place sa mearga la shopping in magazine care au totul sub un singur acoperis, comportamentul lor de cumparare si luarea deciziilor sunt influentate si de pret.

In Romania, 72% dintre cumparatori sunt dispusi sa isi faca achizitiile din mai multe magazine daca aceasta ii ajuta sa obtina un pret mai mic sau oferte mai convenabile.

In concluzie, romanii au asteptari ridicate de la oferta de produse a magazinelor, incercand totodata sa isi optimizeze cumparaturile.

Partea buna este ca romanii inca mai gasesc placere in actul de cumparare, ceea ce face mediul de business mai deschis si oportunitatile mai usor de concretizat.

Despre studiu

Studiul GfK Panelul de gospodarii are la baza informaţii obţinute prin monitorizarea continua a consumului casnic din Romania, pentru toate categoriile de produse de larg consum, pe un eşantion de 3.000 gospodarii, reprezentativ la nivel naţional. Persoana intervievata din cadrul gospodariei a fost cea responsabila cu majoritatea cumparaturilor pentru familie.

Securitatea personala reprezinta un motiv tot mai mare de ingrijorare, aproape o treime (32%) din populatia online din peste 21 de tari recunoscand ca este preocupata de propria siguranta, in comparatie cu doar zece procente care afirma ca nu are aceasta temere.

 

Pagina 1 din 3

Portalul Marketing Focus a fost lansat de Institutul de Marketing  cu scopul de a aduce un plus de informatie, idei si resurse de marketing atat profesionistilor de marketing, cat si celorlalti actori si departamente implicate in livrarea performantei de marketing: comunicare si relatii publice, resurse umane, IT, financiar,  relatii cu clientii si nu in ultimul rand management. 

Newsletter

Aboneaza-te pentru a fi la zi cu ultimele informatii din marketing.